a CZU 657.01(075.8) cu Lucrarea a fost examinati si recomandata pentru editare la sedinga wudit” (proces-verbal nt.11 din 15 mai 2014), @ fost aprobati la sedinja Comisiei metodice a Facu abilitate” (proces-verbal nr. 11, din 11 iunie 2014) sia Consiliului ate” (proces-verbal nr9 din 30 iunie 2014). Joctor habilitat, profesor universitar igoroi — doctor in economie, conferentiar univer neza — doctor in economie, lector superior ESCRIEREA CIP A CAMEREL NATIONALE A CARTIL Caus, Lidia. | Note de curs a disciplina ,Auditul intern” /Lidia Caus, Maria | Ratcov, Anatolie lachimovschi ; Acad, de Studii Econ. a Moldovei, Fac. ,Contabilitate”, Catedra ,Contabilitate si audit”. - Chisinau Centrala, 2014. = 108 p, er: p. 103-105. ~ 250 ex. ISBN 978-9975-53-382-9. 01(075, Autor’ © Conf. univ. dr, Lidia Caus dr, Anatolie Iachimovschi © Lect. sup. M. Ratcov ISBN 978-9975-53-382-9. CUPRINS Introducere Capitolul 1, ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN 1.1, Definirea si caracteristica auditului intem Beat sl 1.2, Cadrul normativ aferent au: 13 . Deosebit 18 tre audit 2.1. Planificarea auditul 2 2.2, Elaborarea plant eee 2y 2.3, Planifiearea anuald a aetivithy ee Capitol 11. MISIUNI DE AUDIT INTERN 1. Scopul si obiectivele m 43 3.2. Elaborarea programul 48 3.3, Exercitarea lucrarilor misiuni 58 Capitotul IV, RAPORTAREA REZULTATELOR AUDITULUL INTERN §I MONITORIZAREA IMPLEMENTARI ACESTORA 4,1, intocmirea proiectului raportului misiunii de audit inten 68 4.2. Elaborarea si prezentarea raportului misiunit de audit intern 75 4.3, Urmatirea implementirii recomandatilor de audit 82 3Capitotul V. INTRODUCERE SUPRAVEGHEREA $1 EVALUARA AUDITULUI INTERN Prezenta lucrare isi propune, printio abordare sintetied, si prezinte 5.1. Supervizarea lucrarilor misiunii de audit wna 90 aspectele conceptuale si metodologice ale audi tern necesare de a fi 5.2. Ev intern uarea interna gi extern’ a ac {nsusite in procesul de studiu universitar. Lucrarea a fos sonceputi ca suport de curs pentru disciplina de auc ind de a pune ta de organizare gi liografie in programele de ‘general in conduita auditorilor fntrucit la practicarea acestei a lucriti specifice destisuricii misi profesionale urm: ‘urmatoarelor subiecte: = definirea conceptului de auc note de cus, rispunde nevoilorstudei L.la nivel de cunoastere: + 88 cunoascd prevederi melo de |IL lanivel de aplicare: ~ st aplice principiile si metodele de investigare specifice auditului intern; ~ st identifice si st ierarhizeze riscurile obiectelor auditabile; si argumenteze concluziile de audit sisi interpreteze corect reaultatele audinutui; = s& evalueze performantele entitati si sistemele de control pe baza in- formatiilor din rapoartele de audit intern; = si Intocmeasen documentagia de planificare, exercitare, raportare $i supraveghere: ~ sti evalueze calitatea lucririlor de audit intern. TH. la nivel de integrare: = si elaboreze proceduri operational de aueit intern; ~ si perfectioneze procesul de documentare a testelor, foilor de Iucru, a problemelor; figelor de identificare si anal + sd formuleze constatiri, recomandati si concluzi Tinind cont de cadrul de referint al actvitiii in cauzs, prezentele note de curs abordeaz8 notiunile de baza privind auditul intern, planificarea activit tem. in aspect practic, se exerseaz’ proceduri de audit intem, incusiv in tren 51 documentarea specifice ficedrei etape de derulare a lueratilor mist planificarea si initierea misiunii, exercitarea Incr monitorizarea implementiri recomandilor de audit. :2, lucrarea face referinf Ia anumite repere istorice privind conceptul de audit intern, abordeazit postulatele auditului intem si explicd notiunile de audit exter si intern, precizeaza cadtrul de refering al conceptulu de audit inter, expune considerentele generale privind sistemul de control inter si raporturile sale cu auditorul intem, trateazi responsabilitatea auditorului vis-a-vis de detectarea fraudelor §ierorilor. Capitolul I si II sunt serise de Lidia Caus, cont. univ., dr. eapitolul IT de Maria Ratcov, lect. sup., capitolul IV si V de Anatolie Jachimovschi, conf. univ, dr. Capitolul |. ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN: 1.1. Definirea si earacteristica auditului intern 1.2, Cadrul normatiy aferent auditului intern . Deosebiri intre auditul intern si auditul extern 1.1. Definirea si caracteristica auditului intern Cuvintul yaudit” provine de I semnifick cat pentru uilizatorii externi, numindu-se au secolului XIX serviciile de audit au inceput si fie folosite si de special de conducatoriiintreprinderii, care a auditului pentru a afta situafia realé a entitatii gi a obsine consultant si reco- ‘mandari pentru imbundtairea situatiei acesteia, ‘Auditul inter este considerat o profesie relativ nowt bine orgenizati eu influent crescnda, care raspunde necesit cu probleme contabile pind la depistatea principalelor riscuri ale enti Profes de reglementare ale fiecdrei tari, regulile specifice care guverneazii a imea si cultura entitatii, Acest cadru de refe serveste drept baz pentru pregitirea sectoare de act pe plan mondial, eliberatd in baza un ‘Aucitl intern a aparut dupi eriza economie& mondiala din anu din Statele Unite ale Americii, intreprinderile afectate de recesiunea econo- mic& cdutau cdi de reducere a ch deja serviciile de audit extern, organisme independente care aveaw misiunea de a certfica situaile financiare. La efectuarea actvitiii de centficare, ditoriiextemi trebuiau si efectueze numeroase activitaji pregativoare: inve tarieri, analize de conturi, sondaje et. , i foloseau lor gi taxelor. Aceste entiAstfel, pentru reducerea cheltuelilor unele lueriri progititoare erau cefectuate de personalul unitati, care participau Ja luerirle curente ale audi- torilor extern fir a efectua sinteze si concluzii. Auditorii externi au acceptat tori”, care efectuau activity de aut, dar intern intreprinderi. Odat& ce a trecuteriza, ei au fost folositi in continuare, deoa- rece dobandisert cunostinjele necesare gi utilizau metodele 5i instrumentele lui contabil, Ulter interni au largit domeniul de aplicate domeni aplicare a activita 14 modi lor si at unele objective. Un ral important in promovaree activitStii de audit intem pe plan inter- national fi revine Institutului Auditortlor Intern din Statele Unite ale Amer cii, Institutul in cauz& defineste activitatea de audit intern in modul urmétor: Auditul intern este o activitate independent, obiectivi, de asigurare gi eunei inf, menitl s& adauge valoare gi sé imbunatafeasca operagiuni i ineascai obiectivele printr-o abor- i eficiemtei de management al riscurilor, control si guvemanys ‘Tinind cont de aceasti definiie si de tendinfele actuale de dezvoltare auditul intern, in prezent, reprezintd o activitate independenta si obiec- tiv, care oferd entitafil aslgurarea unut grad de control asupra apera- iumilor, 0 indrumeazai in ceea ce priveste imbunditatirea operatiumilor si contribuie la addugarea unui plus de valoare acestora, ajutd entitatea in atingerea obiectivelor, evaluind, printr-o abordare sistematicd si me- ccurilor, de control si de guverna- todica, procesele de management al rea institujiei, eu propuneri de consolidare a eficacitait lor. Mis de audit intern este de a tealiza 0 activitate obiectiva si independenta prin oferirea servi bunatati operatiunile entitay ea unit lor de iia contribui la ada- sultan, pentru a ‘ugarea unui plus de valoare. intern, degi exist astzi in entitafi, este o functi ticularti singulare, care nu poate fi confundate cu altele, Audit functii de analizare, consultare gi rec« Roua cu pat= inter are nandare, prezinta rapoarte de audit tem care reflect situatia reald a unei institufii sub toate aspectele de act te gi care includ propuneri de solujionare a lacunelor depista acesteia. Astfel, auditul intern se aplicd tuturor e activitati, ceca ce inevitabil conduce la furnizarea unor infor F de informatie, necesare intern este o activitate independenta si obieetivi, care: i asigurarea unui grad de control asupra ope 6 Indruma fn ceea ce priveste tmbungi adiugarea unui plus de valoare acestora b) ajutd entita dare sistematica si metodied, procesele de management al riscur control si de guvemare a entititi, oferind propuneri de consol eficacit Deosebim urmatoarele sip a) auditul de sister ce enudit intern’ sare reprezintl o eval temelor de conducere si control intem, cu scopul de a stabili daci funetioneaza econo i formularea de recomandari pentru corectarea avestora; de profunzi b) auditul performantei, care respectirii ansamblului princi care le sunt aplicabil lor, regulilor procedurale si metodol Auditul inte este o activitate care se bazeaz pe anum e elape re- alizate intr-o anumita consecutivitate, dupa