1

..

METODOLOGIE
Pentru elaborarea SINTEZEI

EVALUAREA STRII DE NUTRIIE I A ALIMENTAIEI

POPULAIEI

MOTIVAREA NECESITATII LUCRARII

Programul Naional de Supraveghere Nutriional, care genereaz date despre
starea de nutriie a populaiei din Romnia, prezentndu-le apoi factorilor de decizie,
raporteaz rate mari de malnutriie cronic n rndul copiilor pn n 5 ani i rate ridicate
ale anemiei, mai ales la nou-nscui i femei nsrcinate. Deficiena de iod poate cauza
probleme de dezvoltare mental i n general, dezvoltarea mai lent a copiilor. Un studiu
pe femei nsrcinate a artat c 88% dintre ele aveau un nivel al iodului mai sczut dect
cel normal. n consecin, riscul de a nate copii cu deficiene de iod era extrem de ridicat.

Incidena copiilor cu nlime mai mic pentru vrst s-a dublat de la 9% n 1991 la 20% n
2000. Principala cauz este nrutirea strii de nutriie printre copiii nscui dup 1993,
mai ales n cazul mamelor cu educaie limitat. n ceea ce privete indicatorul greutate
pentru nlime, prevalena copiilor supraponderali este similar cu cea din statisticile
internaionale.
Se cunoate n prezent c alimentaia este rspunztoare de mai mult de jumtate din
bolile cronice. Apariia i evoluia acestor boli poate fi influenat de fiecare persoan n
parte, prin stilul de via i nutriie pe care l adopt. Studiile efectuate n Europa au artat
c ase dintre cei mai importani apte factori de risc pentru deces prematur (tensiunea
arterial, colesterolul, indicele de mas corporal, aportul inadecvat de fructe i legume,
sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul) sunt legai de ceea ce mncm, bem
sau ct de mult ne micm.

Dieta i exerciiul fizic sunt factori care, dac sunt utilizai inadecvat, produc un mai mare
procent de mbolnviri dect fumatul (9% din populaie). O alimentaie echilibrat i
exerciiul fizic regulat, mpreun cu evitarea fumatului, sunt factori importani n
promovarea i meninerea sntii.

n Romnia, principala cauz de deces n populaia cu vrste ntre 0-64 de ani o constituie
bolile cardiovasculare i cancerul. n Uniunea European, fiecare al patrulea deces este
cauzat de o boal cardiovascular i fiecare al treilea deces este cauzat de o form de
cancer. n Romnia, proporia de decese prin boli cardiovasculare este mult mai mare
35%, n schimb doar al cincilea deces este cauzat de cancer. Unele boli specifice legate
de alimentaie i inactivitate includ bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2, hipertensiunea,
osteoporoza i anumite forme de cancer. Din cauza utilizrii inadecvate a acestor dou
componente (dieta i activitatea fizic) rezult o imbalan energetic ntre aport i
consum care contribuie la creterea ratei obezitii.

Din aceste considerente studiul isi propune sa puna in evidenta factorii dependeni de
alimentaie i de stilul de via implicai n: apariia a 30-40% din cancere; decese

1
 2
premature prin BCV, epidemia europeana a obezitatii,a diabetului zaharat cu debut la
maturitate, a osteoporozei etc.

Descrierea cadrului legislativ ( transpunere directive UE, legi, HG, ordin ministru, altele)
Programele au fost aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 1388/2010 privind aprobarea
programelor naionale de sntate pentru anii 2011 i 2012 i publicat n Monitorul
Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 893, din 31 ianuarie 2011.
n cadrul legislativ meionat se ncadreaz i Evaluarea strii de nutriie i a
alimentaiei populaiei din cadrul subprogramului privind protejarea sntii publice
prin prevenirea mbolnvirilor asociate factorilor de risc alimentari i de nutriie al
Programului II - Programul naional de monitorizare a factorilor determinani din mediul de
via i munc.
Politicile alimentare si nutritionale se bazeaza pe ansamblul coerent de
obiective, prioritati, principii, norme si decizii adoptate si aplicate de factorii si institutiile
investite cu competentele necesare pentru a asigura ntregii populatii conditiile economico-
sociale, cuvenite unei alimentatii rationale, indispensabile statutului nutritional, care sa
conduca la o buna stare a sanatatii individuale si publice.
Prioritati ale FAO si OMS:
- intensificarea serviciilor pentru evaluarea situatiei alimentare a populatiei;
- ntarirea controlului produselor si asigurarea sigurantei alimentare;
- realizarea concordantei si compatibilitatii dintre legislatia nationala si reglementarile
internationale;
- echilibrul dintre mediu, populatie si oferta alimentara;
- diminuarea carentelor n nutrienti si sprijinirea alimentatiei mamei, sugarului si
copilului;
-dezvoltarea salubritatii alimentare

1. SCOP SI OBIECTIVE

SCOPUL:

Protejarea populaiei mpotriva efectelor datorate consumului alimentar

neadecvat (supra sau subalimentatie), depistarea precoce si inlaturarea sau
limitarea factorilor de risc cunoscuti, care ar putea s modifice calitatea vietii
si sa afecteze starea de sanatate a populatiei.
mbuntirea strii de sntate a populatiei prin corectarea i promovarea
unui stil de via sntos.

2
 3
Reducerea morbiditii i a problemelor sociale secundare comportamentelor
cu risc pentru sntate, reducerea presiunii financiare a costurilor bolilor
cronice asupra bugetului de stat, bugetului MS i CNAS.
Metodologia permite dezvoltarea de investigatii complexe, de corelatii intre
alimentatie, factorii de mediu, comportamentul alimentar, morbiditatea generala si
morbiditatea specifica.

