`

A.1

DIN (ULMEA UNUI DRENIU DE GLORIOMA DOMNIE

..!=4-4t

.a o 7 ., .,,, ,.
......, g' =4.N.,1k1
,,,,,..1;,"`.P, . ; , %=
A
. d.Acil,
..,. '!' A, .,,,,,y4 1, :. ool...-
..1.'..,
.

=
. ..-.. . ,9.1

, -.4, r-=-4,,...-,.Y,' ''' %

, ".

4. " .* E,
, dt 0 *I E
\ '11 ..,; ..,,:%!' '
''''"'. -st, -..*.,..;.,,
''71.; ,

'--T. E 0 F I. L ..GFP:...)l.D. 0...R ON. I. U ..'.,.... ..,

. :,,,',t 1
. .
6
I

.1

I ,.
\
. 11 .:P
www.dacoromanica.ro
t. .1
4.
:.1.

L 'fr.
,..

__...z..._,_.. _

ammo .1
_Zs %_441 614,,eect.-e."<__

17'''%``,1e, It-"

aidi/70)w-L

www.dacoromanica.ro
CAROL II
DIN CULMEA UNUI DECENIU DE GLORIOASA DOMNIE

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 TEOFIL GH. SIDOROVICI

CAROL II
DIN CULMEA UNIJI DECENIU
DE GLORIOASA DOMNIE

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL I

DIN VIATA
MAJESTATII SALE REGELUI CAVOL II

www.dacoromanica.ro
REGELE NOSTRU

REGE!
Cuv Ant pe care buzele Ii rostesc cu evlavie
respect, vorbA cu inteles tainic de cronicA a trecu-
tului, de sigurang a prezentului, de nAzuintA a vii-
torului...
Rege 1
Prin aceastA sonorA exteriorizare a unui sentiment
unic, deschidem o fereastrA dintr'un palat al unei plAs-
muiri de basm i divinitate, patrundem i noi in lumea
conducAtorilor de noroade i intelegem un imn din care
slava i mArirea se desprind ca niste aripi, ce duc in fAl-
fAiri de strAlucire, o existentA... o existenta de muncA,
de sbucium, de restr4ti sufletqti, de ingrijorari, de rare
bucurii...
Fiecare trAim plAcerea ofi durerea noastrA personal,
la care se mai adauga cele ale colectivitAtii de familie.
Cercul este restrAns.
Un Rege trAeste insA viata milioanelor de supusi,
bucurAndu-se cu ei, indurerAndu-se de greutatile vietii
lor, respirAnd complexul nevoilor vremii, cu idealurile, cu

www.dacoromanica.ro
nzuintele, cu nAdejdile generatiilor cu care va face istoria
unui lung sir de ani.
Un Rege raspunde de soarta poporului SA4 in fata
lui Dumnezeu si in fata istoriei.
Ai vrea sa fii Rege? intrebase odat cineva pe
Voltaire.
01 nu... nu, rspunse acesta, este o meserie pe
care eu niciodatal n'as putea-o indeplini, caci cea dinti
conditie ce ti se cere, este si nu-ti mai apartii...

10

www.dacoromanica.ro
0 ZI DIN VIATA UNUI REGE

www.dacoromanica.ro
NOUTATILE ZILEI MAI INTAI

pATRUNDEM pe usa larga a palatului ca'ntr'un

1 templu de mistere. Sgomotul pasilor turbura li-
nistea incaperilor, de pe peretii carora zmbesc
chipuri de demult, plzmuiri de arta rail, ce-au in-
fruntat si vor infrunta secole de-arndul.
Odata cu rsritul soarelui, un Om s'a asezat la bi-
roul de Iticru. De pe fereastra larga, perspectiva ori-
zonturilor romnesti se deschide ca o pagina de heroglife
care trebuesc descifrate.
E Regele nostrul
Tinar, cu fata usor bronzata de soarele ce 1-a imbra-
tisat in raze de 'foc si lumina, 1cu prilejul deselor partici-
pari la momentele mai insemnate ale vietii obstesti, cu
privirea senina si ochi de cer albastru din cari isvorsc
torente de energie, cu statura de voinic ce simbolizeaza
asa de bine sanatatea si vigoarea Neamului, cu voiosia
intiparita pe fata, StapAnul unui norod de peste 20 mi-
lioane, e Cel dintAi gata la datorie.
In fata maldarului de ziare romnesti si straine, Su-
veranul se opreste ca un calator, care inainte de ali
continua drumul, cerceteaza cu atentie harta generala,

13

www.dacoromanica.ro
pentru a se orienta. Nu-I face nimeni mai dinainte adno-
tari sau sublinieri de articole. Regele Tarii vrea ca El
singur sa descopere i sa sesizeze pulsul vietii obteti.
Cite.ste pand i cele mai mici cotidiane ori periodice, cad
oriunde in cuprinsul paginilor ieite proaspt din rota-
tiva, se poate gasi un gand, o realitate socialA, o sugestie.
Presa streind Ii intereseazA in aceiai masura ca i
presa national. De-acolo desprinde ca dinteo valtoare
in care clocotesc nAzuintele popoarelor, drumul cel drept,
pe care trebuesc indrumate interesele Patriei.
Tine s fie informat asupra tuturor actiunilor duse
pe plan international i analizAndu-le in lumina ecourilor
de presA, tie in ce masura pot influenta viata neamurilor.
Apreciaza mult pe mnuitorii de condei ai scrisului
zilnic i folosete anumite imprejurAri pentru. a discuta
cu ei atitudini, in legatura cu problemele zilei. Libertatea
opiniei este o lege dela care Suveranul nu s'a abatut
niciodatA. Pretinde insa o desAvArit bunA credintA la
oricare ziarist i o perfectO obiectivitate in tratarea sau
critica diferitelor teme.
Ziaristica, a spus candva M. Sa Regele, nu este
numai o prof esiune, ci mai mult decal atata, este o mi-
siune, o coal care reflecta atat seriozitatea vietii unui
popor cat i nzuintele lui de viitor.
Ii impresionau cu totul neplacut atacurile pAtimae
cu care se umpleau in trecut coloanele unor ziare cu
privire la diferite persoane, atacuri ce intreceau anumite
limite ingaduite.

14

www.dacoromanica.ro
MICUL DEJUN

DUPA profunda lecturA a ziarelor, Suveranul ia mi-

cul dejun in intimitatea Mariei Sale Marelui
Voevod Mihai, pe care-L imbrAtiseazA si-L s-
rut:a' cu multA afectiune parinteasca. Regasirea aceasta
dup o noapte de odihn, risipeste par'cA umbrele tutu-
ror incertitudinelor si constituie rAscrucea dela care
amAndoi pornesc cu bArbAtie spre santierele multiplelor
preocupAri: Este un tonic al vietii regale.
Micul dejun, dupA sistemul englezesc, cu fructe din
abundentA, este sobru si scurt.
Tictacul pendulei aminteste stAruitor a bunul mers
al statului II cere pe Unul la postul de comandk iar pe
CelAlalt acolo pe cAmpul uceniciei regale.
Aceias despArtire plinA de dragoste urmeazk dupA
ce Fiul de Rege a schitat fugitiv programul diminetii,
program fixat de cu searA de Insusi M. S. Regele si Di-
rectorul scoalei princiare. Tata face ultimile recoman-
clan mAndrului SAu Fiu, care, imbrAcat in bhiza strAje-
reasck cu mAnecile suflecate, e gata de lucru. Ore le de
muncA Ii despart, pentruca sA-i apropie in cAldura ace-

15

www.dacoromanica.ro
leia inalte contiinte a datoriei ce trebuie indeplinita.
Spor la muncA MihAitA...
Si Fiul de Rege, a cArei staturd e gata s'o depaeasca
pe-a Tatalui, se Indira respectuos, multiunind ou'n zni-
bet ce-I adncete gropita din obraz.

16

www.dacoromanica.ro
AUDIENTE DE SERVICIU

IN biroul, pe care stau asezate intr'o desavarsita or-

dine, vase cu flori, mape cu dosare, calimari, tocuri
si alte requizite, cateva bibelouri si fotografii, Re-
gele Tarii Isi continua activitatea.
Adjutantul de serviciu asteapta, cu hartille urgente
randuite dupa insemnatatea problemelor ce contin, sem-
nalul de incuviintare a prezentarii.
Suveranul citeste cu atentie, se intoarce uneori asu-
pra aceleias fraze, adnoteaza cu creionul pe margine,
subliniaza un fragment pecetluindu-1 cu un semn de in-
trebare, schimba un cuvant care nu defineste intelesul
unui aliniat.
Hartia care I se pare a necesita un studiu mai apro-
fundat, o reline intr'o mapa speciala, pentruca s'o
mai discute cu Sfetnicii in drept. Ofice graba in rezol-
varea problemelor capitale, poate duce la un efect au-
nator, de aceia totul trebue bine chibzuit.
Dupa raportul Adjut. de serviciu, urmeaz Seful Ca-
sei Civile si seful Casei Militare, dupa care se ran-
duesc audientele Ministrilor Secretari de Stat, a ofiterilor

17 2

www.dacoromanica.ro
Genera li Comandanti de mari unitAti, a Sefului de Stat
Major etc.
MAna Sa albA cu degete mldioase rdsfoete atent fi-
lele dosarelor, in care spiritul de i)Atrundere al acestui
geniu regal, rAscole,te panA i cele mai mid detalii.
Suveranul RomAniei este un adevArat misionar al ri-
dicArii Neamului SAu. Complexul vietii nafionale *i so-
ciale cere o permanentA lupta pentru statornicirea unui
fAga de viatA adaptat la imprejurAri.
Proectele ce se infAtieazA trebuesc bine studiate pi
puse la punct. M. Sa Regele nu se bizue pe generalitati.
Problemele militare Ii gAsesc in acest desAvArit Osta
Suprem Comandant, solutionArile celei mai desAvAr5ite
competente.
E surprinzAtor pentru veacul nostru de specializAri,
aceastA complexitate i ouprinzAtoare activitate in toate
domeniile vietii.
In aceiai mAsurd Ii pasioneazA problemele de ordin
juridic, cele militare, cele de invAtamant i educatie, de
sAnAtate publica, de asistenta social, de tehnicA, de
agricultura i finante, de aparare nationall.
In audientele Minitrilor, se desbat totdeauna ches-
tiuni de importanta capitala.
M. S. Regele Carol II este un ferrnecAtor partener
in discutii i totdeauna gAsqte cea mai potrivita desle-
gare spinoaselor probleme.
Are o putere de rAbdare inteadevAr unicA i tie sa'n-
frnga prin argumente decisive pareri contrarii, fArd

18

www.dacoromanica.ro
sA se prevaleze niciodat de Inalta-I situatiune. Recu-
nogte deasemenea orice opinie care ar evidentia jus-
tetea unei cauze, ori de unde ar veni.
Audientele de serviciu sunt adevArate cursuri acade-
mice, unde se face prea putind teorie, dar se face stu-
diul aplicativ al vietii, la nevoile colectivitAtii romAnesti.

19

www.dacoromanica.ro
DEJUNUL REGAL

I A ora 14, Suveranul e anuntat cA dejunul este gata.

Maria Sa Marele Voevod iese in intampinarea
PArintelui cu bratele deschise si impreuna cu
Adjut. de servicio, se-aseazA in jurul mesei.
De multe ofi are invitati personali, fie dintre Mi-
nistri, fie din ofiterii armatei, fie din personalitAtile mar-
cante ale tarii ori din strAinAtate, savanti, scriitori,
ziarisfi, oameni de stiintA ofi inalte fete bisericefi si
conducAtori de institutii.
Dejunul este simplu si sobru, fArA acea luxuriantA
grAmadire de mncAri cu sosuri picante. Obinuit, Su-
veranul ia in timpul mesei un paharel cu vin si rareori
cafe un pahar cu bere. Bucatele ce-I plac mai mult sunt
cele care fac parte din bucAtAria romneascA i in deosebi
sarmalutele cu varzA, cu slAninA afumatA si smntnA,
ce fac deliciul meselor regale, mai ales cnd sunt de
fatA invitati strAini.
Intre felurile de mncare, Suveranul fumeazA cu pofta.
De multe ori are invitati la dejun si pe Rezidentii
regali, prefectii de judete si primarii oraselor.
Din interesantele convorbiri, pe care Suveranul stie

20

www.dacoromanica.ro
sa. le poarte in toate domeniile de activitate profesionala
stapanind temeinic pana i amanuntele diferitelor pro-
bleme de specialitate, culege direct informatiuni pre-
tioase asupra tuturor realitatilor de pe teritoriu. Se sta-
tornicesc cu acest prilej planuri de viitor potrivit an-
samblului de lucru, dozandu-se actiunile fiecarei insti-
tutii, dupa nevoile vremii. M. S. Regele, arhitect ilustru
al marelui laborator de munca national, apreciaza vred-
niciile, da sugestii de viitor i stimuleaza energiile creia-
toare.
II place in mod deosebit sa cunoasca parerea dife-
ritelor personalitati i asupra domeniior unde acestea
nu activeaza.
De pilda, st de vorba cu omul de 0-iinta asupra pro-
blemelor de aparare nationall, cu ofiterul superior asupra
problemelor de educatie, cu personalitatile tehnice asu-
pra chestiunilor de arta etc. Din urzeala aceasta de idei,
Regele Tarii poate cunogte temeinic atat nevoile ur-
gente cat 0 nazuintele obteti.
Comunicativitatea de o Ina ha noblete regala, face ca
pojghita rezervelor i distanta protocolara sa dispara,
facand loc unei ambiante de incredere, sinceritate i
obiectivitate.
Dejunul regal i0 are apoi i partea de voio0e cu o
nota vesela. Suveranul povestqte cu mult farmec, in-
tamplari prin care a trecut, amintiri de demult, anecdote.
Rade cu atata pofta, incat fr s vrei te trezeti in

21

www.dacoromanica.ro
hora unei voi(*i, din care te reline din timp in timp
realitatea c stai alaturi de Regele Tarii.
M. S. Regele este un Pedagog i un Psiholog fara.
pereche.
Intalnirile i convorbirile cu oamenii de seama ai Orli
ca i cu acei ce poarta raspunderi mai modeste, pana
la tranul_ ce-i spune pasul fara ocoluri i vorbete cum
porful, prilejuesc Suveranului o cunoatere profunda
just apreciere a sfetnicilor Sai.
La unele discutiuni participa i Maria Sa Mare le
Voevod.
Dealtfel in timpul dejunului, Fiul de Rege poves-
tete din intamplarile zilei, farmecul programului, pi
ghiduiile catnarazilor de clasa.
Cateodata M. Sa incuviinteaza sa se invite la masa
camarazii de coala ai Mriei Sale, cu care prilej Su-
veranul se regasqte in anii adolescentii exuberante.

22

www.dacoromanica.ro
DIN NOU LA LUCRU

DUPA dejun, Suveranul se odihnete fara sa

doarma, o jumatate de ord. Se plimba singur
pe aleele parcului regal, urmarete cu mintea un
proces ce nu s'a cristalizat Inca, se opre.ste sub creanga
lsata a unui castan ascultand trilul unei pasdri, hi lasa
privirea sa se afunde in boschete de umbra, ofi se in-
canta de sborul elegant al unei randunele.
Cateodata pornete cu maina spre marginile padu-
roase ale Capita lei sa se recreeze in plin aer, dar ora
15 IL regasete din nou in cabinetul de lucru, unde do-
sarele ateapta o apostila i o semnatura de intarire
regala.
Reincep apoi audientele.
Persona lila-1-i streine in trecere sau in vizitd la noi in
tara., conducatorii institutiilor Ctitorii regale, condu-
catorii inaltelor institutii de cultura, Academiile, Socie-
tatile de binefacere, etc. etc.
Inaltele ctitorii ale M. S. Regelui, creiate cu multa
truda i cu sacrificii personale, formeaza campul unei
permanente preocupari regeti. Nu-I plac fictiunile. Inal-

23

www.dacoromanica.ro
 tul gir regal nu este o forma. Majestatea Sa le conduce
efectiv, fixandu-le doctrine i mijloacele de actiune. Se
intereseaza apoi de-aproape de bunul mers al lor, le in-
specteaza i le indrumeaza permanent. Niciodata Regele
Romaniei nu se multumete cu jumatati de masura. Cand
s'a convins de necesitatea imperioasa a unei institutii, Ii
urmarete realizarea cu o perseverenta de neinvins.
Cerceteaza cu de-amanuntul intreaga lor activitate
pentru a nu ramane la ,suprafata, ci a cobori in fondul
problemelor pentru rezolvarea carora au fost creiate.
In audientele de dupa amiaza, Majestatea Sa cerce-
teaza impreuna cu apropiafii Sai colaboratori, atat me-
toda de lucru cat i posibilitatile de realizare ale planului
minutios intocmit.
In legatura cu diferitele Societati pe care le patro-
neaza, Suveranul nostru nu ramane niciodata la bariera
formei.
Chiama pe conducatorii lor, se intereseaza statornic
de bunul lor mers, le descopera punctele slabe i le coor-
doneaza activitatea.
Din timp in timp, atunci cand audientele nu se gra-
mdesc in numar prea mare, M. Sa Regele asist la lec-
fiile Mariei Sale Marelui Voevod Mihai, urmarete
programul zilei i completeaza directivele generale ale
pregatirii ce se da Augustului Motenitor de Tron.
Iar cand seara ii coboara din nou aripa ocrotitoare
peste framantarile obositoare ale zilei, cand sbuciumul
atator preocupari incepe a se liniti, and mainile nu

24

www.dacoromanica.ro
se mai vnturA grabite prin curtea palatului, atunci o
frunte obositA se ridicA de pe brazda nesfArit a ogo-
rulni regesc i. paii Suveranului se indreapta din non
spre parcul de castani, cu umbre prelungite peste ronduri
de flori mirositoare.

