(GUPRINS- Pup any err ae ere tees SPEVASOSRLS POSES G2 HOrVSS artes I-5 psi , saplues s eT ss 7 Noviuni de citologie gi hiatologie =... z 8.1. Generalitays privind sistemul nezvos . . - ” Gap.I. Hlensnte de biologie gene: ar eee % 8.2, Owlew opticg I. + 6 eee es 2 Dawe RenaxtAWiehs ee nee a ‘ 0.5. Nervul opti -- +--+ ++ teehee eo BARC i's ee ee ee te Pra Gide Onduien optiok et Sameer . 2 SiseiGeien optiok I 5 se ate eee ee 2.1, Tesutul epitelid =o 6 we i 8.6, Corpit geniouleti externi - s+. +++ 85 2.2, Tesutul conjunotiv, 6.2... eB 8.7, Radiapit option 6. eee eee ee 86 2.3. Tesutul nusouler Mi ee ae 8.8. Centrul de reaepiic +++ ee eee ee 86 2.4, fesutul nerves ww ws Lerten 8.9. Wervii ooulo-motori» se eee ee ee 88 Partea a IT~ 8.9-1, Serva ooule-aoter oosun 6. + + 90 Anatomia oi fiziologia analizorulut visuals... . 21 a) an i tal eee Oep.5. Perotele exterior al globulut ocular... .. 21 BoB Puma Nagas ar ot ete ae se ae OS ca 3.1. Solercticg ©. 2... eo = G5, Mervidvonpul 0's. oe ee te ee oe Bo: tae ak Glos gMerval faceless sees rege ee R wis Sse eee eer ere ies 8.10.2.Mervul trigemen (V)-- eee ee ee BR Gap-4. Membrane medic (wea)... 2... es 3H 8.11, Ganglionil eiliar ss. +++ s bad os Ne Gaon ee ae 8,12. Giotemul nervos autonom sl ochilor..... 96 tee Gap.9, Vasoularizares orbitel . «1. see e+ + Loo 4.2. Oorpul otlier . .. . ae Sieh > ed SP C7 ¢ \ pears arn NAD \ ZN 10 meendrigls A001 ¥4g.3. Prinoipelele oiid de outubolism al glucoset .Alogerea intre cali pentoxeler este funofie de dou eleaente: 8) Sipah de colwé — coluele tip 4 sunt sivece tn mitocontrit, der begate in onsite ale oii pentoselor (celule do tip embrionars nevroglio, fibre ousowere lise ) ; colulele de tip B cunt bogate tn aitocondrid (neurons, oolulele musoulare stxtete)?; ~ oelulele de tip 0 ~ intermediane : Ford ») novoile celulet Inbechinetcg Membrane care 2nfigoaré tieoare celulé o¢ nunogte meahrana plonmatiod gi en comand’ schinburile celulei. Pemmebtlitates. Se dating deus mecantome de transport prin sembranii S talneyort jasty'— eosbers@'og Shee Supe Eegtie’stbieit, IMI gi. one Sronsportul posiv presupune 1 aelubilitete in meabrami acu peeatune bidrodinentod, atrastic blestrostaties, gradient de difuste = transport sotiv'= trecere contreourent eu conmum do energie (poapa ou sodsu) « ; Diyistunes ool: Fig.4. Diviaiune indireaté » oeluleis Cielul vital el une oolule are doud pertonde 4 pertoads bd -Meiose saracteristicd aeluletor soxuae (£1865). Prin en ee ere ee Qvistune resulta colule nunite gaxeyi care conjin 22+X a Se intalnese dots felurt do divigiune + 22 ¢ ¥ cromozoai 1 = Divigtunes aivecté (anttosa), Divisiunss axe 100 simultan pentru nucle gi oftoplesm’ (colule din ficat, uncle @lodule albe din sing). 2, Diviniunes indixeoth (euxtecinesa) care axe douk formes ; ® %®) oO) @ ~miteze . In cureul Givistunit auslew trege prin sperslogot Zenole: profezei, metafesi, onsfani, telefach (fig.4 ) « ®@ Ovogont Speoitio pentru colulele din corpul eaults este nuniirel 40 46 aromozeni ~ 22 paxeohi gt 2 hateroaent (oronesent sexueli. Xeiy). ~Pubertate Oelulele orgenisnuled béxbittesa au formula 4 + XX, oveit ©) Aer orgonionulud feneiona 44+ OX. ‘Spermistost | YY Preovul semmatuct @) a spermatid polar Pig.5. Metoze.cap.2. eEsUTURT. Dupi forme, structure gi proprietatile fistelogtoe ale coltlelor, jeauturile pot fi: epiteliel, oonjundtiv, masoular, norvos. 