Asezirile umane sunt cele mai dinaznice entitiiteritoriale ale planctel, cele Sam Suuctureazi spatiile in raport cu nivelul tehnic, economic culture! et Spektittor, Concentrrite permanente de populate, nivelul actvittilor cme ce desfisoar spe care le coordoncazd acestea, presupuno structrarecoatinul in rlecs tinal nivel at mai apropiat de organtzarea optima. Dintre cele doudtipuri de GREE orssele sunt clementele cele mai importante, au pentru o& sunt privite ea entre de bunuri si servici, dar, mai ales, pentru cd sunt adevarate ineumencs cconomice, procesoare de informatie, canale de difuzie a inovatilon lenny Privilegiate de interactine socialt gi spaiicreatoare deefectesinergice”™ I. Aprecieri generale care apar $i care in statele aflate in tranzitie de la economiile Secs centralizae la cele de pats atitorasele,cdtsi satcle cunose odinamiesschthe bactisa, dinamicd transmis intregulni sistem national de agerari sau tabincece sale regionale Sistemul de ageziri se dezvolts, fir i sociale, economice si geografice, intr-un anumi deareliees enomicd demonstraté dea tungul istorii, a evidentiat Faptul ce dezvoltarea economico-socialda unel tari se reflect in structure, sistemelor deaseziri, insistemul de fluxuri si schimburi teritoriale, in forma. i structura influentei urbane. in Senora 8 constatat ca fecarefaz8 important de ezvoltare sovia|-cconomisaeun ‘ode! propriu de organizare spatial i fictional8, cea ce aseamna ez so tea, spre ingerea unei optimizari a acest din urm, in raport cu schimbri peirecute Ia Chiar daca luam in atentie influenta mediilor locale, care introduc disparitit cabertinte Ta rivelele de dezvottae ale fiecérei agezti, aceasta nu perturb ne) Sschtial modell, conform e&cuia asupra dezvoltaritsistemelor de agent isi pune Profund amprenta succesiunea difertelor stadii de deavottare ceonnich intema, le empirice care s-au facut asupra procesului de difazic a inovafici au ajuns la concluzia c& nu se poate diseute despre decalajele LE TB Conc “acini. (1992) Développemens urban metrooltanetcrie de a vile: une mone en transition Revue suisse dEeonomiepottiquect de Saisigue, 128(3), 9384-360,‘Tipuri de sisteme de agezivi 1s interurbane, dac& nu se introduce in ecuatia dezvoltirii receptivitatea agezarii la inovalii, capacitatoa acesteia de a crea si conserva o anuraita ‘Prioritate tn domeniul dezvoltiri ‘Tinand cont de faptul c& agezirile, in general, nu sunt izolate, in special Stage $i 8 inte acesteaexisti schimburi complexe de mas, energies informate, Aydalot @ avansat ideea ci dinamica diferenfiat& a acestora are la baz’ teoria schimbului inegal™. Deci, structura ‘unui sistera spatial ar evolua mai ‘putin in raport cu diviziunea teritoriala a muncii avansata de Dziewonski, ci mai mul Taport cu nivelele de calificare si de semunerare a muncil. Astfel, vechea jerathie urbeod at fr erturbatii de aparifia alteia noi, axatd pe specializarca, strueturilor sociale, cu accent pefenomenele care individualizeaz& centrul: de periferie siinvers. In analiza problemelor legate de din sistemelor de aseziri trebuie pornit de laroful importante revine factorilor social-economic, dar $i politici, care intradue o mare varictate de tipuri, Fiecare sistem este: rezultatul unui raport care se stabileste in timp intresocictate, reprezentaté de comunitafile locale, regional gi nefiun,sinivelul de echipare fizici a teritoriului, Avand in vedere aceste. -aspecte, Dziewonski vorbeste chiar de existenta unor cicluri de viafé ale sistemelor de agezari, a clror ‘Succesiune ar exprima relatiile reciproce stabilite intre cele dou componente: ‘mentionate” Evolutia unui sistem de ageziiri este dependent, prin urmare, de mediul in care acesia se dezvolta, dar si de capacitatea fiecirei pisti componente de a integra nou! in structura gi fiunctionalitatea $a, de 2-1 transmite prin relatii reciproce in sistem. Principalele stadii de dezvoltare atinse depind in mare masura de dinamica centrului derefele