finisarea cArora de ficeare datirevine la faza inisialé, Din aceste considerente activitatea de audit inter este asociatl cu concept Cletul ave din patrt etapes tern, + exercitarea Inet de audit inter, + elaborarea si prezentarea rapoartelor de audit intern, ‘= evaluarea acjiunilor conducerii privind implementarea rezultatelor auditului Etapele auditulué intern constau din subetapele respective prezentate in tabelul 1.1. ‘Tabelul 1.1 Etapele i subetapele ciclului auditulul intern tape Subetape | Tevaluares rscuriorserifcative Elaborarea strategie! ul activ Realzarea misiunilde | - notifcarea privind declangarea aueltulst intern tfectuarea sedinjel de deschidere Raportarea constatarlor | - revizulrea constatér sirecomendirior de cemunicaree reg menitoriarea ienplement&rilacestora Supravegherea s! cevaluarea ca ‘evaluarea ezutatelor sia aucitintern ‘monitorizarea implementa ecomandailor i de audit intern ‘evaluates externd a act A rea plany tatea de audit intern incepe eu o strategie, e aonst in elabora- al activitaii de audit etapa se identifica scopurile si obiectivele emtititii, precum si riscurile ine- strategic gi planului am ern. La aceasta rente care ar putea impiedica realizarea acestora, 10 Misiunile de audit sint planificate cu atentie pentru a identifica obi tivele de audi ‘tou nistornul tostele necesare pentru colectarea probelor privind eficaci- do control intern, Activitdie f rin probe de audit de calitate Rezultatele auditului intern sunt prezentate in rapoartele de au dezviluie contextul activitatii de audit, constatirile de audit si recomandit privind fnlaurarea punctelor slabe. Rapoartele de audit sint distribuite t ror persoanelor responsabile d Eficacitatea audit implementarea recomandarilor. intern depinde de eapacitatea conducerii de a ‘modifica corespunzator sistemele si procedure pentru a minimiza riscu- conditii necesare, care permit implementarea recomandari este de a atinge un echilibra optim intre costul controlulu prevenite de controlul respectiv. A op ‘b) rationamentul profesional; c) axarea pe client. Planificarea adeevatd si progatirea activity timp. fn general, pregitirca treia parte itatea de audit intern este bazatd pe urmatoarele, ificarea adecvatt, intregul volum de munca necesat uni, iar pregatirea calit a acestora cont lor de a Rationamentul profesional presupune ¢8 aux tate profesional, care este realizata de catre angajat punzittor in baza standardelor profesionale. Metodolo; pentru implementarea auditului intern in sectoral pu lizind rajionamentul de audit, Spre exemplu, este impos diferite de audit s& fie exact identice. Abordarea profesionala, dese: u ALECnormele profesionale, oferii o modalitate structuraté de acumulare a probelor si constatirilor de audit pentru a formula recomandari conducerii in final misiunti de audit, fin endrut realigdrii misiunilor de audit inter auditor evith presupu- , deoarece: 8) daci auditorii nu cunose de la bun inceput ce caut, este foarte putin probabil ca eis giseasci : trmplare; ») daca un document sau probii de audit mu este colectats la fafa locu- tui sinu este indosariata gi inregistrata corect, echipa de audit nu o va putea recupera la etapa de elaborare a raportului de audit, neaffindu-se in sediul cntitati auditate; c) dach un egantion statistic nu a fost selectat corect, rezultatele at, lo realizate fn eadrul misiunilor de audit repre- ‘sul actvititii de audit inter. Au- ‘obtinute nu var putea fi Organizarea activi zint& o dovad’ evidenta a profesi ditul inter este 0 parte integranti a onganizatiei si activeazi impreund cu conducerea intru realizarea obiectivelor acest Conform prevederilor standardelor profesionale exist un anumit ni- obiectivitate a funetiei de audit inter. Accas- vel credibil de independ ta rezulti dintr-o relatie de lueru axatd pe client, bazald pe respect reciproc. igullui proces de audit auditorii stabilese si mentin legituri du- permite auditorilor st obs mi sti la baza fiecdrei operajiuni din eadrul enti 1.2. Cadrul normativ aferent auditului intern Auditul intern este 0 a tate care a prins contur de-a Iungul ‘cduténd s& rAspunda mereu necesi entitile. In Republica Moldova au programului national de realizare a pla ui schimbare pe care le se inplomenteaza tn baza de actiuni convenit de Uniunea ste obiectivele strategice de coo 1 Repub dova in erearea unui sistem de control financiar public intern. In prezei Europeana!. Programul in cauza stab’ re intre parti, cu scopul de a ajusta sistemul de guvernare sistemul nominalizat se conduce de metodol si standardele recunos la nivel international, precum si de cele mai bune practici europene. intern reprezint& o conceptie necesari cre darea contemporand intemajional8 acceptatd a ro financiar public inter la asigurarea u Conform celor mai bune practici europene, notiunea de contra! fina ciar public intern poate fi definite ca sistem general consolidat al Gi fn sectorul public managementul financiar gi iblice, conform rolul utilizar for i gestionarifinanciare. Model de eatre Comisia Euroy dupti care a devenit parte a aeq legal al tuturor noilor state-membre al 5 i comunitar, ca unii Europene. Ca rezultat sist iar si revizie, care a existat in re- publica, a fost reformat intr-un sistem de control inter si audit inter pub modem, compati a Moldova - Uniunes European, semnat pe editia oficiala “Tratate internal 2006, vol.38, pag.40l)intern in sectorul pul in sectoral public. de armonizare a auditul de armonizare a managementului financiar si controtul metodologic si coor- donare privind asigurarea apliedrit ndardelor de audit de cfitre unitatile de audit intem din cadeul instiutilor public. Unitatea de audit intern are sarcina de a verifica aplicarea procedurilor x si control potrivit cerintelor de gestionare prudent resursele de management finan ji publice in raport cu functiile acesteia ia auditului si diligenta a instit necesare pentru realizarea lor. F rem este una ce fine de analizi, consultare si recomandare in mod independent, ar rapoartele de audit intern reflect situatia realA a unei institufit sub toate aspectele de activitate $i includ propuneri de solujionare @ lacunelor depistate in activitatea acesteia ‘Anumite cerinte privind sistemul de control intern si audit intern sunt stipulate de Legea contat Conform prevederilor legii tn cauz’, entitaten este obligatd sf organizeze un sistem de control inter, rispunderea pentru organizare o poarta conducerea. Auitul inter este obligatoriu pent de auditori intern sau auditori institutile financiare si poste fi efectu pentru care auditul intern nu este de audit intern sau implica in acest scop auditori independent jn activitatea sa auditorii interni se bazeaz’ pe urmatoarele acte normetive specifice domeniului: Standardele Nationale de Audit Intern; Codul etic al auditorilor interni; Carta de audit intern; Normele metodologice pentru auditul intern Instuctiuni proprii de aplicare a normelor metodologice de audit item tinind cont de specificul entitati Standardele Nafionale de Audit Intern aprobate de Ministrul Finanjelor prin Ordinul nr.113 din 12.10.2012 au fost elaborate in baza ale Practicii Profesionale de Audit Inter si sunt “4 aplicabile sectorului public, dar se recomanda spre esi sectorul privat. Aceste standarde prezint& declaratii deavoltate In cel m: conceptualizare, care stau Ia baza indeplinirii unei misiuni de audit, as profesional al auc |, precum si raportitirezltatelor obtnute cauzi au ca obiectiv definirea pri ari si desfigurtrit auditul Standardek yr de baz pe intern, favor area F onganizal Ele ajutt la asigurarea c« credi tatea auditoru « rapoartelor de audit, Codul etic aprobat de Ministrul Finantelor prin Orel tutului Auditorilor Intemi din SUA. Preved: pentru activitatea auditorilor intemi din sectoral publ pentru sectorul privat. Codul etic al auditorilor intern este un act narma~ tiv, care include principiile relevante pentnt profesia si practica de audit de conduits a auditorilor interi, avind ea scop inter, precum si reg promovarea unei culturi etice in cadrul profesiei de auditor inte. Sco- pul codului etic este crearea cedrului etic necesar desftisuririi profes de auditor inter, astfe! incit acesta si-si indeplineasce cu profesion loialitate, corectitudine si in mod constiineios ob! sf se abgina de la orice fapta care ar putea preju Cod auditor junile de ser ia entitatea auditati iciu gi ic urmareste asigurarea urmatoarelor ceri intern: performanta, increderea, conduitaadecvata, credi eTintem este obligat si respecte urmatoarele prineipii fundamentale: integritatea, obiectivitatea, competenta, confidentalitatea, Pentru a asigura respectarea. de audit intern solicité auditorutui deplind a acestui cod, conducerea unit