25

www.dacoromanica.ro
CUM ISI PETRECE SEARA

IN jurul orei 20, M. S. Regele serveste cina in aparta-

mentul privat. Masa de seara este frugala.
Consulta programul de radio si-I face deosebita pla-
cere sa asculte muzica clasica si romaneasca. 11 intere-
seaza deasemenea conferintele rostite la microfon, in le-
gatura cu diferitele probleme de activitate.
Cateodata gege din discoteca personala discuri, pe
cari le reproduce patefonul. Cufundat in fotoliu, Suve-
ranul se lasa furat de vraja melodiilor, antidot minunat
al grijilor de peste zi.
Ii plac deasemenea simfoniile de orga, pe care a in-
stalat-o in Sala Tronului, unde din and in and se
dau concerte muzicale din operele de seama, conduse
de marii maestri ai orchestrelor romane si straine. La
aceste concerte iau parte si invitati, alaturi de Casa Mi-
litara si Civila.
Dupa un mic joc cu Maria Sa Mare le Voevod, Su-
veranul Isi imbratiseazd cu parinteasca afectiune Fiul,
de care se desparte apoi, trecand in biroul personal.
Aici gaseste raportul bibliotecarului, in care sunt tre-
cute lucrarile apArute in Ora, iar din strainatate cele

26

www.dacoromanica.ro
mai .importante. Un Suveran, asa cum este M. S. Regele
Carol II, vrea s fie la curent cu literatura, cu arta, stiinta
i technica.
Citeste mult j subliniazA pasagii mai frumoase ori
mai interesante. In timpul audientelor, sau la reuniunile
dela dejun, Suveranul se intretine cu cei de fatA asupra
lucrarilor de searnd recent apArute, recomanclAndu-le une-
ori ca isvoare de foks in variatele preocupAri sociale sau
nationale.
De foarte multe ori, atunci cAnd orchestratia tumul-
toasA a acestui nesarsit santier de muncA, al Capita lei,
si-a zAgazuit in liniste cel din urmA ecou, in singurA-
tatea Palatului Regesc, la un biurou pe care dintr'o
lampa plou raze de luminA, o frunte sprijinit de mnA
Ii prelungeste efortul, pentruca a doua zi o lege noud
s accelereze ritmul vietii nationale, ori un decret sA sta-
torniceascA alt albie treburilor publice.
Inzestrat de Dumnezeu cu o putere de muncA putin
comunA, Suveranul RomAniei invinge cu usurint cele
mai mari eforturi fizice i intelectuale.
HotAririle ce ia sunt adnc chibzuite. Nicio mAsurA
pripita, nici un gest prematur. Carul statului trebue in-
drumat pe cArArile cele mai bune i cele mai potrivite.
Nu-si precupeteste niciodatA osteneala. DimpotrivA,
Majestatea Sa simte o adevAratA plAcere a efortului, dus
uneori peste limitele unei rezistente fizice.
Dintr'un depArtat colt de Ora, un apel al unei au-
toritAti, uneori modeste, solicit Inalta-I prezenta la o

27

www.dacoromanica.ro
inaugurare de monument, la o sfintire de bisericA, la o
depunere de jurAmant, la o prAznuire istoricA etc.
Suveranul Si-o trece in memento" zilnic i face tot
ce-I stA in putinta pentru ca sl rAspundA chemArii. E
soare dogoritor sau ploaie, e aproape sau departe, nu-L
intereseazA. E Ora Lui i norodul Ii ateaptA. Cu o suitd
restransd i cu un ceremonial simplu, M. S. Regele por-
nete la drum dintr'un capAt la altul al tArii.
Cetim in aceastA prodigioasa dArnicie de atentie re-
geascd, pilda vie pe care o oferA Augustului SAu Fiu
Motenitor de Tron, nelipsit dela solemnitAtile patronate
de Suveran.
Ii place nespus de mult sA se gAseascA intre copii,
intre strAjeri. Vorba lor cu stangAcie de gesturi Ii a-
muzl Copiii prind ins repede curaj, cAci Regele Peda-
gog tie s se coboare Ora la ei, incurajandu-i i ca-
tigandu-i.
OdatA, la Araci, vizitand realizArile strAjerqti din a-
cest sat ardelean, Majestatea Sa Regele se opri langA
o asap in poarta cAreia, o fetitA se itea sA-L vadA mai
bine.
0 mangaie pe fatA i o intrebA cum o chiamA.
Fetita rosti repede numele i dupA ce Suveranul se
depArtA cativa pa0 isbucni in plans.
Dece plangi? o intrebAm noi.
Am vorbit cu Regele, putu sa rAspundA printre
sughituri fetita. Era exteriorizarea celei mai netArmurite
fericiri.

28

www.dacoromanica.ro
PASIUNILE UNUI REGE

IN afara de marea i. puternica pasiune a conducerii

treburilor Tarii, dupa planul atotcuprinzator intocmit
i sustinut de cea mai vasta cu putinta retea informa-
tiv in toate domeniile de viata, Suveranul Ii are 4-
teva pasiuni personale.
Conducerea automobilului, until din multiplele spor-
turi, Ii creiaza o stare sufleteasca recreativa, dui:4 care
energia de lucru sporete.
Pe vreme rea se retrage in biroul filatelic, unde
traeste clipe de adnca satisfactie, intocmind si comple-
find mereu vasta colectie de maid, stranse din toate un-
ghiurile pamantului si din toate vremurile. Cate nu des-
cifreaza Suveranul in chipurile ce apar pe minusculul
ecran al patratelelor zimtuite i ce istorie universal se
desprinde ca dintr'un film evocatorl
0 alta. pasiune a M. S. Regelui este vanatoarea.
Nu din dorinfa de a ucide animale sau pasari, ci din
placerea de a evada din timp in timp, afundndu-se in-
tr'un ht4 de codru, in umbra sihlei plina le mistere, in
lumea tcut i speriata a jiganiilor, unde poti simti o
emotie rara, ce-ti da fiori necunoscuti.

29

www.dacoromanica.ro
 0 vanatoare inseamna reconfortarea trupeasca i su-
fleteasca cu oboseli de drum pe crari de picior, cu
asteptari prelungite in trambe de zapada, cu hurducari
de carute pe jumatate incarcate cu fan, cu masa luata in
graba in luminisuri de codru lard lachei i fara tacamuri,
dar cu voiosia haiduceasca a lipsei de griji.
La vanatoare, M. Sa Regele invita o serie de persona-
litati, chiar daca nu 'toate sunt familiarizate cu acest
sport.
E totusi un prilej de cunoastere reciproca, de lamu-
rire a unor atitudini, de rezolvarea problemelor la or-
dinea zilei.
In raristea, unde in amurg se aprinde focul i unde
se pregatesc fripturi vanatoresti, Suveranul Isi descopera
una din cele mai luminoase laturi ale stralucitei Sale per-
sonalitati. E Omul pe care-L nimbeaza insusirile rare
de bun tovaras, de stimulator al ispravilor vanatoresti,
plin de umor i nesecat tezaur de povesti.
Atunci e mai vesel ca oricand i orice ghtma Ii amuza.
Rade par la lacrimi i spiritele cu care Ii puncteaza
vorbirea, ating inaltimi nebanuite. E romanul plin de
duh cum zice poporul.
0 alta pasiune a Suveranului o constitue cainii.
Are doi pekinezi favoriti cari aproape tot timpul stau
in preajma Augustului Stapan, umbre credincioase si
pline de dragalasenie.

30

www.dacoromanica.ro
 TRASATURI CARACTERISTICE

CEL ales de soart sA chezAwiascA destinele unui

popor, intrunete in chip armonic toate insuirile
reale ale unui StrAlucit ConducAtor.
Rareori se supArA i-atunci numai pentru a determina
o grabnica indreptare de greeli.
Niciodata, nu jicnete. CuvAntul SAu este hotArit, fArA
putinta de a fi rAstAlmAcit, dar in acela timp nu poartA
accentul imperativ.
Respect opinia tuturor, celor de bunA credintA.
Tine s cunoasca bine pe acei cu cari colaboreazA, le
apreciazA meritele, dar, sub o forma care nu jeneazA, le
aratA, greelile. Observatiunile Suveranului nu lasA
i.
niciodat amArAciuni in suflete. Din contra, nazuinta de
indreptare i recunotint.
De multe ofi nu e nevoie sa-Si manifeste pArerea prin
vorbe. Un gest, o privire, sunt deajuns pentru cei de-
prini sA-L cunoascA.
Atmosfera de veselie Il incnt.
Una din marile insuiri regale, este aceia, de a nu
se lAsa influentat direct. M. Sa Regele tine sd se con-

31

www.dacoromanica.ro
vinga personal inainte de a lua o hotArire. CAnd s'a
convins insA, mAsura nu menajeazA pe nimeni.
Prietenii personale, nu poate avea.
Ii sunt prieteni toti acei ce-L inteleg i-L aiutA prin
vredniciile i spiritul lor de jertfA inchinat binelui ob-
stesc i prin acest unghi le apreciazA meritele si-I sti-
meazA. Prieteni ai Suveranului pot fi i sfetnicii de sus,
ca si orice Oran de jos.
Inalta.pretuire a Suveranului e in functie de ceeace un
om poate contribui la ridicarea Neamului. At At i nimic
mai mult.
Nu-I plac acei ce cauta sA se insinueze, ca i acei cari
rAmAn intr'o rezervA dincolo de elementarele obliga-
tiuni fat de problemele interesului obstesc.
Iubeste rnult sinceritatea oriunde-ar intAlni-o: la co-
pilul cu privirea limpede i naiva, la tAranul cu vorba
pe sleau, ori la cei din fruntea treburilor Orli.
Nu-L incntA laudele i nu-L impresioneazA criticile.
E omul ce se priveste sincer, in oglinda proprie-I con-
stiinte.
Dintre cei ce-I sunt colaboratori, nimeni nu are drep-
tul sA se prevaleze de favoruri speciale. Suveranul e al
tArii intregi si in mAsurA egala, dragostea Lui se reflectl
asupra tuturora.
Cine crede cA magulindu-L se apropie de El, se in-
sealA, cAci in fond se departeaza.
Ii plac reuniunile unde veselia este nealteratA de pro-
+ocol. dar Ii displac balurile i dansul.

32

www.dacoromanica.ro
 Se induioeazA de durerile omeneti i nimic nu-L im-
presioneazA ca lacrimile unui copil.
Ajut din caseta personala familiile sArace impovA-
rate de numeroi copii i se bucurA nespus and Inal-
tu-I gest gAsete imitatori.
fl impresioneazA deasemenea nenorocirile, oriunde si
in once mediu s'ar abate, cAutnd sA le upreze prin
Ina lta-I prezentA sau ajutoare personale.
Primejdiile de once naturA, nu-L deruteazl. Cu sAnge
rece le judecA prin pristna unei desAvArite obiectivitti.
Stapnete mice situatie, iar calmul ce manifestA se
rAsfrange asupra tuturora.
E un mare iubitor de ordine cAci, dupa cum deatAtea
ori a afinnat, ordinea este virtatea ce se invati dela
natur.
MAsurile exagerate de paz, Ii afecteazA. E fericit cand
poate scApa de ele. Vrea sA ia contact nemijlocit cu
poporul i cu copiii, iar, ca sa nu-i intimideze prin fast,
vine imbrAcat in simpla uniformA de Mare StrAjer.
E aspru cu sine in indeplinirea datoriilor.
Deaceea, in timpul manevrelor, la solemnitAti, parade
etc. dA primul exemplu de punctualitate i contiincio-
zitate.
Punctualitatea, mai cu seamA, constitue pentru M. S.
Regele un act de onoare. Nu-i ingaduie niciodatA de-
rogarea dela acest principiu i tot astfel pretinde dela
toti, respectarea lui.
CAnd un bArbat de stat, cAruia i se fixase audienta

33

www.dacoromanica.ro
de o ora a intarziat 45 minute, Suveranul 1-a intrerupt
binevoitor dupa ultimul sfert de ora, amintindu-i a au-
dienta a luat sfarit.
Bucuriile cele mai mari ale Suveranului nostru, sunt
acelea care se refera la progresul national i la puterea
cu care natiunea se afirma in concertul popoarelor lumii.
Grija de otire,, st in fruntea tuturora.
E un neintrecut strateg i orice manevra la care par-
ticipa activ, Ii pasioneaza. La critica folosete argu-
mente de o Ina lta valoare tactica i uimete prin ageri-
mea cu care patrunde in miezul diferitelor situatii. Este
un stralucit ofiter de Stat Major, cu o pregatire mili-
tara desava'rit.
A trait in mijlocul soldatilor i ofiterilor Inca din
anii adolescentei i in timpul razboiului a organizat mi-
nunatele trupe ale vanatorilor de munte, pe care le-a i
comandat pe front.
Iubete pe soldat i preocuparea de capetenie este a-
ceia de a-1 pune in conditiuni excelente de viata, atat
in timp de pace cat mai cu seama in timp de razboi.
Iubete deasemenea pe ofiter i-1 vrea cat mai apro-
piat de sufletul ostaului, caci spiritul de camaraderie
coboara luminos dela Rege /Yana la ultimul soldat.
Este un mare amator de arta i pose& una din cele
mai insemnate colectii de picturi i sculpturi.
E un mare iubitor de art veche bisericeasca pe care
o .cunoate i o apreciaza.
Pe nesfaritul hall al etajului de sus dela Palat, se

34

www.dacoromanica.ro
vAd din loc in loc icoane de sute de ani, tablouri cu
renume si obiecte sculptate ofi pirogravate.
Ii plac culorile ce se arnaonizeazA fArA s supere ochiul
si mAiestrita lor imbinare o ia dela florile naturii.
Call prin mice mijloace sl ridice standardul de viatA
al oricArui roman in toate domeniile: higienic, nu-
tritiv etc. Cand a dat uniforma alba strAjerior, s'a gin-
dit, intai de toate, cd ea constitue un bun prilej de a
sAdi in tineret, bAeti si fete, deprinderile de curAtenie,
cAci albul trAdeazA cea mai usoar path'. Va sili in felul
acesta sa se spele cAmasa si basca cat mai des si in
acelas timp, corpul sA fie curat.
Uniforma strajerului, a spus M. Sa, trebue sa fie
expresia sufletului sail fi oglinda calittilor sale de vred-
nicie.
Suveranul este foarte chibzuit in cheltueli si foarte
econom. Isi adrninistreazA bunurile personale ca unul
din cei mai desAvarsiti gospodari si nici-o sumA nu se
plateste fax% sa fi avut in prealabil aprobarea si semnA-
tura Sa. E insA foarte larg atunci cand poate ajuta sau
pune in valoare anumite laturi ale domeniului regal prin
creiatii de tot felul.
Spiritul acesta de chibzuintA 1-a imprimat si finante-
lor publice, a cdror redresare se datoreste intr'o larga
mAsurA exigentii Suveranului in ceeace priveste natura
cheltuelilor.
A mostenit intr'un amestec armonic de s'ange, toate
marile insusiri ale rasselor cu care se inrudeste, altoin-

35

www.dacoromanica.ro
du-le pe caracterul, vitejia i. omenia romaneasca, ce stau
la temelia stralucitei Sale personalitati.
Dela Anglo-Saxoni, acel spirit de perfect Gentlemen,
de caracter neovaelnic i de self-gouvernement.
Dela Germani, tenacitatea i. perseverenta in actiune,
spiritul de temeinica organizare i. inclinare spre latura
practica a vietii.
Dela Latini, vioiciunea, temperamentul, spontanieta-
tea i uurinta de a sesiza i a se adapta imprejurarilor.
Dela rassa Slava, inclinare spre misticismul masurat
al credintei, puterea de a se infrana, dragostea de aproa-
pele i practica randuelilor bisericeti.
Religia este o necesitate imperioasa a vietii ohteti
i suprema lege a existentii unui popor.
De aceea, Suveranul nu precupeteste nimic din ceeace
ar contribui la transformarea bisericii cretine intr'o bi-
serica vie, dinamica i cu adevarat necesar pentru hrana
sufleteasca a neamului romanesc.

36

www.dacoromanica.ro
PROFUND CUNOSCATOR A TOT
CE ESTE ROMANESC

CEL ce s'a nascut in sanul poporului romanesc,

Printul, ateptat de un neam pe care vremea cu
ale ei framantari 1-a inzestrat cu atatea calitati,
avea sa poarte in sange tainicul fior al dragostei de tre-
cut i iubirea pentru intreaga noastrA arta populara.
Rar popor in care sa predomine atata gust artistic.
In sufletul Romanului, frantura a naturii dintr'o armo-
nie divina, se oglindete nemijlocit un intreg mileniu de
existenta.
Tinut sub nedrepte supuenii i luptand din greu, cum
spune cronicarul la raspantia tuturor rautatilor", po-
porul nostru n'a avut tihna trebuitoare pentru mete-
ugul invataturii, care sa-i puna in valoare vredniciile
din ofice camp de activitate.
Pe vremea cand noi luam calea codrului parasindu-
ne aezarile din albiile raurilor pentru a ne strange in
grupuri de luptA sub conducerea cate unui Cneaz sau
Voevod, pe vremea cand scrutam ingrijorati din var-
furi de stejari, orizonturile turburate de colbul navaliri-
lor barbare, pe acea vreme neamurile apusului pe care
le aparam noi aici la portile Orientului, 4i vedeau, tih-

37

www.dacoromanica.ro
nite, de treabA, ridicnd cetki de culturd, monumente
de artA, ori alte opere de inalt civilizatie.
Dar geniul poporului nostru s'a manifestat totusi,
chiar in acele vremuri de restriste.
0 civilizatie proprie si-a statornicit temeiuri puternice,
in forme cu totul deosebite.
N'am avut arhitecti de mare renume, dar ne-am du-
rat cetAti i locasuri de inchinaciune ce-au infruntat se-
cole dearandul. N'am avut pictori cu renume, dar pe
zidurile mnAstirilor voevodale, mkni de artisti au zu-
grAvit chipuri i intamplAri ce astAzi constitue o man-
drie pentru noi i obiect de studiu i cercetki pentru
strAinAtate.
N'am avut o tehnicA a constructiilor, dar cAsutele
noastre de munte cu pridvoare i porti inflorate ca i
bisericutele cu turnuri prelungi, doveclesc un gust ar-
tistic neintrecut.
N'am avut o literaturA scris, cad binefacerile invA-
tAturii de carte abia larziu au poposit pe meleagurile
noastre, dar descifrAm nAzuintele trecutului prin alte
semne deck cele ale scrisului.
Ce sunt oare minunatele incrustAri in lemn de pe stal-
pii de stejar ai portilor, de pe usile bisericilor, de pe
grinzile cAsutelor ofi de pe ghioagele luptatorilor, de-
ck expresii plastice de gAnduri i nAdejdi? Ce sunt
infloriturile de pe covoare ori de pe altitele iilor, ce sunt
doinele i cantecele pAstrate din generatie in generatie,
ghicitorile, glumele, jocurile, obiceiurile, portul, deck o

38

www.dacoromanica.ro
exteriorizare a sufletului romnesc, lAsat urmailor ca
o vastA bibliotecA de arhaicA culturd?
Ce sunt acele plAsmuiri pline de filosofie a baladelor
populare, povetile spuse la gura sobei, viersul fluie-
rului, ori al frunzei, naiul i cobza, buciumul i cavalul?
Trecutul nostru nu i-a putut scrie civilizatia, dar a
lAsat-omotenire din veac in veac, increstAnd-o in
suflete.

Toate acestea le-a cunoscut din frageda copilarie M.

Sa Regele Carol IL Nimeni ca Suveranul nostru n'a
pAtruns mai adnc taina cea mare a trecutului romnesc.
I-a simtit farmecul i s'a lsat atras de placerea cercetA-
rilor, descoperind ceeace scdpase multor specialiti in
materie de art populara i folklor.

Odatd, vizitnd un mare muzeu din Capita la unei pro-

vincii, s'a oprit in fata unui covor vechiu, cu un colorit
pierdut, pe eticheta cAruia sta scris modelul, vechimea
i regiunea unde fusese lucrat. Majestatea Sa Regele
examineazA cu atentie acest obiect de arta. populara i
se adreseaza directorului ce da lAmuriri:
Acesta nu pare a fi model oltenesc. A vrea sa
vAd catalogul ad am impresia a fi mai degraba din
Banat.
Spre uimirea tuturor celor de fat, inteadevAr, cata-

39

www.dacoromanica.ro
logul indica o localitate din Banat ga cum afirmase Su-
veranul cunoscAtor.