2B 1. Deaubul epitelial inind goade do Zunofitle pe cam» le tndepliness, epitelilie pot 24s opitelit do acoperive, glandwlare, de vesorbyie gi sensorial Spigelitle de cooperize pot fi: uniotret , a strat. Apiteliul untstrat pote #4 format din oelule cubice, (oanalele unor glunde) oilindriee (muscase neselé) pevimentoa (ondotelit oupilexelor). Un opiteliu auitistret este constitu dintmun strat do ovlulo situate ye ‘membrane baxelk, desoupee sunt mei multe wanduri de celle oonsvituind stretul geainetiv gl densupre stratul superfioiol. In cesul opidermed stratul superficial se cherutiniuoesi, celulele mor gi otratul se cojegte dar este refnnott. Spivelisle glendulaze av celwle care elgboresst produgt de secretie, tux in ascctere ou altole Le fol Zermeasi glande, Dupé forms Lov j.gisadele pot 24+ subuloase (glands gastzioe), acinoese (glandele Sn Zormi dy irahine Leorinele) sau tubulo- aoinouse (glende multi= Tesut epitelial Glande Fig. 6 Epltelid de nesordiie. Golulele cuptesai o substantia prin polul epicel gi o olimink prin colul Dosel tn medtud intern. be pol apical eu preluniri oiteplasnatioe munite mtorovilonititi. Bpiteliiie conzoriale, Colulcie sunt speotelisate tn eoeptionarea excitayitior din nediu? extern aau intern gi trongfernuren acontore tn ‘heiux noxvos transmis tominaytilor nervoase (epiteliul olfsativ, gustativ, xetina, eto.), 2-2. Zogutuh conjunsviv. Tesutul conjunctiv leays tntve ele diferivele yesuturt ai orgene, asigurd reuketénte onguricuulus (yesuburt caxbila~ glucose gi oson ), ave zal /)) tuatie suin depositerea eudstem Yelor hrinitoare de rezervi (yoout adipoa), contribute 1s apdrares organtouulut prin Zageoivos’ gi oliberares de anticorpt (aplinky ‘yoo special din widuve osseLor), esutwh aonjuhstiy are in components celule, fibre gi nth funtenenteld, ol porte i monle, dont-dur seu dur. Fibrele pet fis fihce din oologen, tibre de retioulind sau fibre clotice. Substanta fundamental poste 24 tluidk (singe), consistent’ (oartilaje) seu dui (os). eouburils conjunctive nai Tooutuh somjunatiy lax (£g./) loakd ditersve yeoutust au exgone tntre ole, Colulel fixe au forme diferite, sunt distanjate, gi printre ole se giseso fibre gi substanti Zundanontald. Ce celule aobile uunt Leusoaitele Vonite din singe. subs Pig.7. Teeut conjunotiv lox ig.G. Teaut conjuntiy retioulatesurwl xeesculat (fig.8) este format din selule ou prelungirt gi Zlbre de retdoulink sloktuind o xef aireis se gdsegte substunte fundementald. Bi alodtute bul pentzn adduve din onsey gaglionit limfetioi, splini, Pesutul edipos (eras). Celudele cole ou oitopluame gi elect fupiare le mergine med mare parte 0 spatiulod in colulA cling oaupatt de o plokturk de exdeines Are xol de protestie impotrive plerdertlor de o81éurd, rol macenie fiind wenlatent 1s presiune, rol trofic os xeservor de griaine. Se gheegte cub tegument gi tn jurw onganeler. Desutul £1brog este Format met Glee din fibre cleatice, oolagene gi pufind aubstenté fundanentald. Ie parte le Zarmarea tendosnelor, cupsulelor os agoperd diferite ongane Anterhe (rintohii) 5 menbranet dyrematex oe 2nvolegte statenul oexvbre~ spinel, © Aeranlus pistes. sutul olestie confine mai cles fibre slestice gi ae wisegte th peretit arterelor. "I Seputul sentdur (oartileginos). Subatenta fundonentalt se numegte gondrink gi oontine fibre calagens, sleatice gi celle sartilaginosse nunite gondvooite tnohige tn nigte cavitht’ nunite dondroplaste. Gartilaju se nunegte hialin fn casul leringelut bronbitlor, oxrtilejeler