intem semnarea anualA a declavatil privind respectarea prevederilor cod i auditorului intern, inaintea inceperit in scopul asigurari independ fiecitei misiuni de audit intem, acesta completeazit 0 declaragie de interese, care oferd informatil despre funciile sau interesele dafnute de oftre audtorsl pot avea un impact aswpra aetivitsi Tu, Cartadeauditintern a fostaprobatd de Ministrul Finantelor prin Ordinal 112139 din 20.10.2010 gi reprezinté un model al regulamentului de functionare 3, care este elaborats tn baza Standardelor Naionale de Audit Inter, Coduli cadrului normativ relevant, Carta de audit inte este un document ofeal, care defineste misiunea, competentele, responsabil actvitaii de audit inter, stabileste pozitia audituui inter in cadrul enti ic al auditorilor intern si aria de aplicabilitate a autorizeazt aceesul la documentele, bunurile gi persoanele relevante pentra t ‘9 misiunii de audit intern, ntem se precizeazi sfera de activitate a audi ii de audit intern in structura inter, se stabileste pozitia |, se stipuleaza drepturile gi obligariile angajayilor jocumente gi bunuti organizational a insti cunitayit de wntorizeaza accesul la personal fiziee, nec de audit intern este elaborata de edtre conducdtonu! unitifii de audit inter si corespunzitoare a misiunii de audit intem. Carta aprobat’ de conducatoru! entitii. Normele metodologice de audit intern in sectorul public (NMAI- SP), aprobate de Ministrul Finanjelor prin Ordinul nr.105 din 15.07.2013, oferi indrumarea metodologicd necesara pentru aplicarea Standardelor Na- fionale de Audit Imern. Exist& urmatoarele norme care dezvaluie gi explict metodologia de organizare si exercitare a auditului intem (tab. 1.2): 16 ‘Tabelul 1.2 Normele metodologice de audit intern Numérul Denumirea | NWAISP ‘Standordele profesionalescadrulnormativ NMABP2 ill auatlarintern WASPS Pan WASP Pronfearea NMAISP S [ teria teren ~ NMAISP 6 Raportul de audit ml NMAISP7 Uimarirea implement recomandrior de uit NMAISP 8 Gestionarea $i evaluarea c: activitatii de audit inter } NMAISP9 Documentares ac iveren NMAISP 10 Rises | NMAISP 11 Evaluarea controalelor si guvernarii | [Raise 12 Ejantionareain aut intern NMAISP 13, | Rolurl gl responsabilitati ale auditorilor intern! ema MASP 14 or de frauds sicorpyie NMA 15 MAIS? 16 informationale NWA‘ 17 Avail performante Cu ajutorul Normelor metodologice se comenteaza carea prevederilor standardelor de audit intem si se recom de cele mai bune practici in domeniu. De asemenea, se analizea78 ac necesare pentru a asigura realizareaactivititilor de au tate eu cele mai inate standarde de calitate si se prezntd premisele pentru generarea valorii adaiugate in activitatea de audit intern, Reglem tarile oferite sunt obligatori, eit si cu caracter fac formularelor docum1.3. Deosebiri intre auditul intern si auditul extern ‘Auditul inter, axat la inceput pe probleme contabile, a devenit astizi ie de depistare @ principalelor riscuri ale organizatii- tun instrument pute lor. Pentru conturarea definit evidenjiate urmatoarele functi speeifice acestei activi: atribuite auditului inten este necesar sa fie 1) oferirea de consultatii conducitorului entitayi; 2) acordarea asistentei personalului cu sarcini managerial. nge de eclelalte activitell de extern, Auditorul intern oferd consulta rmanageruluiprivind administrarea activitailor de care este responsabil. De aceea, auditorul intem se considera un consilier, care ajuth conducerea le solufionarea problemelor legate de activitatea economico-fnanciar, astfel are pe vitor un control mai eficient. cca decizia aprobatti de manager sf as orl intern se manifesta prin arta si maniera de a in calitate de consi actiona fn mod profesional si prin abilitatea de a aplica anumite instrumente si tehnici. ‘Auditorul ofett asistent mt doar conduceri, dar $1 personalului intern se manifesta de cftre orice angajat al deosebit personalul este interesat de minimizarea riseu- sgate de eficacita- reglementirile de baz s Necesitatea de asistenta este mai evidenti in cazul iloace, sraude sau de disparitie @activelor. 1e din cadrul entitayii me ride jn acest context, auditul intern este 0 act nith 8 ofere solui de perfecjionare a sistemului de management ariscurlor si de contol inter, Caracteristcile de bazd ale activitatt de aud item sunt urmfitoarele + universalitatea ‘+ independenta audi «+ periodicitatea de exercitare a misiunilor de audit inter. 18 sectoral privat, intern aferent tuturor activitatilor desfésurate in cadrul si a celora de natura financiara si contabila. Aud si stipineascd mai bine activitatea ot x auditul intern trebuie st aiba posibi din cadrul ent shi, Pentru realizarea acestui seop Prin urmare, activitatea de audi din diverse domenii profesion: de specie permite sa angajeze specialistii necesari, va recurge la contractarea exper din exterior. Independenja auditorului intern presupune: ‘area in elaborarea si implementarea controlului inte al neexistenta responsal Anditor tayii avesteea. Ei se raporteazi di Responsabilititi nterni sunt anga) lor sunt difer si depind de cerinele angajatului, de un control de rutiné a conformitayii evidenfei pani la ai itul sau control situatiilor fnanciare, Auditori interni sunt subordonafi organelor super de conducere ale unit Utilizatorii externi de informatie nu prea accept informatia acestora si nu se bazeaza pe datele verificate numai de auditor intemi, din eauza lipsei de independenté a acestora Periodicitatea de exercitare a auditului intern este deter freevenja audit ul inter lor entiagii. Au si fimetioneaza permaner nsf anumite obiecte sunttate mai frecvent sau mai rar in dependenta dé problemele si riscurile cu care se confruntd, Grafieul de auditare a strcturllor, activiteitor si operaylunilor din cadrul entitaii este stablit in planul strategic, planul anual si programul de audit intern. “Actoalmente termenul de audit este asociat activitatit de control finan- j extern unele entitayi au erent structur de audit, care activau cu costuri mai mici. Aceste costuri, chiar dact erat fneotite de pltyi suplimentate de certificare a situatilor finaneiare de catre auditor) extem, Insumate nu depageau preyul unui serviciu complex de audlt extern, in acest a2, auditorul extern mu fneepeu lucrfrile de la zero, dar se baza pe rezultatele auditului inter. in prezent, unitiile eu servi de audit intern sunt vizitate de auditorii externi cu scopul de a realiza comparatii si di- ie, dat nu pentru verified detaliate a operatiunilor $i proceselor. tat, de regult, si certfice situatile finan- verse a: ‘Auditorul extern este s intern este angajat s8 ofere consulta si propuneri pen ciare, iar audit iziri riscurilor legate de utilizarea tru managerul ent n privinta economa a mijloacelor sau si identifice punctele slabe in gestionarea aces- tora, Activitatea de audit intern const in efectuarea permanenti de verifi- care acesta asigura ind cficace gi efieient, pentnt a raporta objective a miisut zarea resurselor in mod econot conducerii constatirile ficute, slabiciunile identificate si masurile propuse de ameliorate a performantelor entitiii. “Auditul intern se afld in corelayie cu audit belor activitti controlul intern al untiti, Auditorul intern examineaz’ daca controlul inten se aplici pentru scare actvitate si operafiune realizats de cntitate gi daca controlul intern existent funcjioneaza eficient, lar in baza apre~ cierilor aferente eficientei contro fem sub form de recomandit tern, auditul intern formuleaza sol perfectionare a control 20 Auditorul extern, de asemenea, examineaz& existenta si functionarea controlului inter, Inst scopul urmarit este de a se teredina c2 controlul it utilizate de auditor pentru le cu care se confrunta controlul intern si 24 administratiei ent pendenji Independenja auditorului este reglementatd de actele legislative si normative, Auditul extern este exereitat fn baza contractului tne firma de audit cu entitaten auditats, pe etnd auditul intem este efectus interesul conducerii de una sau mai multe persoane angajate in baza co! telor individuale de mune’, Auditorit intern nu r puterea de decizie, care mane gi apartine administratici 2 Intrebéri pentru recapitularea cunostingelor: Definiti auditul intern Descriefi esenta si caracter Explicati ce reprezinté misiunea unitafii de a Enumerat! spurte de audit ines ale acestora. mitiHpurile dle Ce reprezinta ciclul au subetapele cic ipiile ese adit ale ale activitati de audi afi nojiunea controtului financiar public intern 10,Enumer H.Care est intern 12,Comentati deosebirile Dezvaluigi pr 5 6 7. Care sunt etapele 8 9. actele normative care reglementeazd auditul intern, rol a ee ee aSistemele pentru auditare pot f divizate in «+ sisteme corporative, spre