Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Alimentatia Adecvata Grupelor Sanguine PDF

    Enviado por

    verdesmarina20032783
    16 visualizações206 páginas

    Título original

    ALIMENTATIA ADECVATA GRUPELOR SANGUINE.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    16 visualizações206 páginas

    Alimentatia Adecvata Grupelor Sanguine PDF

    Enviado por

    verdesmarina20032783

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 206
    4 GRUPE SANGUINE, 4 DIETE Dr. Peter J. D’Adamo Alimentatia Catherine Whitney adecvata celor grupe sanguine Dieta individualizat3 cu solufii de mentinere a sainatafii, de prelungire a viefii si obfinere a greutatii ideale Eat Right 4 Your Type, Peter D’Adamo with Catherine Whitney QP98.D33 1996 96-35510CIP 613 de20 ISBN 0-399-14255-X Library of Congress Cataloging-in-Publication Data G.P. PUTNAM’S SONS Publishers since 1838 200 Madison Avenue New York, NY 10016 (Fitzgerald, Lance P.] Copyright © 1997 by Hoop-A-Joop, LLC Published by the arrangement with (Fitzgerald, Lance PG. P. Putnam's Sons, (Fitzgerald, Lance P.] a division of Penguin Putnam Inc., New York Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea acestei carti sau a unei parti din aceasta nu se poate face sub nici o forma ‘fra permisiune. Alimentatia adecvata celor 4 grupe sanguine Peter D’Adamo cu Catherine Whitney Traducere din limba engleza ‘Traducere: Dr. st. med. Brehar-Cioflec Dana Consultant stiintific probleme medicale si de nutritie umana - Dr. ¢t. med. Garban-Daranyi Gabriela Consultant stiinfific Biochimie - Prof. Univ, Dr. Garban Zeno Copyright © Editia in limba romana, 2001 S.C. California Fitness Romania $.R.L. Editura ROATA, Bucuresti, 2005 ISBN 973-7807-44-8 Jn memoria bunului meu prieten, JOHN J. MOSKO (1919-1992) Aceasta zi este numiti ospatul lui Crispian: 7 Cel care supraviewuieste acestei zile gi ajunge acasi in siguranta, ‘Va umbla pe varful picioarelor atunci cid aceasti zi este pomeniti, a Si se va insufleti la auzul numetui de Crispian. Multumiri SUNT MULTI CEI CARORA TREBUIE SA LE MULTUMESC, deoarece nici un demers stiintific nu este solitar. De-a lungul drumu- lui, am fost condus, inspirat si sustinut de tofi cei care mi-au acordat increderea. in special, ii aduc profunde muljumiri sofici mele, Martha Mosko D'Adamo, pentru dragostea si prietenia ei, parintilor mei, James D'Adamo Sr., N.D. si Christiana, pentru cd m-au invatat sa am incredere in intuitia mea, si fratelui meu, James D’Adamo Jr., pentru ca a crezut in mine. De asemenea, am sa-i amintese aici gi pe cei cArora le sunt mai recunoscator decat se poate exprima in cuvinte: Joseph Pizzomo, N.D., pentru cd m-a ajutat sA capat incredere in stiinta medicinii naturiste; Catherine Whitney, consultantul meu literar, care a daruit stil si organizare materialului brut, aidoma unui adevarat fauritor de cuvinte; Gail Winston, editorul care, cu mult timp in uma, m-a sunat pe neasteptate gi m-a intrebat dacd doresc si scriu 0 carte despre medicina naturista; Janis Vallely, agentul meu literar, care a vazut ce promitea munce mea si nua ingadvit sa se ,ofileasca" undeva, intr-un birou prafuit; vu MULTUMIRI Amy Hertz, editorul meu la Riverhead/Putnam, a cdrei viziune a transformat manuscrisul in documentul bogat si important care, dupa parerea mea, a devenit. Sunt, de asemenea, recunoscator lui: Dorothy Mosko, pentru ajutorul ei prefios la pregatirea manus sului initial; Scott Carlson, asistentul meu de odinioara, caruia nu i-a scapat niciodata din vedere fnsusirea de noutati; Carolyn Knight, R.N., indemanatica mea sora medicala gi flebo- tomist expert Jane Dystel, agentul literar al Catherinei, ale carui sfaturi au fost fntotdeauna bine tintite; Paul Krafin, care si-a imprumutat talentele de exactitate in seris si in editare in procesul de revizuire a materialului; Dina Khader, R.D., care a ajutat cu planificarea retetelor si meselor; Michael Schachter, M.D., Jonathan Wright, M.D. si Alan Dartner, M_D., pentru pretioasele lor sugestii si indrumari John Schuler, care a realizat ilustratiile. De asemenea, doresc si mulfumese cercetatorilor intemni de la Universitatea Bastyr, care au selectat cu competenta vasta literatura medicala referitoare la grupele sanguine, ajutand ca subiectul sé fie tratat complet in aceasta carte. {in cele din urma, multumese tuturor pacientilor minunati, care, in ciutarea unei vieti eat mai sanatoase, au optat sA ma onoreze cu ineredetea lor. NOTA IMPORTANTA: Aceasta carte nu este gindita ca substitut pentru recomandarile de specialitate ale medicilor sau ale altor persoane angajate in domeniul ingrijirii sanatatii. Mai curdnd, ca are scopul de a oferi informafii care si-l ajute pe cititor sa coopereze eu medicii si cu angajatii din domeniul sanitar, intr-o incercare comuna de optimizare a sinatayi Identitatile persoanelor descrise in prezentarile de caz au fost modi- ficate pentru a proteja confidentialitatea pacientilor. Editorul gi autorul nu sunt responsabili pentru nici un fel de bunuri si/sau servicii oferite sau citate in acesta carte si igi exprima in mod expres delimitarea fata de indeplinirea de cereri de orice astfel de ‘bunuri si/sau servicii si fata de orice daune, pierderi sau cheltuieli fafa de persoane sau proprietti decnrgind din/sau coreléndu-se cu acestea. Cuprins ivrRopUucERE: MUNCA A DOUA VIEJL xm parTEAI: Identitatea grupei sanguine 1 unu: GRUPA SANGUINA: Adevirata revolutie a evolutiei 3 po CODUL SANGUIN: Amprenta grupei sanguine 16 TRE: GRUPA SANGUINA: Un ghid 33 PARTEA Au-A: Planul grupelor sanguine 49 parRu: PLANUL GRUPEI SANGUINE O SI cic: PLANUL GRUPEI SANGUINE A 96 PLANUL GRUPEI SANGUINE B 144 sate: PLANUL GRUPEI SANGUINE AB. 186 xa CUPRINS PARTEA AlILA: Sandtatea grupei sanguine ort, Nowa: Zece: EPILOG: POSTFATA, ANEXAA: ANEXA B: ANEXA.; ANEXA D: ANEXAE: ANEXA F ANEXA G: ANEXA Hi INDEX STRATEGI MEDICALE Conexiunea cu grupele sanguine GRUPA SANGUINA: Puterea asupra bolii GRUPA SANGUINA $I CANCERUL: Lupta pentru vindecare 27 245 302 OINCRETITURA A SCOARTEI TERESTRE 324 UN PROGRES MEDICAL PENTRU SECOLE DE JOSEPH PIZZORNO, PRESEDINTE, UNIVERSITATEA BASTYR ‘TABELE CU GRUPELE SANGUINE INTREBARI UZUALE GLOSAR NOTE ASUPRA ANTROPOLOGIEI GRUPEI SANGUINE SUBGRUPELE GRUPELOR SANGUINE RESURSE: Curm sé obfineti ajutor BIBLIOGRAFIE CHESTIONAR: Participati 1a revolutia grupelor sanguine 328 333 337 352 356 364 369 372 380 385 INTRODUCERE Munca a doud vieti Am considerat ca nu exista pe fata pamantului doi oameni identici, nici doua persoane care s8 aiba aceleasi amprente digitale, amprente ale buzelor sau amprente vocale. Nu exista dowd fire de iarba sau doi fulgi de zapada Ia fel. Deoarece tori oamenii sunt diferiti, m-am gandit cd nu este logic ca ei s8 mandnce aceleasi feluri de alimente. A devenit clar pentrs mine c4, de vreme ce fiecare persoana este glz- duit in-un trap aparte, cu diferite parti forte, slabiciuni si nevoi nutritionale, singura modalitate de a mentine sdnatatea sau de a vindeca boala este ajustarea la nevoile specifice fiectrui pacient in parte. James D’Adamo, tatil meu GRUPA DUMNEAVOASTRA SANGUINA ESTE CHEIA CARE descuie usa spre mistercle sanatatii, bolii, longevitatii, vitalitati fizice gi puterii cmotionale. Grupa sanguina determina susceptibili- tatea dumneavoastrd la boali, alimentele pe care trebuic si le mincati si modul in care trebuie s va antrenafi. Ea reprezinta un factor in cadrul nivelurilor dumneavoastra