OBIECTIVUL :
Acceptarea si transpunerea sistemului european de evaluare a alimentatiei si
nutritiei populatiei, a determinanilor strii de sntate, respectiv modulul Determinani ai
sntii, factori de risc i de protecie, categora Stilul de via ca determinant.

Enumerarea activitatilor corespunzatoare obiectivului

-Elaborarea metodei de investigare a consumului alimentar la nivel individual, familial si

national si elaborarea metodelor de evaluare a starii de nutritie, validare, diseminare
-Identificarea profilului socio-demografic (incluzind venitul, varsta, educatia, sexul, si
regiunea geografica etc.) precum si conditiile de viata ale unor grupuri populationale cu
includerea in studiu a populatiei ce traieste in saracie sau au riscul de a deveni saraci.
- Identificarea riscurilor specifice pentru sanatate a alimentatiei dezechilibrate.
- Elucidarea conexiunilor si influentele reciproce dintre determinantii sociali si
comportamentele alimentare ca si cele legate de obiceiurile ce tin de consumul alimentar
-Caracterizarea alimentatiei si a consumului , cu referinte la alimentele traditionale.
-Identificarea si evaluarea starii de nutritie a populatiei , ce include si grupurile sarace,
- Evaluarea nevoilor nutritive si relatia cu preferinta si acceptarea produselor cu preturi
reduse.
-Supravegherea efectelor saraciei asupra statusului nutritional
-Evaluarea stilului de via ca determinant al strii de sntate: indicatori, activitatea fizic,
fumatul, consumul de alcool, consumul de suplimente alimentare
-Evaluarea unor determinani ca/ supraponderea i obezitatea,
-Evaluarea predictorilor riscului nalt pentru sntate in relatie cu obiceiurile alimentare, la
nivel naional i pe zone geografice.
-Colectarea i prelucrarea datelor primare, realizarea bazei informatizate de date
naionale; calcularea indicatorilor fizici i de eficien trimestrial i semestrial i
transmiterea acestora ctre INSP- CNMRMC , respectiv Ministerul Snti.
-Elaborarea, tiparirea sintezei si a rezumatului.
-Identificarea necesitilor n materie de informare - educare viznd principiile unei
alimentatii sanogene, i activiti de informare, educare i comunicare n conformitate cu
necesitile
-Diseminarea rezultatelor la nivel naional i internaional (cumunicri, pagina web,
publicaii)
-Activiti de informare, educare, comunicare privind alimentatia si sntatea
-Difuzarea rezultatelor monitorizrii la nivel naional.
-Elaborarea, tiparirea sintezei si a rezumatului

Enumerarea activitatilor corespunzatoare obiectivului

3
 4

-Alcatuirea esantionului inclus in studiu n raport cu particularitile de

reprezentativitate
- Aplicarea instrumentelor de lucru (chestionare)
- Evaluarea starii de nutritie prin examinarile de laborator cerute de metodologie
- Evaluarea prin aplicarea chestionarelor a stilului de viata: indicatori,
activitatea fizic, fumatul, consumul de alcool, consumul de suplimente
alimentare

- Introducerea datelor primare n format Excel, n vederea realizrii bazei de

date, cu respectarea cerintelor metodologice
- Raportarea trimestriala a indicatorilor fizici i de eficien referitor la acoperirea
obiectivelor acestei sinteze

- Expedierea datelor primare (n format Excel) la Institutul National de

Sntate Public -

Valorificare pe plan judeean a datelor primare:

Redactarea de informari ce vor fi incluse si in raportul asupra strii de
sntate a comunitii, privind structura ratiei alimentare si a starii de nutritie
a populatiei din judet.
Elaborarea de propuneri n vederea corectrii obiceiurilor alimentare
nesanogene
Organizarea de aciuni de promovare a unui stil de via sntos, la nivel
judeean.

Responsabiliti specifice
Responsabilul de activitate din cadrul centrului coordonator:
- coordoneaz desfurarea aciunilor propuse pe plan naional
- asigur informaii metodologice privind derularea activitilor
- raportarea catre MS si catre celelalte institute/centre de sntate public i directii
de sntate public

Conductorii instituiilor cu responsabilitate n realizarea aciunilor propuse:

- dispun msurile necesare in vederea aplicrii metodologiilor propuse, a asigurrii
ndeplinirii obiectivelor
- rspund de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor care sunt legate
direct de realizarea aciunilor

Responsabilii desemnati pentru realizarea acestei sinteze:

- coordoneaz desfurarea tuturor activitilor specifice
- monitorizeaz activitile specifice
- rspund pentru expedierea la timp a raportrilor ctre instituia coordonatoare,
conform normelor metodologice.

EVALUARE
Anual prin intermediul indicatorilor de raportare

IMPACT ASUPRA STRII DE SNTATE

mbuntirea strii de sntate, prin reducerea numrului de subiecti cu
comportamente alimentare nesanogene i indirect, reducerea morbiditii prin boli
de nutritie ca urmare a promovrii unui stil de via sntos.
4
 5

Coordonarea metodologica, monitorizarea, evaluarea si implementarea

metodologiilor, elaborarea raportului national si a sintezei este atributul:
Compartimentului de Igiena Alimentatiei si Nutritiei.

