1.

GRUPUL POSTERIOR AL ARTICULATIEI TORACELUI

- este format din articulatiile costovertebrale si costotransversale

- art. Costovertebrale sunt de tip diartroze planiforme,formata prin unirea

fetisoarelor costale ce apartin la 2 vertebre toracice adiacente, mijloacele de
unire sunt reprezentate de o capsula si de ligamente.

- art. Costotransversale sunt de tip plane, formata din tuberozitatea costala si

procesul transvers, mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula intarita
de mai multe ligamente puternice.

2. ARTICULATIILE COSTOCONDRALE

- coastele si cartilajele sunt unite intre ele formand sincondroze

- la acest nivel deosebim membrana intercostala externa si interna

3. ARTICULATIA STERNULUI

- cele 3 parti ale sternului (manubriul, corpul si procesul xifoid) sunt unite intre
ele prin 2 articulatii: articulatia sternala superioara si inferioara.

- articulatia sternala superioara leaga corpul de manubriul sternal si este o

simfiza

- articulatia sternala inferioara se realizeaza intre corpul sternului si procesul

xifoid

4. MISCARILE CARE SE POT EXECUTA LA NIVELUL ARTIC. SCAPULOHUMERALA

- flexie, extensie, abductie, adductie, circumductia, rotatia interna si externa

5. ENUMERATI ELEMENTELE PRINCIPALE ALE ARTICULATIEI COTULUI

- participa 3 oase: humerus, radius, ulna

- din acest motiv avem 3 articulatii: humeroulnara, humeroradiala, radioulnara

6. ARTICULATIILE RADIOULNARE: SUPRA. ARTICULARE, MIJLOACELE DE UNIRE

- suprafete articulare: ulna prezinta 2 fetisoare articulare situate la nivelul

capului, una laterala la periferia capului, si alta inferioara situata pe partea
inferioara a extremitatii.
- mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulara si discul articular

7. ARTICULATIA MAINII SI ALE DEGETELOR

- articulatiile mainii: radiocarpiana, intercarpiene, carpometacarpiene,

intermetacarpiene

-articulatiile degetelor: articulatia interfalangiana si metacarpofalangiana

8.ARTICULATIA SOLDULUI: SUPRAFETELE ARTICULARE, MIJLOACELE DE UNIRE

- suprafete articulare: capul femural si acetabulul acoperite de un strat de

cartilaj hialin

- mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula intarita de un numar de

ligamente dintre care unul se afla chiar in interiorul articulatiei, ligamentul
capului femural

9. MISCARILE PERMISIBILE IN ARTICULATIA SOLDULUI

- flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie, rotatie

10. ARTICULATIA GENUNCHIULUI: MIJLOACELE DE UNIRE, MISCARILE SALE

- mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula si o serie de ligamente

(ligamentele incrucisate, posterioare, colaterale)

- miscari principale de flexie si extensie, rotatie mediala si laterala, si de

inclinare laterala si mediala

11. ARTICULATIA TALOCRURALA: SUPR. ARTICULARE, MIJ. DE UNIRE, MISCARI

- suprafetele articulare: epifiza distala a tibiei, cele 2 fete articulare ale

maleolelor, si fata superioara a talusului

- mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsula articulara intarita lateral

de 2 ligamante puternice

- flexie, extensie

12. ARTICULATIA CUBOIDEONAVICULARA: SUP. ARTICULARE, MIJ. DE UNIRE

- supafetele articulare sunt reprezentate de o fetisoara mica aflata pe fata

laterala a osului navicular si una analoaga pe fata mediala a cuboidului
- mijloacele de unire: un ligament interosos, unul dorsal, si altul plantar

13.BIOMECANICA PICIORULUI

-miscarile piciorului sunt: adductie, abductie, supinatie, pronatie, flexia dorsala,

flexia plantara, circumductia

14.TENDONUL MUSCULAR: STRUCTURA, MOD DE FIXARE, MISCARI

- tendonul are si el structura de organ, reprezentate de fibre de colagen,

tesutul esential e cel tendinos, grupat cu ajutorul unui tesut conjunctiv.