energetice, al eficientei cu care ,,ardeti* caloriile, in raspunsul dumneavoastra emotional la stres si poate in insasi personalitatea dumneavoastra. Legatura intre grupa sanguina si alimentafie poate parea radical dar nu este. Suntem constienti de multé vreme de lipsa unei conexiuni in infelegerea acestui proces, care duce fie spre starea de bine, fie la imbolnavire. Trebuia s4 existe un motiv pentru care apireau atatea paradoxuri in studiile nutritionale si in supravietuirea in urma bolilor. Trebuia, de asemenea, si existe o explicatie @ faptului cd unii oameni erau capabili sa piarda in greutate urmand xIV INTRODUCERE anumite diete, in timp ce altii nu, c unii oameni isi mentineau vitalitatea la varste inaintate, in timp ce alfii se deteriorau mental si fizic. Analiza grupelor sanguine ne-a furnizat 0 modalitate de a explica aceste paradoxuri. $i cu cat exploram mai mult conexiunea, ou att ea devine mai valida. Grupele sanguine sunt-fundamentale precum insasi creatia, In logica suprema a naturii, grupele sanguine wmeaza un traseu neintrerupt de la cel mai timpuriu moment al creatiei umane pana in prezent. Ele sunt semnatura stramosilor nostri pe indestructibilul drum al istoriei. Acum am inceput sa descoperim cum sa folosim grupa sanguind ca amprenta celulara care dezvaluie multe din misterele majore ce marcheaza demersul nostra de stabilire a sanatatii. Aceasta lucrare este o prelungire a recentelor descoperiri fundamentale cu privire la acidul dezoxiribonucleic (ADN) uman. Acceptiunea noastri despre grupele sanguine duce stiinfa geneticii cu un pas inainte, prin afir- marea fara echivoc a faptului cd fiecare fiinja umana este absolut unica, Nu exista stiluri de viata sau diete corecte sau gresite. Optiuni corecte sau gresite se pot face doar in baza codurilor noasire genetice individuale. Cum am descoperit veriga absent MUNCA MEA in domeniul analizei grupelor sanguine este desavar- sirea unei cautari de o viaté — nu numai a mea, dar gi a tatalui meu. Sunt un medic naturist de a doua generatie. Dr. James D’ Adamo, tatal meu, a absolvit un colegiu naturist (un prograin postuniversitar de 4 ani) in 1957 si apoi a studiat in Europa la efteva dintre marile statiuni balneare. El a observat ca, desi multi pacienti evoluau favo- rabil sub regimuri strict vegetariene si hipolipidice, care sunt emblema ,,bucatariei balneoclimaterice™, o parte dintre ei nu pareau si facd progrese, iar unii evoluau chiar nefavorabil. Fiind un om sensibil si cu serioase abilitati de deductie gi patrundere, tatal meu s-a gindit ca trebuie sA existe un fel de marcaj pe care Lar puiea folosi pentru a stabili diferentele intre necesitatile de alimentatie ale pacientilor sai. El s-a gandit ca, de vreme ce sfingele era sursa INTRODUCERE xv nutritionalé principala a organismului, poate cA unele caracteristici ale singelui ar putea ajuta la identificarea acestor diferente. Tatal meu a inceput si-si testeze teoria prin determinarea grupelor sanguine ale pacientilor sai si observand reactiile individuale la diferite diete prescrise. ‘De-a lungul anilor si studiind nenumarati pacienti, a inceput sa se contureze un model. El a observat c4 pacientii care aveau grupa sanguind A pareau sa evolueze nefavorabil la diete hiperproteice, care includeau cantitati generoase de carne, dar evoluau foarte bine cu proteine vegetale, cum ar fi soia si tofu, Produsele lactate tindeau sé determine producerea unor cantitati apreciabile de secretii ‘mucoase in sinusurile gi caile respiratorii ale celor cu grupa sanguina A. Atunci cind erau sfatuiti si creased nivelul activitayii si exercitiilor fizice, pacientii cu grupa sanguina A simfeau oboscala si stare de rau, cfind efectuau forme mai ugoare de exercitii, cum ar fi yoga, ci se simteau vioi gi plini de energie. Pe de alta parte, pacientii cu grupa O se simfeau mai bine cu diete hiperproteice si erau inviorati de activitati fizice intense, cum ar fi jogging si aerobic, Cu cat tatal meu testa diferite grupe sanguine, cu atit mai mare era convingerea sa ca fiecare dintre ei parcurgea un drum diferit spre insanatosire. Inspirat de zicala ,MAancarea unui om este otrava altuia%, tatal meu si-a structurat observatiile si recomandarile privitoare la dieta intr-o carte intitulata Alimentatia Unui Om, La publicarea cartii in 1980, eu eram in al treilea an de studii naturiste la Colegiul John Bastyr din Seattle. in aceasta perioada se observau reusite revolu- jionare in domeuiul educatici natusiste. Telul Colegiulii Bastyr cra nici mai mult, nici mai putin decdt de a crea medicul alternativ complet, egal din punct de vedere intelectual si stiintifie cu un medic internist, dar cu pregatire naturista de specialitate. Pentru prima data, tehnicile, procedecle si substanjele naturiste puteau fi evaluate stiintific cu ajutorul tchnologiei moderne. Am asteptat 0 ocazie de a cerceta tcoria tatalui meu cu privire la grupele sanguine. Doream sa mA asigur c& avea validitate stiintifica. Sansa mea s-a ivit in 1982, anul in care am absolvit, cAnd, in cadrul stagiului clinic, am inceput sA studiez literatura medical pentra a vedea daca puteam gasi vreo corelatie intre grupele sanguine ABO si predilectia pentru anumite boli, si dac& wna dintre acestea sustinea teoria tatalui meu cu privire XVI INTRODUCERE la alimentatie. Deoarece cartea tatalui meu se baza mai curind pe impresiile sale subiective asupra grupelor sanguine decit pe o metoda obiectiva de evaluare, nu eram sigur c& voi putea sa gasese © baza stiintifica pentru teoriile sale. Dar am ramas surprins de ce aveam s& aflu, Primul meu progres a constat in descoperirea faptului cd dowd boli gastrice majore crau asociate cu grupa sanguin. Prima era ulcerul peptic, stare adesea corelata cu niveluri peste medie ale aciditatii gastrice. Accasta stare a fost raportatd mai freevent la persoanele cu grupa sanguina O decat la cele cu alte grupe sanguine. Am fost imediat intrigat, deoarece tatal meu observase ca pacientii cu grupa sanguina O evoluau favorabil cu diete proteice pe baza de produse de origine animala — alimente care necesité o cantitate mai mare de acid gastric pentru o digestie adecvata. A dona corelatie a fost asocierea intre grupa sanguina A si cancerul gastric. Cancerul gastric a fost frecvent legat de nivelurile scazute ale secretiei acidului gastric, cum ar fi anemia pernicioasa, 0 altd tulburare depistaté mai frecvent la indivizii cu grupa sanguina A. Anemia pernicioasa este legata de deficitul de vitamina B-12, care necesita un anumit nivel al acidului gastric pentru a fi absorbita. Studiind aceste fapte mi-am dat seama ca, pe de o parte, persoa- nele cu grupa sanguina O aveau predispozitic la o boala asociala cu © cantitate prea mare de acid gastric, in timp ce, pe de alt parte, persoanele cu grupa sanguina A aveau predispozitie la doua boli asociate cu cantitafi prea reduse de acid gastric. Aceasta era veriga de legatura pe care o cdutasem. Exista in mod sigur o baza stiintifica pentru observatiile tatalui mou. Si astfel « inceput relatia mea durabila cu stiinta si antropologia grupelor sanguine. Cu timpul, am descoperit ca cercetarile initiale ale tatalui meu asupra corelatici intre grupa sanguind, alimentatic si sanatate rau cu mult mai semnificative decat isi imaginase chiar el. Patru solufii simple pentru a dezlega misterele viefii AM CRESCUT intr-o familie in care predomina grupa sanguind A si, datoritd cercetirilor tatélui