exemplu planificarea activitiilor generale ale enti © sisteme financiare, cum ar fi atragerea gi rambursarea capitalul « sisteme de suport, precum reerutarea si promovarea personals formationale, managerial si contabil ne sunt examinate prin prisma calitii informatie ofeite «© sisteme |, eficientei i eficacitaii operatiunilor gestionate de sis- tem, masurilor luate pentru protgjarea si integritatea patrimoniului, maniera fn care sunt respectate deciziile conducerii si procedurile operationale de melor in cauza sint utilizate Iucru, Pentru identifiarea si examinarea uurmatoarele surse de informati: = documentajia de constituire si organigrams enti = regulameniele Inteme de functionare a fiectrl departament si subdiviziunis le, rapoartele anuale si indicate de performant’ stabiliti wurile flecarei subdiviziunis = documentatia privind dezvoltarea tehnologiilor informationale si altor elemente de infrastructura; = rapoarte de audit extern, ale inspectiilor si altor controale financiare, In calitate de of ui intern pot fi aplicate procesele gestio- nate de citre unitatea auditata. Un avantaj al abordarii bazate pe procese este I permanent pe care il ofera legaturile dintre procesele individuale. Un proces poate fi considerat un ansamblu de activity care wilizeaz ace- elor de intrare in elemente de iesire. c pent ransformarea el Jt abordarea buzatl pe procese promoveazi dezvoltarea in im- a etapa pla- i sistemului de control plementarea si imbunatatirea efica nifictrii auditul urmatoarele procese: tern al activitatilor economico-financiare sunt analizate 24 Tabelul 2.1 Procesele analizate la etapa planificarii audit lui intern Tipurile de procese | Exemple de procese race opera ae obete : si executare a lu- procesul de area produselor finite i mérfurlor i z ~ proces deco voces roceel decontrlor cu personal dedeconre |: s eu bugetulsotganele Ge sguiel oc ale side asistents medical’ Procese contabile Conducatorul it opinia manageru temelor sau proceselor idemtficate pentru a entitaqii privind importanta fi auditate, Disei cu conducerea are loc in mod deschis si se axeaza pe urmatoarele aspecte: * clarificarea obiective ale e1 incipal sia rol subdiviziuni in parte in procesul de realizare a obiectivel identificarea principalelor riscuri int flectrei te in realizarea obiectivelor # examinarea rezultatelor activit pe parcursul sta jirea domeniilor in care conduedtorii nu sint si inter sau de efi de controlul lor; precizarea domeniilor prioritare pentru care entitatea ar dori sa obtina asigurari si care ar dori si fie auditate Aceste discufii trebuie s4 ofere conducatorului unitatii de audi suficiente cunostinte despre riscurile si controalele cheie aferente tehnolo, 25Jor informationale si despre tehnicile de audit disponibile bazate pe tehnolo- aii, pentru a-giindeplini atributile desemnate, O atentie sporitd se va acorda riscurilor semnificative eare pot afecta obiectivele, operatiunie sau resursele 4ée fraud gi tn ce mod acestea centitatii. De asemenea, se va analiz sunt gestionate do entitate, La planificarea strategic si anuali se analizeaz& riscurile aferente rente fiecarui nivel de conducere, precum: obiectivelor enti riscurile orgs alte riscuri riscurile i riscurile financiare, riseurile operationale, precum si zatoriee, Pentru planificare, prezinta interes riscurile organizatorice ce se refer le, lipsa unor proceduri la delimitarea defectuoasi a sarcin interne adecvate, documentarea necorespunzitoare sau insuficienté a opera- legate de tiunilor. Riscurile financiare, investigate Ia aceasta etapa, sunt cel sfectuares de pity pentn te, supraplati ca urmare a supraevaluarit achi De asemenea, sunt examinate gi riscurile operationale inuri nereceptionate sau pentru servicii neprestae cu rise valutar spor inter adecvat, intocmirea unor docu in de neexecutarea unui contro! toare, inregistrarea eronati a documentelor ri acestorriscuri sunt luate ca baz& pentru a defini prio- de audit intern in concordanta cu obiectivele enttiii, Riscurile 6 dati in an, iar managerul enti tinde sf obfind asigue strategic gi planul anual aborleaz riscurle identificate de ciltre managerii operationali. Utilizarea acestei aborditi de evaluare a riscurilor avantae: Ia fiecare nivel ierarhic de conducere oferd urmat: 1) conducerea superioara va avea asigurari precum c& toate sistemele si procesele majore sint incluse in planul strategic si anual al auditului intern; b) orientarea resurselor spre domeniile, unde resursele sint cele mai necesare, astfel conducato: x de audit inten; primeste asigurari privind eficienta mi- 26 ©) imbunitafirea cunostinjelor conducéto: despre sistemele, proce- sele si riscurile cu care se confrunté entitatea in acest mod se asigura imbogatirea cunost despre auditul intern gi rol nolar operstionate, Axarea pe ris intern intruneste scopurile in cel mai eficient mod, precum si faptul c& proce- di dea intern nu sint excesive si a sistemului sau procesului. Seo auditului inten este de a In atenuarea riscurilor si de a aduce valoare adaugati prin contr 'a procesul de realizare a principalelor obiective operasionale ale entitayi, 2.2, Elaborarea planului strategic de audit intern Planificarea ac strategie $i planulul anal {angi major pentni organizarea acti Pentru elaborarea planului strategic de audit intern sei purile si obiectivele generale le enti inerente care ar putea impiedica rea \- Precum gi zarea acestora. in proces: care strategicd este necesar si se abordeze intregul sistem de control inclusiv operatiu de resursele, personal ficcdrui departament sau structuri din cadi Procesul de planificare ofeti condu « tro intern; © identificarea resurselor necesare pen audit Planul strategie contine un rezumat al ficare, fiind un document si pentru conducerea en 7utilizarea ter Aste, an, ei include doar care ar putea induce in eroare utilizatorii, toate aspectele auditului intern in fiecare incipalele domenii de activitate pentru formarea unei ind orientarea activitatilor de audit intern Planul strategic este multianual si se elaboreaza, de reguld, pe o peri- oad de rei ani, Aceastd abordare oferd un echilibru rezonabil inre perioada rcumstanfele de act si se saut procesele semnificative pentru 6 ‘anumiti perioada de timp. Conducator lor de audit intern pot selecta generale 1 a enti viisonre, pentru care sint estimate hecesitatea de a evalua toate 6 nit lor strategice, dacd aceasta decizie poa- silo, amplasarea in diverse lo- curi a of pul ce ta lft fuctorl care se car de af ua tn eaeut Freevenja de exer je rezervat pentru planificarea siunilor de audit se determina in baza ra- tionamentului profesi lul 2.2. serveste drept referingl pentru un plan strategic stabilit pe trei ani Tabelul 2.2 Frecventa misiunilor de audit intern Categoria de rise Frecvenfa de exercitare Rlscinat | anual Ale medla _ [ia ecre dol ani Ris redus Ta fecare tel ani Planul strategic trebuie 8 prevada auditarea mai freeventi a sisteme- Jor sau proceselor cu riscuri mai mari pentru a confirma c& obiectul auditabil 28 major’ gi va fi qinut sub c fol permanent si efectiv. Sistemele sau procesele cu riscuri me frecvente, fiindea chiar daci nu sint audi riscuri va fi relativ mica, i de audit mai putin anumit an, expunerea la Auditorul se bazeazi pe rezultatele misiunilor de audit precedente cu conditia ci timp de doi sau trei ani informayiile si datele colectate reduse, se planificd cicturl cu due audit oferind o parte mica de asigurari su sistemelor cu riscuri reduse of la rise nu s-a schimbs conducerii asigurari, precum cae) intre timp. Problema de baza care apare la elaborarea pl identificarea principalelor riscuri din cadrul sistemel tabile, in baza unui gir de factori de rise ponderati lirea freeveny Daca toate riseur el strategic, este usor si ani cit de freevent. Scopul urmai aborda detaliat toate aspectele controlul ‘acoperire suficienté a principalelor domer opinii generale, Factorii de rise sau crt a) Materialitatea; 4) Preocuparile conducerii, Fiecdrui factor i se atribuie un anumit scor de la una ‘cum §i un anumit coefic rea scorulu t sau pondere. Stabi 29inten. in tabelul ce umeaza este prezentat un model de evaluare a factorilor de rise, recomandat de bunele practici in domeni. Tabelul 2.3 Evaluarea factorilor de rise Factoriiderise | Criterile de evaluare Scorul (eoottcientut) | “Fiteiile de eval i putin de 1% ° ‘A Materialita Sapo Pondares de 5:10% Iebtawant: [ponds 62550 [eee SC*d Sinedaae | conlitrnbun ieee de faude oot n sont val Tent intern relay Bun.cu anumit sede aude lero | 3 becelor 23 |otintminehenciacutinate defraud ee | 5 Fracoriace rinine een 2 i num comple ued eer 2 5 Rol majo in activitate paridin cauza egecu implica anumite preocu- | 5 epetate lilor, activelor