aostele, plastic le pavilionul ureahid sau fibros le disourtie tatre vextebre, Tesntul au este vascular riaet. ‘Resutu dur osoa axe unoyie de susyinere gi xeaietenté, Substanje fundenentwls contine o mare ogntitave de sérurt ‘minerole (a, FP). Tesutul osos este vasoulerisat. Celulele os tinere Auwese gstsobleste, iar aele adulte ostecotte, aveste celule Sunt agesete tn nigte oevitdti din substenta fundamental nunite Qeteopleste gi comuniod intre ele prin canele fine fn care airoulé. Lishidul interstiyiel. Zoautw. ogea poate £41 compact sali spongion. Tesvtul oompact este atribitut de conelele Hevers fn care Ghseee vaae de singe gi fesut conjunotiv lax. Ip jurul Yaselor fesutul se dispune cub form’ de lame exoentric ‘Din tesut ses oompect este alodtuit aorpul unui os lung gi piture externi 8 oaselor late gi sourte. Tesutel spongios este orast dn Lome oncase care 5¢ Introtete, delimiting mict oavitata amplute ou miduvi rogie, Din yeout spongivs oste alosvutt interiorul casslor Late gi sourte gi capetelo oaselor lungi. wis 2.3, Fesutul susoulex Y¢ oonsvhtuite ain celule gi paaodss, (nual oftopleasatiog ov mat uulfi anoles proventys viniuns nuole: Jooie og ine useut divisiunes oito~ prin Giviziune muolesrd, oéreie ov ime uneat ai : scabe atottbslig cure exatteve hak), an afvopicend ae heave aioCiby seencte sentrsoyie Fioralen, Dupe sorusture atofibeileler se asatings Fivrole musculare 3 = yout musculus noted, sesut susouler striat” acheletio, fenut musouler strict ai iniadt. Resutul ausoular noted formessi susouloture orgenolor dnterne, gibrele ausoulore sunt fusizowna nucleu) find in pextea fnerocatd. Gitoplesag eute numith earcopleamh gi oonjine tibrilele Fibrele sunt invelite inte-e meabruni nuaitd sexoelenis Fiprele sunt grupate in fesoioule asre le réndul Lor sunt unite prin feoub oonjunetiv formind mugabii (8.5) Figelo. Tesut susauler a striat saheletio netece Pesutul musowlsr striat de tip sckeletie (figelo) este fomumt din fibre fn soroeplasie oBrars stint fbrile ou atrkatii transversele. Fibra striaté este un plasmodiu ou mai mulfi nooled situati in serooplasme poriferiod. Striatiile trenaver aele le miofibrtleler se davorese alternanyei de sope seu deourt olare gi Sntunee te. Discurile olere sunt strabitute deo senbrank tntunecat’ care unegte miofibrilele upei fibre intre ele, iar sepotele ef se Zixonzi pe surooplusnil. Seg.onbul dim atofibriié fatre doui ven! se nusegte seraoaer.—_ \ Ficcare miofibrilii este formaté din misfilemente de dod folurit unole din miosinK eltele din activi, aubele preteine oontwastile. Teoutu nusswlex sbrict de tip osrdies. Rote aloatuit din fibre striate ou un aingur nuoleu central, diepuse in reyea, Goltiele micaardide sunt seperate unole de eltele, In eohiurile xotelel os se fornecsi prin fnpletizes tibreler se @iaoso: fesut conjuncciv, vas do singe gi fibre neryoase vege~ i! % tatdve: In poretele iniait se gi gf un feaut nodel (yeaus conductor) cure acigurd automstisaul oontrectiel ritmtoe inimit, M1 ooto format din fibre musoulare ou asractere enbrionare oe conyin multi seroopleami gi pujine miofibrile, care tres dintr~o eoluld fn alta. 24, Losutud nerves, Tosutul nozvea este fovact aa ales din celule nunite neuront, Un neuron este coapus dint ~ goxpul coluler tnvelit im menbrana numiti pourtlemt gi fn intericral olruie 60 gigeso oftoplesma, nuclou ou 1-2 nucleolty ourpusonlii 1ui Wisel gi nourofivrile. Corpusauldd Lui Missl au rol