meu, consumam, in principal, alimente de INTRODUCERE xVvo tip vegetarian consténd din tofu, legume fierte in aburi gi salate Copil find, eram adesea stanjenit si ma simfeam oarecum frustrat, deoarece nici unul dintre prietenii mei nu méncau alimente ciudate precum tofu. Dimpotriva, ei se angajau cu entuziasm intr-un alt tip de alimentatie, considerata ,revolutionara si de mare succes in anii *50; alimentatia lor consta din hamburgeri, hot dogs, cartofi prajiti in grisime, acadele, inghefata gi o multime de siropuri. Si astazi mandnc la fel ca atunci cdnd eram copil, si imi place la nebunie. in fiecare zi mandnc alimentele dupa care tanjeste grupa sanguina A gi este deosebit de satisfacator. in aceasta carte va voi relata despre relatia fundamentala dintre grupa sanguina a fiecdirui individ in parte gi optiunile de alimentatie si stil de viafa care ar putea sa Va asigure o traire optima a vietii Esenta corelatiei cu grupa sanguina rezida in urmatoarele aspecte: © Grupa sanguina - 0, A, B sau AB — este 0 putemica amprenta genetica care identifica la fel de sigur ca gi ADN-ul © Daca utilizati caracteristicile individuale ale grupei sanguine drept ghid pentra alimentatie si mod de viata, veti fi ‘mai sdnatosi, veti atinge in mod natural greutatea corporala ideala si veti incetini procesul de imbatranire. © Grupa sanguina reprezinta o masura mai sigura a identit decat rasa, cultura sau factorul geografic. Ea este un marker genetic al identitatii, un ghid care arata cum puteti trai in cel ‘mai sinatos mod, © Cheia semnificatici grupei sanguine poate fi gasita in povestea evolutiei umane: grupa O este cea mai veche; grupa ‘Aa evoluat in cursul societatii agrariene; grupa B a aparut pe cénd oamenii migrau spre nord, in teritorii mai reci, mai aspre; grupa AB a fost 0 adaptare minutioasa, moderna, un rezultat al amestecurilor combinate ale grupurilor disparate. Aceasta istorie evolutiva se coreleazd cu necesititile nutritionale corespunzatoare fiecarei grupe sanguine in prezent. Ce este acest factor remarcabil, grupa sanguina? Grupa sanguina este una dintre cele cdteva variatii recunoscute medical, asemanatoare cu culoarea parului gi a ochilor, Multe dintre XVI INTRODUCERE aceste variatii, cum ar fi tiparele amprentelor digitale si mai recenta analiza a ADN, sunt folosite pe scara larg de catre specialistii in medicina legala si criminalistica, ca si de catre cei care cerceteaz cauzele si tratamentele bolilor. Grupa sanguina este, in toate privintele, la fel de semnificativa ca alte varia(ii, Din multe puncte de vedere, constituie un instrument de masura chier mai util. Analiza grupei sanguine este un sistem logic. Informatia este simplu de insusit si ugor de aplicat. Am transmis acest sistem multor medici care imi spun ca obtin rezultate bune cu pacientii care le urmeaza recomandarile. Astazi vi-l voi transmite dumneavoastra. Invayand principiile analizei grupelor sanguine, puteti gasi alimentatia opti pentru dumneavoastra si pentru membrii familie. Puteti sa stabilii cu precizie alimentele care va fac rau, care contribuie la cresterea ‘greutafii corporale si care duc la boli cronice. Mai devreme, mi-am dat seama ci analiza grupelor sanguine oferca un mijloc puternic de a interpreta variatiile individuale in caz de boala si in starea de sanatate. Data find cantitatea de date stiintifice disponibile, este surprinzator ca efectele grupelor sanguine asupra sanatatii noastre nu au primit atentia cuvenita. Dar acum sunt progatit sa fac disponibil& aceasta informatie ~ nu doar pentru colegii mei cercetatori si pentru membrii comunitatii medicale, ci si pentru dumneavoastra. La prima vedere, stiinja grupelor sanguine poate fi descurajanta, dar va asigur cf este la fel de simpla si fundamentala ca viata insasi. ‘Va voi povesti despre vechiul drum al evolutiei grupelor sanguine (la fel de consolidat ca povestea istoriei umane) si voi demitiza stiinja grupelor sanguine, pentru a furniza un plan clar si simplu pe care si-l_ puteti urma. imi dau seama ca aceasta este, poate, 0 idee complet noua pentra dumneavoastra. Putini oameni se gandesc la implicatiile grupei lor sanguine, desi aceasta reprezinta o fora genetica puternica. S-ar putea si fifi sovaitori in a va avanta intr-un astfel de terito nefamiliar, chiar daca argumentele stiintifice par convingatoare. Va rog s& faceti doar trei lucruri: discutati cu medicul inainte de a incepe, aflati-va grupa sanguina daci nn o cunoastefi deja si incereati dicta grupei sanguine timp de cel putin dowd saptamani. Cei mei mulfi dintre pacientii mei sesizeazi unele rezultate in decursul INTRODUCERE xx acestei perioade de timp — energie crescutd, scddere in greutate, 0 reducere a acuzelor digestive si o ameliorare a problemelor cronice cum ar fi astmul, cefaleea si pirozisul, Oferiti dietei grupei sanguine sansa de a va aduce beneficiile pe care le-am constatat la mai mult de patru mii de oameni care au urmat 0 asemenea dieté. Convingefi-va singuri ca sangele nu numai ca asigura organismului dumneavoastra elementele nutritive cele mai importante, dar se dovedeste acum a fi si un mijloc de pistrare a sdnatafii dumneavoastra in viitor, PARTEA I IDENTITATEA GRUPEI SANGUINE UNU Grupa sanguina: Adevarata revolufie a evolutiei SANGELE ESTE iNSASI VIATA. ESTE FORTA PRIMORDIALA, care alimenteaz puterea si misterul nasterii, ororile bolii, ale razboiului si ale mor{ii violente. Civilizatii intregi au fost construite pe baza legaturilor de sange. Triburi, clanuti si monarhii depind de ele, Nu putem exista fara singe ~ la propriu sau Ia figurat Sangele este magic. Singele este mistic. Sangele este alchimic. Apare de-a lungul istoriei umane drept un simbo! profiund religios gi cultural. Popoarele antice il amestecau gi il beau ca simbol al unitatii si lojalitayi, Din cele mai vechi timpuri, vanatorii efectuau ritual i, pentru a linisti spiritele animalelor ucise, adaugand ca ofranda sn- gele animal si manjindu-si fefele si trupurile cu acest ele mielului era plasat ca semn pe colibele robilor evrei in Egipt astfel inct Ingerul Mortii sa treaca peste ele. Se spune c& Mo sformat apele Egiptului in singe in lupta sa pentru asi elibera poporul. Sngele simbolic al lui Isus Cristos a fost, timp de aproape doua mii de ani, un punct central in majoritatea riturilor sacre ale crestinatati Sangele evocd o imagistic’ atat de bogata si sacri deoarece este in realitate atat de extraordinar. Nu numai cA el asiguré sistemele complexe de eliberare si aparare ce sunt necesare pentre insasi e ar fi tran- 4° ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE existenta noastra, dar este gi o piatra de temelie pentru umanitate — © oglinda in care putem recunoaste slabele urme ale calatoriei noasire. in ultimii patruzeci de ani am putut utiliza markeri biologici, cum ar fi grupele sanguine, pentru a intocmi o harta cu migeatile gi gruparile strémosilor nostri. Afland modul cum acesti oameni din vechime s-au adaptat la provocarile ridicate de clima, germeni si hrana, aflate in continud schimbare, invatam despre noi ingine. Modificarile climaterice si hrana disponibila au produs noi grape sanguine. Grupa sanguina este cordonul neintrerupt care ne leagé unii de altii. in ultima instanta, diferentele intre grupele sanguine reflecta capacitatea de adaptare a omului la diferite solicitari din partea mediului extern. in cea mai mare parte, aceste solicitari au avut impact asupra sistemului