in perioada ‘auditats, Scorul acestui factor de rise se atribuie in dependent de ponderea jn bugetul anual. ‘Mediul de control se evalucaz in functie de eseeurile precedente in controlul intem, fraudele precedente, riscurile inerente constatate, nivelul ri- dicat al erorilor, existenga problem wgeriale, daca au fost efectuate sau nu careva revizuiti trecut. Sconil acestui factor de rise se stabileste in 30 funesie de control ‘Sensibilitatea exprima contactele cu mediul exter, cum ar fi sensibi- litatea politica, precum si reactia la importanga obiectivelor enti sistemelor intercorelate, impactul asupra servi yumarul F sau asupra altor directii si structuri din cadrul entitati, Scorul avestui factor de rise se atribuie in de- extern, Preocuparile conducerii reflect’ pune rmeniile problematice specifice. Seo dependent de aprecieres conducerii Pot fi utilizati si alti factori de ri Este de mentionat c le slabe ale controtul acestui factor de rise se atribu interesul fayd de acest sistem, sau un numar mai rest teri Ja evaluarea factorilor de rise se bazeaza pe valori absolute, uneori se pot utiliza metode mai simp! apreciere a factorilor de risc. Este important ca astfel de metode sa fie dis- cutate ou managerul entitayi si sé se analizeze principalele riscu confrunta fiecare sistem si proces din cadrul entita Conform metodei de evaluare a fact lor de rise, prezentat 2.3., totalul scorurilor factor Stotal=Ax3+Bx2+Cx2+Dx4 Unde: S total - foralul scorurilor fac A~ materialitatea: B—mediul de control; C- sensibilitatea: D~preoeuparile condi In cazul in care, au ral considera cli aceasta formula de calc prima rationamentul profesional de evaluare a categ ex- de rise a obiect 31auditabil, formula in eauzi se va utiliza pentru toate sistemele sau procesele care urmeaza a fi examinate din cadrul unitajii auditate. De exemplu, auditorul intern dispune de informajii precum c& proce- sul de aprovizionare cu materiale, marfuri gi alte obiecte se conftunti cu tis- curi legate de aprovizionsri neautorizate, procurdri la prefuri mari, achizitii le de procu- de bunuri inutile sau de calitate joasd. In bugetul anual tranzact rocesul in cauza se rare au o pondere semnificativa de peste 75%. Totodatd, confrunt& cu riscuriinalte de fraude gi erori, controlul inter fiind ineficient. De asemencn, s-a constatat ci exist probleme majore de ordin juridic cu furnizorii pentru nerespectares graficului de achitare a datorillor comerciale, Din cauza esecurilor repetate de solutionare a problemelor menfionate ‘mai sus, procesul de aprovizionare este in atenfia managerului entitatii care consi Prin fer cf acesta are un rol major in realizarea obiectivelor enti poate atribui uurmare, in baza acestui rajionament fieedrui factor de rise al de cinci puncte. Astfel, scorul total vai de 55 puncte (3 x $+ scorul maxi 2x5 +2x5+4.x5), prin urmare acest proces va fl inclus in planul strategic pentru a primul an. Rezultate! de rise sunt uurmiitoarele categorii (tab.2.4) ‘ ‘Tabelul 2.4 Clasificarea obiectelor auditabile in dependenta de scorul factorilor de rise Se eee Categoria risculut Frecventa de auditare este 49 isc nat anval 30-49 isemedta Ta fecare doen ‘Mai putin de 30 | Riscredus Iafiecare Weiani 32 lar pentru fiecare factor de rise pot fi atribui rminarea scoru si sau ponderi pentru deter- total, Aplicarea acestor categorii de rise este conve si se adapteazi la intuita au inter privind percepia riscu care se confrunta sistemul sau procesul. Dupi ce s-a decis frever rea elapse determina resursele necesare pentni realizarea plan Auditori intern mu ofert asigur conftunti entitatea, vor fi verificate re, pecare il ofert audito precum ef toate riscuri depinde de nivelul si tatea res le i de faptul ci resursee si cele doua tipuri de costuri de realizare a misiu ~ costuri dire + costuriindircte Costurile directe de efeetware misiin tlle necesare pentri examinar m sau proces $i care dimensiunea si comple» Resursele de audit intern se estimeazi ji complexitatea luerdrilor de audi ‘monitorizarea directa a acestora, Problema care apare Ia etapa port rezonabil intre costul misiunii de audit si benefici area acesteea. Beneficiile includ recomandari pei Jui sau procesului a eficacitatea si sigurant ontrol timp pentru intelegerea sistemul mandarilor practice. 33inom includ resursele fine i gestionarea efectiva a unitit Costurite maireete ale vctivitayii de w ciare pentru planificarea general a auditul + elaborarea si act strategic si planului anual de audit intern; + convenirea asupra grafieu! iri_cu conducdtorul entititii pentru discutarea progreselor itelor de audit in teren; realizate; + iniliniri gi disc + tmoginiren rn La etapa plani ficiente cu auditorii exter lor periodice gi anval Planul strategie wrebuie s& cuprinda urmatonrele clemente: + obiectivele principale ale entitayi si instrumente de politici de reali zare a acestora; sistemelor sau procese- temelor si proceselor cu riscuri inalte, medi si al planului strategic; + resursele necesare pentru reali de resurse; ~ calitaten gi eficacitaten resurselor de audit disponibi fn continuare este prezentat un exemplu de plan strategic int simplificata, care euprinde Tat pentru o perioada de trei ani (figura Planul strategic este prezentat iii pentru exan tegic poate fi discutat cu C strategie este of angajatilor unitaqii de audit intern, Ulterior, conducatoru! inte discut cu managerul en i resursele necesare pent Planificarea este un proces dinami procese noj sau a unor evenimente ce afecteaz de accea ap: L. Desi planul strategic de audit acoperi un termen mediu, de obicei trei ani, este o activitate ce trebuie Tealizat& anual. Riscurile si mediul organize se schimba in permane iar acest lucru face necesar o revizuire a cond planul strategic, F pe care s-a bazt[ rieaces $a “Succes” itn xem lent, car intsens aris nso clr stars sau proce aut b) rezultatele mi Losin cieiatenet la revizuirea evaluarii em ecient PLANUL STRATEGIE DE AUDIT INTERN audi 2.3. Planificarea anuala a activitatii unitatii de audit intern Planul anual al act ée and hului strategic de audit ce se refera la misi realizate fn urmatoarele douasprezece luni, Pla tem defineste seopul si durata fiecarei tuni de audit, precum are rolul de a aloca in mod corespunzator perso: te resurse necesare p. exercitarea lucrarilor de audit, Fanul anal oferd conducdtoniui enti o informatie general pric intem pentry an ce urmeaza a fi auditate, sistemele respectiv, proce- Fan Semnlficative, durataactunilor de audtar si perioadetesupu- se auditulu, persoanele antrenate inn auditorllor inter specialitate ale expertilor, cu care urmeazi sau de consultants, In procesul de elaborare a planului anu fern va incuraja auditor are, Si elaboreze un plan de Iueru c: ede audit. In plan axpumen: Ar unor cunostinge de ie eontracte de servic Valoare adaugatd, in acest scop, conducato lanul strategic de audit intern fn considerare estima in'cad i de audit,te misiuni de audit intern, iar sporirea gradului de expunere buie la planificarea misiunilor de audit suplimentare in sco- domeniilor specifics actin Conducdtorul uni menea, si restri I de audit tntem va lua tn considerare, de ase onganizatior cum ar i modificarea structurii orga- nizay le, implementarea sistemelor informationale, perioade cu volume ‘mari de Iueru, perioada conce pentru a include luerari s freeventd a plan parte din timp planul anual pentru a pen He si pentru a asigura efectuarea altor activitagi de aucit intem, Totodata, se va analiza punctele forte si cele slabe lulut disponibi si se va planife nclare wen mijloacel auditor ‘anual al activitatii de audit intern implied urma- a) alocarea pers planificare; b) selectarea misiunilor de audit din plat 'uluj gi altor resurse pentru intreaga perioads de trategic tele resur- selor disponil ©) identificarea de zile necesare pentru efectuarea flecdrei « efectuarea anumitor misiuni de audit in- seraficului de realizare a misiunilor pe parcursul anului; ) revizuirea planutui anual al activititi unitagit de auc Pune it este planul strategic de audit inte, Conduedtoru! unitifi de audit intern de referinga pentru alocarea personalului si altor resurse de au- ‘etermind resursele necesare pentru realizarca obiectivelor misiuni de audit, 38 de audit inter pot fi chel exterior, De exemplu, in cazul dae penteu rea implementarea unor metode sp. zat personalul unitatii de audi La determinarea resurselor necesare pentru realizarea mi dit, conducatoral uni fern realizeaza urmatoarele act * analizeazi cunostingele si compet * Miaajea2l resurse exteme, dacd sunt necesare cunostine si competente suplimentare; licafi in misiunea de aud functie de resursele alocate in acest scop. La for le. Componenja echipei de