Trecand printre sirurile de eleve ale unei scoli nor-

male din nordul tarii. Majestatea Sa admirA frumoasele
costume nationale i spuse adresandu-se directoarei :
Frumoase costume, dar nu inteleg un lucru, and
aveti portul Dv. moldovenesc asa de pitoresc, dece ati
ales costumul national din VAlcea?1
ArAtndu-I-se apoi un costum tipic gorjan, Suvera-
nul deasemenea remarcd:
Da, totul e din Gorj, afarA de cAmasA al cArei mo-
del e din Arges.

AltAdatA vizitand o veche mAnAstire VoevodalA, un

profesor de istorie rezuma epoca cu intAmplarile mai
insemnate ate vremii. Suveranul ascultA cu deosebitA
bunAvointA dar la sfarsit, spre uimirea profesorului, in-
fra' in atatea amAnunte legand evenimentele epocii si
determinnd imprejurArile istorice, *luck puse in mare
incurcAturd pe omul de specialitate. Tot astfel asupra
picturii vechi i caracterului ei, asupra inscriptiior etc.
Era savantul istoric legat de orice coltisor al pAmntului
tarii Sale cu urme de demult, evocatoare de mndrie
romneascA.

40

www.dacoromanica.ro
 Un mare savant englez vizitandu-ne Ora, a fost pri-
mit in audienta de M. Sa Regele i retinut la dejun.
Tarziu, la plecare, parsind Castelul dela Sinaia se
adresa adjutantului de serviciu:

Am impresia ca plec dintr'o sala unde mi s'a finut

cea mai documentata prelegere asupra originii poporului
Roman. Suveranul Dv., dincolo de mantia Regard, poarta
toga celui mai autentic cercetator de hrisoave si celui
mai competent om de 0iint. Ferice de fara asupra ca-
reia '10 intinde sceptrul domniei.

Tot astfel in domeniul traditiilor stramoesti, M. Sa

Regele, intelegator al valorii lor pentru intregul popor,
s'a straduit nu numai sa le practice ori s le cinsteasca
prin Inalta-I prezenta, atunci cand Augustul Salt Fiu
Mc*enitor de Tron le pregatea alaturi de ceilalti ca-
marazi de clas, dar mai presus de toate, a cautat sa
le inteleaga talcul, adica sa descifreze in ele acea istorie
nescrisa a vietii strabune.
Suveranul tine cu trie la obiceiurile Tarii Sale i ve-
ghiaza ca ele s nu fie uitate sau influentate.
In locul bradului impodobit la sarbatorile Craciunu-
lui, obicei impamantenit in vremea de dupa razboi, la
Palat s'a colindat cu steaua facutd de Maria Sa Voe-.
vodul, s'a cantat Florile Dalbe" i s'a trosnit din bici
cu Pluguorul": Manati mai, hail hail

41

www.dacoromanica.ro
 Inteunul din drumurile pe care Majestatea Sa Re-
gele le face cu atata plAcere prin tara Sa, I-a rsArit in
cale intr'o geanA de padure, o cruce veche cu scrisul ros
de vreme i aplecata pe o parte. Suveranul s'a aplecat
asupra pietrii pe care muchiul impletise o mAiastr i finA
broderie verde, pentru ca din jumAtAtile de litere slavone
sA reconstitue pecetea vremii pe care n'a cuprins-o cro-
nica, sau pergamentul sdrentuit.
De 271 ani sttea acolo in raritea scaldatA de soare,
biciuitA de ploi i mangAiatA de razele albastre ale lunii,
pentruca in stnca ei cioplitA de o innA dibace, Mare le
nostru Rege sA poatA ceti mArturia vredniciei romne#i
de-acum trei secole.

M. Sa Regele este un mare admirator al portukti na-

tional. Cu prilejul investirii M. Sale ca Mare Vornic
al Arcailor Bucovineni a rAmas profund impresionat
de nesfaritele coloane ale miilor de bucovineni tineri
i batrni, femei i copii, tali in portul lAsat din str-
mog pe deasupra cuia inflorea panglica tricolorA. Cu
tulnicele pe umeri, ott fluerul la bra:u i cu cAciulile im-
podobite, trecea o armat nota de suflete romneti, des-
prinsa ca dintr'o veche cronicA a vremii lui Stefan
Vo evod.
Iar Suveranul a stat in mijlocul lor, luand masa in
aceea dumbravA depe malul Moldovei, ascultndu-le
cantecele i admirndu-le jocurile..
Ce frumos ar fi ca pretutindeni sa reinvie portul
national, a spus atunci Majestatea Sa.

42

www.dacoromanica.ro
 Deaceea, ,STRATA TARII i-a inscris printre obiecti-
vele principale, intoarcerea la portul strAbunilor, folo-
sind camaa de cAnepd i portul regional.

Cel dintAi CetAtean al Tara este i un mare iubitor

.ocrotitor de codru, de munte, de raurile cu torente
tumultoase, de rariti luminoase, de toatA acea rn5retie
a firii ce inalta sufletul. Apzarea de basm dela Sinaia
cu Pele5u1 ce-i ingAnA mereu povestea, cu freamAtul
codrului ce se destAinuqte cui vrea sl-1 asculte, cu pis-
curile pleuve ale Bucegior, cu florile ce lid din mar-
gini de cardri,, cu bisericuta veche de lemn adus dix
Sihla Zarandului, cu toat armonia de basm a cuibului
unde Dinastia noastrA i-a petrecut rAstimpul de odihnA,
toate acestea, dovedesc un inalt gust artistic i o nes-a-
villa dragoste de naturA.
La constructia Palatului Regal, care, aa cum fusese
mo#enit, nu mai corespundea mndriei RomAniei Mari,
trebuia s' se taie cAtiva copaci ce secole dearAndul
ddruiserA umbra i farmec aezArii voevodale.
M. Sa Regele a cerut sa rAmaie acolo unde sunt. Prea
Ii spuneau multe i prea se legau ca o veriga de por-
tile trecutului. Deaceea se pot vedea astAzi ca nite
strAjeri ai vremii, ocoliti de cimentul teraselor i &kid
un farmec deosebit, maretei deschideri a Palatului. Sub
aceti copaci i-a petrecut copilaria, i prezenta lor e
atAt de odihnitoare pentru Cel aezat de soartA in scan-
nul de Rege al Romaniei.

43

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II

PE *ANTIERUL MUNCH
DE RIDICARE A NEAMULUI

www.dacoromanica.ro
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU
$1 VOINTA NATIONALA

INCA din cea mai straveche alcatuire a Neamului

nostru, din cea dintai oranduire nationala, spre Dum-
nezeu .i spre Domn ne-am indreptat gandul.
La zamislirea poporului Roman, altoit pe tulpina
Daco-Romana, credinta in Cel Atotputernic a stat ca o
fiche de veghe i lumina.
Poate ca nu este neam care sA fi incredintat soarta
cu mai mult caldura, dragoste i nadejde in mainile
ziditorului lumii, ca noi Romanii.
Deaceea am i. dainuit, strabatand pripoarele istoriei
cu sabia intr'o mana i Crucea in cealalt.
Am fost un popor plazmuit din rascruci de vremi i
la raspantii de navaliri.
Cea dintai tresarire de contiinta nationala, a inceput
cu acela cuvant cu care i azi Romanul ii incepe lu-
crul: Doamne-ajutal"
Cand iti reazemi increderea vietii in puterea lui Dum-
nezeu, atepti cu seninatate izbanda. Cate valeaturi nu
pareau ca ne sunt lespezi de mormantl Cate neamuri
sprijinite pe forta i ambitii, n'au trecut cum trec zapoa-

47

www.dacoromanica.ro
rele primvara la topirea zapezilorl Noi, pietrele, am
rmas.
Ce taind ne-a pdstrat fiinta?
Credinta nestrarnutat in Dumnezeu, ca i dragostea
i increderea in Cel mirgit de El sa ne clguzeasca' soarta:
in Domn si Rege.
Pfin acetia am izbAndit.
Romnul de azi ca i strAbunul de odinioar ii face
aceia mArturisire de credintl:

Un Dumnezeu avem in cer,

Un Rege pe pmint avem...

Credinta nestrAmutat in aceste dou icoane ale eter-

nitAtii, nu ne-a putut-o smulge din cugete nici-o supu-
enie, nici-o silnicie.
Ce frumos ne vorbete Marele nostru Suveran despre
insemnAtatea bisericii strAbune:

In trecutul nostru, cheia de bolta' a rezistentei natio-

nale a fost biserica caci notiunile de patriotism si de
credint se confundau inteuna singur influenta or-
ganizarii sale a fost covrsitoare, in decursul vremurilor.
In lcasurile sfinte de sub jurisdictia Mitropoliei mol-
dovenesti, s'a putut pistra in vremuri de ta-zmerite
de bejenie, credinta in puterea de rezistent national".
(comemorarea ha Alexandru eel Bun 30 Octombrie 1932).

48

www.dacoromanica.ro
 Biserica noastra pravoslavnicg, intrindu-se, ptrun-
znd cu adevrat in sufletele tuturor, are acest rol
covrfitor de a ojeli rornnismul, de a-i da putere, de
a-I face nepieritor.
Investirea episcopulut de Cetatea Alba Di Ismail 24 Apri lie 1934).

Biserica lui Hristos, i in deosebi a noastra cea

ortodox, este o biseric ingaduitoare, o biseric a bu-
nttii, a milei 0 a pcii.
Eistorii acestei biserici trebue s faca dintr'insa un
lucru viu.
Credinja nu st oblojit, numai in cele patru ziduri
ale bisericii, ci in sufletul fiecruia.
Aveji grija acestor suflete, doritoare de pace, dori-
toare de bine".
(Investirea episcoptlor de Hue]. gi Caransebeg 8 Martha 1934).

Biserica a lost centrul cultural al viejii romne0i,

e bine ca ea si rmge tot astfel".
(Investirea episcopilor de Hue gi Caransebeu 8 Martie '1934)

Biserica este a lui Dumnezeu ci a neamului, deci si

a Regelui, care prin fapta 0 lege intruchipeaza neamul;
numai lor trebue s le slujeasc Biserica, i aceasta spre
intkirea i demnitatea ei".
(Investirea Mitropolitului Bucovinei 30 Octombrie 1935).

Popoarele frd scutul credinfei, oficat de tafi vor fi

fost, au rmas doar in paginile cronicilor prafuite de
vremi.

49 4

www.dacoromanica.ro
 Uncle sunt Ttarii, Cumanii, Pecenegii, Avarii?... Ca
fumul s'au risipit, inghititi de alte semintii ale paman-
tului.
Noi am ramas.
Despartiti cum am fost, nu ne-am ratacit totu. Aveam
in suflete Credinta in Cel de Sus i Algclejdea in Cel de
pe pirmint.
Prin ele Domnitorii trecutului i-au facut loc in isto-
rie, istorie pe care au impodobit-o cu vrednicii fara de
seaman.
Cu Cita nespusa mandrie cetim azi, in letopisetele
vremii, titlurile voevozilor de demult:

Io Mircea Basarab din mila lui Dumnezeu Mare

Voevod i Domnitor a toat tara Ungrovlahiei i al par-
tilor de peste munfi, 'Inca i spre partile ttrgti i
Amlaplui ci Fagaraplui Herfog, al Banatului de Se-
verin Domn si de amindou prtile pe toata Dunrea
pn la Marea cea mare i cettii airstorului singur
Stpnitor"...
Sau:
Din mila lui Dumnezeu, Io tefan Voevod Domnul
Moldovei"...
Sau:
lo Mihai, din mila lui Dumnezeu, Voevod al Trii
Romineti, al Ardealului i Moldovei batele i intari-
furi a toata cre#initatea"...

50

www.dacoromanica.ro
 Cetindu-le, asculti par'cI de peste veacluri, chemare de
bucium i simti cum se cimenteazA o legatura trainicA
intre vAleaturile ce-au trecut i cele ce-au sA vinA.
CAnd fiinta neamului i-a putut scutura zgura inrAu-
ririlor strAine, cAnd a prins a se infiripa o contiintA nouA
in sufletul celor ce vorbeau acela grai potrivindu-se in
cuget i simtiri i nAzuind spre acela ideal, atunci tit-
lul voevozilor s'a intregit cu un element nou.
AstAzi, Marital 0 Slvitul nostru Rege Carol al II-lea
ca i ilutrii SAi predecesori, ii statornicete temeiul
domniei pe puterea ci ajutorul lui Dumnezeu, dar in
acela timp i pe voinja Neamului:
Prin grajia lui Dumnezeu ,si voinja Najional, Noi
Carol al II-lea Regele Romniei, la toji de faja i vii-
tori, SAnAtatel
Urare din bAtrAni, care unete sub faldurile aceluia
sceptru, puterea sfntA a lui Dumnezeu, nAzuinta popo-
rului i strAmoescul salut: SAnAtatel
Cu gandul indreptat spre Cel Atotputernic astAzi ca
i in trecut, cu inimile pline de dragostea curatA pentru
Cel hArAzit de Dumnezeu sA ne fie Ocrotitor i Condu-
cAtor, cu credinta neovAitoare in steaua romAnismului
biruitor, stAm ca o stAncA de granit in jurul Tronului,
cucerind tot mai mult locul pe care-1 meritAm i in care
ne-a aezat:
Grajia lui Dumnezeu ci vrednicia strbunilor.

51

www.dacoromanica.ro
SCRUTATOR DE ORIZONTURI

IN vreme de razboi Ftim cAtA nadejde se pune pe os-

taul ce vegheama de sus din creasta unui deal sau
munte, pentruca multimea o#irii sa nu fie primej-
duita de vr'un atac duman.
Sentinela e ochiu neadormit, gata s descopere mice
micare dincolo, in lagarul inamic. Se 0-ie deasemenea,
ca. lupta este pe jumatate c4tigat, atunci cand ai putut
sa afli gandul celor din Ltd%
Dar in timp de pace?
Mai intai, cuvantul acesta ii justified doar aparent,
intelesul.
Cand nu e stare de razboi, adica atunci cand lupta-
torii a doul tabere nu-i asvarle unii altora moatea prin
iurq de gloante i obuze, suntern depring sa credem
ca. vietuim in pace.
Realitatea acestei notiuni insa, rAmne mereu un ideal
departat, spre care ne indeamna statornic Imparatul lu-
mii prin binecuvantarea-i cereased: Pace voug.
Vremea de pace este in fond, un camp de lupta mai
vajnic decat razboiul propriu zis, mai cumplit cleat ba-
tdlia cu tunuri ,si celelalte arme omoratoare.

52

www.dacoromanica.ro
 Aici stau la pnd interese vitale, nAzuinte de supre-
matie, orgolii de popoare. Aici se incrucieazA alte spade
i se valorificA alte arme de lupta. 0 Pace pierdut mai
mult decAt un Rzboi pierdut, inseamnA adesea mor-
mAntul intregii natiuni.
CAnd glasul tunului a inceput, o Tara face un singur
efort, cu desnAdejdea, pe care o dA teama de un destin
tragic. In aceastA imprejurare hotArkste otelul i sufle-
tul intarit de credintA in dreptatea unei cauze.
In marea i permanenta bAtAlie a vremii de pace ins,
trebuete un Scruttor de orizonturi totdeauna gata la
postul de veghe, totdeauna cu privirea atintita spre de-
pArtArile lumii, totdeauna cunoscator al schimbArilor con-
ditiunilor de viatA, totdeauna gata s vasleasca acolo
unde nu pAnde.ste coltul de stAncA ori tdrmul nisipos.
Lupta aceasta cu valurile nestatornice ale intrecerilor
de popoare, este grea,, foarte grea.
Este grea mai ales pentru tArile cu bogAtii i frumu-
seti naturale, rAvnite de cei din jur.
Pozitia RomAniei dupa marele rAzboiu, este fixatA te-
meinic pe un principiu de o inalta eticA nationalA:
Nu avem ginduri de cuceriri, dar ne-apinim cu ul-
timo pica-tura' de snge, brazda hotarelor {inept-1
Acel care i-a pus urechea la pamant ascultAnd si
descifrAnd unanima dorintA i vointA a poporului, pe
care apoi s'o inscrie pe steagul nAzuintelor de viitor,
este M. S. Regele Carol al II-lea, neobosit Scruttor de
orizonturi, Sinabol i interpret al neamului, ce-L incon-
joarA cu toata caldura unui devotament fArA seaman.

53

www.dacoromanica.ro
 Aceste rare si Inalte calitati de prevedere, manifesta,te
de Ilustrul nostru Suveran in primul deceniu de dom-
nie, ne-au asezat Patria pe un plan de apreciatd ierar-
hie in concertul popoarelor lumii. 0 spunem aceasta cu
legitima mandrie noi Romanii, dar au recunoscut-o i
natiunile europene ca i frile de dincolo de ape.
Ca s poti fi apreciat ca popor, trebue sa dovedesti
o puternica vointa de infaptuiri in interior, dar in acelas
timp trebue sa te afirmi i dincolo de hotare.
Ca Print Mostenitor, M. S. Regele a calatorit mult,
intregindu-Si i desavarsindu-Si cunoasterea temeinica a
civilizafiej umane.
Din ocolul lumii s'a reintors cu sufletul inarcat de
nAzuinta i dragostea de inaltare a Patriei marite.
Ce orizont cuprinzator Ii va fi statornicit in acea
epocal de idealism tineresc al varstei de adolescent!
A trecut printre stancile de argint ale Bosforului i
Arhipelagului, s'a oprit la Acropole s descifreze taina
veacurilor de civilizatie elena, a colindat Egiptul cu pi-
ramidele i Sfinxul pustiului impurpurat, in infricosa-
toarele cataracte ale Nilului cu mormintele dela Luxor
i misterele templului ridicat de Ramses al II-lea, a na-
vigat spre Indii.mangaind cu privirea imensitatea albas-
tea' a Oceanului Indian, a vanat lei si pantere in padu-
rile virgine de bambusi i palmieri, a trait viata mis-
tica a credinciosilor lui Budha ca i viata sclipitoare a
Rajahilor, a simtit fiorul Pagodelor cu reminescentele
unei vieti necunoscute noua, a strabatut Imperiul galben

54

www.dacoromanica.ro
cu toga comoara datinilor i obiceiurilor arhaice, du-
cnd pretutindeni in suflet icoana Tarii dragi i dorul
de a o revedea.
In rostogolirea istoriei, a avut prilejul sa cunoasca
viata sub cele mai reale aspecte, iar vitregia unor vremuri
pe care le-a bravat, departe de a-1 descuraja, I-au sporit
elanul de all ridica Neamul.
La chemarea poporului Satz iubit, pe care-1 cunotea
eat de bine din tranpele dela Oituz, MAr4ti, MArA-
mti i Cireoaia, iata-L Rege tindr i dornic de a fi
Cel dintai slujitor al intereselor nationale.
Un deceniu de framantari, transformAri i lupte cum
n'a mai cunoscut cronica lumii, I-au pus in lumina Inal-
tele-I insuiri de Suveran, ales de Dumnezeu sA ne che-
zauiasca destinul, intr'una din cele mai grele cotituri
ale istoriei.
Nu s'a multumit numai cu informatiunile, ofi cat ar
fi fost ele de juste, ci a cautat sA verifice personal rea-
litatile vigil internationale, prin contactul direct cu ma-
rii conducatori de State.
IatA-L Oaspete al tArilor vecine, iata-L invitat al Re-
gelui Angliei i Imparat al Marei Britanii, iat-L la
Paris la Prqedintele Republicii, iata-L la Fiihrerul Can-
celar al Germaniei.
Pretutindeni a purtat cu mandrie icoana Patriei pe
care o simboliza, pretutindeni 5i-a afirmat vointa de a
o ridica i a o face cunoscuta, impletindu-i nAzuinta de
papica colaborare cu hotarirea nestrAmutatA de a-i /As-
tra nqfirbit patrimoniul din strabuni.