digestiv gi a celui imunitar: de exemplu, 0 singura bucatd de came stricata ar putea sa va fie fatala, o taictura sau 0 7garietura ar putea evolua spre o infectie letala. Totusi, rasa uman a supravicquit. lar povestea acestei supravietuiri este indisolubil legata de sistemul nostra digestiv, precum si de cel imunitar. In aceste doud zone se regasesc majoritatea diferentelor dintre grupele sanguine, Istoria umanit&tii ASTORIA umanititii este istoria supraviequirii. Mai exact, este povestea locurilor in care traiau oamenii si a ceca ce puteau manca acolo, Este povestea hranei—a gasirii si a deplasarii necesare pentru descoperirea ci, Nu stim cu sigurana cnd a inceput evolutia umana, Neanderthalienii, primii humanoizi pe care fi cunoagtem, poate sa se fi dezvoltat cu 500.000 de ani in urma, Ceea ce stim este ca preistoria umana a inceput in Africa, unde am evoluat de la fiintele humanoide. ‘Viafa in timpurile stravechi era scurta, grea si brutalé. Oamenii mureau intr-o mie de feluri ~ de infectii, paraziti, atacuri ale animalelor, fracturi osoase, nastere ~ gi ‘mureau tineri, Primii oameni trebuie si fi petrecut momente ingrozitoare asigurandu-si existenta in acest mediu salbatic, Dintii lor erau scurti GRUPA SANGUINA 5 si neascutiti ~ nepotriviti pentru a ataca. Spre deosebire de majoritatea concurentilor lor in langul trofie, ei nu posedau abilitai speciale in ccea ce priveste viteza, puterea sau agilitatea. Initial, calitatea principala a oamenilor a fost o viclenie innascuta, care mai tarziu s-a dezvoltat spre géndirca rationala, Neanderthalienii probabil aveau o alimentajie constind din bran cruda, respectiv din plante salbatice, larve gi resturi descompuse ale victimelor animalelor de prada. Ei erau mai mult prada decat pradator, mai ales in privinta infectiilor si a calamitatii reprezentate de paraziti. (Multi dintre parazitii, viermii, capusele gi microorganismele infectioase gasite in A frica mu stimuleaza sistemul imunitar pentru a produce anticorpi specifici, deoarece probabil primii oameni, avand grupa sanguina O, beneficiau deja de protectie prin anticorpii dobanditi la nastere.) Pe masura ce rasa umana a migrat si a fost fortata si-si adapteze alimentatia la conditiile in schimbare, noua alimentatie a provocat adaptari la nivelul tractului digestiv si al sistemului inunitar, initial necesare pentru supravietuire, iar apoi pentru fortificare, in fiecare ‘nou habitat. Aceste modificari sunt reflectate in dezvoltarea grupelor sanguine, care par sa fi survenit in momente critice ale dezvoltarii umane: 1. Ascensiunea oamenilor in varful lantului trofie (evolutia grupei O spre expresia sa deplina), 2. Schimbarea stifului de viata de la cel de vanator-culegator Ja unul agrarian, mai domestic (aparitia grupei A). 3. Fuziunea si migrarea raselor din Africa de bastina spre Europa, Asia si cele doua Americi (dezvoltarea grupei B). 4. Procesul contemporan de amestec al gruputilor disparate (aparitia grupei AB). Fiecare grupa sanguina confine mesajul genetic al alimentatici gi comportamentelor stramosilor nostri si, desi ne gasim la o mare distan{a de istoria timpuric, multe dintre caracteristicile lor inca ne afecteazi. Cunoasterea acestor predispozitii ne ajuta si intelegem logica alimentatici corespunzatoare grupelor sanguine. 6 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE niet “ic TE. rt em ‘Grupa sanguin O Grupa sanguin A Grupa sanguina B Grupa sanguin AB = r novice 0.0001 200b01C 0.000. 10H _—-SSMdIC- sno. Two —3s0n%e sac su0de Coordonataremporala a corelayieigrupt sanguin-antropotoge. fncepind din cele ‘nai vechi timpur, diagrama pune tn lanind fete aspete ale decvoltr| umane in corelati eu apara grupelor sanguine. Este interesent cl schimbanle revolu- tionare ale grupelor sanguine preznts 0 ineadrare eronologicé apoape bible. fn Limprieednd wot oamenit aveeu gripe eanguind O (perio eee mar indlungt3) ‘cepa tin spat restrins 31 consuman acess ip de brama, mu era necesarh ici Schimbare ulterioara.Totuy, 0 data cu cresierea populate si cu migraileconsec- tive, varia sa acceler. Uimatoarete grupe sanguine, Asi B, nu dateazé de mai mult de 15.000 pana la 25.000 de ani, iar grupa AB este cu mult mai recenta. »O* semnificd vechimea APARITIA stramosilor nostri de Crd-Magnon in jurul anutui 40.000 Inainte de Cristos, a propulsat specia umana in varful lantului trofic, ficdndu-i pe acestia cei mai periculosi pradatori de pe pamént. Bi au inceput of vaneze in haite organizate. In sourt timp, ei au fost capabili sa faureasca arme si sa foloseasca unelte. Aceste avansuri majore le-au conferit putere si superioritate dincolo de capacitatile lor fizice naturale ‘Vandtori iscusiti si de temut, in curdind, oamenii de Crd-Magnon ‘nu au mai ayut multe motive s@ se teama de nici unul dintre rivalii Jor naturali. In lipsa altor pradatori naturali in afara de ei insisi, a avut loc o explozie a populatiei. Proteinele — carnea — reprezentau sursa lor de energie gi acesta a fost momentul in care atributele digestive ale grupei sanguine O au atins expresia cea mai deplina. Oamenii se simfeau mai bine consumind came si le-a fost necesar& o perioadd remarcabil de scurta ca si extermine vanatul mare din zona lor de vanatoare. Numarul de oameni care trebuiau hraniti era din ce in ce mai mare, astfel ineat competitia pentru carne GRUPA SANGUINA 7 De Ia baza lor din patria ancestrala din Attica, primi vinttori-culegatori cu grupa sanguind O rataceau pe tot fntinsul Aftieti si pltrundeau in Europa si in Asia in ‘edutare de noi surse de vinst. Cind au intiinit condifii de mediu in schimbare, ef au inceput si dezvoltecaracteristcirasiale moderne. a devenit acerba. Vanatorii au inceput sa se lupte si sa-i ucida pe cei care incalcau ccea ce ci sustineau cd crau in exclusivitate teritoriile lor de vanatoare. Ca intotdeauna, fiinjele umane si-au gasit cel mai mare dusman in ei ingisi. Zonele bune de vanatoare au devenit rare, A inceput migratia rasei umane. in jurul anului 30,000 inainte de Cristos, bande de vinatori cAlatoreau din ce in ce mai departe in cautarea carnii. Atunci cénd 0 schimbare a vanturilor a secat ceca ce fusese un teren fertil de vana- toare in Sahara si cand zonele nordice anterior Ingheyate au inceput si se incalzeasca, ei au inceput st pardseasca Africa, indreptindu-se spre Europa si Asia Aceasté migcare a insamantat planeta cu populatia sa de baza, care avea grupa sanguina O, grupa sanguina predominanta chiar si in ziua de astazi Jn jurul anului 20.000 inainte de Cristos, oamenii de Cré-Magnon_ se mutaserdi in totalitate in Europa si Asia, decimand turmele nume- roase de vanat in asemenea masura incat era necesara gasirea altor alimente. Cercetind fiecare noua zona in cdutarea oricarui Iucra comestibil, este probabil c4 oamenii camivori au devenit rapid omnivori, cu o alimentatie mixta de boabe, viermi, nuci, radacini gi animale mici. Populatiile au inflorit de-a lungul coastelor lacurilor gi 8 ALIMENTATIA ADECVATA Ci ELOR 4 GRUPE SANGUINI raurilor planetei, unde pestii gi alte surse de hrané se gaseau din abundenfé. In jurul anului 10.000 inainte de Cristos, oamenii ocupau in intregime principalele zone de uscat ale planetei, cu exceptia Antareticii, Migcarea primilor oameni spre climate mai aspre a creat piclea de culoare mai deschisa, stracturi osoase mai putin masive si par mai drept. Natura, de-a lungul timpului, i-a reaclimatizat la regiunile terestre unde locuiau. O data