audit depinde de Ait inter gi poate fonganizat st activer. din exterior. Desemnarea auitorilor interni pentru fiecare se efectueaza de conductitorul unitapii de audi Jn continuare este prezentat un exem; unititi de audit intern (fig. 2.2) 39 eeDa Enbiaten Se Succes” PLANUL ANUAL DE ALOVT INTERN pentru an 2043, privind aspect ale function Paetului nor riodfckri petreoure in medi th eae eva Procesul de planificare al unei principale ~ formularea obiective [eel Elemente de bara Tapas rio de aaa Rene ope a + respectarea period tipulr 40‘+ verificarea anumitor algorit * contrapunerea informariitor, bazelor de date, rapoartelor; ‘+ confirmatri la fata locului ce tin de sisteme si procese; * urmarirea modului de funetionare a sistemelor automatizate, misiunii {in teren, trebuie argumentate si totodata explicat& importanta lor in proce- sul de colectare a probelar de audit pentru a evita afirmatiile ulterioare ale Feprezentantilor unithyii auditate eu privire Ia insuficionga probelor de a colectate pentru atingerea obiectivelor audi de efectuare a mi Personal formayii audi tate consacra timp pentru a oferi date si in- lor, oferind raspur 5 participind Ia intervi- prealabil despre volumul de lucru gi efectuarea i auditate, la ctapa de planificare, va preveni uri. De aceea, Actualizarea plan proces verbal de mod lui de audit intern, aprobat de con- i planului anual al activity de aue rveni din urmatoarele motive: 8) reorganin b) modificarea priority ©) opinia conducer ti semnificative, indicind ris- ii anumitor subjecte mai devreme decit este planificat in planul strategic. Conducdtorul unitatii de audit inter trebuie si mening un echilibru ine tre acceptarea unor astfel de solicitar si necesitatea de a urma planul anual al @ oferi un nivel adeevat de asiguriri in legiturd 42 cuprineipatele riscuriidentificate. Cu conducerea enti le obtinute prin acceptarea solicitarii de modificare anual al acti prin intocmirea unui proces-verbs Conducatoral trebuie sa ¢ in cazul cind conducatorul niru a ficate sau ad-hoc reiegind din datele perioadelor preced Intrebari pentru recapitularea cunostintelor: 1. Precizati scopul urmérit ta pl 2. Comentayi cele dor audit intern, 3. Co prineipit se aptica ta elaborarea planuritor de audit imern? 4 Care sunt expel procesult de planifcarea activin > Divizaii sistemele si procesele pe categorit si tipuri, form exemple. 6. Expuneti conpinutul pr de audit 7. Cum se apli frecventei mis ipal al plamului strategic al activity ‘4 ‘rationamentul profesional ta deter» lor de fianctie de care se apreciazé ris tegic rdotogia de eva determinarea frecvenjei auditului sare pentru realizarea planului strategic al la laCapitolul Ill. MISIUNI DE AUDIT INTERN 3.1, Scopul si obiectivele misiunii de audit intern 3.2. Elaborarea program iunii de audit intern 3.3, Exercitarea lucrdrilor misiunii de audit intern 3.1, Scopul si oblectivele misiunii de audit intern Scopul misiunii de audit intern este de a ucorda consultantA gi asigue mului de management financiar si control, con- si oferind recomandatri pentru imbunatairea isiune poate include mai multe sarcini sau activitati in scopul realizarii unui set specific de obiective fnrudite, Astfel, misiunea de audit i ca o Iucrare a auditorului intern, care consti intt-o re specifica exeeutata de o persoans al vigoare. nbtitirea pro lor objective * asigurarea u ment eficace al activitaii entit sia asumirii raspunderii; cu privire la riscuri gi controale in interiorul de control sau inspectiefiind recunoscuts ea o activitae de asistensa, Audi- torul intern oferd asistengs persoanelor responsabile, in primul rind manage- 44 * privind asigurarca unui control mai bun in cadrul cavity. Este de remarcat faptul cf auditorul intern acord’ ajutor m nu este de a decide, ci este de a udeca. Sarcina auditorului emite 0 judecata de valoare asupra asigurarea contro| item este de @ evalua temelor de gestionare a tehnologiilor n prisma acestui obiet de manageme auditorul intern evalueaza expuner la riscuri a act sistemelor informationale examinind: veridici lor finaneiare si oper tea integritatea informa ‘onale; eficacitatea si eficienta oper ‘melor; siguranga activel reglementarile interne. Misiunile de audit intern se clasificd dupa u 5 conformitatea cu actele legi witoarele criterit Clasificarea misiunilor de audit intern, Criteria Tipulmisiunié | Seopul misiunii Epos Misine de devedereal | asigurare obiectivului [ misume de | Stabives eins eect ainemanoe | om | management s conta ntern Mistunede | Aoreceresrezuatéorobjmuteconpaamcu Performanté aii Independents de aria de api cele propuse Examinarea respectéri legisla Politico interne ae enti 45, i i eeMisiunile de audit inter, in dependenta de oblectivele wmarite la exercitarea acestora, se clasific in urmtoareletipuri de misiuni: + misiuni de asigurare; ini de con: Misiunile de asigurare reprezint& examinaea obiect probante, efectuatd in scopul de a furniza enttafiio evaluare independenta a proceselor de management al riscurilor, de control sau de guvernare a entiti- tii In cadrul acestora pot fi misiuni financiare, de performanfi, de conformi- tate, de securitate si evaluari complexe. Misiuntte de consitiere ‘ia elementelor venite in prealabil cu entitatea, de exemplu consiliere, facilitare, proiectare recum si formare profesionala. Aceste misiuni au ca scop de @ spori plusul de valoare prin imbundtdgirea administracii entitiii, ard ca ‘sume responsabilitate managerialé. Se considera c& tisiunile de consiliere sunt o continuare fireasc& a misiunilor de asigurare Intructt acestea ofert recomandtt, studi, evalua Misiunile de niern in dependenta de aria de aplicabilltae we clasifica fn urmatoarele tipuri iuni de sister Misiumea de sistem evalucaza sistemul de management si control in- cesta fuunctioneazi in mod econom, eficient si tem cu scopul stabi eficace. Misiunea de audit de performanja analizeaz’ in complexitate toate activitajile si procesele dintr-o e ficients si sinute comparativ cu e¢ eficacit moni 1a de audit dle regularitate examineaz’ gestionatea patr- siresurselor cu scopul respectarii legisla vigoare sip interme ale entittqi. 3.2, Elaborarea programului misiunii de audit intern valui mi de hucru in care se detalinzdIucraile si ce urmeazt a fi inpeuite, Programul de Iueru a inisiu identificare, an rogramului, de asemenea, se aproba dit Prograt a) titlul ) perioada misiu de lucru congine: ©) stapele de baza ale misiunii — pl estionarea; necesare atinger ‘etapetor de baz ©) datele planiicate de cepere si final zare a fiecare 1) numarul de zile alocate pentru fiecare act 8) numarul total de zile alocate per ) persoanele care elaborat, reviza ise discut& eu reprezentantif un te incadrul sedinjei de deschidere. La aceast8sedinga se fave preze tehnicd a mock veni asupra grafic Seopul sed de realizare a mi lucririlor de audit ce urmeaza a jei de deschidere consta in i 47de aplicabilitate « misiunii, obieetivelor operationale ale uniatii auditate 41 riseurilor asociate neostora, aspecte organizatorice precum persoane , persoane inter de contact, termeni de prezentare a raportului de au vievate. Uni ordinului privind efectuarea misiunii de audit intern, Prin intermediul unea de audit inten in baza tatd este anuntatd despre mis acestui ordin, cei auditati sunt informati cu privire la perioada exereitirii auditului, componenta echipei de audit, obligatiunea de a oferi accesul liber la sursele de informatie, termenii de prezentare a proiectulu si variantei fi- nae a raportului de audit intern, Modelul aeestui document este prezentat in figura de mai jos, ‘ORDIN NrO1/A din 09.01 20X1 mea de aucit imeem in pevioada 05-28 febr ar-comabil de céte Munteanu Ton, Popes Elena si Croton ste pas (9.01,20X1 Figura 3.1. Ordinul privind demararea mislunil de audit intern | Emiterea ordinului este urmat de un gir de activitfi de inifiere « mix siunii, care preced procedurei de programare a luerisilor misiunii de audit inter: + declararea incompatibilititilor de catre membrii echipei misiuniis 48 izatoare a obiectelor audit Fiecare membru al echipei misiunii de audit acd se afi sau mu in situatii de incompati ate faya de unitaren ‘acest scop, auditorul tocmeste 0 declaratie de interese, tern se asigurat c& membr Profesionistilor. Astfel flecare participant la re: audit intern intocmeste o declaratie de interese (tab, 3.2), izarea lucrétilor m de ‘Tabelul 3.2 Modelul declaratiei de interese iti personales profesional Da 1.Ati avutaveti veo relate oficial care ar putea si vai fiancir sau peteonalécucnews iteze exercitarea misiunil? 