fn motabolismul nouronulut, Nourofibrilele constitute o rejea feu rol do sustinere gi de conducere a tnfluxulut nerves (fig-11) = prolungizile corpului ofliar sunt de douk felurts = dondeite gi axon. Dondritele sunt prelungiri aiteplesnatics met grouse 1a baa gi cubtiri 1a extromitayi, sourte pi ramifioate erborescent. Axonul este @ fibré subtize gi Lungl formati’ dintr=un fanoioul de nourgfibrile gi se teraini prin remificayii eare au butont termincli. In butont se gésegte o substanth ce Snlesnegte ‘tranamiteren influxului {nerves le oelulele veaine. Axonii oolor msi mul}i neuront sunt invelitd tn 5 tects ~ touoa de miolni core ore din loo tm loo gituirile Ranvier, prin eare 10a renificatii oolatersles = Gonos lui Schwan core tavelegte tesca do mielinky + Govsa conjunctivi care fnvelegte tecce Lut Sobwann . Dup& numirul poliler nouronit sunt (£1g.12) + = untpolari-au momet © prelungize axonied ; = pacudoundpolert ~ au 0 dondrita gi un axon dispugi ta 7; = bivolari gare au le un pol dentirita 1a celdlalt axeny) } = multipolasi ~ cere on mai multe dendrite gi fun exon a adand Dupd funajie nouronis pot fir = receptor! care reveptionous’ prin den‘rite exoitaytile din medivl extern aqu interns = motord care au axonti ta legituri ou mugohi sau glande B ~ Pol posterior In plan eauetortal, rasa de ourburd oste tn genore) nai mio spre, timp dooit pre nos Fig.17. Forma globului oovla: ‘axa goouetrio’ nu este o oxi de rovoluyi 1 (2ig.28). Peretole exterior el globulut este conpus din dows parti: : = solerotiaa formind 5/6 din perete in portes sa postertoard = cornea situeté in partes anterioari. Goleroties eate un fel de sohelet ol globulus ooular. Rate o meabrun’ opaci,fibrocai, avaccvicid", conatituitd din feaut oonjunctiv: dens. Groutates fAré cornee + 1,2 Er Grosine 1 1-145 mm fn partea din spate, 0,5 ma le eauator apre has, ceva ma mult apse tompli, 0,3 am $n droptul tendounelor nugobilor extrinsest 0,8 am spre cornes. Solerotica (solere) eate treverseté de up more nunir de artere,vene , nervi gi in apste de nervul optic, Deschiderea pentru nervul optic cre forma de ‘trunohd de aon ov dienetrele de 1,5 aa spre interior gi 3 ma le exterior gi centrul ef este le 3~+ mm de polul posterior spre nes gi le 1-2 an mai sus, Tesutul solored este elb sidefiu Je adult, elbiatrus 1a copii, alb gilbul le bitrant, El conjine 70 % api. Bolera fornati din fibre rounite in bensi ou Liyine de peste 0,1 gi o,ol mm grosine, paralele ou suprataye aolerci gi ao inbrotaie in toate sensurile, In partes din spate acoste hensi au dizcctie neridiank, gi se fibre 31. ate:elastice, ceoa ce paraits solerei fn aagasti regiune oi Jeforaeze sub sotiunes presiuni4 dnterne. In partea din fat Donsilo sunt mel degrabi parelele ou eauatorol gi formeans un Anel rigid po cere a0 oprijink augohii extrinseat gi vet af qorblist eltar, Gelerotien este sinecl tn vaue de abage gi nemwt-.proprii gi co hriinegte prin oguosé de la feauturile Teotnes Avantaju) Yooutulut avascular eate riaoul redus de Ante, Gar fn aoolagi timp © roni 1a nivelul sclerei ae atoatrizeasi grou, on i fibrile ale sclerei, area fasciculelor de ae ee Fig.9 orien : raturi intermediare 3, Asstrat superficial 2.stratt J conti ¥ig.18. Perotele exterior, 3.2, Gornea. Gaenea este © aeahrant £thvoasd, ceatatentl, trensperentt 91 refringenta, avana forme unei oalote aferice care tnonide dosobideron antertoart a colores, : Pate auterioant « oomneit exte