Instituii colaboratoare:
Directiile de Sanatate Publica judetene
Centrele Regionale de Sanatate Publica

EVALUAREA STARII DE NUTRITIE SI A ALIMENTATIEI POPULATIEI

Reteaua de monitorizare a alimentatiei si a starii de nutritie a populatiei se

realizeaza prin:
DSP judetene
Centrele Regionale de Sanatate Publica

1 .Alegerea localitatilor
Localitatea/localitatile trebuie alese in asa fel incit sa se incadreze in particularitatile
socio-economice, geoclimatice si de morbiditate ale judetului respectiv. In selectarea
localitatii/localitatilor se va tine cont de amplasarea gospodariilor, pentru abordare.
Studiul va incepe prin obtinerea colaborarii cu autoritatile locale competente (medici
de familie). Actiunile din teren trebuie anticipate prin actiuni de pregatire a populatiei, prin
popularizarea scopului studiului. Se va utiliza in teren Certificatul de Consimtamint al
subiectilor.
(vezi Anexa nr.5 ).

2. Personalul investigator
Directia de Sanatate Publica judeteana si a municipiului Bucuresti va desemna un
medic coordonator si un colectiv de lucru.
In stabilirea numarului de investigatori din echipa se va tine seama de faptul ca o
persoana bine instruita poate efectua zilnic (in functie de experienta acesteia si de
particularitatile localitatii) ancheta alimentara in max. 10 familii (gospodarii).

3. Perioadele de investigatie
Investigatia va fi efectuata pe o perioada de 24 ore.

In alegerea lunii de investigatie se va tine cont de specificul local precum si de

particularitatile climatice corelate cu productia legumicola si pomicola.

4. Esantionul populational selectat pentru studiu

Investigatia alimentatiei va fi facuta pentru fiecare persoana in parte in mediul
familial.
Criteriul numeric al subiectilor inclusi in studiu va fi urmatorul:
- va fi investigat un minim semnificativ din totalul populatiei localitatii
selectate, dar nu mai putin de 50 de subiecti.

Precizarea gospodariilor care urmeaza sa fie investigate va fi facuta dupa

tehnica ,,pasului. Aceasta modalitate se bazeaza pe formula:
5
 6
N.T.G./ N.G.I . Marimea pasului
In care:
-N.T.G. reprezinta numarul total de gospodarii din localitate;
-N.G.I. reprezinta numarul total de gospodarii care urmeaza sa fie investigate.
Marimea ,,pasului reprezinta numarul de case intre doua gospodarii investigate.
Initial se poate recurge la o catagrafiere a populatiei adulte peste 20 ani din
localitatea/localitatile selectata, utilizand fisele medicale existente la medicii de familie,
identificand astfel subiectii potentiali care sa participe la studiu. Listele astfel obtinute pot
constitui baza de selectie pentru abordarea prin anchete alimentare a subiectilor cu
conditii de viata asemanatoare, pana la constituirea unui esantion de cel putin 50 de
persoane. Lotul trebuie sa cuprinda segmentele de populatie 20-40 ani, 41-65 ani si peste
65 ani, cu o reprezentare aproximativ egala in ceea ce priveste numarul si sexul.
Nu se catagrafiaza urmatoarele categorii:
- copiii si adolescentii pana la varsta de 20 ani;
- musafirii ocazionali indiferent de gradul de rudenie pe care il prezinta;
- deficientii psiho-motori, persoanele infirme, persoanele imobilizate etc.

5. Efectuarea investigatiei

5.1. Obtinerea datelor personale, antropometrice si biochimice

Se inregistreaza date despre :

- varsta
- sexul
- antecedente personale patologice, boli cronice cu rasunet asupra
starii de nutritie
- masuratori antropometrice
- examene de laborator
- consumul de alimente
- frecventa consumului alimentar

Se va inscrie in fisele de ancheta: numele si prenumele celui investigat, data

nasterii (anul, luna, ziua) si varsta implinita la data investigatiei. La toti subiectii cuprinsi in
investigatie se va trece sexul. Deasemenea se va consemna profesiunea si intensitatea
efortului.
Categoriile de efort sunt urmatoarele: efort mic; efort mediu; efort mare; (conform
Anexei nr.1). De precizat ca la subiectii de peste 65 ani intensitatea efortului se va incadra
la efort mic.
In stabilirea categoriei de efort se vor lua in considerare nu numai factorii specifici
muncii, ci si intreaga activitate a celui investigat (practicarea sistematica a unui sport,
navetism, activitati fizice suplimentare in gospodarie), subiectii putind fi astfel incadrati la o
categorie de efort superioara consumului de energie datorat numai activitatii profesionale.
Spre exemplu un functionar (activitate usoara) care in timpul liber lucreaza sistematic
munci gospodaresti (taiat lemne, sapat gradina, reparatii casnice, etc) va fi trecut la un
efort de intensitate medie iar in cazul in care efectueaza un program zilnic de antrenament
sportiv va fi trecut la categoria de efort mare sau foarte mare in functie de sportul practicat.
La femei, dupa caz se vor mentiona stari fiziologice in legatura cu maternitatea (gravide
incepand cu luna a V-a de sarcina sau situatii de alaptare).
Dupa obtinerea acestor date, investigatorul va incepe completarea ,,Fisei de
ancheta (conform Anexei nr.2) pentru fiecare subiect in parte.

6
 7
Obtinerea datelor somatometrice si biochimice se pot obtine si din fisele medicale
puse la dispozitie de medicul de familie din datele existente pentru pesoana inclusa in
studiu.

Bolile cronice cu rasunet asupra starii de nutritie. Se noteaza bolile cronice in

etiopatogenia carora intervine factorul alimentar sau tulburari metabolice. Exemplu:
gastita, ulcer gastric sau duodenal, colite, afectiuni hepatobiliare cronice, pancreatita
cronica, diabet, dislipidemii, hipertiroidism etc., conform anexei nr. 2.