2.veslge preconceput care a putea sv nfveneze in msn de audit? o a " SAA avutaveri func sau ; In unitatea aul | 4.tifostimplicat in elaborarea | implementarea controllui unit aucicate? Ssinteti soso vata? S.A emaba fcr odne de plat! ate document pent une tea auditata? ‘ es ruda sau afm cu conducstorul ut ice va faut 1.Atitint anterior contabiltatea la unitatea auditets? '8Dacé in timpul auditulu, apate orc otic de urgents conducstor | noticy de ura i mpatiilitate personal, junit de audit intern? 49{in vederea desemnatii auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit intern vor fi verificate Port cu unitatea auditata. Astfel, un auditor nu va fl desemnat acolo unde exist interese personale, doar daca repartizarea lui este necesart, find teresele personale ale acestora in ra- furnizatd in acest sens o justificare din partea conducitorului unitatii de audit intern, Conductitorut 1m verified declaratia de interese, tea semnalati de cAtre auditorul intern si stabileste tea in care aceasta poate fi atenuata, aprobi declaratia de interese, Daci se iveste un conflict de interese in timput lerese real sau doar perceput a fi conflict de cel putin cincisprezece zile in locului i adresa uni © e expediazl o notifieare tn care se indies despre scopul, principal cursul misiunii vor avea loc interve stabi anexeaza extrasul cartei auditul le obiective, di acesteia, precum si cl pe par- la f4ja locului al céror program va fi ulterior si de comun acord cu cei auditati (fig.3.2). La notificare se intern, care se refera la drepturile si obli- gatiile auditorilor interi si ale celor audit de audit intern 8 fntreprind# masurile necesare pentru asigutarea deruldril tn con- de audit intern. Cu ajutorul no- itil corespunzitoare a lucratilor mi \ditati vor fi rugati sA pund la dispozi cu caracter general privind structura organizatoric tificarii cei auditorilor informatii | regulamentele interne . fsele de le aplicate pentru in- si manualele de proceduri de care se conduce unitatea auc post ale angajatilor unititii aud registrarea tranzactiilor si operatiuni le de control intocmite de alte organe, NOTIFICAREA PRIVIND DECLANSAREA ISIUNII AUDIT INTERN ioral department fhanciarsconra Va vom coniata ute vedere discutzidiverslor ay Figura 3.2, Mot Informatia solicitats de conducstorul unitayii de ‘ediul acesei notificiri, se aplica pentru stablirea context tes audit ii desfeyoaraactivitaten si pentru a cunoaste aspectele organiza. ‘oriee si funetionale ale acesteia. Seopul urmirit In exercise proved Colectare si prelucrare a informatilor consi in identificarea Punctelor cheie ale funetioniritunitatitauditate si ale sistemelor sale de eeomet pentru ‘valuare prealabila a punctelor tar si slabe, evaluarea rise semnificativa, precum si determinate punda abiec Pentru este supusé unei an: de functionare, figele post «dul normati, factor suscepti eaultatele controalelor precedente, situa intern, informasia oferiti de unitatea le financiare pentru anii preced 51programului provizoriu a luets atoare a obiectelor auditabile gi sehita misiunii de audit intern, PROCEOURA DE AUBTINTERN SCOLEGTANEA 1 PRELUCRAREAINFORMATINGR Spa ore TREO PENTRU RERRER PROCEDAT Treat Tato Caner Informatia objinuta in baza acestei proceduti se aplic8 pentru ide carea obiectelor auditabile. Obiectul audi auditat in teren, de regulé reprezint& procesul si operatiunile infip Fealizarea acestuia, cum ar fi proces! de mici valoare si scurta durata, mai serviei de aprovizionare cu materiale, rocesul de producere, de prestare a Sau executare a lucririlor; procesul de amarfurilor, rare a produselor finite gi In scopul stabi luni gi Inregistrarea acestora it con operatiune, auditorul identifica condi inteme ce trebuie exercitate si risex obiectivelor unitayii au tate Rezultatele obinute sunt documentate satoare a obiectelor auditabite in care se precizeaza tiscurile semnificative cu care se confrunti obiectul auditat si scorul fiecdrui factor de rise care se revizuirea pla tern, Conform bunelor pract doneazai cu conducerea enti de urmatire a ficcdrei I de conducere, Auditorul implementares intocmai a recomandari hea, verified dacs condueerea tora, m, care are responsal atenuare a acestora si de a oferi infor Nerea entitiii la ri 87document de lueru si propune auditorului intern modificiri de imbundtatire a conginutului documentului de lueru, De exemplu, la verificarea declaratiei de interese supervizorul va dis- supervizorul exam ceuta cu auditorul inter, eure & emis acest decument, referitor la existenja sa de incompatiblitate. Dack supervizorul va fi de acord cu conginuti in cauzi, declaratia va fi avizati de acesta. in scopul tinerii intern referitor a documenta evidentei documentelor avizate sia rispunsurilor auditor mbunatiti continutul documentelor veri- in lista de supervizare a documentelor. a in cauza trebuie $4 contind notie- exercitatt de membrii echipei inter. Astfel pentru fiecare lucrare de audit verificaté de , propunerea supervi- aulitorvlu ¢ acordut Ja propunerile superv cate se fue notte respec Tinind cont de aceste ceringe, in continuare este prezentat ca model un exemplu de formular a listei in cauzd (tab.5.1) Tabelul 5.1 Lista de supervizare a documentelor Revizuiren ispunsurllor Constatrle efectuate nu sunt | La dosarul de auelt | insofte de documente justifies | seveataya copie | De acord respect organigrama | a erganigremel In procesu! de supervizare se verificd regulile de constituire a docu- ‘mentatiei de audit. Constituitea documentelor reprezinta perfectarea docu- isi a ovicdvei lucrati de audit la fiecare etapa de exercitare daca lucririle de aud ‘mentara propri intern, Supervizorul examinea sunt per- a audit fectate documentar in baza formularelor borate de unitatea de audit intern pentru ficcare tip de acti Este de mentionat ci elaborarea unor for lare se bazeaza pe for Tarele-model prevazute de normele metodologice de iplementare a standar- Adelor de audit inte. De exemplu, normele in cauza recomanda modetului efectuarea misiunil de audi mului de lueru al unei misiuni de audit, teste si chestionare, Pentni a justifica constairle de audit prezentate supervizoru ‘ori intemi efectueaza coy itocmese tabele si reca! care sunt documentate atit pe suport de in format eleci Aceste informayii sunt perfectate documentar si sunt anexate la form de lucru eliberate fiecdrui auditor per vazute de program isiunii de audit inter, Procedura de supervizare se aj objinuta in mod verbal prin intermedi nitile oficiale se practica documenta sub forma de procese-verbale, in care se dezval constatat c& doar pen bile. Totodata s-a atras atengi do-a preciza activiag functie de r cl conducitoru! unitatii de audit a elaborat procedura stabilirea (precizarea si ierarhizarea) obicctelor auditabi in acest caz, supervizorul se va incredinja daca act 4u fost identificate pe baza rezultatelor analizei rise ente, abater, disfunetionali ‘mativ si regulament interne, organigran le privind repai 91le de organizare a activitatilor din financiar-contabild supervizorul le: elaborarea bugetului examineaza includerea urmStoarelor obiecte audital de venituri i chel 1 daca obiectele auditabile sunt acest scop se va preciza riscuri- sunt contactati pentru a confirma (A), datele din listele de inventariere fe fir ca membrii comisiei de inventariere si ta urmitoarele riseuri: nu tot datoriile cu termen de inventarierea patrimoniului Riscurl A 8 c 3 12 1 contable mperfece, 35% | 14 3 7 3 insufceng de timp, 25% 5 2 3 | Total, 559% i 7 | wf atunei supervizorul vas ie mai sporia ‘Supervizorul examineazi documentele perfectate de aualt intern si intocmeste lista de supervizare a documen {nformatie’ din ealulole de mal jos, Documenee le vor fi acordata Figura 5.1. Supervizarea documentelor de ini de a La supervizarea fisei centralizatoare a obiectelor au divergente privind precizarea obiectelor auc 93procesul exercitarii mi- le aferente do- arguinenta obiectile supervizorul poate afirma c toate activ ficat pentru audit. in teren necesita a fi auditate doar obiectele sau operatiut care sunt supuse riscurilor avansate. Este de mentionat c& riscul constituie orice situatie, actiune sau eveniment cu influenta nefavorabilé asupra capaci- tatii enttatii de a-si realiza obiectivele. Deoaréce aucitaren obieetului const in studierea realitsii practice de realiaare a activitati sau opetatiunii si compararen ou eorintele endrutui nor matiy, pentru identificarea riscurilor la aceasta etapa este necesard de studiat urmitoarea informatie: actele normative si legislative aferente domeniului auditat; documentatia de consttuire a entitaii si informatia despre atributile responsat angajajilor conform personalului de conducei prevederilor organigramel; dosarele Tintnd cont de aveasthafirmatie, conducttorul misiunii de audit revizuie varianta finala a figei centralizatoare a obiectelor auditabile pentru