55

www.dacoromanica.ro
 Acest mare spor de prestigiu, ce s'a adaogat prin Inal-
tele vizite facute conducalorilor de State, stalucirii i
demnittii romne5ti, s'a valorificat prin actiuni de un
covAritor folos national, aezAnd astfel o coloan6 pu-
ternica pozitiei noastre de putere european'A.
Increderea in noi a crescut, dragostea i recunotinta
fat de Tron i Purtatorul de Coroan sunt azi senti-
mente mai calde i mai puternice ca oricnd, iar hota-
rirea de a fi: gata la datorie, formeaz chez:a5ia islYanzii
de viitor.
Suntem un popor celi vede linitit de munca pentru
ridicarea sa, caci sus la postul de veghe avem un Suve-
ran Scruttor de orizonturi, in care credem cu toat pu-
terea fiintei noastre.

56

www.dacoromanica.ro
CALAUZITOR
AL DESTINULUI ROMANESC

NU putem cunoaFte tainele pe cafi ni le pAstreai

viitorul. Istoria popoarelor este o carte aspr,
care nu ingAdue nimnui sa i se ceteascd toate
paginile dinteodatA.
Definitia istoriei o dA a.a de frumos Marele nostru
Strjer:

Istoria este mai presus de toate un ceaslov al inte-

lepciunii din care trebue culese cat mai multe fapte
pentru ziva de azi i pentru ziva de maine.
Prea des nu se vad decal grijile prin care trecem, prea
rar ne uitdm greutatile prin care am trecut i pe care
le-am biruit".
(24 Ianuarie 1934)

Ceeace a fost i este, inseamn capitole dintr'o epo-

pee, despre care judecata noastra poate formula critici,
dar asupra celor ce vor fi maine, sau dincolo de maine,
ascutimea iscoditoare a mintii omeneti nu poate pa-
trunde, cleat printr'o relativA concluzie tras din pre-
mizele actiunilor cunoscute.

57

www.dacoromanica.ro
 Pentru tot ceeace ateptAm insa, pentru necunoscutul
ce ne preocupa. i. ne strecoara in suflet o grije perma-
nenta cu nadejdi de mai bine, intrebuinfam cuvantul
Destin.
Destinul, spre deosebire de fatalitate, este dinarnic.
El cere celor ce-I ateapta, o cat mai mare incordare,
pentru a-I ridica in stralucire i lumina.
Poporul romanesc nu i-a a#eptat niciodata destinul,
cu bratele incrucipte. Zicatorile pline de intelepciune ale
neamului, ne-o dovedesc:
Ajura-te singur, daci vrei s te ajute i Dumnezeu"
sau:
Cum ifi vei afterne a.a vei dormi", sau: Ca s nu
te inneci, trebue sa dai din maIni".
Toate acestea sunt principii de viata, scoase din lunga
experienta a trecutului; legi care se potrivesc tot aa de
bine individului, ca i colectivitafii nationale.
Recentele evenimente istorice ne stau pilda vie i ne
invata ca la faurirea acestui destin contribuim cu totii,
dela cel mai modest slujitor al Patriei, pana la cel cu
rosturi i Ina lte raspunderi de Stat.
Cine ne calauzete spre culmea de lumina a viitorului?
Care este permanenta ce leaga valeaturile i genera-
fine ce se urmeaza?
Ce factor determina calea spre acest destin pe care
sufletul nostru il dorete cat mai fericit, cat mai stra-
lucit?
Un frumos raspuns il gasim in cartea Enquete sur la
Monarchic." de Maurras prin glasul lui Buffet:

58

www.dacoromanica.ro
 Un Suveran ereditar se confunda cu destinul neamu-
lui ce I-a ales. El reprezint creerul i sistemul nervos
central al unei natiuni. Freamt cel dintgi la semnele
primejdiei pe care tie s le descopere ca nimeni altul
i nu are decit o singuri aspiratie: aceia a Neamuiui
Su.
Constructia sa de ordin spiritual este dup'a cum suni
un enunt geometric, pozitia in care-L oblig sa actio-
neze interesul i binele public. i El se poate ifuela farg
indoial, dar e factorul Suprem care sesiseaz i indrep-
teazd fara" intrziere.
Ceeace este admirabil intr'o monarhie, este supletea
i varietatea fortei sale, siguranta viitorului.
RAndurile de mai sus invedereazd covAritorul rol al
unui Suveran, in cAlAuzirea poporului spre destinul slu.
M. S. Regele Carol al II-lea, pe care Providenta ni L-a
&mit intr'unul din momentele critice ale vietii publice
de dupa rAzboi, intrase de mult in contiinta Neamului
ce-L inconjurase cu atAta dragoste, cu atAta respect i
cu atAta nAdejde pentru consolidarea Patriei intregite, la
infAptuirea cAreia luase parte ca osta, ca sfetnic i ca
Print de CoroanA.
NAscut i crescut pe pAmAnt romAnesc, hrAnit din bu-
curiile i chirerile poporului, sorbind din datini i obice-
iuri vechi aceia pAtimae dragoste de glie, cucerit de
taina sand a credintei strabune i strAngAtor al tutu-
ror nAzuintelor obteti, Suveranul nostru este cu ade-

59

www.dacoromanica.ro
varat creerul Si sistemul nervos central al Natiunii Ro-
mane, cum definete pe Monarh, Charles Maurras.
Ca i Marii Sai inaintai, Suveranul Romaniei 5i-a
infratit destinul cu al Tarii pe care o simbolizeaza, sim-
find vibratiile nazuintelor obtesti din care descifreaza
traseaza liniile marl ale viitorului.
Nici un alt Rege al pamntului n'a trait mai intens
viata autentica a Orli sale, ca Mare le nostru Suveran.
Aici sta una din marile Mine ale stralucitelor reali-
zri cu care 5i-a impodobit domnia.
Cine n'a tresarit de o nestpanita admiratie, cand L-a
vazut copil cu par de aur, imbracat cu straele de cio-
ban, in camaa inflorata Cu arnici, in opinci faranqti
cciula din strabuni, rezemat in bata crestata cu migala
de manuta Lui de copil regesc?
Printul Carol, spune distinsa scriitoare franceza Mi-
chelle Deroyer, in lucrarea Au Pays de Carol II", este
un Print autentic Roman. Prime le Sale ganguriri au fost
Baba" povestilor vechi si Ursu". Cresterea ce .1 s'a
dat a fost sever& caci viata pentru Conducatorii de po-
poare este mai aspra" decal a supusilor. In sufletele lor
trebueste sadit principiul dreptatii prin cunoasterea tu-
furor greutatilor de trai.
Printul Carol stia din cea mai frageda virst ca Pa-
tria Sa isi durase existenta din suferintele trecutului mi-
lenar.
Ce mult doria El sa fie asemanator cu acei Voevozi
aparatori ai Crucii i gliei stramoeti:

60

www.dacoromanica.ro
 Mircea Voevodul, Mihai Viteazul, Stefan cel Mare,
Brancoveanu etc.
Gaud i se povestea 'despre viata marior Domnitori
ai precursorilor anti in suferinta, ochii Si alba.5tri se
inviorau de o putere tainica i in suflet se proecta arza-
toarea dorinta de a fi cat mai curand in serviciul Pa-
triei i poporului Salt.
Trairea aceasta nemijlocitA a realitAtilor romneti, I-a
prilejuit cunoa5terea profundA a sufletului national i
pretuirea frumoaselor calitAti pe care a tiut s le des-
copere i sa le puna in valoare atunci cnd vremurile
au cerut.
Si dacl este adevArat CA in vremuri de restrite se ci-
menteazA legatura sfAntA intre Rege i Popor, apoi epo-
peia intregirii, a cArei prefata s'a scris cu atAta suferintA
i sbucium sufletesc, indurate dela Rege i toti membrii
Familiei regale pAnA la cel din urmA cetAtean al Tarii,
a fost examenul marei incercAri a dragostei nemAsurate
care pornete de sus in jos, in aceia mAsurA cu care
se ridicA de jos in sus.
Destinul Neamului RomAnesc?1
II ateptam pe antierul muncii de ridicare a Tara cu
mistria consolidArii dinAuntru i cu armele in piramidA.
In fata noastrA se gAsete un simbol: Regele Tarii.
Din culmea in care se gAsete la Inaltul SAu post de
comandA, scruteazA cArArile soartei i hotArAte legile
de maretie nationalA.
Avem un drum comun i credem cu tArie in steaua

61

www.dacoromanica.ro
viitorului nostru, spre care ne caluzqte cu atita grij
it pArinteasca ocrotire, Mare le StrAjer al Tarii in fru-
moasele-I cuvinte:

Toji Romnii sunt datori, in aceste clipe, and multe

primejdii se pot ivi, sa lase la o parte interesele perso-
nale, 0 sa munciasci cot la cot, intr'un singur gand: al
consolidarii najionale.
Toji trebuie sa fie con4ienli ca numai printr'o inta-
rire 4 inflorire a ob4ei romine0i, poate fiecare
gsiascg fericirea i lin4tea.
Nu poate sa rnai existe in Rominia de maine un in-
teres particular, care s nu stea alaturi cu interesul ob-
tesc al Patriei.
Consolidarea Orli este o datorie faja de istorie, fafa
de sutele de generajii care au luptat 0 au patimit pentru
menjinerea unui neam statornic, care 0-a jucat, ticut
dar !Iota-rat, rolul lui in desvoltarea civilizajiei europene.
In numele acestui trecut, in numele acestor strabuni,
cari au indurat atatea pentru viabilitatea neamului roma-
nesc, trebuim noi, cei de astazi i aceia care ne vor urma,
sa luptam i sa ne unim, pentru ca o mo$enire atat de
glorioasa sa fie ferita de orke primejdie dupnanl
(RAspune la felleltArile Guvernulul 1 Tanuarie 1939).

62

www.dacoromanica.ro
SIMBOL AL UNITATII NATIONALE

DACA analizam putin cel mai redus nucleu de

colectivitate, familia, observAm in mic, aceleai
fenomene cari determina i legile fundamentale
dui:4 care evoluiaza o Natiune.
Tata reprezintA girul de autoritate i prestigiu fami-
liar, iar grija lui de cApetenie este indreptatA spre o exis-
tenta cat mai onorabila i de un cat mai accentuat pres-
tigiu. El asigura poziti sociala a micii colectivitati prin
tot ce poate infaptui, ca i prin posibilitatile sale de afir-
mare.
Una din grijile de capetenie este aceia de a se releva
in mediul inconjurAtor, catigand increderea i respectul
unanim.
Parintele stabilete in acela timp unitatea de familie,
armonizand viata copiior i. celorlalti membri, punand
de acord interesele generale i fixand liniile unei con-
duite care sA realizeze principiul educativ i etica bu-
nelor deprinderi.
El trebue sA aibe in vedere varsta celor pe cari ii o-
crotete, varietatea aptitudinilor i preocuparilor fireti.
Ca s poatA reui in greaua sa misiune, tatAl are ne-

63

www.dacoromanica.ro
voe sA fie inteles 0. ajutat, respectat 0 mai presus de
toate iubit.
Orice actiune lAturalnicA a unuia din membri, se rAs-
frange asupra bunului mers aI familiei intregi.
Munca 0 credinta trebue sA fie pentru toti temeiul
de viata. colectivA.
DacA largim acum cadrul acestei celule sociale 0 re-
constituim organismul marei colectivitAti nationale, gA-
sim acelea0 elemente principale, pe fundamentul cArora
se ridicA o Tara.
PArintele ocrotitor 0 calAuzitor al marei familii roma.-
neti este Suveranul.
Din cAmpul vast al multiplelor Sale preocupki, Mo-
narhul i0 asumA tot ceeace poate creia nimbul de lu-
mina. i prestigiu pentru poporul SAu.
EI face istoria.
De Regele Carol I se leagA independenta prii, rega-
litatea ii primele inceputuri de civilizatie autobtonA. El
a tras cea dintai brazdA pe un ogor ce-0 astepta s-
manta nenumAratelor infAptuiri.
Regele Ferdinand I a, inscris in istoria Neamului un
alt capitol de glorioase vrednicii romne0-i, culminnd
cu epopeia intregirii.
M. Sa Regele Carol al II-lea, al treilea in scaun de
Regi, a deschis odatA cu primul deceniu de domnie un
capitol care incoroneazA 0 pune in valoare marile infAp-
tuiri de panA aci, statornicind o inteleapta pedagogie na-
tionalA, care sl transforme sufletuI romnesc, d'andu-i tot-

64

www.dacoromanica.ro
deodata constiinta unei misiuni ce are de implinit aici
la portile orientului.
La frageda varsta a visurior de adolescent (17 ani),
iata ce scria sub pseudonimul Cadero" (Carol de Ro-
mania) in revista stiintelor aplicate:

0, Romnil ieiti din scepticismul vostru f i ajutati

pe aceia cari sunt meniti s faca" a falfasi pe cimpul ne-
sfirfit al vAzduhului, drapelul mret al Patriei... .

Coloanele de rezistenta si tarie, le-a fixat in coman-

damente de munca, cristalizate in principiul slant al uni-
tafii de simfire fi actiune.
Rzboiul intregirii a fost castigat prin jertfe grele.
Din sutele de mii de morminte presarate pe intinsul
Tarii A.sezat in dreptele-i hotare, rasar tot atatea lu-
mini ce ne tin treaza constiinta marilor indatoriri. Pe
creste de munte ca si pe zavoaie de ape, oriunde iti
intorci privirea, intalnesti marturia sacrificiului obstesc
al generatiilor ce ne-au lsat mostenirea visata din stra-
mosi.
Deasupra tuturor jertfelor, deasupra constiintii si ras-
punderilor prezente, deasupra plaiurilor insorite de cele
mai calde si luminoase raze si peste comoara nepretuit
a datinilor, obiceiurior, a portului, a graiului si sufle-
-tului romanesc, falfaie permanenta unui Simbol spre care
ni se indreapta gandul si hotarirea, dragostea si nadej-
(lea: Regele Tdrii.

65 6

www.dacoromanica.ro
 El reprezinta Unitatea venica a neamului, icoana care
strange din privirile celor 20 milioane de Romani, ce se
indreapt cu netarmurita dragoste spre ea, fiorul nazu-
intelor o4teti caluzindu-le spre limanul stralucirii ve-
nice.
Ce cuvinte de evanghelie adreseaza tineretului

Unificarea nalionali, a facut-o generajia dinaintea

voastra; consolidarea acestei unificari, voi, generajiile
ce se ridica, aveli datoria de a o implini".
(8 Iunie 1937).

Fiecare generajie cu timpul ei, fiecare generafie cu

mentalitatea ei, fiecare generajie cu sufletul ei.
Fara a crede ca generajiile, care au facut marele razboi
i care, cu sufletul lor de atunci, au infaptuit unificarea
definitivi a Romniei, au fost mai prejos deaf cele de
astazi, am credinja ca sufletul generajiei de astazi, este
ceeace trebue Tara de astazi".
(Doctor honorls cause Universitatea Cluj 13 Innis 1937).

Fiecare tinr trebue crescut in credinta ca este man-

dru de a fi roman, ca este mandru de jara lui i ca, prin
sentimentul lui de solidaritate nalionala i prin munca
neprecupejiti in folosul oNtesc, trebue sa contribue la
progresul Patriei".
(Radio -- 1 Deeembrie 1935)

66

www.dacoromanica.ro
 Am luptat cu credinfa i am biruit, cu jertfa intere-
selor noastre individuale.
Aceast jertfa nu s'a sfauit cu itnplinirea primului fel
al luptei, ci ea trebuie sa continue, ca sa se indeplineasca
unitatea sufleteasca a tuturor forfelor pentru cucerirea
felurilor de maine: prosperitatea i intarirea Romnier.
(Inaugurarea Arcu lui de Tr lumf 1 ,Deeembrie 1936).

Numai o Romnie unit va putea nazui la o desd-

varfit consolidare ci glorie.
Numai o Romnie unit va fi in stare s fie atat de
puternica, Inca nici un duman fie dinauntru, fie din
afara si nu indrazneasca s se atinga de ea.
(Seoala pregatitoare de anted 18 Decernbrle 1938).

Cine poate pretui i intelege mai bine aceast Uni-

fate de suflet romanesc cleat Suveranul, care a trait mo-
mentele mari ale infaptuirii ei 0 care a contribuit efec-
tiv la realizarea idealului national?

,,Romnia trebue de acum inainte s p4easca pe un

drum nou.
Ea trebue sa-i afirme fiinfa ei nafionala i intangibi-
litatea granifelor, prin alte mijloace decat pietrele de ho-
tar i piepturile vitejilor ei ostai".
(lac!, decorarea oragulul 1 Noenibrie 1933).

67

www.dacoromanica.ro
 In trawele din valea Cainului ca i la Oituz in tim-
pul grelelor lupte, Prinful Carol infruntand primejdiile,
venea ca o raz de nadejde i incurajare, de multe ori
pe neateptate, controland hrana trupei, starea echipa-
mentului, &and pretioase indrumari tactice i ridicand
moralul ostailor din primele linii.
Astazi, acest mret Simbol al Unit fii nationale este
aezat ca un talisman al isbanzii in sufletele tuturor Ro-
manilor, radiind increderea i dragostea pentru prop-
irea Patriei.
Copiii, viitorul Neamului, se pregatesc in spiritul cel
nou al doctrinei strajereti, pe care a druit-o generatii-
lor ce se ridica ca pe o hran a sufletelor ce trebuesc of e-
lite, asigurand astfel venicia unitaiii nationale. Prezen-
tul e clipa care zboara. Viitorul a fost i este pentru
M. Sa Regele preocuparea de capetenie, cad el reprezinta
venicia.
Pentru aceasta vqnicie Si-a inchinat toate puterile si
insuitile cu care a fost inzestrat de Dumnezeu.
Ce frumos i cat de stralucit a fixat Majestatea Sa
in discursul dela 27 Februarie 1939, druirea unei parti
a sbuciumului de fiecare zi, pentru cele ce vor ramane
dincolo de existenta noastra:
Traim pentru viitor, prin tot ce-a fost bun qi sntos
in trecutul nostru. Datorm urmaOlor noqtri mo#enirea
neprihanita a strbunilor. Nu trim pentru noi ci pentru
ziva de azi. Noi cei de-acuma suntem pieritori. Vepic
este entitatea national. Vepic este progresul Natiunii.
Iat scopul. Pentru ea trebue s ne inchindm viata qi

68

www.dacoromanica.ro
toati munca noa'stra. Ain producem pentru ceeace este
pieritor, ci pentru ceeace 1-amine de7apururea. Simbolul
vesniciei sunt copiii nostri, iar vesnica noastra este Ro-
mania.
La munca deci cu Credinta pentru Patria noastra
scumpa.
Traiasca Romania vesnica in hotarele ei firesti".