5.2. Obtinerea datelor privind consumul alimentar.

Estimarea consumului alimentar la nivel individual se afectueaza prin

evaluarea dietei persoanei pe 24 ore.
Principiul metodei se bazeaza pe interviul luat de o persoana specializata in
aceasta tehnica, cu privire la totalitatea alimentelor si bauturilor consumate in ultimele 24
de ore, trecute cronologic de dimineata pina seara toate mesele, inclusiv retetele de
preparare si suplimentele nutritive (minerale, vitamine) folosite.
Cantitatile de nutrienti si aportul energetic al ratiei se calculeaza cu ajutorul
tabelelor de compozitie al alimentelor. ( *va punem la dispozitie si programul in Excel
realizat de noi - model pentru prelucrarea datelor pentru prelucrare ) ,

Investigatorul va estima cantitatile de alimente consumate prin cintarire sau prin

intermediul masurilor menajere, (cesti, linguri, lingurite, pahare, borcane goale, felii,
bucati, etc).existente in gospodaria investigata. Cu ajutorul acestor masuri menajere se va
putea estima volumul unor alimente (ulei, zahar, faina, gris, lapte praf, bulion, etc.) folosite
la prepararea mancarurilor si se va aprecia consumul de alimente in grame. Se vor folosi
si tabelele de echivalente alimentare.
In privinta unor alimente care se servesc in felii (slanina, preparate de carne,
branzeturi, halva, etc.) investigatorul va estima volumul pe care il va converti in grame.
La legume si fructe in special se va tine cont si de pierderile suferite prin procesul
de preparare.
Greutatea conservelor se va nota de pe ambalaje.
Pentru cantitatea de paine consumata se va nota numarul de felii consumate care
se va aproxima apoi in grame.
La fel se va proceda si cu carnea cumparata de la magazin.
La tocatura (sarmale, ardei umpluti, chiftele, parjoale, etc.) se va nota numarul lor
total precum si consumul individual estimindu-se apoi in grame.
In cazul pasarilor, investigatorul se va informa ce portiune a consumat fiecare si va
afla cantitatea efectiva de carne consumata cunoscand greutatea aproximativa dupa
taiere si curatire.
Se vor consemna deasemenea gustarile, mesele consumate la cantina sau
restaurant, si bauturile alcoolice.
In cazul unor preparate culinare complexe (supe, ciorbe, mancaruri, etc.) gatite in
gospodarie, investigatorul va nota preparatul culinar precum si alimentele care il compun.
Cu ajutorul tabelelor orientative va aprecia cantitatea totala de aliment. In cazul in care
acest preparat va fi servit la o singura masa, familia respectiva va fi rugata sa precizeze
cate portii a consumat fiecare. Se poate folosi metoda unui polonic unic ca unitatea de
masura a unei portii la servirea preparatelor. In acest caz se va nota numarul polonicelor
consumate de fiecare persoana. In final se va putea aprecia numarul total al portiilor si
prin regula de trei simpla ce cantitate de alimente revine fiecaruia. In cazul in care
subiectul a mancat doua portii cantitatile se vor dubla, in cazul in care a mancat o jumatate

7
 8
de portie, cantitatile se vor reduce la jumatate. Se iau in considerare numai persoanele
care au consumat preparatul respectiv.
In cazul in care in familie se afla la masa musafiri ocazionali, in perioada respectiva
se va nota si cantitatea consumata de acestia, care se va scadea din bilantul familiei.
La gustarile intre mese se vor trece toate gustarile consumate de cel investigat in
cursul zilei respective indiferent de faptul daca s-au consumat dimineata sau dupa amiaza.
In cazul in care cel investigat a consumat mai multe gustari, acestea se vor aduna pe
parcursul zilei respective. Se vor nota si bauturile racoritoare (nealcoolice) care contin
zahar.
Condimentele nu se iau in consideratie.

6. Recomandari finale
Medicul coordonator va controla permanent investigatia, consemnarea datelor si
totalizarea acestora, dand indicatiile tehnice necesare.

7. Indicatii aplicabile la prelucrarea statistica a datelor

Materialul primar de ancheta (caiete de lucru, formulare cu alimentele consumate

pe 24 de ore) se va pastra la nivelul DSP judetean pana la terminarea prelucrarilor
statistice.

Centralizarea datelor somamometrice, a valorilor examinarilor de laborator,

totalul alimentelor (pe cele 34 de grupe) consumate timp de 24 de ore, frecventele
alimentare pentru fiecare subiect investigat (incluse in fisa de ancheta codificata)
se vor introduce in tabelul excel anexat model prelucrarea datelor !!

Toate aceste anexe (cu date somatoponderale, biochimice si de alimentatie)

impreuna cu fisa localitatii permit o apreciere loco-regionala, a factorului alimentar in
relatie cu unii indicatori generali ai starii de sanatate.
Introducerea datelor in aceste centralizatoare permite, prin caracterul unitar, atat
corelatii si comparatii la nivelul diferitelor zone geografice, cat si insumarea lor nationala .
Rezultatele obtinute creeaza un cadru unitar de baza cu caracter minimal peste
care se pot grefa, in functie de posibilitati sau obiectivele urmarite, cercetari mai ample
care pot aduce aprofundari suplimentare fara a neglija fondul problematicii.

Formularele completate se vor trimite spre centralizare la CENTRUL REGIONAL DE

SNTATE PUBLIC, responsabilului sintezei nationale, prin posta pe suport de
hartie si pe E-mail ( n format electronic )

COLECTAREA DATELOR, CREAREA BAZEI DE DATE, PRELUCRAREA DATELOR,

DISEMINAREA REZULTATELOR

datele se vor centraliza la CENTRUL REGIONAL DE SNTATE PUBLIC anual

vor fi introduse intr-o baza de date EXCEL
vor fi prelucrate statistic in vederea elaborarii sintezei anuale
sinteza va fi publicata si distribuita catre Ministerul Public, Institutul National de
Sanatate Publica, Directiile de Sanatate Publica judetene, Centrele de Sanatate

8
 9
Publica, alte organisme nationale si internationale interesate, reprezentanti ai
administratiei publice locale, NGO-uri.