de sistome? Dinamica sistemelor de agoziri tine cont de configuratia acestora in Aromeniut initial, respectiv de numarul de clemente gi de conexiunile acestors, de ferarhiile niiale side Funetionalitatea _acestora Istorile nationate, cu weseric meg Jente sau bruste gi repetnte, igi pun amprenta att asupra evolufel individuale & Saree Rape distibutiet localitititor ew functii de Joe central, e&t si asupra “ubsistemelor focal, regionale si chiarasupra sistemului national. Deregula ciaenal ds aseziri resimte sehimbarle masive fa nivelutrefelei, la nivel! organisdelos administrative profunde, la nivelul unor politici urbanc distinte in rapert cu cele analogii pisepotexpticamei bine particularititile acestui proces, jo Seest content, considerdim c# o mare importants in dinamica sistemelor de iBsabiline a oneasetes mecanismelor care explica proccscle de suabifiate insiabilitate, a celor cate ‘Procesele de integrare si fragmentare gia unr efit O,istorsiun, Exenplele se herd cu precsdee la sitonal woe ot,P (1976), Dysamique sporiale er développement inigal. Econoraies, Pais “"Daiewonshi ey Jerezinskt, M.(1978).op.cit.p 205:16 nationale), sistematizarea tritoriulu gi localitfilor, politica de dezvoltare tn profil teritorialetc, Evolutia sistemului urben in aceasté perioada a marcat numeroase modifi la nivelul elementelor componente, al relat teritoriale. Masura rela varistia numéralui de orag acestora a crescut eu peste 70%) si a schimbaitor ierarhice, Efeciele cresterii fumerice a oraselor mu au fost suficient de evidente le nivelul yoneral al ierarhiel urbane nationale, dars-au resimyit nivel regional si judefean. Relafile dintre orages- au intensificat, insd fmotdeauna au fost supravegheaie, controlate si orientate de catre stat. Evol Colloque frunco-soumaine Les nouveaux changements urbsins (ed 1. Ianas, V. Rey). Pacis 1991 Testintul de Geoprafie, Bucuresti p, 19-28, Evolatia sistemelor urbane este rezultatl integririi dinamicitor individual ale centrelor urbane, ca umiare a raportului care se stabileste intre potentiaiul capacitatea proprie de a valorifica acest potential, pe de o parte, si prin procese complexe de naturd relational, pe de alti parte. Perioadele de stabilitate gi instabilitate se succed, asigurind dinamica (evolutia) oricdrui orag™. De altfel, asa cum s-ademonstrat, nu existi perioade absolut stabile in dinamica unui oras, avand in vedere carncteristicile sale de sistem foarte complex. Instabilitatea, determinala de raportuite dinamice stabiliteintre componentele sate dar inte acesta si mediul shu, este aceea care fi asigurS evolutia, facéndu-t s& migreze pe scara ierarhicd a unui sistem urban, In aprecierea stabil face 9 analogic cu dinamica unui réu, in talvegul cdruia apar din loc in loc diferite obstacole, Acestea determina trecerea de la faze de curgere linistti Ia faze de ‘turbulent, mai mult sau puternic accentuate, in raport de gradul de rugozitate al albici Daca am considera cd fiecare orag reprezint un fascieul dintr-un set, pe care i constituie sistemul urban in ansamblut séu, am observa cd pe intervale mai mari de timp existé perioade de celativ calm, cu evolufilinistite si perioade agitate, cu evolu haotice ale componentelor (oragelor). Pentru a injelege mat binc aceasta analogic, putem si luim in analiza Sinamica sistemului urban roménese dupa anul 1945*'. Aceasté perioada reprezinth lun spatiu temporal incieat de distorsiuni social-politice, generate de actiuni de anvergura, precuim: nationalizarea inire Privit in evotutia sa istoricd, sistemul urban rominese inregistreazi dovd puncte de bifurcatie foarte cla sisterrul de productie supercentraliza, iar al doilea, marcat de momentul Decembrie {_lanoh 1. (1995), Sabie g?sehimbare fa sitemul urban romanese, Populaja Rominieh. perspective, CNS, Bucuresti p.71-79, Dinamiea sistemelor de aseztri 2. Stabilitate si instabilitate in sistemele urbane siinstabilitati dinamice a unui sistem urban, se poate industrif