convex, Vests Ain fap ctrouforinta este ugot oveld ou axe mane ertsontelil de co 22 me al ou oon vesticold de 11 an. Fate aatestoan poste?] sterol uF = 748 a0 dur oo) aot des este, terial, aa ceeet acentot one centrale corace a0 aplatiseaal, Ourburdis tacttaa de a wn neridion 2 elt gf ater de-deslangul matelnn nt Fata poatertoari oste consevi 94 liniteasa canere anterioard @ contuDuty £44nd sotidett de aoaren apoead, Ousbure ef eons ad Scoentuati oe a fetet anterioure (e = 6,6). Cornea axe aspectul unt sendoo divergent, Grenst{te dp 1a aoioal 1a eosne oe tea hcaasih: . 24 atyolul Linbulat solero-oonuean, savant Jonebione oe os fig, 20 solace omaok normals tn raport et~ang ou Sanelul lui Schhemm agezat fn Jurul gerneei. Aspect 1a microscopul 1¢ mivolud Habulut. rtebul azo id¥ines de 0475 ek ee ®Le i ee ee mee ote areler tay ceeeret te atone secteettrt ‘me ace sort sa ee ce Reabrans lui Bowron, strona o nonb: eee jorneank, nenbrona 1ui Desoenent, Stroma corneana, Membrana Seas i ‘onus SZ HETHE cncottn te ‘microscop Fig. 21 . Morostructura cored . BpiteL4ut oosneun eate un fonut staotics ae ost format a heat eters do colule aplatisate fn straturile a ae ey @ fn straturile din profunsino, are srosine a sas a gi 0,078 am spre limb, x ate fn mod aonste en ia ua etrat de leorimi, Coes Membreng Lut Bor ( Limitant eine ? na Lud Bowman ( Linttonte aptent ound &e oye at apo 155g spl nha potsantew ahaa - onjunctiv dens. Funotiongasi ca o membreni basali z ins pil epiteliulut cornean, Reswlti din condensares raat ees Lox:ne reprez! aimes i ris) pares a — ‘eprezinti 9o % din gros 8 cornefi, So de lacele x : uprapuse ardc fuprafath gh ale aisar fibre aunt tncructgete de ta soeet a la atret. Tesutul este bogat tn fibre elestice foarte fine 25 onstitulte Gin profeine nuatté eolegen- Fibrilele de aolagen unt foarte fine 140 JZ < Zoo & gi aispuse foarte regulate yasele de sunge ‘initonte postertonst (eembrona Rub Desgeast). Grosine 7 /4o i Uifm.de Liab. Bate onogeni, forte esistents, se duri~ < grosine 6 im» Bate oonstitult Gints-un strat ‘as cotue plate confinind nmineroase mitooonirii. Zatre 9e4ile fqxiatii spetit de otxea loo J GEE gecuinalt gare taplediol contaatul direct fatre atrond Gt ‘moarea opoasit. : fu exiath vase do singe tntro cornee nomad } niot we fan trevernoasii }iabid, solero-somnean, Orice sean de vasgula Tasere este patologi gi pune in periaol transparenta, Inoxvatie cree ence foautul cel mai sensibil din axgapiem, Bist yo = G0 narvi sensorielt dexivand din nexvit oflseri« abrele vpavoase antré tn periferia carzeli gi se réapindeso tn atraturile fanberioare ale strone corneene, Dupi inbraros fn cornee fiprele 09 do mielind. = apa Ba = proteina (eolagen) 16 % = gluoide, auoopoliseharide ae = Lipide 1s = siruri ainerale 1s Colegeml ogte © proveink insolubil tn apie Sreutate mateoularé 38e0ce « Ha prezinté 4 miveluri Ge structurt f:.°\..°% « Motgbolt Jotivitatea metabolic’ a oorneii oste relativ lentiy 00a oe explict feptul of ao pot faoe grefe. Cornea atabilegte sobiaburi ou 3 medii + lecrinile, vasole linbios gi uneares epost. Isorimite furmizeash mai ales oxigen oare so Gisolva fn ole gf pitrunde fn epitelin care consunl 90 © din oxigen absorbit. Lentilele de contest trebuie ak peraits achimbul gasooy altZel apave edeaul cornean. Yasele Limbujut furnizeasé woleculele mart care nu pou travezga ondoteliul. Apa gi mioile metabolite provin din unoares apoasi, Porneabilitatea corneand