cu deplasarea oamenilor spre nord s-a dezvoltat pielea de culoare deschisa, mai rezistenta impotriva degeraturilor decat pielea de culoare inchisa. Pielea de culoare mai deschisa era, de asemenea, mai apta de a metaboliza vitamina D, intr-un finut cu zile mai scurte si nopti mai lungi Uneori, oamenii de Crd-Magnon se epuizau total; succesul le devenea un blestem. Suprapopularea a dus curind la epuizarea teri- toriilor de vanatoare. Ceea ce paruse odata un depozit Para sfargit de vanat s-a redus drastic. Aceasta a dus la 0 concurenté crescuta pentru camea rimasi. Concurenta a dus la razboi, jar razboiul a dus la migratii ulterioare. wA“ semnific& agrarian GRUPA SANGUINA A a aparut undeva in Asia sau in Orientul Mijlociu intre 25.000 gi 15.000 inainte de Cristos, ca raspuns la noile conditii de mediu. A aparut la apogeul perioadei Neoliticului, sau a Noii Epoci de Piatra, care a urmat dupa Vechea Epoca de Piatra, sau perioads Paleoliticului, a vanatorilor Cré-Magaon. Agricultura gi domesticirea animalelor erau caracteristicile culturii acestei perioade. Cultivarea cerealelor si cresterea vitelor a schimbat totul. Capabili pentru intdia oara sa-gi anticipeze existen{a imediata gi sd se intrefina pe sine, oamenii au intemeiat comunitati stabile si structuri de viata permanente. Acest stil de viata radical diferit, 0 modificare majora a hranei si a mediului inconjurator, a determinat o mutatie cu totul noud ta nivelul tubului digestiv si al sistemului imunitar ale oamenilor neolitici ~ 0 mutatie care le-a permis sa tolereze si sa asimileze mai bine cereaiele cultivate si alte produse agricole. A aparut grupa sanguina A. Stabilirea in comunitati permanente de fermieri prezenta noi provocari de dezvoltare. Aptitudinile necesare penta a vana in comun au facut acum loc unui nou tip de societate cooperatista, GRUPA SANGUINA 9 Pentru prima data, indeménarea specificé a unui individ de a face un anumit lucru depindea de indemanarea altor indivizi pentru a infaptui un alt lucru, diferit, De exemplu, morarul depindea de fermier, care fi aducea recolta sa, fermierul depindea de morar ca sa {i macine grinele, Hrana nu mai cra perceputa doar ca sursé imediata de alimentatie sau uneori ca obiect. Campurile trebuiau drenate gi cultivate anticipandu-se o recompensa ulterioara. Planificarea si munca in colaborare cu alfii au devenit lege. Din punct de vedere psihologic, acestea sunt caracteristici la care cei cu grupa sanguina A ‘exceleazi — probabil o alta adaptare la mediu. Gena pentru grupa sanguina A a inceput sd se dezvolte in socictatile agrariene timpurii, Mutatia genetica ce a produs grupa sanguina A din grupa sanguind O s-a produs rapid — atat de rapid ‘incat rata mutatiei era comparabila (chiar de patru ori mai mare) cu cea a Drosophilei, musculita de ofet, defindtoarea recordului in domeniul ratei mutatiilor. Care ar fi putut fi motivul pentru aceasta extraordinara ratd a mutafiilor umane de la grupa sanguind O la grupa A? Motivul era supravietuirea. Supraviefuirea celui mai puternic intr-o societate aglomerata. Deoarece grupa sanguind A a dovedit o rezisten{a mai mare la infectiile obignuite in zonele cu densitate mare a populatiei, societitile urbane, industrializate au devenit rapid de grupa sanguin A. Chiar astizi, supravietuitorii ciumei, holerei si variolei prezinta o predominanta a grupei sanguine A fata de grupa O. In final, gena pentru grupa sanguina A s-a raspandit dincolo de Asia si Orientul Mijlociu, pana in Europa de Vest, dusa de indo- europeni, care au patruns adanc in teritorile populatiilor pre- neolitice. Hoardele de indo-europeni au aparut initial in sudul Rusiei centrale, intre 3.500 si 2.000 inainte de Cristos, si au inaintat spre sud pana in varful Asiei de sud-vest, dind nastere populatiilor si popoarelor din Iran si Afganistan. Dezvoltindu-se continu, ei au inaintat mai departe spre vest, in Europa. Invazia indo-europenilor a constituit in fapt originara revolufionare a alimentatiei. Invazia a introdus noi obiceiuri alimentare cu repercusiuni asupra sistemului imunitar si tractului digestiv mai putin complex al vanatorilor- culegatori timpurii, iar aceste modificari au fost atat de profunde ‘ncat au provocat stresul necesar raspandirii genei grupei sanguine A. Cu timpul, sistemul digestiv al vinatorilor-culegatori si-a pierdut capacitatea de a prelucra hrana carnivora pre-agricola. 10 ALIMENTATIA ADECVATA Ci LOR 4 GRUPE SANGUINE Astizi, sfngele grupei A este inca intalnit cu freeventa cea mai mare la vest-europeni. Frecventa grupei sanguine A scade pe masura ce ne deplasam dinspre Europa vestica spre est, calcand pe urmele stravechilor tipare de migrare. Persoanele cu grupa sanguina A se ‘gisesc in grupuri mari de-a lungul Mediteranei, Adriaticii si a Mari Egee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turcia si in Balcani, Japonezii, de asemenca, prezinta unele dintre cele mai mari concentrari de indivizi cu grupa sanguina A din Asia de est, aldturi de un numar mai mic de indivizi cu grupa sanguina B. Grupa sanguina A @ aparut in urma mutatiei grupei O, ca raspuns la numarul mare de infectii provocate de extinderea numerica a populatiei si la modificarile majore ale alimentatici. Profilarea grupei sanguine B a cunoscut o alta evolutie. »B“ semnificé echilibrul GRUPA SANGUINA B s-a dezvoltat intre 10,000 si 15.000 inainte de Cristos, in zona podigului Himalaya — actualmente parte a Pakistanului si Indie Prin dislocarea din savancle fierbinfi, Iuxuriante ale AMfricii de Est in podigurile reci, aspre ale Himalaiei, grupa sanguina B se poate si fi aparut initial ca raspuns la modificarile de clima. A aparut mai intéi in India sau in regiunea Ural din Asia, in cadrul unui amestec de triburi caucaziene si mongole. Aceasté noua grupa sanguina a devenit in curind caracteristica marilor triburi de locuitori ai stepelor, care pfina in momentul respectiv dominau cfimpiile euro- asiatice data cu deplasarea mongolilor de-a lungul Asiei, gena grupei sanguine B se instapanea tot mai ferm. Mongolii s-au raspandit spre nord, construind 0 cultura dependenta de pastorit si domesticirea animalelor ~ dupa cum reflecta alimentatia lor compusa din carne gi produse lactate preparate. Dowd tipuri distincte de indivizi cu grupa sanguina B au aparut in timp ce nomazii pastori patrundeau in Asia: un grup agrar, relativ sedentar, in sud si sud-est si o societate nomad, razboinici, ce cucerea nordul si vestul. Nomazii erau cAlareji desavarsiti care au ptruns adanc in Europa de Est, iar gena pentru grupa sanguind B GRUPA SANGUINA un Originite i deplasarite grupelor sanguine A i B. De la apartia sa in Asia si Orientul ‘Mijlociu, gena pentru grupa sanguiné A a fost transportata de eatre popoarele indo- europene in Europa de Nord si de Vest. Alte migragii au wansportat grupa sanguind A in Affica de Nord, unde aceasta s-a rispéindit la afticanii saharieni. De Ia originile ssale fn vestul mungilor Himalaya, grupa B a fost wransportata de eatre popoarele ‘mongole in Asia de Sud-Est si in campiile asiatice sau stepe. O migratie soparata a opearelor cu grupa sanguind B a penetrat Europa de Est. In acel moment, nivelurile ‘oceanului planetar crescuserd, indepartind puntea de uscat dintre America de Nord si Asia, Acest fapt a impiedicat orice miscare a grupei sanguine B in America de Nord, unde populafile timpurii au continuat s4 riménd in exclusivitate cu grupa sanguin O. constituie si