si centralizarea excesivé 2 , exacerbarea rolului sectorului secundar in igurarea minimului necesar vietii si lor dintre acestea si al structurilor impli de prezentare a dinamicii intregului sistem ar putea fi intervalul mentionat (intre 1948 si 2000 numérul nul, identificat eu ruptura generata de trecerea la lanos I-(1998), Momews ertigues dans” évolurion du sysiéme ubainreumainoprés 1845, !coon nessa 1989, cSind nou rupturd incearca si reinnoade "fir! istoriei" unei evolugi normale. Deci, prin analogie ou fenomenul de curgere a untilichid, analiza calitativa i cantitativa a procesului de evolutic a sistemului urban ne conduce la identificarea a cinci etape caracteristice (Fig. 31), cu praguri intre acestea, ce trebuie infelese mu ca ‘receri bruste, ci ca reprezenténd limite aproximative ate unor intervale critice. a, Etapa de turbulen(a postbelicd, incluzAnd gi primul punct dc bifurcatie, este determinati de evolutia contradictorie @ oragelor in intervalul 1945-1955, Aceasia a fost consecinia schimbarii sistemului de productic si a modificdsii Fig. 31 Etape ta evolutta sistemutul urban romfnese i administrative. La nivelul sistemmului urban, turbulenta este accentuata de 833 de noi orase side disparitia altora 14. Din categoria oraselor care dispar, 6 Yor reapatrea in anul 1968, dar celelalte 8 nu vor mai reveni printre localitafile urbane ale frit (Récari, Filipesti-Targ, Pleniza, Ostrov, Faleiu, Minaileni, Stefinesti-Tiarg si ‘Vama). Desfiinfarea judetelor siinfiintarea regiunilor, schimbrile petrecute Ia nivelul acestora au creat o veritabilA stare de turbulemiS. Socul tuturor schimbicilor a fost, totusi, atenuat de staba reprezentare a fenomenvlui urban in ace! moment (23,8% din ‘otalal populatiei) sie suprapunerii perioadei respective pe cea de reconstructie atari dupa razboi. Jaminare se caracterizeazi prin climinarea, practic, a unci ie, intre turbulenta gi stabilitate. De aceea, apreciem & intervalu! 1955-1968 se caracterizesza printr-o evolupie laminard a oragelor, care isi reigu "linigtite" ritmurile lor individuale de dezvoltare, io noile conditii politice, economice si sociale, Nu sunt excluse uncle exceptii, datorate interventilior prin investifi orientate ale statuiui si materializate prin favorizarea oraselor regedinte de ‘egiune sau prin inftinarea de noi orage pe terenui absolut libere (Onesti, Victoria, Motu). Aceasti evolutie Jaminara le nivelul sistemulut urban au este urmath de asezitile eurale, care ia perioada 1955-1962, prin procesul fortat de cooperativizare a agriculturi, cunose evolutii contradictori, stiri puternice de turbulenté la nivel lo Acest adevrat haos care S-a putut constata la nivetul satelora fost atenuat prin muri represive, ined noua ordine in baza economica a asezirilor rurale a avut ca rezuliat 0 involutie tot mai accentuatiia acestora. © Elapa de tranzitie, individualizata intre 1968 i 1990, are Ia origineSoC de orase cu peste 400, Caderes bruset g ‘egimului politica influentat decisiv dinamica finctioniritindividuale a fiecdrui oray i a sigemtice urban, i ansambta! sau. Realizarea neilor mecanisme de reglare (autoreglare) i it onstitule un proces complex simaiindelungat decit pes, Principalete schimbiri cu efecte putemice, Feceptate mai mult sau mai pusin Abrogarea tor legi restrictive privind miscarea migratoric si miscarea crt ka constitut un prim element ce a declanseto racic turbulenté in sistemut turban national. Un efeet imediat ea avut abrogarea legti privind imigraria in marile nase (ex peste 100 000 locuitori) Se sti 08, de clron ob de ani, Oragele mari sunt principalele beneficiare ale, abrogirii acestetlegi, marcind, Speci inte 1989 si 1990, cresteri de peste 1,59. Cresterea cea maj Fran recast Fnrezisteaz3 in prime 6 luni ale anulal [9g ‘sind unele orase mari $a sporit populatia ex peste 5,0% (Constante 13,7%; Timisoara - 8.2%: Pitesti - 4128041. 