Cuvinte de evanghelie, smulse din suflet i dAruite

sufletelor.
Iat cum Suveranul ne arata datoria fata de Patrie:

A lost o fatalitate istorica, a lost un fapt contra ca-

ruia oricine ar fi putut S lupte, dar care trebuia s se
sfarseasci prin acea unire a tuturor Romani lor.
Dar niciodata aceast realizare, oricat de naturala ar
fi ea, nu si-ar fi avut intelesul ei inalt, nu ar fi putut sa
insemne in istoria lumii acelasi lucru, daca nu ar fi fost
cladit pe temelia unor sacrificii de sange, care au facut
ca aceast credinta si fie vie si care pentru viitor ne
irnpune nou, generatia de astazi si cea de maine, dato-
ria neprihanita de a pastra aceasta mostenire nestirbit
si din ce in ce mai intrita din punct de vedere al cre-
dintei nationale si din punct de vedere al puterii mo-
rale",
(Alba Ia lia. Desvoltrea monumintulul lul Horla, Cloaca a Cripan
14 Octornbrie 1937).

Cand zicem Rege, intelegem Tara si vesnicia ,unitatii

nationale.

69

www.dacoromanica.ro
TEZAUR AL NAZUINTELOR
DE VIITOR

Noi, aci, la marginea de rdsdrit a Euro pei,

am fost zidul asupra cdruia s' au priiveilit atdtea
ri atdtea nvdliri i noi am rdmas aci neclintiti,
lade plinindu-ne fdrd soviiire Malta misiune a de-
stinului nostru istoric.
Poetul a zis: Apa trece pietrele rdmdn". Un
lucru e cert : permanenta po porului romdn.
(Radio Ora Natiunli 18 Septembrle 1933).

FIECARE avem o nAzuinta spre care tindem, dar

la capAtul cAreia nu ajungem niciodatA. Ceeace ni
se pare cl am atins in anumite imprejurAri, nu este
cleat o fazA a idealului. NAzuinta este un neslArit ur-
cu de munte. Cnd credem a am ajuns, vedem cl alt
orizont se deschide, dincolo de care urmeazA un altul.
Este senzul vietii i. justificarea ei.
Idealul este venic, ca g ndzuinta de a-1 realiza.
OdatA de mult, ni se pArea cA Unirea tuturor Roma"-
nilor este supremul ideal. In momentul cnd 1-am in-
f Aptuit, ne-am dat sea,ma cA ceeace visam nu era decal
o etapA in drumul fArA de sarit al viitorului.
Din culmea unde am ajuns prin atAtea jertfe i deasu-

70

www.dacoromanica.ro
pra careia credeam ca ne vom odihni dominand impre-
jurimile, am vazut ca se ridica noui creste i plaiuri,
spre care ne imbie puterea interioara a nazuintei.
Viata nu sufera odihna 0 se razbuna pe acei ce-o pre-
lungesc.
0 epoc de popas a unei Natiuni, fie ea cat de scurta,
face s se distanteze de celelalte. Sfortarea va trebui s
se dubleze i descurajarea se profileaza in contiinte.
Deaceea, ca i taranul care simte CA se odihnete cand
intoarce plugul la capatul razorului, pentru a-I infige
apoi intr'o brazda nota, poporul romanesc ii gasete
izvorul de energie in varietatea preocuparilor i actiu-
nilor constructive.
Primul exemplu 11 da insui M. Sa Regele Carol al
II-lea, neobosit rascolitor de energii i cercetMor atent
al nevoilor de viata nationala, in care pulseaza ritmul
vietii obteti i nazuintele poporului:

Spada care se ridici falnica spre cer, si fie semn tu-

furor acelora cad rgvnesc asupra pmntului romnesc;
aceast spada va cdea fulgerator, afirmnd Inca odat
tAria i dreptul nostru".
(Desvellrea Monumentului Blruintel Ia MrtateeatI
20 Septembrie 1934). .

Rominia nu-0 alcalue0e o forta armat in scopuri

agresive; hotrit nu, dar tot afa de hotrit o intrefte,
ca sa apere, in orke clipa, granitele ei fire0i ci dreptu-
rile neamului romnesc.

71

www.dacoromanica.ro
 Aceasta intrire a o0irii, asiguri pozitia noastr inter7
nationala-ci d mai mult greutate cuvntului nostru.
Ea ajuti firul politicii externe, politica de indepen-
dent i demnitate national.
Vrem raporturi bune cu toti, vrem convietuire panica
cu vecinii no#ri.
Vom ',Astra aliantele noastre, vom iubi pe prietenii
noftri, dar vom apara cu hotarire ci sfintenie drepturile
noastre".
(11/tapuns la fellettIsrlIe Guvernulul 1 Ianuarie 19.39).

Aceste nazuinte, in manifestarea carora descifrezi o

declanare de energii colective, se indreapta spre ori-
zonturi deosebite, dar care formeaza complexul vietii na-
tionale.
Apararea hotarelor ci integritatii nationale. Cea dintai
i cea mai puternica nazuinta manifestata statornic de
Mare le Strajer al Prii, ca un reflex al nestramutatei vo-
inti nationale, este apararea i intarirea granitelor roma-
nqti ca i a intregii vieti autohtone.
Pentru realizarea acestui imperativ, Majestatea Sa nu
precupetete nici-un sacrificiu, nici-o sfortare. Prin int-
rirea continua a armatei in frunteta careia se gsete,
prin inzestrarea acestui factor de o covaritoare insem-
natate pentru asigurarea viitorului, cu tot materialul ne-
cesar dar i cu taria unei credit* in dreptatea cauzei,
M. Sa Regele a dovedit ca tie ce vrea.
Ceeace face insa taria de stanca a preocuparilor de

72

www.dacoromanica.ro
aparare national, este mai mult deat orice, temeiul unei
etici a cArei profunzime justifia certitudinea victorieil
Noi nu urmiritn cuceriri de neamuri, dar ne apa-rm
brazda sub care avem ingropati strbunii.
Par'cA ne vine din adancuri de veac, ecoul versurior
cu care Mircea ii statornicia isbanda:

Eu imi apr srcia i nevoile i Neamul

de-aceia tot ce mic 'n tara asta, rul, ramul
Mi-e prieten numai mie, iarg tie dufman ti-este
Duma-nit vei fi de toate, far'a prinde chiar de veste.

Dragostea deosebitA pe care M. S. Regele o arata sta-

tornic armatei, se evidentiaz si din frumoasa tradifie
de a se gAsi in zile de srbtori mereu in mijlocul osta-
silor i corpului ofiferesc ca si din Inaltul gest de a in-
vita la Palat si a refine la masa pe toti tinerii ofiteri
.sefi\ de promotie din diferitele arme, in ziva fericit and
li se aseaz rie umr prima tres de sublocotenent. Sunt
clipe inrefe cari se reflect in adncuri)cle suflete ost-
sesti, cimentand legatura curatA intre Comandantul Su-
prem j acei ce-L reprezint in fata unitAtilor.
Ce cuvinte frunioase le adreseaza cu acest prilej Su-
veranul:

Spre a fi un ofiter definitiv trebue mai presus de

toate s fii cettean desa-virit.
Din tot sufletul doresc ca 'of iterii Romni si fie pild
tuturora, avnd inaintea ochilor virtutile ce stau la te-

73

www.dacoromanica.ro
melia oricirei armate; credint care Suveran, dragoste
de Patrie, camaraderie loiali, sinitul neqovaitor al da-
torier.
(Juramantul nollor ofitert 1 lune 1931).

Cariera de of iter este un apostolat, semnat de greu-

tafi si de sacrificii pe care nu le poti invinge cleat prin
inalte virtuti sufleteti".
(Sinai& Inaltarea la gradul de sublocotenent al Mar lei Sale
Voevodului Mihal 25 Octombrie 1937).

A fi ofiter nu inseamn a purta numai unifortna; in-

seamn a fi ozn intreg ci inainte de toate, a avea spiritul
de creding i spiritul neprecupetit al disciplinei.
Acest suflet, care sunt convins a bate in sufletele
voastre, trebue sa se desvolte qi sa creasc, ca s deving
o a doua naturr.
(Rtdicarea la gradul de sublocotenent a promotlei 1937 Maria Ss
Mihai Mare Voevod de A.lba lulls 4 In lie 10$7).

In timp de pace educatori ai natiunii, in timp de rz-

boi apr.itori vajnici ai granitelor frii, aceasta este da-
toria voastrd de orice clip".
(Juramantul elevilor ocolii mlaitare Bucureoti 18 Noembrie 1933).

Cariera de ofiter nu este o meserie ca ori i care

alta, ea este un apostolat, cgruia ii drueti toat
fiinta ta.

74

www.dacoromanica.ro
 Esenfa chiar a juramintului ost4esc este nobil, cad
ea confine fagaduiala de a rmne credincios fara p-
viire pang la suprema jertf a.
Of iferul, deci, din aceast clipa nu mai aparfine cleat
Patriei. El are datoria suprem de a fi statornic in sltriba
acestei singure came".
(Sceals pregititoare de ofiteri 18 Deeembrle 1939).

Ali infeles, dorind sa devenifi ofiferi, o carieri care

a lost totdeauna socotita ca una din cele mai nobile.
In trecut, ea era alcaluita numai din aleii clanului
boeresc; astazi ea este larg deschis oricui.
Dar chiar daca ea ruz mai este alcatuit dintr'o nobi-
lime de natere, ea trebue s constitue o elita a nafiunii,
o noblefe a .sufletului, plina de credinfa cake Tara i
Tron".
(Seoala pregatltoare de ofiter1 18 Decembrle 1938).

75

www.dacoromanica.ro
SPRIJINITOR SI OCROTITOR
AL CULTURII NATIONALE

0 alt preocupare a Suveranului nostru care repre-

zint o puternia nAzuintA a tnArului popor ro-
mnesc, este cultura nationala.
Cu slov de aur ne-o spune M. S. Regele:

Ce a insemnat aceast nage romneasc in cultura

otnenirii?
Frg fovire avem dreptul de a rspunde ca i noi
avem un loc, fie el chiar modest, dar in tnodestia lui, ho-
taritor si falnic.
Dac n'ar fi decal faptul ci de zidul mndrilor Car-
pati s'au izbit i faramitat attea cotropiri distrugatoare
a lumii civilizate de pe atuncil
Noi am lost creozotul istoric in care s'a contopit inteo
vefnic fierbere, cultura Apusului cu aceia a Rdsritului.
Din acest aliaj, produs al attor dureri si puteri de re-
zistent, a risrit cultura specific romneascr.
(La Soc. Radio-Difuzfune U Februarle 1932).

76

www.dacoromanica.ro
 Imbogatirea patrimoniului prin tot ce poate creia spi-
ritul romanesc, prin itot ce poate constitui o mAndrie
care s treac dincolo de hotar, constitue un puternic
mijloc de afirmare a geniului national.
IatA cAteva fragmente din evanghelia culturii roma-
neti:

In sufletul fileu este o dragoste adanca i o credint

desaviuita, c prin carte, se propagi cultura qi c prin
cultura se inalti un nem".
(Zlua cS.rtlt 24 Iunie 1938).

Oamenii sunt trecatori, faptele lor chiar sunt treca-

toare, dar gndirea lor ramne venic, ca o pecete a tim-
purilor".
(Stiptfmatina ar811 12 Mal 1936).

Ed nu pot concepe c o fath poate sa insemneze ceva,

ori cat ar fi de mare puterea ei armata, daca nu-i spo-
rete pana la extrem patrimoniul intelectual. Numai prin
acest aport adus tezaurului cultural al omenirii, o na-
tiune poate rmine inscris, pentru totdeauna in istoria
(Academia Roman& 3 Noerabrie 1931).

Neamurile dela care au ramas cele mai adanci urrne

au fost acelea care au excelat pe taramul culturii, al civi-
lizatiei i progresului omenirii".
(Serb Arile Astral 8 Septembrie 1933).

77

www.dacoromanica.ro
 Astizi, and neamul nostru are fericirea de a fi unit
inteun singur trup, opera cultural sti pe primul plan
al infaptuirilor, cici ea este cheziia supremd a menti-
nerii neamului nostre.
(Serbaxlle Astral 8 Septembrie 1933).

,,Cultura nu este un lucru de sine stttor; este un

element de cipetenie in sinteza puterii qi dreptultni la
viatg al unui neam.
Ea este partea nepieritoare a patriotismului national,
care di dreptul unui popor de a supravietui eternittii.
(Umversitatea Cluj. Doctor honorls cause" 13 Iunie 1937).

M. S. Regele a dinamizat cultura noastrA, stimulAnd

energiile 0 aezAndu-le in cadrul viefii de stat. Iubitor
al graiului curat motenit dela strAmo0 tie ca nimeni
altul sA cucereasca. prin frumusetea discursurilor pornite
din adAncul sufletului, adevarate pagini de evanghelie
romneascA 0 indreptare de viatA obteascA. Inzestrat
cu podoabele unei culturi superioare, Mare le StrAjer e
in curent cu intreaga evolutie a spiritului omenesc. Prin
tot ce a realizat in acest domeniu ca 0 prin grija 0 aten-
tia de care s'a bucurat cultura 0 0iinta romAneascA,
M. S. Regele Carol al II-lea meritA cu prisosintA titlul
de Regele Culturii.
IatA cAteva exemple de prefuire a cArtii:

Cartea este acel motor de vieati, acel mare indrum-

78

www.dacoromanica.ro
tor spre fapte, care, din frageda copilarie, pgn la a-
dnci btanete, este un tovaas nepretuit al omului.
Dela copilul mic, care asfoe#eadesea rupndu-le
foile, i pe care nu-1 atrag cleat pozele, p5n la adoles-
centul purtat de ritmul poeziei, i pgna la omul matur,
care cite#e ca sa-qi intreasc sufletul, cartea reprezinti
intreaga desfasurare a vietii omeneti".
(Ziva CSrtii 20 Mai 1933).

Paznuirea artii, care este bine si trebue s fie tot-

deauna o traditie sfinta a intelectualittii romnesti, este
o prznuire a gandului fi a sufletului intregului nostru
neam".
(Inaugurarea sItptIunanii earth 12 Mai 1935).

Produsul literaturii romanefti trebue s fie produsul

intregului suflet al neamului Meu.
Iat directiva Mea:
Dela sufletul scriitorilor la sufletul cititorilor qi prin
sufletul cititorilor la ridicarea sufletului neamului".
lat lozinca, ce de astzi inainte trebue sa condua
.scriitorimea".
(Luna arthi 9 Mai 1239)

79

www.dacoromanica.ro
MARE INDRUMATOR IN
ECONOMIA NATIONALA

UN popor ii statornicete puterea existentii pe co-

loana economiei nationale. M. Sa Regele a in-
teles acest insemnat comandament i a dat im-
puls tuturor ramurilor de productie rornneasca. Indus-
trii de tot felul i-au htat avant i bogatia tArii cu nese-
catele ei isvoare, a fost pus in valoare. Un spirit nou
incepe s se adanceasca in contiinta publica: nationali-
zarea tuturor ramurilor de productie in care abundau
strinii. Inalta preocupare s'a extins apoi asupra prin-
cipiului de completa independenta economica, prin acor-
duri ou strainatatea unde sl ne desfacem produsele.
Ce cuvinte pline de imbarbatare rostete Mare le nos-
tru Regel:

1,Desvoltarea bogatiilor naturale ale Rominiei este una

din nevoile absolute ale zilei de maine; nu putem lsa
atitea ;'at.itea comori neproductive.
Pentru a prop4i avem nevoie de noui mijloace .5i a-
ceste mijloace trebuesc gsite".
(Itti.spuns la fellcitarile Guverhului 1 lanuarle 1939).

80

www.dacoromanica.ro
 In aceast incurajare, in aceast noua desvoltare, care
voiti sa o dati industriei anepei qi inului, Eu flu vd
numai un mare spor de venit pentru economia national,
vad mai ales implinirea unui gol in vie* trneasci.
Taranul nostru, obifnuit de a lucra numai cultura pa-
mntului $i de a se odilmi in restul timpului, va gsi
prin aceast noui industrie, care trebue sa fie o in-
dustrie casnia, mijloace noui de trai i o sperant
sntoas de bun i rodnic imbogatire".
(Expozitia Lien nationale a femeilor romitne 10 Mal 1937)

Aceast Academie este o qcoal de ftiinta, dar este

o coal care are i un scop inalt national: acela de a
crea o adevrat economie national, un adevrat comert
i o industrie national romanneascr .
(Inaugurarea Bibliotecii Aeademiei de Inane etudii cornerciale
ei induetriale din Bueureeti 30 Noembrie 1935).

81

www.dacoromanica.ro
 STRALUCIT ANIMATOR
DE TINERET

IN cadrul marilor probleme de interes national si ca o

expresie a nAzuintii de asigurarea viitorului, M. S.
Regele a luat sub Inalta Sa ocrotire educatia si indru-
marea tineretului.
STRAJA TARII este o institutie al cArei fundament
ideologic si doctrinar a fost fixat de Majestatea Sa, prin
aplicarea unei metode specific romnesti. Sase milioane
de tineri cresc astzi in atmosfera vietii celei noui, in-
. drumati de o suta de mii de comandanti, profesori, in-
vatatori, ca si din celelalte profesiuni sau indeletniciri.
Icoana Trii, asezat in concertul popoarelor lumii
la loc de cinste, se intregeste astfel prin temeinica pre-
gatire a generatiilor ce se ridick asigurand desvoltarea
viitoare a Neamului prin realizarea Devizei:
Credintd si Munca pentru Tara si Regel

82

www.dacoromanica.ro
STRAJER AL CREDINTEI SI
TRADITIILOR STRAMOSESTI

CREDINTA care nu este urmat de exemplul viu

al faptei, este un porn fArA roade. Numai atunci
fiorul slant ce inalzeste un suflet, dobandeste
aureola desAvarsirii, cand a putut depasi cadrul unei
abstractiuni, intrand in domeniul creiatiei.
Credinta neamului nostru este dinamicA. Pe fondul ei
moral si religios se brodeazd fapta, generatoare de pro-
gres.
M. S. Regele Carol al II-lea este si in acest dorneniu de
spiritualitate, Cel dintai la datorie.
Ndscut pe pamantul Patriei, botezat in religia strArno-
eascd, Fiul de Rege coboritor din cele mai ilustre fa-
milii domnitoare, a avut ca orice Roman in jurul cristel-
nitii, in care avea sa fie scufundat dup datinA, aceleasi
fete bisericesti imbrAcate in aceleasi odAjdii sfinte, su-
pus acelorasi oranduiri ale credintei.
Dragostea de bisericA si cele sfinte, formeazA pentru
Suveranul Romaniei, una din principalele caracteristici
ale vietii.