ANEXA NR. 1
CODIFICAREA FISELOR DE ANCHETA SI INTRODUCEREA DATELOR IN TABELUL
EXCEL

CODUL INDIVIDUAL AL FISEI = initialele judetului + numarul fisei

Ex. CJ 001 , BN 005 etc.

CARACTERISTICA LOCALITATII: se completeaza cu cifra 1 daca localitatea este

rurala sau cu cifra 2 daca ancheta se efectueaza in localitatea urbana.

VARSTA: se codifica numai varsta in ani impliniti

SEXUL: se codifica astfel:

-masculin..1
-feminin2

INALTIMEA: se codifica pe trei poziti in cm. inaltime.

Exemplu: 160 cm se codifica 160
GREUTATEA: se codifica pe doua poziti in kg . Primele trei poziti cuprind cifrele
greutati in kg
Exemple: 75 kg se codifica 75

INTENSITATEA EFORTULUI: se codifica pe o pozitie astfel:

1 efort usor
2 efort mediu
3 efort mare

In stabilirea categoriei de effort se vor lua in considerare nu numai factorii specifici

profesiei, ci intreaga activitate a subiectului investigat. Din aceste considerente unii
dintre subiecti sunt obligatoriu trecuti la o categorie de efort suplimentara
consumului de energgie datorat activitatii profesionale. Daca un functionar public
( efort usor) in timpul liber este implicat sistematic in activitati gospodaresti ca ex.
taiat lemne, gradinarit, reparatii, sport, navetism,) va fi trecut in grupa de efort de
intensitate medie.

Enumeram citeva profesii, pe grupe de efort:

Efort usor Efort mediu Efort mare

functionari Lucratori comert alimentatie
publica, prestari serviciu
Personal didactic Industria alimentara
Industrie usoara Industrie electronica
Pupitre comanda Industrie textila
Soferi vehicule sub 1 t. proiectare
Casnice Ateliere manufactura
Activitati mestesugaresti Muncitori pe utilaje
Muncitori din agricultura,
zootehnie,silvicultura
Industria sticlei
Constructii drumuri
Silvicultura ,expoloatarea
lemnului
Industria extractiva
mecanizata
Constructii de masini
Constructii
9

sedentare( cizmar,
croitor, tapiser,
depanatori ..)
10
mecanizate
Industria chimica Industria tabacariei
Mecanizatori din agricultura
Casnice cu activitate grea Industrie metalurgica
medici chirurgi
Asistenti medicali
Industria constructoare
de masini

De precizat ca in urma unor munci casnice ( gatit, spalat, curatat ) se consuma 120
calorii/ ora
Mers pe bicicleta 210 calorii/ora
Mers pe jos 180 calorii/ora
Sapat in gradina 400 calorii/ora

EXAMINARILE DE LABORATOR: (se pot utiliza si cele furnizate de medicul de

familie- analize ale bilantului de sanatate )

Totalul alimentelor cosumate de persoana investigata se completeaza in grame, in

tabele. Consumul de bauturi alcoolice: in perioadele anchetate se completeaza ca
frecventa doar.
Frecventa consumului alimentar - se completeaza cu 1,2,3,4,5, corespunzator
frecventelor : foarte rar , 1 data / sapt. , 2-3 ori / sapt., 1data / zi , de mai multe ori /zi
Toate rubricile goale se comleteaza cu 0. La predarea tabelelor excel acestea nu
trebuie sa prezinte rubrici necompletate .
Dupa introducerea datelor in partea a doua a tabelului acesta calculeaza automat
aportul pentru fiecare individ.

10
 11

ANEXA 2

FISA DE ANCHETA ..
Judet..
Localitatea...
Data intocmirii fisei.
Nume si prenume...
Adresa/ localitate, strada, nr., ap., ..
Caracteristica localitatii: 1 Urban / 2 Rural.
Virsta implinita: ani..
Sexul : 1. Masculin / 2. Feminin..
Stari fiziologice in legatura cu maternitatea

Boli cronice cu rasunet asupra starii de nutritie: ....

Tensiunea arteriala ( mm Hg ) : maxima.. minima.

Inaltimea-I ( cm) ..
Greutatea-G ( kg)...
Circumferinta abdominala - CA ( cm)..
Circumferinta fesiera - CF ( cm) ..
Perimetrul toracic ( cm )..

Profesia
Intensitatea efortului : 1. Usor; 2. Mediu; 3. Mare;

Examene de laborator :

Hemoglobina g %

Hematocrit %.........................................................................
Lipide serice mg %....
Colesterol seric mg %.
Trigliceride serice mg %

Calciu seric mg %

Magneziu seric mg %.

Sideremie g %

Glicemia mg %.........................................................................