act fea de conducore. in urmis revizuiri,figa poate fi completatt cu urmatoarcle obiscte muditabile: definiren taporturilor de serviciu dintre compartimente; stabiliea co ici de personal; controlul sistemelor nizarea recrutiri si sele a postulu; o informationale de management; organizarea acti de conducere, 5.2, Evaluarea interna si externa a activitagii unitay de audit intern Evaluarea misiunii de audit consti in efeetuarea de controale a ca- litati lucratilor exercitate de membrii echipei misiunii intern. Controalele {n cauz& realizate de insisi conducdtorul unititii de audit inter alettuiese i definese evaluarea interna. lar cele realizate de catre autoritasile ierarhic superioare sunt numite evaluari externe, In cadrul eval interne cit si externe se examineazS respectarea tai lucratilor nommelor de audit inter si a procedurilor de asigurare a 94 de audit inter, inclusiv si cele cu privire la intocmirea raportu audit intern, le au ca scop de a depista deficienfele legate de der de audit in baza cdror vor fi formulate reeomandari de a imbunst ‘oarcle misiuni, De asemenea, scopul urmarit este de a asigura perfecyionarea interna comparativ cu e extern se roalizeazt dupa fleeare tern. La finisarea fiecai misiuni se perfecteaza d de exercitare a 1 foarte bine, bine, satisfcator, slab si n In continuare sunt enumerate siunii de audit intern: + programele de audit au fost elaborate obiectivelor misiunii in eadrul buge * a existat 0 bund comunicare intre au. audi izate in conformitate cu procedurile rest + auditatii au avut pe tea SA revadi cind au fost identificate problemele, De asemenen, evaluatorul apreciaz’ ealitatea Iueratilor de a pectarea normelor metodologice de exercitare a audi fost realizaté in conformitate eu programul si prevederile pl i de audit. Evaluarea cali se realizeazi de audit pe fieeare te (ig.5.2), urmatoarea consecutiviOpinia auditors ‘zea pe dover suficientes adeovat nin a formula consatconclazi temeinice se nvestigeaz diverse suse j es ume f vere g numero nin cont de ru: frmalarel e vor etishea gi ide eu earacterl lor din ecru ecre tape de exereitare audi Figura 5.2.Evaluarea lucrérlor misiunillor de audit intern 96 tn procesul evaluiti de indosariere a documentelor objinute gi intocn de audit. Indosarierea include sistem: si etapi de realizare a ei. Evaluatorul verifica daca docu plistreazd in dosare, dac& se practica intocmirea dosarului pent une de audit, jar in cadrul acesteia pe fiecare etapa de exercitare, De exemply, Totodatf, se va tine cont de codificarea dosarelor tere sicifte pentru fiecare misiune de audit intern, De regula, do lucru sunt codificat de audit in cadrul careia se perfecteaza, Este de me in concordanta cu codul dosa si confind si cuprinsul acestuia. De aceea, ev. document este inscris in Jurnalul de evidenté a docu dosarl respectiv Activitatea de ev. realizeazi, de regull o dati la cinci ani, E formularea masurilor corective, care urmeaza a fl implementate de de audit intern. asteptitile acesteia de planului strategic se cereeteaza rol and rea eficacititii control niei cu privire Ia eficienja managementului, Ev: rul exter apreciaza calitatea perfectarii planului strategic in modul urmator (tab.5.3).‘Tabelul 5.3 ‘Aiea wan imentele sunt partial concretzate Exists alt rscurl majore netdentificate Consecingle sunt conducerea en 3 constatate la audit. Normele pot prevedea * Dacli auditorii interni ajung Ia coneluzia cd s-a constatat ssau sunt premise de aj de la conducerea Lpseste argument ini personalulu doua zi cor nemijlocit conducatoru Pentru a fi absol Solicite de la persoana i raportare a iregular Cor 1 figa confine urmatoarea informatie (fig.5.3)La completarea figei de evaluare, pentru compartimentul planificarea anual a audiu Tabelul 5.4 Fisa de evaluare a auditului intern Conformita- Lucrirle deplonifcare a misiunilorde audit | Nivelulde rea- | tea cu norm intern Temetodolo- ice ‘Alocare personal iaftoresurse pe ane ‘tweaga perioada de planificare: Palm Selectarea misunler de avait in planul ste an siemutlanual 7 Stables numaruluide ale pena fecare mis | accrty pga tei Integral/Perjal | a/Nu Plnfearepesiptriniamiintordeaidl |asiparai| pa/wa Idertncarea pereadelormaifavorabilepentty | sresrat/ pana | Dane realeaea anumitormisiuni de audit Integral Paria! | Da/N Compararea performanteiorreale cv cele lenif- | seer paral a cate ale activitatii de audit intern somal / Payal he } Evaluatorul diseuta cu conducatorul unitayii de audit intem pentru a pectarea urmAtonzelor cor seopul netiunilor de la care se desfigoard ac} iditare; obiectele mnea de ntetn conti auditabile; structurile organizatoric auditorii antrenati in actiunea de auditare; perioada supusi auditari auditare; expert care necesita fi imy 2. La elaborarea planului anual de audit intern s-a tinut cont de: 4) deficientele constatate in cadrul auditelor anterioare ) verificar le de audit subordonate; cai in audit, solicitate de uni lor, functiilor, operafiunilor si 9) tipul misiunii de audit intern pentru fiecare fate de audit subordonata. La planul anual de audi justificd misiunile selectate si incluse i iza riscurilor identificate select nterm S-a anexat nota expl misiunilor de consiliere, asist 8 i evaluare, Intrebari pentru recapitularea cunostintelor: 1 Explicati rolul supervisarii, evaluarti interne si exteme asigurarea calitdpii auditului imern cs 2, Deserteti esenta _activiteitor ndrumare, consi ‘monttorizare si verific ator de audit inte 3. Comemtati procedura de supervizare a document 4. Ce examineaza superviz. Jfinanciar-contabila? fa planificarea audi ” va proceda supervizorul pentru a rev ntarierea patrimoni 6. Ce documente examineaza de audit intern? upervizorul la etapa initierti mis 8 Care ene deosebirea dine evalu activitetli de audit intern? “ IN. 1. Formulati exemple de act udditulut intern ‘tai din cadrul evatwarii externa a Descrieti modu! de prezentare a rezltatelor in figa de eva activitapit unica de audit invern 1011, Legea privind acti BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE a di 1.61 din 16.03.2007, In: Monitorul Oficial al Republicit Moldova. 2007, nr. 117-126. 2. Legea privind control Monitorul Oficial at Re financiar public inter nr.229 din 23.09.2010. in: /blicti Moldova, 2010, nt. 231-234. 3, Standardele Nationale de Audit Inter, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanjeler mi 13 din 12.10.2012. in: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nf, 237-241/1378 4, Normele metodologice de aut Finanfelor nr. 105 din 15.07.2013. Moldova. 2013, 5. Codul Etic Ordinul Ministerul Oficial al Republicii Moldova. 2010, or. 22 001 002. 003. 004. 008. Ministerului intern, aprobate prin Ord in: Monitorul Oficial al Republictt 206. auditor ntem si Carta de Audit Intem, aprobate prin Finanfelor nr.139 din 20.10.2010. in: Monitorul 22. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRARI DIDACTICE, BROSURI BOSTAN, Ionel. Auditul intern al companiel. Iasi: Editura ALFA, 2008, 146 p. ISBN 978-973-8953-77-2, GHITA, Mareel, Auditul intern. Bucuresti: Editura Economica, 2009, 653 p, ISBN 978-973-709-437-7, IACHIMOVSCHI, A Or nau: ASEM, Editura ,,Tipogr. Rec 79-979-8, PERES, Ion, POPA, Emil, BUNGET, Ovidiu, DUMITRESCU, Alin. Control financiar, Timisoara: Editura Mirton, 2008. 255 p. ISBN 978- 973-52-0516-4 TIRON TUDOR, Adriana. Finrdamentele auditului financiar. Cloj- Napoca: Editura Accent, 2009. 321 p. ISBN 978-973-8915-82-4. PUBLICATII IN MATERIALELE CONFERINTELOR, SIMPOZIOANELOR CAUS, Lidia. Republica Moldova, cunoasterii: probleme si solutii pe Conferina stiinjifica internarionala din 26-27 septembrie 2008. Chisinau: ASEM, 2008, v. II, p. 235-238, CAUS, Lidia. Aspecte teoretice ale misiunii auditului intern. in Competitivitatea si inovarea in economia cunoasterii: Conferinta stiingifica intemationald din 25-26 septembrie 2009, Chigindu; ASEM, 2009, v. Il, p, 294-208, CAUS, Lidia. Abordari privind planificarea auditului inte curopene: Conte 2009. Chisinau: ASEM, stinyitiesinternayional 2010, p. 86-89, CAUS, Lidia, POPOVICI, Angela, Planificarea In. Analete Academiei de Studi Economice din Moldova edi ed. ASEM,Chisindu, 2011, pag. 196-200 IACHIMOVSCHI, Anatolie. Aspectele metodologice de planiticare 8 auditului intern, in; Premizele deavoltr contextul crizei economice: Conferinta $ 29 mai 2010. Balti: Universitatea de Stat ,Alecu Russo”, 2010, p.167-171 IACHIMOVSCHI, Anat In: Compettivitatea si Chigindu, 25-26 sept, 2 le In 1, p. 335-339, fe si perspective. in: Cr p.244-246, intem. fn: Competitivi. RATCOY, Maria, Rolul si fun 41 inovarea in economia cunoasteri probleme si soluit pentru Roménia $1 Republica Moldova: cont. st. intern., Chisindu, 26-27 sept. 2008. Ch, 2008, vol.Il, p.258-260,