83

www.dacoromanica.ro
 Crede cu toatl aria in legile cre0:ine 0 le respeca
cu adAncA cucernicie.
IatA cAteva din naretele indemnuri ale Suveranului:

Biserica a lost centrul cultural al vielii rominefti, ci

e bine ca ea s rmie tot astfel".
(Investirea episcopilor de Husi si Caransebes 3 Martie 1934)

Dupa ;coal, in care s'a invjat ce trebue sa tie fie-

care, voi ierarhii aveti frumoasa datorie de a fi educa-
torii slujitorilor altarului.
Puterea noastr, a unui popor, oglinde0e puterea mo-
ral a bisericii lui.
Faceti ca aceast oglindire sa- fie aa, ca toti sa" ne bu-
cut-dm de dinsa".
(Investirea episcopilor Aradului si Hotinului)
21 Decembrle 1935

Mai mult ca oricnd, parabola Mntuitorului despre

sernnalor este actual, dar nu trebuie s ne speriem de
parantul neroditor; ca i in agricultura, trebuie s in-
vafm sa ne pregalim ogorul, ca sa incolteascii mai ro-
ditor lanul".
(Investirea Mitropolitulut Moldovei ei Sucevei)
30 Ianuarie 1936

La Palatul regal, postul este o realitate cutn poate

doar la taranul satelor se mai intAlne0e.

84

www.dacoromanica.ro
 Dupa lasatul de sec, intreaga bucatarie este schim-
bata, iar viata in cuprinsul Palatului este strabatuta de
o cucernicie cu adevarat crefineasca.
Din loc in loc, pe largul cofidor de duce spre Cape la,
mugurii de aur ai candelelor lumineaza icoane vechi de
sute de ani, multe fara podoaba metalica.
In postul Patelui, cand incep deniile, Majestatea Sa,
intovarait de Augustul Sdu Fiu, Motenitorul Tronu-
lui, pornete fa/A alai spre dealul Patriarhiei, unde inge-
nunche pe lespedea rece ce-ti da fiord veniciei,
nind astfel nu it datorie, ci raspunzand unui &dam senti-
ment fata de Acel pe care-L chiama in scrisul cronicii Re-
gale: Prin gratia lui Dumnezeu...
In dangatul clopotelor din noaptea cea sfAnta a In-
vierii, Majestatea Sa descifreazA taina cea mare a renw
terii Neamului RomAnesc i impartaania pe care o pri-
mete dupa ce mai intg Si-a facut marturisirea, inseamna
legatura sfantA pe care o impline,te ca Uns al Domnu-
lui, Intre Divinitate ci Popor.
AdAnc iubitor de bisericA, Suveranul nostru a subli-
fiat in nenumarate randuri cu prilejul investirii de inalte
fete bisericeti, rolul ei covaritor in desvoltarea statului
roman.
Biserica trebue sa fie dinamicg, generatoare de fapte
mrete, afa cum a lost mereu in trecutul neamului nos-
tru".
Ce bisericuta sau manastire voevodala, a ramas necer-
cetatA i neajutata de Mare le nostru Strajer al Credin-
tei?1

85

www.dacoromanica.ro
 Cand la implinirea a 400 de ani dela moartea lui Ste-
fan Voevod, clopotul cel mare dela Putna, ca un semn
al apropiatei mantuiri a Neamului s'a spart intr'o ultima
tanguire a poporului subjugat, Suveranul a fost Cel care
a &mit un altul nou, ce-avea sa bath' ca o trambit de
libertate, putin mai tarziu.
Aceasta preocupare i inclinare a Majestatii Sale spre
cele oranduite de Dumnezeu pe parnant, a facut ca dupa
prabusirea bisericii din rasrit, rolul de coordonator al
credinfei crestine ortodoxe, sa revie poporului roman.
Cand aceleasi practici din veac se savarsesc aidoma
de Rege ca si de supusii Sai, cand acelas fior al Divi-
nitatii le incalzeste inimile si le ocroteste pasii, nu e de
mirare devotamentul i nefrmurita dragoste a Neamu-
lui catre Acel ce strajueste Credinta lsata de stramo5i si
pe aripile caruia ne-am inltat o Patrie.
Dar Majestatea Sa Regele este un adanc iubitor ai
pretuitor de datini si obiceiuri strdbune. Atunci cand
5i-a dat seama c aceasta parghie de propsire romnea-
sca a inceput sa slabeasca, a facut ca prin Strajerie sa
infloreasca din nou, &and astfel pecetea Regeasca pe o
pagind de puternica afirmare nationala.
Datina si obicelul sunt radacini care au sfredelit yea-
curile, hrAnind coroana generatiilor ce se ridicd. Prin
practica lor ne legam de brecut si din ele sorbim puteri
de viat notO. Datina ne aminteste de virtutile strabune,
de taria cu care Neamul a infruntat primejdiile, de lan-
ful generatiilor ce zac sub lespezi de morminte.

86

www.dacoromanica.ro
 Majestatea Sa Regele a deschis i in domeniul practicii
lor, cArare de lumina.
De Craciun primeste colindul Augustului Saiu Fiu 5i
al strdjerilor-camarazi, impartindu-le daruri dupa obi-
cei, asculta cantecele lor de stea i irozi, iese in pragul
Palatului pentru a primi urarile plugusorului la coarnele
caruia se afla Insas Maria Sa Mare le Voevod Mihai,
troznind voiniceste din bice cu: Mktati mai, hdi ! Hi !,
in noaptea de Anul Nou, rosteste apoi cAtre popor ura-
rea de belsug Si fericire, prieteneste sorcova cii uraturile ei
ca S i colindele cu Leroi Doamne.
La Boboteaza, inconjurat de inalti demnitrai, aruncd
Crucea in apa Dambovitei, urmand traditia marilor
inaintasi, de Paste II asteaptA pe masa', cand vine dela In-
viere, castronul cu ouA rosii i incondeiate langa cozona-
cul traditional', la fel ca pe orice roman iubitor de cele
ce-a mostenit din mosi strAmo5i, iar de Sf. Gheorghe,
Patronul Casei Regale, al Armatei, al StrAjii Tarii si al
intregului popor, aseazd brazda verde in pragul Palatului
si ramura infrunzitA alAturi.
In toate gAse5te un farmec i o placere Oleosebita, toate
Ii redesteapta in minte paginile istoriei i trecutului nos-
tru. Prin datini i obiceiuri ne pAstrAm fiinta neamului,
unindu-ne toate puterile pentru ridicarea ei sus, cat mai
sus cu putinta.
Ii plac nespus de mult bisericutele vechi cu incrustAri
mdestre din yeac, cu sfinti ce abia se mai deosebesc din
giulgiul inegrit al vremii, ou atmosfera cucernicd de ba-

87

www.dacoromanica.ro
trAnesc, in care mai plutete o uparA boare de smirra
busuioc.
In viroaga Pelqului ce-si cAntA din clopoteii cascade-
lor imnul turburAtor al mAretiei divine, aproape de Cas-
telul Foipr, cuib de odihnA al M. S. Regelui in scurtul
popas de vacantA, in umbra codrului de fagi dela poalele
Furnicii, Suveranul a aezat o bisericutA, veche de peste
o jumAtate de mileniu, descoperita de M. Sa inteunul
din satele de munte ale Ardealului.
$i podoaba aceasta nou5., cla o mai mare strAlucire ace-
lui colt fermeator, unde Regii RomAniei se simt mai
aproape de Dumnezeu.
In afarA de aceasta, M. S. Regele este un mare iubi-
tor al lezAtorilor. La Centre le de Initiere pentru forma-
rea Comandantilor dela Breaza, Predeal i Sf. Gheorghe,
Mare le StrAjer a intarziat de-atAtea ori sub coviltirul nop-
tilor cu lun in jurul focul strAjeresc, alAturi de strA-
jerii adunati la sezAtoare. Ii plate nespus de mult can-
tecul popular, glumele, ghicitorile, strigaturile, jocul ro-
mAnesc.
Ce minunatA pretuire a traditiior din partea Marelui
StrAj erl :

Aceast credint ci aceast rnunca pentru ridicarea

tineretului i pentru inzestrarea sufleteasca a tarii, se
bizue atat pe ziva de eri, cat i pe ziva de azi.
Siamintirile trecutului, vitejiile trecute, cu nazuintele
i sperantele in vremuri mai bune decat cele de azi, in-

88

www.dacoromanica.ro
trunindu-se in acelac mtnmchiu, sunt indemnul suprem
al generajiei de azi ci al speranjelor de maine".
(Serb9rile arerweeti dela Buegoaia-Bucovina 2 Dille 1937).

Cantati acum I-auzi valea", a cerut odata la o e-

zatoare dela Breaza.
Nu prea tim Majestate, cA e cantec de demult...
De demult... a rAspuns zambitor Suveranul, dar
cat de frumoase sunt cantecele noastre vechi. De ce sA le
dam uitArii. Cantecul acesta mi-aduce aminte de vremea
razboiului, cand MA gAseam cu vanatorii de munte pe
front.
SA cntati atunci Graiul Neamului".
Nu-1 avem in repertoriu...
Sunt cantece care nu trebuesc sA lipseasca dela e-
zatorile noastre frumoase, incheie Suveranul, cAci ele ne
amintesc de imprejurari pe care nu le putem uita.
Deaceea am dat strajerilor ca imn Trei culori", pe
care atatia 11 uitaserl i deaceea Imi place s'ascult Pe-al
nostru steag" ori De#eapta-te Romne"...
Majestatea Sa Regele este i un mare iubitor al jocu-
lui romanesc.
OdatA, intr'o zi de Pati, dinainte de razboi, a poposit,
venind dela Castelul de vanatoare din Bahna Rusului,
in drum spre Campulungul Muscelului, impreunA cu
Ilustrul Sau Parinte, pe atunci Print de Coroana, in sa-
tul de munte Bughea de jos.
Aici, in batatura unui han unde se incinsese hora

89

www.dacoromanica.ro
mandra a fetelor si flacailor in haina lor de sarbatoare,
M. S. Regele, adolescent cu dragoste de tot ce e roma-
nesc, s'a oprit, a ciocnit otia rosii, s'a dat in scranciob
a intrat apoi in hora invatand cele mai grele dansuri ca:
de doi, sarba, brauletul, alunelul si altele.
Ziva aceea a rdmas sfanta pentru Romanii acestui plai
de munte si de frumusetea ei povestesc azi cu drag cei
ce-au avut norocul s'o traiasca.
Strajer al Credintei i Traditiilor Romanesti, Majesta-
tea Sa Regele Carol al II-lea, stie sa sadeasca aceias dra-
goste i pretuire a tot ce-a fost si in sufletul Celui ce
reprezinta nadejdea de viitor, Maria Sa le Voevod
Mihai de Alba Iulia.

90

www.dacoromanica.ro
MARE IUBITOR AL TARANIMII

www.dacoromanica.ro
IN MIJLOCUL ARCASILOR
LA BLIC50AIA

Caracterul faranilor romdni este um din pre-

ocupdrile Me le cele mai importante ca Rege.
Acest caracter pe care ei $i I-au format in
cei 600 de ani, are nevoie astazi de un adaos de
cultura e de un standard de vieata mai ridicat.
Dacd a avea libertatea sa ma ocup numai de
ei, ambitia Mea ar fi sa ridic cdt mai mull ni-
velul cultural al taranului."

MAI mult de 80% din populatia tArii noastre o

formeazA tArAnimea.
Ea reprezintA specificul national si in sufle-
tul ei curat, se oglindeste adevArata viatA romneascA.
In acest deceniu de domnie, Majestatea Sa Regele in
Ina lta-I grija pentru viitor, a arAtat o deosebitA atentie si
pentru problema de nationalizare a oraselor, prin inles-
nirea circulatiei elementului autohton. Cnd aceastA mare
operA va fi infaptuitA, acela suflet sAnAtos si acelas ritm
de viata cuminte si asezatA va fi pretutindeni, la sate ca
0 la orase.
Taranul, Talpa Tarn, cum asa de frumos i se spune, a
fost in anii de domnie ai Suveranului nostru, centrul

93

www.dacoromanica.ro
Inaltelor Sale preocupari, ap cum a spus M. Sa intr'o
conferinp studentilor agronomi:

Eu personal sunt agricultor si Imi dau bine seama ca

in aceast tar de prani, agricultura are un loc deosebit
in economia national si organizatia de Star .

Toate reformele agrare ori sociale, au fost valorificate

prin legiuiri, care sa ocroteascd si s ridice nivelul de
viat al batinasului Oran.
Iat cAteva din gandurile Inalte ale M. S. Regelui:

Dar in agricultur, poate mai mult decal in celelalte

studii, este nevoie de suflete, este nevoie de dragoste de
pmint. Agricultura a devenit astzi o indeletnicire corn-
plexd. Pe langa agricultura propriu zisa, sunt atitea
.5tiinte anexe care trebuesc studiate si care trebuesc in
deosebi practicate, spre a se putea ridica economia na-
tional a trii noastre, la locul ce i se cuvine".

De ani de zile, prin experienta Plea personala, ur-

mresc problemele agricole dela noi din tard i Mi-am
dat seama de complexitatea lor, dar Mi-am dat seama,
mai ales, de frumusetea rezultatelor ce se pot obtine
printr'o munc struitoare ,si plind de na-dejdi. Sunt zile

94

www.dacoromanica.ro
grele, sunt momente and crezi c nu vei putea reusi.
Pot s va asigur ca daca se munceste cu suflet si cu con-
vingere, vom putea ajunge departe si vom putea ridica
nivelul economiei noastre nationale".
(La Academia de Ina Ite Studii Agronomice) 3 Nnembrie 1931.

Nu trebue .s uite nimeni fie profesor, fie student

oriat ar invata in laboratoarele ce se gasesc intre a-
ceste ziduri, laboratorul cel mai spornic si cd mai bun
este pmintul".
(23 Octombrie 1932).

In fata agriculiorilor, adunati astazi ad, Imi iau din

nou angajamentul, de a sta de veghe, ca aceast ramura
a economiei nationale, ramurd de capetenie a propasirii
tarii, sa se indrepte spre calea cea mai buna, printr'un
progres vdit si real.
Cer deci tuturor celor intruniti in acest congres, s
aiba incredere in Mine si sa-Mi dea cel mai neprecupe-
tit concurs, pentru aducerea la indeplinire a acestui de-
ziderat, care trebue sa fie un deziderat cald ai imperios
al tuturor Romanilor".
(28 Februarle 1937).

Dragostea, i adnca pretuire a M. Sale Regelui pen-

tru rsturratorul de brazdd, porneste dintr'o profund
cunoastere a sufletului fardnesc, dintr'o afinitate de viat
cu podoabele aceleias intelepciuni, dintr'o nesecat pre-
tuire a insusirilor morale a pdturii de jos, ca si dintr'o

95

www.dacoromanica.ro
cunoatere a posibilitatilor i vredniciilor de care tarani-
mea este capabila in momentele grele prin care soarta ne
silete uneori sa trecem.
Cand vede chipul unui tAran, aa de asemanator cu
al strabunilor Daci, chipul Majestatii Sale Regelui se
hunineaza de o bucurie sincera i curata. In fata Lui,
atatia Mo Gheorghe" cu chipul ars de soare i muchi
de otel sub catnap alba i-au invartit stangaci palaria,
rostind in grai simplu cate-o nevoie sau raspunzand fara
ascunziuri, unei intrebari.
Atatia din gloata cea mare a poporului au simtit in
maim lor batMorita, maim de Rege energicA dar priete-
neasca.
Aman mai strange i sanatos da mana Imparatul
nostru, tine-L-ar Domnul, spunea la ai sai, un Oran
din Ardeal dela Araci, cand Voda i-a cinstit caminul.
5apte ani sa nu te mai speli pe maim ceia vericule,
a de mare cinste ai avut noroc, raspundea un altul.
In marea iubire ce-o arata tAranului Roman, Majes-
tatea Sa Regele Ii concretizeaza intreaga iubire de tara.
Ce mar* i de neuitat au fost clipele petrecute in
mijlocul voinicilor Arcai din Bucovina, la marile ser-
bari din Bucoaial
In ziva de 2 Iu lie 1937, cand M. Sa Regele se intor-
cea din vizita facuta peste hotare, Bucovina prin ar-
caii ei, s'a gandit sa-L primeasca i sa-L sarbatoreasca
aa cum stramoii sarbatoriau isbanzile Voevodului 5te-
fan dupa vredniciile insemnate cu lacauri sfinte.