HDL-colesterol mg/dl

11
 12

ANEXA NR. 3
CODUL INDIVIDUAL AL FISEI :

Consumul de alimente

ALIMENT COD CANTITATE

ALIMENT
( g/24h)

ziua 1
Carne de porc
Carne de vita
Carne de pasare
Carne de oaie
Preparate de carne - proaspete
Preparate de carne - semiafumate
Peste
Conserve de peste
Conserve mixte
Oua
Lapte
Brinzeturi
Unt
Untura
Ulei
Cartofi
Legume cu 5% HC
Legume cu 10 % HC
Leguminoase uscate
Fructe
Fructe uscate
Paine
Malai
Derivate cerealiere
Fructe oleaginoase
Conserve legume in ulei
Conserve legume in bulion
Conserve legume in apa
Zahar
Produse zaharoase cu 80 % glucide
Produse zaharoase cu 60-80 %
glucide
Produse zaharoase cu 60-40 %
glucide
Compoturi
Bulion
Bere
Vin
12
 13
Bauturi distilate
Sare adaugata

ANEXA NR. 4

CODUL INDIVIDUAL AL FISEI :

Frecventa consumului alimentar

1. Consumati urmatoarele alimente? Daca DA, ce si cu ce frecventa consumati :

ALIMENTUL Mai putin 1 data 2-3 ori/ 1 data/zi De mai

frecvent /saptamina saptamina multe ori
pe zi
Carne de porc
Carne de vita
Carne de pasare
Carne de oaie
Preparate de carne ( proaspete)
Preparate de carne
semiafumate
Peste
Conserve de peste
Conserve mixte
Oua
Lapte
Brinzeturi ( si alte produse lactate )
Unt
Ulei
Untura
Cartofi
Legume 5%
HC( salata,spanac,etc)
Legume 10 %
HC(rosii,ardei,etc)
Leguminoase uscate
Fructe
Paine
Malai
Derivate cerealiere
Conserve legume
Zahar
Produse zaharoase
Compoturi
Consumul de sare

13
 14

Consumati bauturi alcoolice?

Daca DA, ce bauturi consumati, cit estimati consumul mediu si cu ce frecventa ?

Bautura Zilnic Saptaminal Lunar

Bere
Vin
Bauturi distilate
( tuica, vodca, whisky,
etc)

Intrebari aditionale :

Luati vitamine sau minerale

suplimentar? Da Nu

Daca Da ce? ............

cate pe zi ?

Altele Da Nu

14
 15

Anexa nr. 5

REZUMAT INFORMATIV ADRESAT SUBIECILOR

Titlul studiului: Alimentatia si starea de nutritie a populatiei

Familia dumneavoastr a fost selecionata s ia parte la un studiu medical privind

Alimentatia si starea de nutritie a populatiei. Totodat, acest studiu va urmari si Situatia
indicatorilor starii de sanatate a populatiei in relatie cu alimentatia date care ar puea fi
folosite n viitor pentru analiza, identificarea, inaturarea sau limitarea factorilor de risc
cunoscuti, care ar putea avea efecte posibile asupra sanatatii.
Deoarece locuiti in aceasta localitate, att dumneavoastr cit si familia
dumneavoastr suntei invitai s participai la acest studiu. Dac suntei de acord s
participai, vi se vor solicita urmtoarele:

a. vei fi ntrebati, pentru completarea unui chestionar, despre sntatea familiei,

despre consumul alimentar:
b. vor fi analizate fiele medicale ale familiei dumneavoastr;

Toate datele obinute vor fi pstrate n mod confidenial i nu vor fi comunicate dect
specialitilor care lucreaz la acest studiu. n cazul publicrii studiului, identitatea
dumneavoastr nu va fi divulgat.
Rspunsuri la ntrebrile dumneavoastr n legtur cu acest acest studiu pot
fi obinute de la Dr. DSP judtelefon .
Participarea dumneavoastr este voluntar i poate fi ntrerupt oricnd dorii, fr
consecine negative asupra dumneavoastr sau a familiei dumneavoastr

Not: Semntura Dvs. ct i a medicului angajat in studiu se afl pe verso-ul acestui

formular.

15
 16

Titlul studiului: Alimentatia si starea de nutritie a populatiei

Certificat de consimmnt al subiecilor

Subsemnatul/a _________________________, domiciliat n

_________________________

..

declar c am fost informat de ctre un reprezentant- personal medical de la Directia de

Sntate Public judeteana., despre studiul privind :Alimentatia
si starea de sntate a populatiei. Am neles scopul acestui studiu n care mi s-a solicitat
participarea i mi s-au comunicat procedurile ce trebuie urmate precum i durata
acestora. Am fost informat/, n legtur cu riscurile i neajunsurile posibile ce le-as putea
avea precum i n legtur cu posibilele beneficii pentru mine si pentru ali participanti la
studiu, care ar putea modifica calitatea vietii. Am reinut faptul c toate datele individuale
obinute n cadrul cercetrii vor rmne confideniale.

Un rezumat scris privind cele ce mi s-au comunicat se afl pe cealalt parte a acestei coli.
Am avut ocazia s citesc sau s ascult aceste informaii precum i s pun ntrebri privind
dfesfasurarea studiului. De asemenea, confirm primirea unei copii a acestui document.

Am neles c am dreptul s pun ntrebri despre studiu n orice etap a acesteia. Am

reinut c am dreptul s-mi retrag acest consimmnt i s ncetez participarea la aceast
studiu, fara nici o consecinta.
Subsemnata consimt liber asupra participrii la studiu menionat mai sus oferind
probe biologice (snge) i rspunznd la ntrebri.

___________________________________________ _________________
Semntura participantului la studiu Data

Subsemnatul.. desemnat sa lucrez n acest studiu, confirm c

rezumatul informativ de pe cealalt pagin a acestui document a fost prezentat oral
subiectului selecta pentru investigatie, iar o copie a acestui document a fost nmnat
acestuia. Consider ca persoana selectata pentru studiu a neles riscurile, beneficiile i
obligaiile implicate n participarea la acest studiu.