ce oxplio’ prin dou mecanianet mbogntanal activ: gi” mecentemul “pasty.26 Mogantenul peetv ouprindo: 4ifuate gi solubilitaten de fot. DEFUZIA este tondints moleculler de e se deplasa pentru @ roeliss © oopaontratie uniforms nize cornee, laoriat gi tmoarea gpoasi. Trecexes noleoulelor se fae prin pordd inter eeluleri. Le endotcltu porii fiind obturat difusia exte deter minatd de solubi2iteves substantolor. Se poute conoidere of fn cornee sunt dou fazer una 1pldiet Copttelju gi ondotoliu) gi ete bidrio (strona) conatituind beriore, Fiecare barteri eave permeabild aunet pentru eubstantele care sunt selubile fn ca. Fentru a traverse cornea, © aubatant ‘trebute sk £40 fn asologi timp lipo gi hidrosolubtia Coxigenud; gazul carbonic), Boaptie Zaoe apa, aare pitrunde degi nu eate Lipo-solubsia.. Mecantsnul soviv. Pincoitesa este absorb}ia de oktye selule a unor foarte fine plodturt de 1iohid extrageluler, Sohana pinoaitote oute daté tn £ig.22 . Umeare apoasa Endoteliu Ooenes aatebolizeasi glucosa pentru a produce energia Recssert sctivitdjiler vitele, Glucose este poapati din uncarea apes de celulele ontoteliele gi conbustia so se face prin 4 Fornentare, respiratie, guntul pontosclor. Fermontarea oote trausforderea snaerobé a uned moleoule de gluaomt fn dows mo}soule de said Lactic ou produoeres @ douk Moleoule de 4.7.P. (Adonoain tri fosfat). Respiratia aze loo tn mitocondrt4 unde ge giseao ensinele Gare dogratensi glusoss gi produe NADH, (Wlootin = amid adenin 21 @inuoleotide, trunsportor de olestroni agu hidrogen) . Energia fin Wai, se tranafené 1s aolectlele 4.D.P can se transforma fin 4.T.P (AcDeP - adeno: \n difosfat). Calea pentosolor furnixeast NADHL, (Wicotin~enid adepia Ainucleotid-fosfet), 9 cfrui enorgic sarvegte ls bicsintesi. “Inabolisruk oste nintene sonstituenttier stronet, respectiy a colegenulus g1 ucopolischeridslox. MetaboLiagul bidrio Stroms corneani este hidrofilé, Gornee lupté contra fmbibiirid bidrioe fn exoos) ou sjutorn) gembronelor, mai eles @ endoteliviut (mecenisa do detuxgeacenta). Bropztetiys tizioe, Din punct de vedere optic vo disting Le corne = none coutreli, ou diasetcu do cea 4 am decelati opre nas $n Joo, unde proprictitile optice aunt optine; = gone pexiferick cu rase mai mari gi mai neregulate deoit zona oonteali. 5 Lumina inoident& pe cornee se refractii gi refleaté. Indiel de refrevtie + stvons 1,95 subst fundonontalt eel 2 otal £422 Puteri = dtoptry, anterior 4? apbe = dLoptra' posterior 5 apt, = vosultanta 42 apt. Reteté astignotion fiuiologlo. Beonaperante. ‘ ‘Gornee oste transperentl intre 500 nm gi 250¢ ity Ta 380 nn tronsmisia atinge Se % gi ajuige le 85-85 % Footorii care determin tronsparontc sunt: cnatomioi gi bie~ obintod.. Faotorss anatoniot: ~ rogularitates dispomitial celuelor epiveliales = finoyon gi perclolismul gibrelor as solegen; = absente vaselor. Faotorit bioobintods TotW dopinde de hidratetie, cure este tn Jur de Bo %. Deck se usuot cornea treptat, ea tgi pistzecsl tranapazenta, Deod tne conjinutwl tn ape aregte peste normal cornea se epaci~ fiesd gi na redevine tronsparenta.28 Ipotiesa mecantsnulut tranaparenteis Fibrele de colegen sunt dlepuse foarte regulet, separate prin intervele inferioare Aungimid do andi ¢ lusinti, constituind o reyea de e4fzectse (e4g.28). Fig, 23 Dispuneres fibrileler fn cornes, Luminile difusste ae. ageate fibrile interfereast gi re- Oonotituie fexaioulul tnoident, In cau) funui edem se