96

www.dacoromanica.ro
 La vestea cea mare s'au steins din codri i plaiurile
acestui fermecator colt de pamAnt romAnesc, sute de mii
de oameni porniti calari pe cai impodobiti cu laicere i
naframe, in carute gatite ca de nunta sau pe jos, adu-
randu-se in zavoiul de pe apa Moldovei, pe-acolo pe
unde odinioard Drago alergase dupa zimbrul al carui
cap avea sA slujeasca ca stema a Moldovei.
Veneau in valuri nesfArite, zile de-arindul, poposind
ca 'n vremi apuse, in luminiuri de codru, aprinzAnd
focuri pe creste, doinind din fluer ori caval i facnd
sa rasune haurile de buciumul vestitor a bine.
Pe chipurile Mr aspre cu privirea calda, arcaii in
strae albe, cu caciuli i pieptar de blanita neagra, iar
femeile i fetele cu podoabele portului din stramoi, pa-
reau ca rasariti din alaiurile povetilor cu imparati.
In freamatul acelei multimi, pe care n'o mai putea
cuprinde valea din preajma Voronetului, se putea ceti
toata netarmurita dragoste a poporului, pentru Cel ce-i
scapase de lanturile robiei.
Si dupa ce rindurile nesfArite ale arcailor-strajeri
au defilat prin fata Suveranului i a tAnarului VIAstar
Regesc Maria Sa Mare le Voevod Mihai, dupa ce-au fa-
cut sa defileze convoiul carelor, ce infatiau tot atAtea
rAnduiri motenite de demult, ca: turma cu stAna i
ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Hutu lii,
barbati i femei calari pe cai de munte, dupa ce noro-
dul urcat pAna i in copaci ca sa poat vedea pe Regele
Mr, i-a marturisit in nesfArite urale, dragostea i de-

97 7

www.dacoromanica.ro
votamentul, arcAimea i-a impodobit Inaltul Oaspete
cu braul i buzduganul de Mare Vornic, iar pe trarul
Voevod, cu insemnele vechi ale Capitniei de plai.
Cu lacrimile pe obraz, cel mai bdtran dintre arcai
cu parul alb rdsfirat pe spate in plete lungi, cu suma-
nul pe umeri, cu straie albe din stramoi i cu opinca
de demult, a ieit in fata M. Sale dar n'a putut sa ros-
teasca nici un cuvnt. I-a intins doar buzduganul i cu
mana dreapt ridicat, prea ca-I arat undeva spre turla
Voronefului.
Iar Sa Regele, cu o necunoscut bucurie i emotie
in priviri, i-a strns maina batAtorit de muncA, salutnd
multimea cu buzduganul Vorniciei.
Printr'o fericit coincidenta era aceia zi, and se co-
memorau 433 ani dela moartea Marelui Voevod al cre--
tinttii.
S'a intins apoi masa mare acolo pe lunca Moldovei
i neuitat va ramne ziva, cnd Regele Tarii i Fiul
&du au petrecut delaolalt cu poporul.
lubirea cea mare a Suveranului nostru pentru Oran
se descoperd i in opera regala de Ina ha ajutorare a
paturii de jos. In vreme de nenorociri, cnd focul, apa
sau seceta pustiesc gospodariile sau ogoarele nAdejdii
kr, generozitatea Regala se manifest statornic. Din ca-
seta particulard trimite ajutoare de mare pret, pe care
a,poi sfetnicii Sdi le completeazO prin mAsuri oficiale.
Satul Dioti din Oltenia, distrus de un rapraznic in-
cendiu, a fost reclAdit din Inalta dorinta a M. Sale, prin

98

www.dacoromanica.ro
Fundatia Regala ce-i poartA numele. Deasemenea, Suve-
ranul pretuitor i iubitor de glie ca i de cei ce-o lu-
creazA, a &mit anul acesta, 1000 de pluguri fAranilor
vrednici de pe tot cuprinsul Tarii.
Ce frumos se adreseazA echipelor studenteti pregatite
sa ducA in besna satelor lumina cAlAuzitoare a faptei:
Nu plecati acolo ca sa faceti ruunca de parada, ci v
duceti in acele colturi pierdute de tara ca s intreprin-
defi o lucrare de fiecare clipa, o lucrare migaloasa, dar
o lucrare care trebue sa lase urrne trainice in fiecare sat.
Dorinta .Mea este ca dupa plecarea echipelor satul s
fie cat se poate de transformat. Primenit ca infatipre
pe dinafara, primenit ca yield Luntrica".
Daca va indic aceste lucruri, este ca s v arat c
munca voastra trebue sa fie o munca pilduitoare.
Va trebui sa treceti din cas in cas, s vorbiti cu fie-
care, sa-i indrumati si sa-i sfatuiti. Cand yeti ajunge a-
colo, duceti satelor acestora toat dragostea Mea i tot
sufletul Meu. Sper ca dragostea .Mea i sufletul pe ca-
re-L am pentru tara i taranii no#ri, va putea sa se ras-
franga in sufletul si dragostea pe care le yeti pune in
munca ce va cer"...
Dragostea de fAran i munca sa, ne-o dovedete Ma-
rele nostru Suveran, in exemple ce vor rAmne trecute
in legenda.
Nu L-am vAzut oare in urma brazdei la coarnele plu-
gului purtat voinicete de Augustul SAu Fiu?1

99

www.dacoromanica.ro
PEDAGOG *I EDUCATOR

Trebue lucrat cu toate puterile pentru edu-

cafia poporului nostru, cdci o instrucfie fdrei o
educafie , este adesea mai primeiclioasd decdt folo-
sitoare."
(Raapuna la Adresa Comicial Camerii)
18 Decembrie 1934.

pEDAGOGIA unui popor este o stiintl frd de

margini, ea trebuind sa se adapteze mereu nevoi-
lor viefii, dar in acela timp, este i o mare arta.
Regele-Pedagog, este forma cea mai evoluat a unui
regim constitutional.
Dac educatia propriu zisa inseamn trecerea con-
stientului in subconstient, dupa definitia lui Gustav Le
Bon, sau formarea unui nurnr cat mai mare de bune
deprinderi, apoi aplicarea acestui principiu la viata na-
tionald cere intii de toate un Mare si desavaqit Pe-
dagog.
A face ca intreaga colectivitate a unei tali s mearga
statornic pe drumul unor actiuni la inceput dirijate, pen-
truca mai tirziu sa devin o necesitate organic, a forma
unui popor mnunchiul bunelor deprinderi care s se
evidentieze in gand, in suflet si 'n actiune, este un pro-
ces de transformare 'total a constiintelor, ce nu poate

.100

www.dacoromanica.ro
fi atins decat printr'o vointa i perseverenta mereu spo-
rite, ca i prin arta de a ti s se foloseasca mijloacele
de actiune.
Majestatii Sale Regelui Carol al II-lea I s'a dat pen-
tru aceasta, titlul de Regele-Pedagog.
Iat cateva podoabe ale Inaltului gand Regesc:

Educajia nou care vi se cere este o educajie de dra-

goste dar i o educajie de disciplina; iata" baza pe care
va trebui wzat noua cldire a Statului roman".
(8 Iunie 1935).

Biserica corespunde sufletului, coala minjii ci edu-

cajia fizica corpului.
Intre aceste trei institujiuni trebue s existe legatura
cea mai stransa, Cad numai atunci se va ajunge la edu-
cajiunea integrala a sufletului omenesc.
Trebue sa" largim pujin cadrul coalei.
Astzi nu este numai cartea,`ci este armonia perfecta
intre mine, suflet i corp, care trebue s existe".
(Sthatiren Catedralei St. Dumitru ci centenarul liceulul din Craloval
26 Octombrie 1933

In mixarea strjerismului s'a rmrit ceva nou.

Nu s'a urmarit numai un gnd de a face o juarie sau
o educajie fizica. Ne-am gndit, acei care am creat-o,
c pentru consolidarea acestui neam, avem nevoie de
ceva nou, de o micare noug, de o inviorare care s pa-

1101

www.dacoromanica.ro
trund pin in fibrele cele mai adnci ale intregii popu-
latiuni.
Ida ce inseamn pentru Mine 0 ce trebue s insem-
neze pentru toat tara Strajeria".
(3 hulls 1935).

Crefterea tineretului in cw fel ca s devie cetteni

vefnic con#ienti de drepturrile, dar mai presus de toate,
de datoriile lor, iat ngzuinta la care trebue s tindf
Foala, biserica si toate societatea romneascr.
(REspuns la Adresa Comis lel Calnerii) 18 Decernbrle 1934.

Voi sunteti acei cari yeti fi chemati mane s duceti

mai departe opera inceput ci, fiecare in profesiunea pe
care 0-a ales-o, s puneti ate o crmicli la edificiul
Romniei de mane, ,clupa ros tub, capacitatea i indelet-
nicirea fiecgruia".-
(Clul. Deschiderea Unlversit0.(19 21 Octombrle 1930.

lubiti studenti, la cine mai mult decal la voi tinerii,

care, sub oblduirea dascalilor voftri, v piegaliti pen-
tru cariera de maine, pot gsi acea dorinfd de mai bine,
acel entuziasm 'al idealului abia intrezrit, gratie arora
se pot infaptui marile opere pe care fara si Regele vostru
au dreptul a le cere dela ori0ce cettean, in deosebi
dela voi".
(Clui. Deschiderea Universit5.411, 21 Octombrie 1930).

'102

www.dacoromanica.ro
 Ca sa poti Indrepta ceva intr'o tara, trebue s te co-
bori adAnc in plamada vietii obteti, pentru a-ti da seama
de cauzele ce impiedeca procesul normal al ridicarii ei.
Cunoaterea insa, oricAt ar fi ea de temeinica, nu ajunge.
E munca de laborator ce ti-a descoperit prin analize de
tot felul, prezenta microbului. Dad ramAne numai la
aceasta, poate constitui opera tiintifica dar nu i so-
ciall.
Descoperirea cauzelor, cere pedagogului sd gAseascd
fi mijloacele de a inlatura efectul, care sa le aplice i. sa
urmareasca perseverent rezultatul final.
Numai atunci munca este intreaga i misiunea dug
la bun sfArit.
Suveranul nostru se gase.ste in campul acestor legi ale
pedagogiei nationale.
A cercetat din vremea fragedei copilarii nevoile na-
tiei, le-a trait i le-a simtit. A cautat apoi i a gasit mij-
loacele cele mai potrivite pentru a le combate i a per-
severat in lupta pentru lumina.
A rascolit mai 'filial sufletele, trezindu-le, dAndu-le
aripi de mareata nazuinta. A fost un stralucit exemplu.
La vArsta de 21 ani Si-a facut intrarea in viata plina
de raspunderi, printr'un gest simbolic.
latA rAndurile cu care 4i insotea Inalta-I pilda, adre-
sate primului sfetnic al Orli din vremea aceia:

Vremea rispunderilor a inceput qi pentru Mine, pu-

nndu-Mi inainte, pe lnga sarcina preggtirii Me le, pen-

1103

www.dacoromanica.ro
tru chemarea ce Ma a#eapt i indatoririle cgtre cei
lipsiti ori in suferinta. Ptruns de acest gind, druesc
suma de lei 50.000 pe care v rog s binevoiti a o intre-
buinta intr'un scop folositor trnimii noastre, pentru
nevoile i intrirea creia inima Mea va fi pururea de-
schis. Aq dori s se ridice trei coli primare de sat: una
in Dobrogea, alta in Moldova i alta in Oltenia".

De-atunci, ate opere, cate infaptuiri pe ogorul indru-

mArii i educatiei nationalel
In mintea Sa clar-vAzAtoare, Suveranul cu o intuitie
de Mare Pedagog, a intrevAzut puterea unei metode, cA-
reia nu i se recunotea valoarea de prim factor al trans-
formArii vietii obtesti: Metoda cuceririi tineretului cu
ajutorul cAruia sl poatA influenta generatiile mature.
Inzestrat cu un puternic spirit de observatie i adnc
pAtrunzAtor al tainelor sufletului omenesc, M. Sa Re-
gele a simtit ce influentA puternicA exercia o pildui-
toare viata de copil asupra parintilor mai intAi i apoi
asupra intregului mediu inconjurAtor.
TrAia Insn realitAtile acestui principiu, ca PArinte.
M. Sa Regele 5i-a dat seama CA tineretul vrea ceva
ce i se refuzA, ceva plAcut, ceva care sl-1 ridice pe culmea
nAzuintelor de fantastic, proprii acestei vArste, ceva ce
nu putea gsi in coalA, care-i cerea doar efort de in-
magazinarea cunotintelor.
Forma de inoire a vietii, opera cea mare a unei pri-

104

www.dacoromanica.ro
meniri sufletesti, nu se putea incepe decAt prin tineret.
Societatea adultA primeste mai greu formele de viatA
nota, cAnd aceasta i se cere direct; se lasA insA usor
cAstigata printr'o statornicA influent in care nu se VA-
deste scopul.
Din acest complex de realitAti a rAsArit opera cea mare
a Sfrajii Prii, care prin mAretele-i realizAri s'a impus
atentiei publice, a cAstigat si a influentat intregul popor,
prefatAnd marea reformA a sufletului national.
TrasAnd liniile marl ale miscArii strAjeresti, Majestatea
Sa Regele Carol II s'a dovedit un Mare Pedagog,
care a stiut sA formuleze o pedagogie proprie Neamului
Romnesc. Prin felul cum a stiut sA indrumeze tineretul
in mijlocul cAruia a asezat pe Ins As Augustul SAu Fiu
Mostenitor de Tron, prin luminile geniului SAu ce che-
zAsuesc viitorul neamului, Suveranul a dovedit reale si
strAlucite calitAti de Educator.
CAtA deosebire intre metodele vechi cu ajutorul cArora
se fAcea educatia Fiilor de Regi i intre forma profund
umanA si in acelas timp nationalA, in care M. Sa Regele
Ii creste unicul Elul
Din cele 20 milioane de,locuitori ai Tarii, prea putini
sunt acei ce nu L-au vAzut si nu L-au inconjurat cu ne-
tarmurit dragoste pe cmpul muncii i vredniciilor strA-
jeresti.
Pe nesimtite s au statornicit legaturi sfinte intre Co-
roanA i Popor, suveranitati contopite in Acel ce repre-
zintA destinele Neamului.

105

www.dacoromanica.ro
CTITOR AL PEDAGOGIEI
ROMANE5TI

EDUCATIA este in aceias masura o stiinta si o

arta. Cunoasterea legilor fundamentale ale des-
voltarii sufletesti, patrunderea temeinica a prin-
cipiilor de evolutie si de influentare a individului, ca
si alegerea mijloacelor cele mai potrivite pentru atin-
gerea scopului educativ, cer din partea unui educator o
cat mai cuprinzatoare cultura.
Modul de aplicare ins, ca si dexteritatea de a alege
din acest mare depozit al pedagogiei armele sau .mate-
rialul care sa se potriveasca varstei, individualitatii, me-
diului ambiant si mai cu seama s corespunda nazuin-
telor firesti ale vremii, toate acestea cer din partea
educatorului o deosebit abilitate, o arta.
Trebue s recunoastem si s'o marturisim, a pana mai
acum cinci ani nu aveam o pedagogie romaneasca.
Incercarile ludabile ale unor distinsi si emeriti pe-
dagogi, erau sublimate de spiritul traditionalist al
vremii trecute.
Gel care a avut curajul s transpuna stiinta educatiei

106

www.dacoromanica.ro
depe planul vast al generalitatii i teoriei, pe planul unor
necesitAti de ordin national i social, Cel care a croit
o hainA proprie pedagogiei romAneti, este M. S. Regele
Carol II.
N'a enuntat teoretic o tiing dupa care sA se influ-
enteze sufletul romAnesc, ci descifrAnd din nAzuintele
natiei in mijlocul cAreia S'a nAscut i trAete, comanda-
mentele viitorului, a pornit la drum sanAtos, experimen-
tAnd cu clasa de colari a Augustului SAu Fiu, o nouA
metocIA cu un continut autohton.
Ca i agricultorul intelept, care inainte de a-i ins5.-
mnta ogorul face o culturA de proba, tot astfel Inaltul
Ctitor al pedagogiei romAneti, inainte de a consacra
noua metodA in opera de indrumare a tineretului prin
strAjerie, a experimentat-o ani dearAndul in restrAnsa
colectivitate colara. a MAriei Sale Marelui Voevod.
Sub directa supraveghere a Regelui-Pedagog, rezulta-
tele obtinute au fost stralucite.
Noua directie a indrurnArii tineretului, pornete dela
ideia formArii unui cetatean con5tient de datoriile si
drepturile sale, legat de brazda strAmoeascA prin trAi-
rea vigil curate romAneti, cu fapte care sd-1 lege de
mediul local i mai presus de toate, increzdtor in des-
tinele neamului sAu, iubitor i slujitor al simbolului uni-
tAtil nationale: Suveranul i Dinastia.
Pedagogia viitorului a fost fixatA de M. S. Regele
in pagini de o adncA intelegere a vremilor de azi:

Strajerii sunt acei cari trebue sa duc mai departe

107

www.dacoromanica.ro
aceast opera, ntz cu arma pumnului, ci mai ales cu arma
sufletului i a inimii romneti.
Este o sarcina de dragoste, este o sarcina de credint,
este o sarcina care devine un comandament moral mai
presus de orice, pentru acela care-0 iubqte Patria. Pre-
gatirea unei generatii sntoase pentru zi,tra de mane,
este cel mai inalt ci mai slant comandament, pe care tre-
bue si-1 aiba conducatorii unui neam.
Rezultatul a ceeace se vede azi, este dovada ca, un
popor ca al nostru poate orice. Bine condus condus
mai ales cu suflet i cu dragoste vom putea deveni
un popor capabil s se impun admiratiei intregii ome-
niri".

Vou'd strajerilor vi se cere un lucru, cere este che-

z4ia unui progres sigur, vi se cere dragostea pentru
conducator fi mai presus de toate, dragoste si :on0iin-
ciozitate de munca.
Muncind fra preget, muncind cu dragoste, yeti fi
acei cari yeti cladi o fana noua, o tara puternica, o tara
care nu va putea fi biruit pe nici un teren.
Aceasta trebue s fie credinta care s v conduca de
azi inainte, qi care trebue sa fie idealul intregii voastre
vieti.
Ap cum s'a inceput prin aceasta miFare a tineretului
o viata noula pentru tara noastra, tot astfel va trebui,
dndu-ne mina c,u totii, s creem in jurul acestei micri
o viaja nou, pentru orice moment al Neamului nostru.

108

www.dacoromanica.ro
 Voi, luptatorii de maine si noi cei de azi, trebue s
firn manati de aceea0 credinta i de acelas ideal.
Educatia noua care vi se cere, o educatie de dragoste
dar si o educatie de disciplin, iata baza pe care va tre-
bui wzat noua &Mire a Statului roman.
Catre voi, dragi copii, la aceast serbare care imi
umple sufletul de nemarginit bucurie, merge sufletul pi
credinta Mea .0 din toata inirna v spun acele cuvinte
cari reprezintd un intreg ideal de viata:
Curatenie de viata sufleteasca i trupeasca".
SANATATE 1
(8 Iunie 1936).

Tinind seama de cei incdruntiti in slujba Statului, de

experienta lor intotdeauna folositoare 0 de devotamen-
tul lor incercat, Imi dati voe, in aceast zi a sperantei si
a necesitatilor de cladire a viitorului, s Ma bizui pe a-
vntul pi rezervorul de energie al generatiei tinere pi sa
ridic paharul, Meu pentru reinoirea .sufleteasca a Nea-
tnului".
(8 Iunie 1936).

Sufletul Meu se umple de bucurie 3si plecand din mij-

locul vostru Ma simt inaltat. Un nou val de energie i .

de incredere Ma va urmari 'Inca mult timp. Acestea le

datoresc muncii voastre, credintei voastre, voiei bune in
care lucrati. Voi care sunteti o#irea de maine, o0irea

109

www.dacoromanica.ro
cea salvatoare de pace, suntefi chemati a rspandi 0' a
Intri o credinta north" intr'o Tara nou".
(7 lune 1935).

Strajerismul nu este in rezumat altceva, dect un e-

fort de a ridica generatiile de maine, spre a fi in foate
folositoare Patriei".

De unde a rsrit nevoia de a creia aceast miqcate,

cred ca este tuor de ghicit. Ea este o urmare a ra'zboiu-
lui. Tineretul nostru cre0ea fara nici un ideal. Ai-Rea
manifestatiuni morbide se aratau, care pentru aceia cu
dragoste de neam si cu simtul rspunderii viitorului, pu-
neau o problema vitala: Ce va deveni aceasta Ora atat
de frumoasa, atat 'de bogata, daca generatia de mane
traete in aceast lipsa de avant, aceast lipsa de ideal
pentru lucruri frumoase 0 utile".