___________________________________________ _________________
Semntura reprezentantului de la DSP jud. Data

16

Anexa 6
ECHIVALENTE ALIMENTARE
ECHIVALENT ECHIVALENTE ALIMENTARE
Lapte 100 ml lapte concentrat
( condensat)
100 g lapte praf integral
100 g cascaval
100 g branza topita
100 g branza telemea de vaca
100 g branza telemea de oi
100 g branza proaspata de
vaca
100 g cas
Carne 100 g mezeluri
100 g specialitati din carne
(sunca de Praga, muschi file,
muschi tiganesc, ceafa,
pastrama, etc.)
100 g alte preparate din carne
(toba, caltabos, carne prajita,
conservata in grasime)
100 g conserve din carne in
suc propriu
Peste 100 g conserva de peste
Legume si fructe 100 g bulion sau pasta de rosii
100 g suc de rosii
100 g varza acra
100 g muraturi
100 g fulgi de cartofi
100 g fulgi de fasole boabe
100 g morcovi deshidratati
100 g conserve de legume
100 g fructe deshidratate,
afumate, uscate
Faina 100 g paine neagra
100 g paine semialba
(intermediara)
100 g paine alba
100 g paste fainoase (inclusiv
biscuiti fara crema)
17
250 ml lapte proaspat
800 ml lapte proaspat
700 ml lapte proaspat
700 ml lapte proaspat
550 ml lapte proaspat
450 ml lapte proaspat
400 ml lapte proaspat
La fel ca si la branza
telemea
125 g carne
135 g carne
125 g carne
100 g carne cruda
100 g peste crud
600 g patlagele rosii
(tomate)
135 g tomate
130 g varza cruda
125 g legume crude
1000 g cartofi cruzi
300 g fasole boabe
uscate
1700 g morcovi cruzi
100 g legume crude
400 g fructe crude
71 g faina
73 g faina
76 g faina
100 g faina
17
 18
100 g malai, orez, gris 100 g faina
Zahar 100 g compot 15 g zahar
100 g dulceata 70 g zahar
100 g gem, peltea, marmelada 40 g zahar
100 g nectar de fructe 30 g zahar
100 g sirop de fructe 60 g zahar
concentrat
100 g bomboane 90 g zahar
100 g miere 80 g zahar
Zahar si grasime 100 g halva 45 g zahar si 30 g
grasime vegetala
100 g ciocolata 50 g zahar si 30 g
grasime vegetala
Grasimi 100 g smantana 40 g unt
100 g slanina sarata, costita 88 g untura
100 g slanina cruda 80 g untura

Anexa nr. 7

GREUTATEA ESTIMATIVA A UNOR PRODUSE COMERCIALE CURENTE

1. 1 felie de salam de 1 cm grosime si 6 cm diam. 25 g

2. 1 bucata cirnati de 15 cm lumgime si 2,5 cm diam..90 g
3. 1ou 50g
4. 1 cartof..70-120g
5. ceapa verde-1 fir..5-10g
6. 1 salata verde80-140g
7. 1 ridiche de luna10-15g
8. 1 dovlecel150-300g
9. 1 rosie 80-100g
10. 1 conopida300-800g
11. 1ardei gras 100g
12. 1 vinata150-300g
13. 1 castravete ..50-150g
14. 1 ceapa..80-100g
15. 1 capatina de usturoi20g
16. 1 fir praz.300g
17. 1 bucata fasole verde8-10g
18. 1 varza600-1500g
19. 1 morcov.100-150g
20. 1pastirnac100-120g
21. 1 telina.100g
22. 1 ardei capia60g
23. 1 gogosar..150g
24. 1 mar..100-150g
25. 1 portocala..100g
26. 1 para.100-300g
27. 1 pruna ..20g
28. 1 banana.150-280g
18
 19
29. 1 mandarina ..50g
30. 1 felie franzerla.40g
31. 1 felie paine.120g
32. 1biscuit.10g
33. 1 nuca.12-20g
34. 1 maslina..3g
35. 1 cub de zahar..6 g
36. 1 cub rahar35g
37. zahar tos...lingura plina.35g;ligura rasa20g;lingurita plina..10g;
lingurita rasa5g
38. zahar pudra...lingura plina.25g;ligura rasa8g;lingurita plina..6g;
lingurita rasa3g
39. faina...lingura plina.30g;ligura rasa15g;lingurita plina..8g;
lingurita rasa5g
40. gris...lingura plina.25g;ligura rasa15g;lingurita plina..5g;lingurita
rasa3g
41. malai...lingura plina.30g;ligura rasa20g;lingurita plina..- lingurita
rasa-
42. orez...lingura plina.30g;ligura rasa-g;lingurita plina..10g;
lingurita rasa5g
43. pesmet...lingura plina.20g;ligura rasa7g;lingurita plina..-;
lingurita rasa-
44. lapte praf...lingura plina.25g;ligura rasa15g;lingurita plina..5g;
lingurita rasa3g
45. unt,margarina ,untura, ...lingura plina.30g;
46. smintina...lingura plina.-;ligura rasa25g;lingurita plina..-;lingurita
rasa10
47. ulei...lingura plina.-ligura rasa20g
48. miere de albine...lingura plina.-ligura rasa30g;lingurita plina..-
lingurita rasa15g
49. dulceata..lingurita plina.. 20
50. bulion pasta...lingura plina.70g;ligura rasa30g;lingurita plina..17g;
lingurita rasa15g

19
 20

METODOLOGIE

SITUAIA INDICATORILOR DE SNTATE A POPULAIEI N RELAIE CU

ALIMENTATIA SI STAREA DE NUTRITIE A POPULATIEI

INTRODUCERE

Evaluarea impactului asupra starii de sanatate si implicit asupra starii de nutritie a

populatiei in relatie cu alimentatia, pe diferite grupe ale populatie, permit decidentilor
cercetarea legaturilor cauzale intre consumul alimentar si dimensiunea efectelor pe starea
de sanatate observate si conturarea de masuri profilactice necesare. In plan nutritional
datele vor sta la baza realizarii diferitelor tipologii alimentare, crearea de modele de
alimentatie specifice fiecarei regiuni, la recomandarile privind cosul minim de consum
zilnic si la elaborarea de recomandari pentru corectarea eventualelor greseli alimentare in
scopul ameliorarii starii de sanatate a populatiei.