- modul de fixare este complex. Tendonul continua corpul muscular, dar

patrunde si in interiorul lui sub forma de lama aponevrotica

- miscarile corpului si segmentelor sale se realizeaza prin jocul muschilor

15.FASCIILE MUSCULARE: STRUCTURA, ROL, MISCARI

- fascia musculara e un tesut conjunctiv

- are rol de membrana de protectie, suprafata de insertie musculara,

alunecarea muschiului in contractie

16. MUSCHII ANTEBRATULUI: STRUCTURA , ROL, MISCARI

- sunt grupati in 3 regiuni: anterioara, laterala si posterioara

- regiunea anterioara cuprinde 8 muschi , sunt flexori ai degetelor, ai mainii si

antebratului, muschiul rotund pronator face miscarea de pronatie a mainii

- regiunea posterioara cuprinde 8 muschi, sunt extensori ai degetelor, mainii si

antebratului

- regiunea laterala cuprinde 4 muschi, sunt extensori ai mainii si flexori ai

antebratului pe brat, muschiul supinator este cel mai puternic supinator al
antebratului

17. MUSCHII BAZINULUI ENUMERARE

- se impart in 2 grupe,anterior si posterior

- grupul anterior: muschiul iliopsoas, muschiul psoas mic

- grupul posterior: gluteu mare, gluteu mijlociu, gluteu mic, tensor al fasciei
lata, piriform, obturator intern si extern, gemen superior si inferior

18. MUSCHII PICIORULUI ENUMERARE

- extensorul scurt al degetelor, extensorul scurt al halucelui

- grupul medial: abductorul halucelui, flexorul scurt al halucelui, adductorul

halucelui

- grupul lateral: abductorul degetului mic, flexorul scurt al degetului

- grupul mijlociu: flexorul scurt al degetelor, patratul plantar, lombricalii,

muschii interososi

19. NEURONUL STRUCTURA CLASIFICARE

- neuronul este unitatea morfofunctionala al SNC, este alcatuit din corp celular,
dendrite si un axon

- clasificati dupa forma: piramidali, stelati, piriformi, ovalari

- dupa numarul prelungirilor: multipolari, bipolari, unipolari, pseudounipolari

- dupa functie: senzitivi, motori, de asociatie, vegetativi

- din punt de vedere al localizarii: centrali sau periferici

20. MADUVA SPINARII CONFIGURATIE EXTERNA

- maduva spinarii are forma unui cilindru turtit anteroposterior, care reprezinta
la nivel cervical si lombar 2 umflaturi denumite intumescente. Prezinta fete
anterioare, posterioare si laterale, brazdate de fisuri sau santuri. Pe fata
anterioara se gaseste fisura mediana anterioara, iar pe fata posterioara se afla
santul median posterior.Din santul antero-lateral ies radacinile anterioare ale
nervilor spinali

21. NERVUL SPINAL

- exista 31 de perechi de nervi spinali si au o dispozitie metamerica

- se impart in 8 perechi cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale, 1

coccigiana
- componentele: radacini, trunchi si ramuri terminale

22. PLEXUL CERVICAL

- se formeaza prin unirea ramurilor anterioare C1-C4

- nervii cervicali se divid in 2 ramuri

- este situat profund inapoia marginii posterioare a muschiului

sternocleidomastoidian

- el da ramuri anastomotice la hipoglos, vag, facial

- ramurile plexului sunt: superficiale (cutanate), profunde ( motorii)

- superficiale: nervul transvers al gatului, nervul auricular mare

- profunde inerveaza muschii: lung al gatului, muschii romboizi, ridicator al

scapulei, trapez, sternocleidomastoidian

23. PLEXUL BRAHIAL

- este constituit din ramurile anterioare C5-C8 si T1

- C5-C6 formeaza trunchiul primar superior

- C8-T1 formeaza trunchiul primar inferior

-C7 formeaza trunchiul mijlociu

- plexul are raporturi importante cu muschii scaleni

- el poate fi lezat printr-un traumatism

- ramurile plexului pot fi grupate in ramuri colaterale si terminale

- ramurile colaterale se distribuie: nervul subclavicular pentru muschii

subclaviculari, nervul pectoral pentru muschiul pectoral, nervul subscapular
pentru muschiul subscapular etc.