astézi o dovada puternica a acestui fapt la multe dintre populatiile Europei de Est. intre timp, o cultura in intregime bazata pe agricultura se raspandise in China si Asia de Sud-Est. Tipul de /pamant existent i-a determinat sa il cultive, iar acesti oameni au creat climate unice in zona, utilizind tehnici sofisticate de irigare si cultivare, care dovedeau o combinatie impresionanta de creativitate, inteligenta gi spirit tehnic. Schisma intre triburile razboinice din nord si fermierii pagnici din sud era adanca, si reminiscentele ei exista gi astazi in domeniul bucatariei sud-asiatice, care foloseste foarte putin sau de loc alimente lactate. in conceptia asiatica, produsele lactate sunt hrana barbarilor, lucru care este regretabil, deoarece hrana pe care au adopiat-o ei nu se potriveste la fel de bine grupei sanguine B. 12 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Dintre toate grupele sanguine ale sistemului ABO, grupa B prezinté cea mai clara distributie geografica. Intinzindu-se ca 0 mare centura de-a lungul cémpiilor euro-asiatice si coborind in peninsula Indiana, grupa sanguina B se gaseste in proportiicrescute in Japonia, Mongolia, China si India, pana la Munfii Urali. De acolo spre vest, Procentele scad pana la valori minime la nivelul extremitaii vestice a Europei. ‘Numarul mic de indivizi cu grupa sanguina B in raadul vechilor vest-europeni ilustreazi migratia spre vest a popoarelor nomade asiatice. Acest lucru se observa cel mai bine la europenii de Ia limita esticd a Europei de Vest, germanii si austriecii, care prezinté 0 incidenta neasteptat de mare a grupei sanguine B in comparatie cu vecinii lor de la vest. Coa mai mare incidenta a grupei sanguine B la germani se gaseste in zona de sus si mijloc a raului Elba, care a fost desemnata drept linia de demarcatie intre civilizatie si barbarism in vechime, Indienii subcontinentali contemporani, un popor de rasa alba, Prezinta una dintre freeventele cele mai ridicate ale grupei sanguine B din lume. Chinezii si coreenii de nord prezinta rate foarte ridicate ale grupei sanguine B si foarte scazute pentru grupa sanguina A. Caracteristicile de grupa sanguina la diferitele populatii de evrei au constituit de mult timp un punct de interes pentru antropologi. Ca regula generala, indiferent de nationalitate sau rasa, exista o tendin{a spre rate peste medie ale grupei sanguine B. Askenazii si sefarzii au in comun o mare frecventé a grupei sanguine B si par s4 prezinte foarte putine diferente, Evreii, inainte de dinspora babiloniana, difereau considerabil faja de populatia araba, preponderent de grupa sanguina O din Irak (localizarea Babilonului biblic), prin aceea ca la ei este dominanta grupa sanguin B si o oarecare freeventé a grupei A. »AB* semnificd epoca modern GRUPA SANGUINA AB este rara. Provenind din amestecul Populatiilor de rasa alba cu grupa sanguind A, cu mongolii cu grupa sanguina B, ea este intdlnita la mai putin de 5% din populatie gi este cea mai noua dintre grupele sanguine. GRUPA SANGUINA 3 Pana acum zece sau douasprezece secole, nu exista singe cu grupa sanguina AB. Apoi hoardele barbare au strapuns punctele sensibile ale multor civilizatii aflate in declin, invadind in lung si in lat Imperiul Roman. Ca rezultat al amestecului acestor invadatori estici cu ultimele gi slabele vestigii ale civilizatiei europene, a aparut gele de grupa AB. Nu exista dovezi privitoare la existenta acestei grupe sanguine, pana acum noua sute pana la o mie de ani, cand a avut loc 0 mare migratie spre vest a popoarelor estice. Grupa sanguind AB este rar intdlnita in mormintele europene inainte de 900 4. C, Studi asupra exhumsrilor mormintelor preistorice din Ungaria arataé o absenfa distincta a acestei grupe sanguine in epoca Longobarda (din secolul al 1V-lea pana in secolul al Vil-lea d.C.). Acest fapt pare arita ca, pana in acel moment, populatiile europene cu grupa sanguina A gi B nu venisera in contact sau, daca acest lucru s-a intémplat, nu au avut loc amestecuri sau mariaje mixte. Deoarece indivizii cu grupa sanguina AB mostenesc atdt toleranta grupei A, cat si pe cea a grupei B, sistemul lor imunitar prezinta o capacitate crescuta de a produce anticorpi cu specificitate pentru infectiile microbiene, Aceasta calitate unica de a nu poseda nici anticorpi anti-A, nici anti-B le reduce probabilitatea de a fi predispusi la alergii si alte boli autoimune cum ar fi artrita, inflamatia gi lupusul eritematos diseminat. Exista, totusi, o mai mare predispozitie la anumite forme de cancer, deoarece grupa AB raspunde la orice structuri ,,A-like™ sau ,B-like", ca gi cum ar fi structuri proprii (self), astfel incét anticorpii protectori nu sunt produsi. Grupa sanguina AB prezinta o identitate multilaterala si uneori surprinzatoare. Este prima grupa sanguina care preia un amalgam de caractere imunitare, dintre care unele se potenteaza, iar altele sunt in conflict. Poate ca grupa AB reprezint metafora perfecta a vietii moderne: complexa si nesigura. Originile amalgamate GRUPA SANGUINA, factorul geografie gi rasa se intrepatrund pentru a forma identitatea umana. Intre noi pot exista diferente culturale, dar examinand grupa sanguina se poate observa cat de 14 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE, superficiale sunt acestea. Grupa sanguina este mai veche decat rasa si mai fundamentala decat einia. Grupele sanguine nu au fost rezul- tatul intmplitor al unei activitagi genetice haotice. Fiecare grupa sanguin’ a constituit un raspuns evolutionist la o serie de reactii cata- clismice in lant, extins si asupra conilor prefacerilor si schimbarilor mediului extern. Degi primele modificari rasiale par sa se fi produs into lume compusa aproape in exclusivitate din indivizi cu grupa sanguina O, diversificarile rasiale — combinate cu adaptarile la alimentatic, la mediu si la factorul geografic ~ faceau parte din motorul evolu- tionist, care, in final, a produs celelalte grupe sanguine. Unii antropologi considera c& a clasifica oamenii in rase invita a suprasimplificare. Grupa sanguina este un determinant cu mult mai important al individualitétii si similaritatii decdt rasa. De exemplu, un affican si un alb cu grupa sanguina O pot face schimb de sange si organe si au multe aptitudini, functii digestive si structuri imunologice similare — caracteristici pe care nu le-ar avea in comun cu un membru al rasei proprii care ar avea grupa sanguina B. Deosebirile rasiale bazate pe culoarea pielii, pe practicile etnice, originile geografice sau pe radacinile culturale mu constituie 0 modalitate valida de diferentiere a oamenilor. Membrii rasei umane au cu mult mai multe in comun decat putem noi banui, Suntem cu tofii potentiali frati si surori. Intru sange. in prezent, privind in urma spre aceasta remarcabila revolutie a evolutiei, este clar ea strimosii nostri prezentau amprente biologice unice, complementare mediului lor inconjurator. Aceasta este lectia pe care © purlain Cu noi iu fulelegerea aciuala & grupelor sanguine, deoarece caracterele genetice ale stramosilor nostri traiese astazi in singele nostra. ‘© Grupa sanguina O: Grupa sanguina cea mai veche si cea mai de baza, supravie(uitorul din varful lantului trofic, cu un sistem imunitar puternic gi bine inzestrat, domnic si capabil sa distrugé pe oricine, prieten sau dugman, © Grupa sanguina A: Primii imigranti, fortati de necesitatea migrarii si se adapteze la moduri mai agrare de