Metodologia are caracter minimal permitind dezvoltarea unor investigatii

suplimentare, complexe, de particularitati si posibilitati de corelatii intre alimentatie, factori
de mediu si morbiditate specifica.
Scopul principal este de a evalua cat mai real impactul alimentatiei asupra starii de
sanatate a populatiei si de a dezvolta strategii pentru mediu si sanatate.

COLECTAREA DATELOR

Culegerea datelor inregistrate se va face :

1. la nivel de JUDET
2. la nivel Urban si Rural

1. DATE DEMOGRAFICE ( ANEXA II A)

Se vor completa 2 fise: una pentru URBAN si una pentru RURAL

Se va preciza pe formular sursa datelor
Avind in vedere faptul ca datele demografice sunt disponibile la Comisia Nationala de
Statistica si Centrul de Statistica Medicala a MSF in principiu indicatorii de sanatate nu
pot fi calculati decat dupa aceasta data.
Se va folosi exact formularul anexat, pe cat posibil a se completa si in forma
electronica (pe discheta).
Se va trimite atat formularul completat (pe hartie) cat si in format electronic la CENTRUL
REGIONAL DE SNTATE PUBLIC pentru centralizare

2. DATE DE MORTALITATE ( ANEXA II B)

Rata mortalitatii generale se calculeaza la 1.000 de locuitori

Rata mortalitaii specifice se calculeaza la 100.000 de locuitori
Se vor completa 2 fise : una pentru URBAN si una pentru RURAL

20
 21
Se va preciza pe formular sursa datelor
Se va folosi exact formularul anexat, pe cat posibil a se completa si in forma
electronica (pe discheta).
Se va trimite atat formularul copletat (pe hartie) cat si in format electronic la CENTRUL
REGIONAL DE SNTATE PUBLIC pentru centralizare.

3. DATE DE MORBIDITATE ( ANEXA IIC )

Rata morbiditatii specifice se calculeaza la 100.000 de locuitori
Se vor completa 2 fise: una pentru URBAN si una pentru RURAL
Se va preciza pe formular sursa datelor
Se va folosi exact formularul anexat, pe cat posibil a se completa si in forma
electronica (pe discheta).
Se va trimite atat formularul completat (pe hartie) cat si in format electronic la CENTRUL
REGIONAL DE SNTATE PUBLIC pentru centralizare.

DATE POPULATIONALE PENTRU

JUDETULLOCALITATEA..

ANUL Numar populatie 15-64 ani peste 65

Total
Masculin
2010 Feminin

ANEXA II B
LOCALITATE/ JUDET/ ANUL

MORTALITATE cifre absolute rata calculata /1.000

tolal 14-65ani >65ani total 14-65ani >65ani
GENERALA
NEONATALA
POSTNEONATALA
INFANTILA

MORTALITATE cifre absolute rata calculata /100.000

SPECIFICA tolal 14-65ani >65ani total 14-65ani >65ani

CARDIOVASCULARA
TUMORI MALIGNE
BOLI DIGESTIVE
BOLI ENDOCRINE
DIABET
BOLI DE NUTRITIE

ANEXA II C

AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA LOCALITATE / JUDET/ A

jud
21
 22
MORBIDITATE SPECIFICA COD cifre rata calculata
absolute 100.000
Rev.10 OMS tolal 14-65ani >65ani total 14-65a
alte salmoneloze A02
Shigelloza A03
Botulismul A05.1
Alte Intoxicatii alim de origine A05.0 ;
bacter. A05.2-A05.9
Amibiaza A06
Giardiaza A07.1
Alte boli int. protoz. din A07
Alte infectii virale int A08
Diaree si gastroente probabil A09
infectioase
Hepatita virala A B15
Alte boli protozoare B50-B64
Echinococcoza B67
Teniaza B68
Trichineloza B75
Ascaridaza B77
Oxiuraza B80
Alte helmintiaze B65-B83
Leucemii C91- C 95
prin def. de Fe D 50
prin carenta D50- D53
prin carenta de I E00- E04
Tireotoxicoza E05
diabet zaharat E 10- E 14
Malnutritie E 40-E 46
Alte boli endocrine E20-E35
Avitaminoza A E 50
pelagra E 52
alte carente vit. E 51- E 56
Rahitism E 55.0
Alte boli de nutritie E 50 - E64
Alte supraalimentatii E65- E68
Obezitatea E66
HTA I10
Alte boli hipertens. I 10- I 15
Alte cardiopatii isch I 20- I25
Accidente vasc cer. I 64
angina pectorala I20
IMA I21; I22
ateroscleroza I70
insuficienta cardiaca I50
esofag / stomac C15; C16
intestin subtire C 17
colon C 18
rect / anus C 19- C 21
ficat / cai biliare C22- C 24
22
 23
pancreas C 25
alte tumori malg ale organe. digest. C 15- C 26
hemoroizi I 84
caria dentara K02
bolile esofagului K 20-K 22
ulcer gastric si duod K 25-K28
gastrita si duodenita K 29
Boala lui Crohn K 50-K51
alte gastroenterite K52
boli ale intestinului K 55-K 63
Hepatita si ciroza a K70
Alte hepatite si ciroz K70- K77
Litiaza biliara K80
Colecistita K81
Pancreatita acuta K85
Alte boli vezica si p K80- K87
Alte boli ap.digestiv K00-K93
Osteoporoza M 80-M82
Litiaza cailor urinare N20- N30

23