rupe Fogularitutos dspunorii fibrileler gi cornea fg plerde trenspa= rentas Proprietiya bingklee , f Zonowene nervoesar ; 1, Sensibilitutes tactilé gi dureroasi. i Pragurile celor douk sensibilita{d aunt veoine, In olinios Se exploreasi uensibdilitates taotils ou estestonctral. denaibiii= tates este diferiti 1s divergi indivisi, variesé ou varete, ou Sectoral oxplorat (descregte do le contsu 1a maxgine). Pragul de Sensibilitate fn zons ceatrala este sub 16 n6/s (seotiunes fipulut eatemtongtrulus 6 = 0,0113 an®). (| -*. 2. Obtle sonsibinscayss, . Sunt 3 nouront pentru cales de sensibilitate (£ig.2l) ~ Wn neuron periferio el cfrui oorp oiliar tn 7 este eituat tn ganglionul lui G: 2}, prelungires dendritic’ ejunge unde s¢ tornint 1ibor. M1 4a trasoul nervilor olliant Jungt G4 sourji, traversoash gunglion oiliar gi axonal atu, Gjunge %n partes de mijloe @ aucleulut (WAnokler); = al doilea neuron «1 ori corp celuler se Basegte in Auoleoul V ajunge tn nuclew. extern ol ‘thelamusulud y ~ el treileg neuron pornegte din thalamus gi se terming 4m sofsure Lut Rolunds, 29 Hery Seizuea citar seuet Rolando New 7 \ ¥ig.24; CAile sensibilitéyii oorneene. * 3, Reflexe. = Reflemu) corneo ~ pelpsbral este reflexul de olipize; b = Reflexul irido ~ constrictor ; 0 = Roflexul de ldorimare j @ = Refloxul de vasordilatare; iritarea ochiulut provosak, © tnrogire; oalee motrice este constituitd din fibre vasouotosre, Yevoulerisares » In aornse nu existé vase de singe case oe se explio’ prin coapaattatea stronet gi bogitis tn,ausopolischaride care repre= sint& bartore pentru vascularisare. Vasoularizares patologtot Poate £1 provossti prim: ~ agresiune corneants = deficitul de vitemine By, 4 , seu uoisi amsnayi enonfielt. Reperarea teoutulut . Cioatrizarea epielielé se face in tret fase: = faze Latent; apere © intenst sotivitate bicchimios care Geolangeaus faze nigrayiel oolulare; = nigratie ooiulanti; oolulele epiteliele care airginess Plogs ao apfatisonsi, ait paeudopode gi se intcouped apse Plaga pentru a 0 woopert. Progresia este rapidi: 0,5 mm tn 12 ore, Le finele fazed oslulele reiau forme oubtoa;30 ~ sultiplicares aolulerd) calulele care constitute sooastd noul pelicula ortulard (monocelulard) se diviseant a ai reconstitute cole 6-7 straturt ale epiteliulul nomad. Plemtores de substanjii este reauperaté dex trebuiess nai aulte Aunt de polisare polpebreli oa s& se reatebileasos ourbura fladologica. Cleatrizares atroned este mult mai lenti ge fee tn tret fazer ~ Fesorbjia Yesuturilor lesate, aurdtizea pligit de oltre fegocite gt de o onzink fubrioata de colulele epttelicle gf Branuloatie; ~ sintozs oolegentlut gi muooidel de oltre fibrophaste sare Anvaders’ plagay ~ orgontsarea onjunetives care dureazd asi aulte Lunt, Simp in care Zibrele de oolagen ae epropte gi se dispun peralel. Moubrana lui Bownan au ce recenatituie nictodata, : = cloatrizaves ondotelidhut gi @ meabranei ut Descenet, Celulele cure miginesa plage aigreasi gi 0 caopert, Notabel{smul colulelor endotelice cregte pentru a peraite sege~ nararen. Acesti endotelin fabrics o nou seabrand Descenat eave spare con fn donk trei siptindnt 91 ge tngroagl tnoet. Cornoe ente gntigentet, adc’ provoaak searetia de antioorpi epeaific!. Xn casul grofes de oornee conflictud Gretgone ~ anticonpt soto ant putin violent oa le alte organe in aause ldpoet de vese tm cornea primttorulnt, Membranaposterioara Fig. 29, Eeiehdlion cordon, cenbrane de Sovnsnn