viaya si alimentatie, cu o personalitate mai cooperanta, care si-i ajute la integrarea in comunitati aglomerate. GRUPA SANGUINA 15 Grupa sanguina B: Asimilatorul, adaptindu-se la noi conditii climaterice si la amestecul populajiilor, reprezentand lupta naturii pentru un echilibra de forfe mai bun fntre tensiunile ‘mini si solicitarile sistemului imunitar. © Grupa AB: Urmasii delicati ai unei fuziuni deosebite intre toleranta_grupd A si grupa B, initial barbara, dar mai echilibrata. Stramosii ne-au lasat fiecaruia dintre noi o mostenire special4, imprimata in grupele sanguine. Aceasta mostenire exist permanent in mucleul fiecarei celule. Aici este locul in care antropologia si hematologia se intalnesc. DOI Codul sanguin: Amprenta grupei sanguine SANGELE ESTE O. FORTA A NATURII, ELANUL VITAL CARE. ne-a sustinut din timpuri imemoriale. O singura picatura de singe, prea mica pentru a fi vizibilé cu ochiul liber, confine intregul cod genetic al unei fiinfe umane. Amprenta ADN este intacta si replicata fn noi la nesfargit — prin singe. Sangele confine si conii memoriei genetice ~ faréme si bueati de programare specifica, transmise de la stramosii nostri sub forma de coduri, pe care inca incercam si le deseifram. Un astfel de cod determina si grupa noastra sanguina, Probabil este cel mai important cod pe care il putem descifra in incercarea noastra de @ dezvalui misterele legate de sdnge gi de rolul sau vital in existenta noastra. Penira ochiul liber, singele este un lichid rogu omogen. La microscop insa el se dovedeste a fi compus din multe elemente diferite, Numeroasele celule rosii contin un tip special de fier pe care organismele noastre il-folosesc pentru a transporta oxigenul i care dau culoarea ruginie, caracteristica sngelui, Celulele sanguine albe, cu mult mai putin numeroase decat cele rosii, patruleaza in fluxul nostru sanguin asemenea unor trupe vesnic vigilente, protejandu-ne de infect CODUL SANGUIN 7 Acest complex fluid viu contine si proteine — care duc substantele nutritive la nivelul {esuturilor, plachete ~ care ajuta la coagularea sangelui si plasma ~ care conjine gardienii sistemului nostra imunitar. Importanfa grupei sanguine S-AR PUTEA SA NU VA CUNOASTETI grupa sanguina decat dacit ati donat singe sau ati avut nevoie de o transfuzie, Majoritatea oamenilor considera grupa sanguina drept un factor inert, ceva care dobandeste important doar in cazul unei urgente medicale. Daca ati citit dramatica poveste a evolutiei grupelor sanguine, veti incepe sa infelegeti ca grupa sanguind a fost intotdeauna forta motrice ce @ stat la baza supravie(uirii umane, schimbandu-se gi adaptndu-se la noi conditii, medii tnconjuratoare si rezerve de hrana. De ce este grupa sanguina atat de puternica? Care este rolul esential pe care il joaca in supravietuirea omului ~ nu doar cu mii de ani in urma, ci si in prezent? Grupa sanguina este cheia intregului sistem imunitar al organismului. Ea controleaza influenja virusurilor, bacteriilor, a altor infectii, a substantelor chimice, a stresului si a intregii yame de factori $i conditii externe ce ar putea compromite sistemul imunitar. Cuvantul imum provine din latinescul immunis, care desemna un orag in Imperiul Roman care nu era obligat sa plateasca taxe. (Ce bine ar fi daca grupa sanguina ne-ar putea da o astfel de imunitate!) Sistemul imunitar actioneaza pentru a defini structurile proprii — oself* gia le distruge pe cele straine ~ ,non-self*, Aceasta reprezinta © functie esentiala, deoarece, fara ea, sistemul imunitar ar putea ataca din greseala propriile dumneavoastra tesuturi sau ar putea permite unor organisme primejdioase sé patrunda in zone vitale ale organismului. in ciuda complexitatii sale, sistemul imunitar se reduce, in ultima instanta, la doua functii de baza: a ne recunoaste pe hoi" si a-i ucide pe ,ci*. In aceasta privinta organismul nostru este ca o petrecere cu accesul doar pe baza de invitatie. Daca potentialul musafir prezinta invitatia corecta, garzile responsabile cu securitatea ii permit sa intre si sa se simta bine. Daca invitatia lipseste sau este falsificata. oaspetele este inlaturat cu forta 18 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Accesafi grupa sanguin’ .A A INZESTRAT sistemul imunitar cu metode foarte sofis- ticate pentru a stabili daca o substanté din organism este strain sau nu. Una dintre metode implica existenja de markeri chimici denumiti antigene, care se gsesc pe suprafata celulelor organismului nostra, Fiecare forma de viata, de la cel mai simplu virus pana la oamenii fnsisi, poseda antigene unice care formeaza o parte a amprentei chimice proprii. Unul dintre cele mai puternice antigene ale organis- mului uman este cel care determina grupa sanguina, Diferitele anti- gene ale grupelor sanguine sunt atit de sensibile incdt, atunci cand opereaza eficient, ele sunt sistemele de securitate cele mai impor- tante ale organismului. Cand sistemul imunitar sesizeaza un personaj suspect (adicd, un antigen bacterian strain) unul dintre primele lucruri pe care le cauta este antigenul grupei sanguine, pentru a stabili daca intrusul este prieten sau dusman Fiecare grupa sanguina poseda un alt antigen, iar fiecare antigen are o structura chimica proprie, Grupa dumneavoastra sanguind este denumiti dupa antigenul de grupa sanguina pe care il posedati pe hematii. DACA AVEJI POSEDATI ACEST(B) ANTIGEN®) PE CELULELE _DUMNEAVOASTRA. GRUPA SANGUINA A A GRUPASANGUINAB B / GRUPA SANGUINA AB AsiB GRUPA SANGUINA 0. NICLUN ANTIGEN. Imaginati-va structura chimicd a grupelor sanguine ca niste antene ale speciilor, proiectindu-se spre exterior, de la suprafata celulelor in spatiul adane. Aceste antene sunt construite din lanturi Tungi la care se leaga doar o glucida numita fucozé, formand cea mai simpla grupa sanguina, grupa O. Primii descoperitori ai grupelor sanguine au denumit-o ,O" pentru @ sugera ,zero* sau nici un CODUL SANGUIN 19 antigen real. Aceasta antena serveste, de asemenea, ca baz pentru celelalte grupe sanguine: A, B si AB. ‘* Grupa sanguina A se formeaza atunci cand antigenului O, sau fucozei, i se alétura un alt glucid numit N-acetil-galacto- zamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina dau grupa sanguina A. * Grupa sanguina B se bazeaza, de asemenea, pe antigenul O, sau fucoza, dar Ia care se adauga un alt glucid, numit D-galac- tozamina, Astfel, frcoza plus D-galactozamina dau grupa sanguind B. © Grupa sanguina AB se bazeaza pe antigenul O, fucoza, la care se adauga cele doua glucide, N-acetil-galactozamina si D-galactozamina. Astfel, fucoza plus N-acetil-galactozamina plus D-galactozamina dau grupa sanguind AB. Cele patru grupe sanguine gi antigenele lor @D mm {5] ig ) D cama Bil sees genczconine Azahar OS twcoca > zane baat ZA. ogactaramina > Bsahée I scat acon + Ogntraina AB tr Cele patru grupe sanguine si antigenele lor. Grupa O este tulpina, fucoza; Grupa A este fucoza plus glucida N-acetil-galactozamina; Grupa B este fucoza plus glucida D-galactozamina; Grupa AB este facoza plus glucida grupei A si glucida grupei B. 20 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE In acest moment v-ati putea intreba despre alti determinanti de grupe sanguine, cum ar fi pozitiv si negativ sau secretor/non- secretor. De obicei, cand oamenii isi declara grupa sanguina ei spun Am grupa A pozitiv sau Am grupa O negativ®. Aceste variante, sau subgrupe, in interiorul grupelor sanguine joaca roluri