1995), The Romanian erban 10m fender shock of transition, Environment and ty Lifein Central Europe: problems ftrasiten ‘Conference proceedings. Albertina leome Prake, Faculty of Science, Charles niversig, CD-Rom 1ROO RRC Fipwri de sisteme de aseziri JANG Galati - 6.9%, Craiova -6,7% s.a.m.d), Cresteri de peste 2,0% au inregistrat alte 9 orase mari (inclusiv Bucuresti), la care se adauga unele centre urbenc ex Aalst industrial, dezvoltate exploziv in ultimii ani ai regimlui treout (Colby), Mangalia, Calafat). Acest asalt al orasclor mari, incurajat si de politica populist’ postrevolutionari, cand nu ie (ini rudeful respectiv sau (si) din sporindu-si populatia eu peste sold urban negativ aprospe in toate judetete din jur (Teleorman, Giurgiu, Cilarasi, Ialomita), Legiferarea avorturilor, dupi aproape 25 de ani de restrict extreme, aafectat bas orasele tari, inclusiv pe cele din regiuni cunoscute ca excedentar demografic. Efectele acestei abrogiri s-au constatat in sporul natural din anul 1991. Dack wr aral 1989 orasele cu valori de paste 6,060 depigeau 63% din nummarul total, doi ani mai Larciu, acestea defineau doar 21%. In acelasi interval de timp, oragele eu spor natural negativ au erescut dela 3,4% la 18,0% din aumrul total. Valori de peste 10% ale sporului natural sau Tnregistrat int-un numir de 6 ori mai mic decat in 1989, distingndu-se oragele miniere (Motru, Rovinari, Urican et, - peste 18 din total) erasele industriale dezvoltate cu precddere in ultimii 3-5 ani ai regimului comunist (Cofibasi, Navodari, Zaltu) si uncle orage situate in aii eu excedent demografic evident (Harltu, Negrest, Targu Framos, Negresti-Oas). Abrogarea restrietilor privind emigrapile a afectat uncle din oragele situate in Trensilvania $i Banat, cu o pondere imporcant& a populatei germane. Emigrarea acesteia in masS a fost mai putin evidenté Ia nivelul marilor orase din sonole respective, dar foarte pregnanta in cazul unororase mici si mijlociy, ‘Toate aceste mutatide ordin demogratic au determinat schimbiri receptate la lor, in cei doi ani comparativi, perturbatd ins violent de pierderea a 5 locuri de cdtre oragul Brasov, in sectoral primelor 10 Aceasta permite avansarea a4 orage pe scara icrathiel. Dupa rangul 25, v {lierentelor se amplitick atingénd maximal pozitiv de edtre orasil Rovinar! (63 ocuri), iar cel negativ de oragul Jimbolia (41 locuri). Analiza detaliatd a schimbarilor rangurilor ne aratd cf 53 de orase fsi mentin ozitile tn ierrhie, 95 inregistres24 pierderi de locuri gi 112 cast noi poziti, Cu Sxcentia oraselor Brasov, Sibiu si Targu Mures, toate celelaiteorage mati siagneazh icrarhie. Valorile extreme, pozitive (peste 10 locuri), sunt inse de orase mici cu Functii dominant industriate (mari intreprinderi de interes i basi, Rovi iu, Plopeni 5.a.m.d. Valorile i) se integistreaz tot de orasele mici, dar care sunt vechi centre aviniere (Anina, Bilon). vechi centre industiale, eu intreprindert poluante (Bicaz, Copqs Mica. Vitoria) sau centre cu profil diferte(Boese, Cui, Titu, Sacele ete.) Presiunea fostelor reyedinge de jude, de a-gi recapita vechea functie,i | 130 Dinamica sistemelor de ages ‘Tancte he atrotisin local (evident ta nivel oagelor care au detinut 0 astfel de funcfie in perioada intesbelied), decat dee necesitate economico-sociala, ‘lscis8 complice evolutiavitoare a sistent urban romanese, Schimbatile intervenite in evolutia teritoriall 2 signed! dezvoltares de perspectva ati impun analiza g esi de acceptare "in bloc” asceste soli dine fostete si actoaleteresedinte de jee ne existenfa.a cel putin trei fiparide rela, care pot si conduct lao aborts selectivia acestei probleme, relativ ‘complex, a "tranzities, Tn consecinga, exists Telatii de subordonare clara a unor foste resedinte de Ludet, fata de cele actuae, stuagi in care este evide ta Jipsa puterii ior de coordonare {evtoriala (Faliceni, Campulung Tatde Suceava; Husi fata de Vaslui, Oravita fagi de Resita, Blaj Julia etc), relatii de conipetifie intre cele dou catcgorii de orage (Bari Secviese - Miercurea Ciuc, Caracal - Siatina ete.) si rela Ae inditerengi(Sighetu Marmate:- Baia Mare, Roney tun veritabil soe pentru Revitorii acestora. Industria, ce principals mone economics, se caracteriza prin gxistenfs unor unit mari de producjie, cas flexibilitate redusi, cu trasdturi faRrwolege $i mari consumatoare de materi prine Restructurarea. industri serrcia th din problemele cheie ale revnaizar oraselor, paralel cu dezvoliarea servictilor aniveleie europene, Marile orase sunt afesi Loy» mulatie; din uri de sisteme de 11 decenii. Pe de o parte, s-a constatat o deplasare periodicd sau chiar definitiva a pensionatilor in localititile de origine (spre a lucra p&méntal recent primit), iar pe de alt& parte improprietirirea tSranilor din jurul oragelor a diminuat socu! restructurari industriei asupra citadinilor. Navetismul, care era un curent deosebit de intens (cirea 1,8milioane persoane)in egimul trecut, -2 diminuat la mai pufinde 1/3 (ia reducerile de personal din industria oragelor primi afectafi au fost navetisti, considerafi a avea deja o sursé siguri de venituc Marimea oragulti $i tipul de industri sunt caracteristici care si pun amprenta, asupra modului de pereeptie a tranztiei economice la nivelul ficcSrui centru urban gi apoi, indirect, la nivelul intregului sistem urban. In acest proces dur, de schimbare, intervin in egalé mAsucd uncle elemente, precum situatii de coajuncturé (embargoul asupra lugosiaviei) sau localizarea geografica, preferentialéainvestitilorstriine. Localizarea investiilor strdine, cu efectele sale benefice in revitalizarea cconomicd, introduce elemente de instabilitate, favorizand unele categorii de orase sau _unele regiuni geografice. Teoretic, aceast& localizare preferentiala determina schimbari in ierarhia urban& nationall sau regional, in relefiile dintre orage, pe termen mediu si lung. in reatitate, acestea incd nu erau vizibile, dati fiind cantitatea destul deredusia flaxurilor investitionale. Desi, cantiativ, investitile strdine nu depageau 1,5 mld. $, totusi, prin localizarea lor, aveau unele influente directe in restructurarea economick diferenfiatd 1 oraselor. Infrastructura deficitaré a facut ca, in principal, investitorii striini s8 prefere zonele cwacces rapid din exterior, iar plata de desfacere, eprezentata de marile ‘rage, atrage investifile localizate cu precddere in comert. In afard de capital, care concentra circa 62% din invesitile totale, se detagau alte 10 orase cu 0 valoare total de peste 9 milioane dolari,Printre acestea, seremarcan Oradea, Constanta, Timisoara, Iasi si Gala, orage mari, situate in pozitii geografice distincte: zone frontaliere, cu acces facil spre Europa Occidental (Oradea Timisoara), porturi (Constanta si Galati), sav cu ramurl industriale de interes deosebit, (Craiova silasi). Alegerile focafe au constitu unul din elementele impostante in depisirea situaliel critic in care se aflau oragele tri Jn urma acestora, in general, S-a pus capt uunor situafii de provizorat, cdnd primarii erau numiti de prefecturi, contestati $i succesiv schimbati,paralizénd actiunile de gospodarire pe plan local, Cu toate of s-au destructurat unele aliante sau partide, perioada de dup’ alegerile locale sa caractesizat printr-o stabilitato in viafa social-politicd si economics a oraselor, un ineeput in crearea noilor mecanisine de funetionare a acestora, dupa reguliledemocratice siale economiei de pista. . Etapa actuali de tranzifie ip dinamica sistemului urban, care continua gi {in prezent (2000), se distinge printr-o evolutie tot mai echilibrat, prin inserarea tot ‘nai corres a orageior intr-un sisiem de agezari putemic revitalizat. Este o tranzit tot mai bine gestionatl de societaie, prin institutiile sale legislative, executive si civice, care incearcd si redea comunilatilor locale instrumenie adecvate pentru dezvoltarea individuslé a fieedrei ageziri. In acest sens, este suficient s& amintim de elaborarea planutilor urbanistice