- ramurile terminale se distribuie musculaturii membrului superior: nervul

median, ulnar radial axial etc.

24. PLEXUL LOMBAR

- este constituit din ramurile L1-L3 cu participarea unor filete nervoase din T1 si
L4

- este situat in partea posterioara a muschiului psoas mare

- da ramuri colaterale si terminale

- ramuri colaterale: nervul ilioinghinal, femurocutanat, genitofemural

- ramuri terminale: nervul obturator, femural

25. PLEXUL SACRAL

- este constituit din ramurile L4-L5 , si mai primeste un ram de la S4 ce se

anastomeaza cu S5

- prezinta ramuri colaterale si un ram terminal

- ramuri colaterale: includ nervi pentru muschiul sfincterul anal, bazinul, coapsa

- ramul terminal reprezentat de sciatic care se divide in 2 ramuri, nervul tibial si

fibular

26. STRUCTURA INTERNA A BULBULUI RAHIDIAN

- are in structura sa substanta alba si cenusie

- substanta alba este organizata sub forma de cordoane, alcatuite din tracturi
ascendente si descendente

- tracturile ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll si Burdach

- tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale

- substanta cenusie nu este compacta si apare sub forma de nuclei care se

impart: nuclei somatomotori, somatosenzitivi, visceromotori, nuclei propri

27. STRUCTURA EXTERNA A PUNTII LUI VAROLIO

- reprezinta un loc de trecere pentru marea majoritatea a fibrelor care trec

dinspre maduva spre maduva spinarii si cortex

- prezinta o fata antero-laterala si o fata posterioara

- fata anterioara este voluminoasa si prezinta piramidele pontine

- fetele laterale sunt formate din pendunculii cerebelosi mijlocii

- fata posterioara formeaza podisul ventriculului 4

28. NUCLEII MEZENCEFALICI

- somatomotori: nucleul mezencefalic al nervului trigemen

- somatosenzitivi: nucleii nervilor cranieni- oculomotor, trohlear

- vegetativi: nucleul accesor al ocumulatorului

- proprii: substanta neagra, nucleul rosu, coliculii cvadrigemeni

29. NEOCEREBELUL

- este portiunea cea mai tanara care actioneaza ca o frana asupra miscarilor
voluntare

- protectia se realizeaza prin blocarea impulsurilor senzitivosenzoriale care

activeaza substanta reticulata

30. SANTURILE DE LA NIV. FETELOR LATERALE, DE LA NIV. EMISF. CEREBRALE

- fisura cerebrala

- santul central

- santul parietooccipital

- santul corpului calos

- santul calcarin

31. RECEPTORII ANALIZATORULUI VIZUAL

- exista 2 tipuri de celule cu rol de receptie

- celule cu bastonase: sunt celule nervoase modificate, adaptate pentru

vederea nocturna

- celule cu conuri: sunt celule nervoase modificate, adaptate pentru vederea

diurna

32. SENZATIILE GUSTATIVE DE LA NIVELUL LIMBII

- dulce pe varful limbii, acru pe fata dorsala, sarat pe margini si putin in spate,
amar la baza limbii

33. ANALIZATORUL OLFACTIV

- specializat pentru receptionarea, conducerea si analiza informatiilor legate de

simtul mirosului

- organul care indeplineste simtul olfactiv este nasul compus din orificiul
narilor si cavitatea nazala

- nasul apartine de partea externa a cailor respiratorii

- functiile nasului: respiratorie, mirosului

- hiposmie reducerea mirosului, anosmie lipsa mirosului, hiperosmie

miros accentuat, cacosmie senzatie exagerata a mirosului urat