relativ nesemnificative. Mai mult de 90% dintre toti factorii asociati cu ‘grupa sanguina sunt legati de grupa principala — O, A, B sau AB (vezi anexa D pentru detalii privitoare la semnificatia subgrupelor) Ne vom concentra asupra grupei sanguine propriu-zise. Antigenele genereazi formarea de anticorpi (bombe inteligente ale sistemului imunitar) ATUNCI] CAND ANTIGENUL GRUPE] DUMNEAVOASTRA sanguine simte c@ un antigen strain a patruns in sistem, primul lucru pe care fl face este si formeze anticorpi fata de acel antigen. Acesti anticorpi, substanfe chimice specifice produse de celulele sistemului imunitar, sunt construite in aga fel incdt sa se atageze si s urma- reasca antigenul strain pentru a fi distrus. Anticorpii sunt echivalentul celular al bombei inteligente din domeniul militar. Celulele sistemului nostra imunitar produc nenu- mérate varietii de anticorpi si fiecare dintre acestia este construit special pentru a identifica si a se ataga la un anumit antigen strain. Se poarta o batalie continua intre sistemul imunitar gi intrugii care incearca sA schimbe sau s4 produca mutatii la nivelul antigenelor proprii, pentru a le transforma in structuri noi care si mu fie recu- noscute de organism. Sistemul imunitar raspunde la aceasta provo- care cu un inventar mereu crescut de anticorpi. Cand un anticorp intdlneste antigenul unui intrus microbian, se produce 0 reactie numita aglutinare (propriu-zis,o lipire). Anticorpul se atageaz antigenului microbian, ficandu-l foarte adeziv. Cand celulele, virusurile, parazitii si bacteriile sunt aglutinate, ele adera unele la altele si se aglomereaza, ceea ce ugureaza mult indepartarea lor. Deoarece microbii trebuie sa se bazeze pe versatila lor capacitate de evaziune, acesta reprezinta un mecanism de aparare foarte puternic. Este ca si puncrea catuselor la criminali: ci devin mai putin CODUL SANGUIN 24 periculosi decat atunci cénd sunt lasati liberi. Curagand sistemul de celule neobisnuite, de virusuri, paraziti si bacterii, anticorpii aduna aceste elemente nedorite laolalta pentru o identificare si o debarasare ‘usoara. Sistemul de antigene si anticorpi de grupa sanguina are si alte roluri pe langa detectarea intrusilor microbieni si intrusilor de alta natura. Cu aproape o suta de ani in urma, Dr. Karl Landsteiner, un stralucit medic si om de stiinga austriac, a descoperit ca grupele sanguine produc anticorpi si pentru alte grupe sanguine. Revolutionara sa descoperire a explicat de ce unii oameni puteau face schimb de sdnge, in timp ce altii nu. Pana la descoperirea Dr. Landsteiner, transfuziile de singe erau un domeniu cu reusite sporadice, Uneori erau ,acceptate", alteori nu gi nimeni nu stia de ce. Multumita Dr. Landsteiner, stim acum care dintre grupele sanguine este recumoscuta drept prieten si care drept dusman, de catre alte grupe sanguine. Dr. Landsteiner a aflat ca «Grupa sanguina A prezinté anticorpi anti-B, Grupa sanguin B ar fi respinsé de grupa A. ‘© Grupa sanguina B prezinta anticorpi anti-A. Grupa sanguin A ar fi respinsa de grupa B. Astfel, indivizii cu grupa sanguina A si cei cu grupa sanguina B mu a putea face schimb de singe. ‘© Grupa sanguina AB nu prezinta anticorpi. Receptor universal, ea ar accepia orice alta grupa sanguina! Dar deoarece prezinta atat antigene A, cat si B, ar fi respinsé de orice alta grupa sanguina Astfel, indivizii cu grupa sanguina AB ar putea primi singe de la oricine, dar nu ar putea dona nimanui. Cu exceptia unui alt individ cu grupa sanguina AB, desigur. ‘© Grupa sanguina O prezinta anticorpi anti-A si anti-B. Grupele sanguine A, B si AB ar fi respinse. 22 ALIMENTATIA ADECVATA CELOR 4 GRUPE SANGUINE Astfel, indivizii cu grupa sanguina O nu ar putea primi sange decat de Ia alti indivizi cu grupa sanguina O. Dar, lipsita fiind de antigene A-like si B-like, indivizii cu grupa sanguina O ar putea dona sdnge tuturor celorlalfi. Grupa sanguina O este donatorul universal! DACA AVEJI POSEDATI ANTICORPI FATA DE GRUPA SANGUINA A GRUPA SANGUINA B GRUPA SANGUINA B_ GRUPA SANGUINA A GRUPA SANGUINA AB_ NICI UN FEL DE ANTICORPI GRUPA SANGUINA 0 GRUPELE SANGUINE A $I B. Anticorpii ,faté de alte grupe sanguine" sunt cei mai puternici anticorpi din sistemul nostra imunitar, iar capacitatea lor de a aglo- mera-aglutina ~ celulele sanguine ale unei grupe sanguine opuse este att de puternica incat poate fi imediat observata cu ochiul liber, pe © lama de sticla. Majoritatea celorlalti anticorpi pe care ii posedam au nevoie de un fel de stimulare (cum ar fio vaccinare sau o infectie) pentru a fi produgi. Anticorpii fata de grupele sanguine sunt diferiti: ei sunt produsi automat, adesea apardnd la nastere si atingand niveluri apropiate de cele ale varstei adulte pana la varsta de 4 luni. Dar povestea aglutinarii implica si alte aspecte, $-a descoperit, de asemenea, c multe alimente aglutineaza celulele anumitor grupe sanguine (asemanator, intr-un fel, cu fenomenul de respingere) gi mu aglutineaza celulele altor grupe sanguine, ceea ce inscamna ca un aliment care poate fi nociv pentru celulele apartinand unei grupe sanguine poate fi benefic pentru celulele apartinand altei grupe sanguine. Nu mai reprezinta astfel o surprizé faptul ca multe dintre antigenele din aceste alimente prezentau caracteristici A-like sau B-like. Aceasta descoperire oferea legatura stiintifica intre grupa sanguina si alimentatie. Totusi, in mod remarcabil, implicatiile ei revolufionare urmau s@ ramind in stare latenta, prifuindu-se pe durata celei mai mari parti a acestui secol — pina cand un grup de oameni de sting’, medici si nutrifionisti, a inceput s8 exploreze conexiunea. CODUL SANGUIN 2B Lectinele: Conexiunea cu dieta INTRE SANGELE DUMNEAVOASTRA $I ALIMENTELE pe care le consumati se produce o reactie chimica. Aceasta reactie face parte din mostenirea genetica. Este surprinzator dar adevarat ca astazi, la sfarsitul secolului XX, sistemul digestiv si cel imunitar favorizeaza in continuare alimentele pe care le consumau stramogii cu aceeasi grup sanguin ca a dumneavoastra. Stim acest lucra datorita unui factor denumit lectind. Lectinele, proteine abundente si diverse, care se gasesc in alimente, au proprie- {ati aglutinante care afecteazé singele. Lectinele reprezinta pentru organismele din natura o modalitate sigura de a se ataga altor orga- nisme. O multime de germeni si chiar propriul nostru sistem imunitar folosesc acest super-adeziv spre beneficiul propriu. De exemplu, celulele din cai biliare hepatice prezinta la suprafata lor lectine care Te ajuté sa prinda bacterii $i parazifi. Bacteriile gi alti microbi poseda, de asemenea, lectine pe suprafeele lor, acestea functionand mai curfind ca niste ventuze, astfel incat ele se pot atasa la alunecoasele straturi mucoase ale organismului. Adesea, lectinele utilizate de viru- suri sau bacterii pot avea specificitate de grupa sanguind, ceea ce face ca ele sa fie si mai daunatoare in cazul persoanelor avand ac ‘grupa sanguina, La fel este situatia in cazul lectinelor din alimente. Pe scurt, atunei cand méncafi un aliment ce confine lectine incompatibile cu antigenul grupei sanguine, acestea {intesc asupra unui organ sau aparat al organismului (1iuichi, fivat, ereier, stomac ete.) gi incep 38 aglutineze celulele sanguine in zona respectiva. Multe lectine alimentare prezinta caracteristici destul de apropiate de un anumit antigen de grupa sanguina incat ei sa devind .

    Você também pode gostar