generale la majoritatea oraselor, de elaborarea unor“oc TR TS EH 22 Planuri de amenajare teritorita cu impact direct supra sistemului national de agezin} siasupra sistemelor regionale. (PAIN $i PATI-ri)®., Sitemul urban roménese completa cu tei noi orage (Faget, Teius si Baia de Duss) Pate si micsoreze nomarvl arilor profund sacks (aria de la contactul ilor Lipovei i cd si respectiv cursui mijlociu al Ariesutui™), fn 8 migrajiei rural-urban si inversarea sensuluy ne oferd suficiente mien paradoxel, ia cea mai putin sistemuiui national deasezarj, Conchnia este ¢2 inteaga evotutie a sistemalui de asezari al Romaniei nu a {ostaliceva decéto alemani de prioade sastie ce Perioade instabile, in ciuda unei “parente conserva a irarhici siconfiguratcitertoriie ances [Iuiel de evolu se pot regis intoaesisemele waa ie ficilor din fostete Sistema uiste ale Europei, de regult eu faze de trecere means ‘emul urban al fostei Germanii Federale ti 2 aperottnu-o are pute urbanizat, Iiloci cgurmarsaspecialicisiisaleuncionelesio ahora, Tang, |. (2000). Romanian tums’ Hone amunlear sstnas le IGU Commission on Urban Deerons SS RRR Tebnificarea cu fosia Germanie dle Est a condus Ja perturbati ale intregutui sistem urban nafional. Procesul de mutarea capital! in orasul Berlin estewnel eee de lent, cetad nett oduee Perturbati profunde Ia nivelul unorsisteme urbane regionale axa ct celui nafional 3. Integrare si fragmentare in sistemele de agerdri i accentuate pe care o inregistreazd la nivelulfieedrui component elementar, sunt printre cele mai stabile sisteme geografice. Accasta decurge, pe de o parte, din aparemta imuabilitate a jerachi asezirilor la nivel superion iar pe de alté pare, din principiul centralitai, care implica 6 asus tog crremafa es eiturilor dinte asezir, toate reflectate tn functionarea normal i i respecti ineipii, ierarhizarea si centralitatea, sunt celedoui lementede baz ale apartei si durabiliifisistemelor deageetr, iu acest stabiliti,constatate mai ales la nivel sistemelornaffonale ds ageziri, pe nivelele structurale intermediare exisii nenumione forte care Sclioneazd in dreeiarevizueierdinti stabil, la un moment det, n atesie dota Atunei nd sun create premisele necesare, subsistemele ufoanesiuralssaecta a sickutaalte variantede agregare functional, F cesil de integrare i sistemele de asec integrate Procesul de integrare Seevatrea tlamental in sistemele de apectr, itruct acesa le asipurd apasine 3 ervoltaea ulterioar8, maredndu-leindividuaitaca™. Aces apare ca earl cay putin trei procese interne: interacfiunes, i i specializ functionala. Interacyiueea dintse orase sau di complexa si se manifesta sub form’ de rela indiferent, de tip prads-pradator, simbiotice, amensale si comensale: Aenae rel reciproce, de la nivelul unitatilor elementare i ‘stabiljtatea temporari sau durabil& a unui sistem, in ansamblul stu, Diferentierea structural trebuie priviti din cel pujn doud puncte de vedere: nul, care are in vedere procesul de diferentere interna a asezaclor si mai ales 2 SiatOt o2 mare a relatilor ex mediul lor apropiat, far eelalale, care fine cone de liferentierea de strueturd dintce orage. Cu edt aceasth diferetiere exes at mare, ci iM dependenja dinte orase si subsisiemele urbane va fi mai evident taresiehen finery mies Stine legatt de diferenticrea strueturall este speciotizarcs Functional Acest proces de specializare functionala necesité un inteorah timp acestel nige, Odetl gisitl fecare oras cautd si o completeze cdl mai bine si sisi cxereite roll in sistemut urban po un spatin eft mal extis, ceca ce va conti be ‘mai bund integrarea sistemelor de aserAri mane. atinuitatea gi periectionarea continut a posibiltijlor de integrare in sistemele de agezari impiedica apreciereariguroasde gradelor si nvelcion rocesulti es CRE, 12000) negation and fogmentetion processes tn urban stems, te rok Teeex geitan Sesto and Sistnobiliy of ban Lite (ed. Tasos DPunare LB Receey Et Tehnied Bucuresti