Credinfa: baza oricarei actiuni; trebue sa artm deci

tineretului nostru ca, spre a propa0 in viata lui, trebue
s aiba inainte de toate credinta. Credinta in Dumnezeu
0 in Biserica .strmoeasca, credinta in fara lor, credinta
cake Acela care intruchipeaza patria: Suveranul. Dar
daca in sufletul lor, in toata firea lor, au acest indemn al
eului, ei mai trebue s invete, ca fara corolarul credintei:
munca, nu poate indeplini nimic.
Plecind deci dela aceste principii terneinice, am cladit

110

www.dacoromanica.ro
tot idealul nostru de educatie i tot programul nostru
de munch'. Sa 1111 uitam c ne adresam in primul rand
catre elementele al caror suflet, mentalitate ci trup sunt
in plind formatie, deci ci mijloacele noastre trebue sa fie
alese ca sa corespunda materialului ce-I luarn in primire.
Mu ha lume nu vede in toata aceasta m4care decit
partea ei pur formalistica, formatiuni, ceremonial, co-
stum, salut, etc.
Acestea nu sunt scopul, ci numai mijlocul. Partea for-
malistica are menirea de a wza strajerul inteun cadru
de disciplina, de spirit de corp, de camaraderie 0 soli-
daritate.
Prin aceste sentimente indispensabile pentru .bunul
mers al unei organizari sociale, voim s formam un spi-
rit care dela solidaritatea celulei, sa devie un sentiment
de solidaritate national. Dela sentimentul de mndrie
al micei unitati, la sentimentul de mndrie al Neamului".

Noi nu suntem o coala, noi suntem o credinta, un

avant. Lucrul nostru se face pe cat se poate in aer liber.
Traind in mijlocul naturii, imbiband trupul cu aer curat,
vroim sa creftem tineretul astfel, ca s devie cetateni pu-
ternici, curati i voio0.
0 grija deosebit o punem pentru desvoltarea sena-
mentului national. Copiii notri trebue s invefe ci daca
unele lucruri bune se pot aduce de peste granitA, sunt
atatea aci in pamntul Tarii i in sufletul poporului, care
s faca din Romani i neamul nostru, una din tarile 0
unul dintre popoarele cele mai stralucite din lume.

111

www.dacoromanica.ro
 Noi suntem o miFare de regenerare nationala si acei
cari ne-am inhmat cu toata credinta $i dragostea la
acest crez, #im ca vom reu0, ca generatiile de maine ne
urmeaza cu tot sufletul lor neprihanit si dornic de mai
bine".

Ce frumoasa va putea fi Romania de maine, o tara

unitara i solidara, imprefurul unui gand, deviza noastra:
Credinta i Munca pentru Tara i Rege".
Ora. strajernor la Radio (2 Decembrie 1936).

Tot viitorul unei pH se reazima pe copiii de astzi,

deci sufletul lor, cre0erii lor, trebue s indreptim toate
gandurile si toate sfortarile noastre.
Lozinca noastra trebue s fie salvarea zilei de maine,
prin o integrala educatiune a tineretului.
Aceasta m4care a strajeriei a luat acum in al doilea
an de activitate, un avant gat de frumos, 'Inca ne da
cele mai frumoase nadejdi de viitor.
Ace lora cari se indoesc Inca de frumusetea i utilita-
tea noastra, le recomand sa se duca la coli 0 in satele
strajereti ci sa vada ce real progres s'a dobandit in scurt
timp.
E adevarat ca ne-am inhmat la o opera uriaA la o
opera care cere timp spre a-pi da roadele integrale.
Dar toll acei cari au pornit la drum, au pornit cd
atata dragoste, cu atita avant, Inc& nu se poate, s nu
ie0m pe deplin victorio0.

112

www.dacoromanica.ro
 Romnul are attea calitti, atalea virtuti i atitea po-
sibilitali care, in nenurnrate imprejurgri au dormit pi
care numai prin avntul de neinvins al tinerimii trebuesc
aduse la lumina' i puse definitiv in slujba patriei.
Strjeria nu este roala de carte, ea este Foala vigil
pentru un neam intreg.
Strijerul inainte de toate trebue crescut si fie un bun
cetatean, un desivirlit patriot, iubitor de Near i de
Rege, mindru ci este Romin.
Strjerul trebue s desvolte esenta virtutilor Roma%
nismului ci si le puni prin vointa i credinta sain slujba
Rominiei. Aceste generatii pe care le cretern cu drag i
grija, trebuesc ,si fie mane adeviratii slujbafi i ostayi
ai Patriei.
Trebue s aiba" con0iinta, ci orice cettean demn de
acest nume, incepnd cu Regele, este toati viata
lui un slujba.y ci un ostay al T
Fiecare cetalean este o rotit din mecanismul Statului,
i pentruca intregul organism si fie pe deplin de folos,
trebue ca fiecare, la locul unde l-a asezat soarta, salt
fac pe deplin datoria, minat de un singur gnd yi ca--
Liuzit de un singur suflet, acel al neamului sau.
Niciodati privind acest falnic tineret plin de a-
Writ nu Ali se pare mai vie, vechea noastr ziatoare:
Apa trece pietrele rmn".
Voi strjerii sunteti pietrele, voi sunteti temelia ne-
pieritoare pe care voim sa cldim o Romnie mai bun,
o Romnie de neclintit in hotarele ei fireqti.

113

www.dacoromanica.ro
 Acest tineret crescut in acela ideal aruia ii faurim
un suflet unic, plin de avant, de incredere in slujba unui
nationalism constructiv, fara de prihani mane cind
va fi varstnic ne va da un popor care va fi in orice im-
.prejurare la inllimea sacrificiilor cerute de un patrio-
fism desvarit".

Luati ci voi, cum trebuie s luArn tog, ce e bun dela

pgrintii i strmoii notri; luati din nzuintele de
veacuri ale Neamului nostru, acea tide care ni-e fala,
si strni uniti inteo singurg voint, inteun singur avant
sa" plamadim Romania cea nou a Rominismului bi-
ruitor".
(8 Iunle 1936).

Astazi in fata prirnejdiilor cad tind s ne cotropeasc

0 din dreapta 0 din stnga, de peste tot, problema in-
vttorului s'a schimbat. El nu mai este acela care va
trebui sa invete numai buchea cartii, nu mai este acela
care pin acurn a avut i un rol economic; astazi toate
acestea trebue sa dispara in fata pericolului enorm si
ceeace se cere invaldtorului este intadrea suf letului Ro-
mmnismului.
5i prin Romnism, vreau s inteleg scoaterea virtu-
tilor latente ale acestui neam, ca s faca din el una din
ginfile cele mai puternice si cele mai falnice ale lumii".

Rostul vostru de a fi strajeri inseamn cu mult mai

114

www.dacoromanica.ro
mult decal un ceremonial sau o formalitate, insearnn
puterea unei credinte. lat dece sfortarea voastr s fie
de a trAi acest crez. In ziva in care strAjerul s'a legat
in fata lui Dumnezeu i a mai marilor si printr'un le-
gainnt, s'a legat nu numai pentru clipele cand se aduna
cuibul, ci pentru intreaga viat, pentru toate imprejur-
rile chiar 'Ana' dincolo de viajA, and se va gsi la ca-
teva palme sub pArnant".
(23 .Aprille 1937. Investirea Mriet Sale Marelui Voeved Innal)

Straieria are menirea de a face ca ceeace am inv tat,

sa aplicAm in fiecare zi, dui:4 puterile noastre, pentru bi-
nele tuturora. Individualismul in stralerie trebue des-
voltat sub o forma, alta cleat a fost panA acum. Nu trebue
sa" sfim multe pentru noi, ci pentru tog. SA nu existe ge-
lozie, s se spun cA acela qtie mai malt sau mai bine,
s nu arate nimeni ca este mai mare. Trebue desvoltat
sentimentul ce s'a cultivat pn acum in armati: cama-
raderia, strngerea sufletelor laolaltA pentru binele
comun.
Tog trebue sA fie convin0 s ajute pe aproapele cat
poate i and poate. Fiecare locuitor, care trAete aici
pe pAmantul rominesc, are menirea hArAzita de Dum-
nezeu pentru binele colectiv. Primul ministru i mAtu-
rAtorul de stradi au aceiaf importantA socialA dacA ii
indeplinesc cu conftiinciozitate menirea lor, fiecare In
spatiul lui. S tie fiecare cA nu poate fi bun roman, (lath-
nu va face, acolo unde este, ceeace trebue sa facA, and

115

www.dacoromanica.ro
0 cum trebue sa faca cu comtiinciozitate i cu dorinta
ca tot ceeace face, sa se rasfranga in chipul cel mai fe-
ricit asupra tuturor, pentru progresul Neamului ci Tarii.
(5 Octombrie 1937. Brea9a)

Fiecare vreme cu nevoile ei. Micarea aceasta este o

nevoe a vremurilor de azi, and tog, ci mici i mari
mai ales cei tineri nazuesc catre noui idealuri, simt
in sufletul lor nevoia unei munci inchinate patriei i nea-
mului. Am venit si umplem acest gol ci sa dam tineretului
rominesc un nou crez, un nou avant pentru binele patriei.
Unificarea nationala a facut-o generatia dinaintea
voastra; consolidarea acestei unificari, voi generatille ce
se ridica, aveti datoria de a o implini. Iati de ce bucuria
Mea e mare, vazand felul cum tineretul Meu a raspuns
la chemarea ce I-am facut i sub mandrele falduri ale
drapelului strajeriei, s'a inharnat la munca cea mare a
Romniei de maine.
Acest viitor, pe care voi cei tineri 11 yeti fauri, este
plin de jertfe, in tot cazul, cere o munci incordata i o
credinfa fara margini. Dar, daca ea este adesea grea, ea
trebue faurita cu voe bung si bucurie. La noi nu exist
sentimentul c te-ai jertfit pentru cauza ta, pentru nea-
rnul tau, ci numai bucuria nesfar0ta c ai facut un pas
inainte qi ai infaptuit ceva in folosul ob0ei romne0i.
Munca noastra este o munci individual, inteun efort
comun, in folosul comunitatii. Aceasta comunitate este

116

www.dacoromanica.ro
una singura: Romania ci Neamul Romanesc. Orice munci
pentru progresul acestei comunitti este o binecuvintare
a cerului".
(3 Iunte 1937).

,,Noi nu suntem o qcoala searbada, buichisiti in cirti,

noi batem puternic in piepturile Rorninilor adevarati.
Fara ur pentru altii, noi credem in puterea i dreptul
de viati ale Romnilor, noi credern ca tot ceeace au cladit
cu atfita ravna inaintaii notri este temelia pe care trebue
cladit edificiul noui al Rotrianiei viitoare.
Strajerii au scris in crezul kr: PRIMATUL MUNCH,
PRIMATUL PROPA5IRII NEAMULUI PRIN TOT
CEEACE E SANATOS IN POPORUL NOSTRU.
In sufletul fiecaruia dintre strajerii de azi trebue sa
se inrdcineze lozinca, ca" realizarile individuale sunt
toate pentru folosul obqtesc.
Meritul fiecaruia este un adaos la progresul entittii
nationale rornineqti.
In aceasta sta" puterea noastr moral: INDIVIDUA-
LITATE IN COMUNITATE.
Iaf adevaratul nationalism constructiv, iata chezaqia
progresului nostru, iat visul straleresc al viitorului.
Munca aceasta a fiecaruia, inteun scop inltfor de
folos al entitatii romfineti, este cheia de bolta a puterii
nationale romneqti de mane.
Noi nu facem parada, noi plamadim suflete i aceste
suflete trebuie *lite inteun crez; acest crez este ade-

.717

www.dacoromanica.ro
vratul patriotism: incordarea tuturor eforturilor fie-
care dupa: putinta sa, penfru ridicarea i infarirea
adevaratului romnism creator.
Cu toate ca" aceste indrumri sunt infatiqate prin cu-
vinte, Eu nu cer strajerilor cuvinte, ci fapte.
Faptele sunt singurele realitati i straleria trebue s
fie reald".

O noud ao,zare s'a dat Romasniei, pus pe temelia

muncii qi a credintei: s'a dat trii o noid libertate, o
libertate de disciplina fauritoare de progres.
Ritmul Romniei viitoare va trebui sa' fie acela al cre-
dintei care vi se insufla vou.
In nici o actiune nu trebue s mai persiste egocentris-
mul individual, ci numai credinta ca orice actiune este
menita sa intreascA patrimoniul comunittii romne.
Eu doresc ca aceste cuvinte, rosfite azi void, si treaca"
dincolo de marginele, oricit de largi ar fi, ale organiza-
tiei si sa se skleasca adnc in sufletul tuturor iubitorilor
de Patrie.
Credintele i lozincele strjerilor sa devie credintele i
lozincele intregului Meu popor.
(8 Iunie 1938).

Chemati la o $coal de viati nou, la qcoala care nu-i

qcoal, ci viata insi, va indrumafi ca o otire de nein-
vins spre trmuri mai luminoase, spre vremuri mai
sngtoase.

118

www.dacoromanica.ro
 Inaltarea i intrirea noastra nu o putem face numai
prin misuri c,u rezultate imediate, ci i prin o terneinici
pregatire a viitorului.
Acest viitor este strans legat de generatiile care vor
veni; iata dece am ficut acea chemare citre copiii Tieji
Me le, copiii de astzi cari vor fi cetitenii de mane.
In sufletul vostru voim s sadim acea credint nestr-
mutat in forta vie a Romnismului, voim a face ca prin
'munca fieciruia si propiqeasci totalitatea Natiunii.
Fri o munca struitoare individuali i fara o credinti
de neinfrant in capacitate i destinele Neamului, nici un
progres nu se poate cldi pe o temelie
Viat noua, viat de avant, viat de incredere in vii-
torul Romaniei, iat ce trebue dobandit dela tinerele
vlstare ale Tarii.
Noi nu uitrn i nu dispretuim trecutul, dar privim
spre un viitor tot mai inapt al Romniei de mane.
Avem o singur dorint, un singur avant: excelsior!"
.5coala Strajii" este o coal de viatd, este o qcoal
care se adapi din isvoarele vii ale naturii, din invit a-
mintele de toate zilele.
Noi nu suntern o Romnie care a inceput astazi, ci
suntem urmarea valurilor de stramoi care rnerg tot ina-
inte, suntem trsura de legatura vie intre eri i maine".

Daci Straja s'a indreptat citre copii, lozincele ei,

fcoala ei de viat i morala ei, formeaza un cod de pur-
tare cetateneasc, care trebue urmat de tali, chiar cnd
nevoile vietii l-au silit, si desbrace uniforrna tineretului.

119

www.dacoromanica.ro
 Strajer nu este numai acela care poart pe uma'r in-
signa noastr, ci este acela care are o cldire sufleteasca
deosebit, este acela care pgna* in adnci btninete trqte
activ morala strajereasa.
Ori i unde sa se recunoasc unul dintre noi, c e mai
cinstit, mai voios, mai credincios, mai muncitor dect
altul".
(8 Iunie 1939).

120

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III

EXEMPLUL MARELUI STRAJER

www.dacoromanica.ro
 VERBA MOVENT, EXEMPLA TRAHUNT!

M. S. REGELE CAROL II,

STRALUCIT EXEMPLU DE VIRTUTI
STRAJERESTI

www.dacoromanica.ro
PRIMUL CONSILIU DE STATORNI-
CIRE A PROGRAMULUI STRAJERESC

IDEIA unei temeinice pregatiri a tineretului, in spi-

ritul cel nou al vrernii, cAuta demult in mintea Su-
veranului-Pedagog, faga de realizare. 5tiinta edu-
catiei imbracA forme universale, insA tnijloacele i scopul
urmArit, trebuie adaptate la specificul nostru romAnesc.
Dup adAncile frAmAntAri in toate domeniile vietii na-
tionale, unde prezenta Celui mai Clar-vAzAtor Suveran se
impunea, dupA obositoarele strAdanii ale unui an de
muncd Regala, M. S. Regele retras pentru odihnl in col-
tul de lin4te i farmec dela Sinaia, a pus la temelia
micArii strAjere5ti o jertfA simbolicA a clipelor de
repaus.
CAnd toate pregairile au fost puse la punct, a hotarit
convocarea primului consiliu superior de indrumare in
frunte cu eful guvernului, capul bisericii i. minitrii
respectivi, pentru a le impartAi principiile diriguitoare
ale nouei forme de educatie nationalA, moralA, social i
fizia.
Era in toamna anului 1934.

125

www.dacoromanica.ro
 Sfetnicii Tarii s'au adunat la sfat i Monarhul-Peda-
gog a prins a depana firul gandului de-atata vreme tors,
luminand carari metodologice,, inlturand atata balast
teoretic i croind pe msura nevoilor noastre, cea dintai
haina potrivita fiintei romaneti.
Si schitarea celei dintai pedagogii nationale, poarta
intre file intreaga taina a isbanzii de mai tarziu: Puterea
str,idaniei impins pana la abnegatie i stralucirea sacri-
ficiului de o inalta etica regala.
Inceputul acesta printr'o cal& i generoasa ofrancla
claruita strajeriei, va servi de:alungul anilor drept far ca-
luzitor i foiag de sprijin pentru cei inrolati in armata
alba.
Acel ce tie sa inflacareze i sa dea avant energiilor
tinereti, Acel ce solicita truda impinsa pana la sacrifi-
ciu, Acel ce calauzete destinele Neamului romanesc spre
culmile prestigiului universal, Ace la are marele merit
de a fi dat Primul exemplu.
Sub fruntea incruntata a Bucegilor, din cuibul de vul-
turi al Dinastiei, a rasarit in vremea de vacanta regala,
luceafarul adevaratei pedagogii romane5ti: STRAJA
TARII i ideia strajeriei.

126

www.dacoromanica.ro
PE CAMPUL CELEI DINTAI
EXPERIENTE

LA Breaza, in dimineata zilei de 13 Septembrie 1931,

e zarvA mare.
M. S. Regele Carol II inspecteaa prima serie
de comandanti strAjeri, spre a verifica rezultatele prac-
tice ale programului strAjeresc. Din tot judetul Prahova
s'au ales 60 de invAtAtori i invAtAtoare, precum i 150
copii cu cafi sa se experimenteze metoda educatiei noui.
Sunt prezenti toti membrii consiliului superior de in-
drumare iar in intampinarea Suveranului a ieit intreg
poporul din imprejurimi. E zi de sArbAtoare, zi cu ade-
vArat istoricA in evolutia micArii strAjereti. Marele StrA-
jer venia sA constate personal, rodul celor dintai aplicatii
strAjereti.
Primirea fAcut de popor, care nu precupetea uralele,
entuziasmul i fastul oficial al zilei precum i arita de
soare intr'un camp descoperit, ar fi fost elemente hotA-
ritoare ca Inalta vizia sa. se limiteze doar la o trecere in
revistA i un sfat cu conducAtorii abia infiripatei insti-
tutii.
Dar M. S. Regele venise nu numai pentru a da o strA-

127

www.dacoromanica.ro
lucire simbolica strAjerismului, nu numai pentru a rls-
punde unei protocolare invitatii, ci cu hotarirea de a
adanci problema, de a gasi forma cea mai potrivita pen-
tru a o incadra intr'un sistem de interes national, care
sl asigure desvoltarea, pe teren constructiv, a tinerelor
generatii.
ConducAtorii primului curs, cunoscAtori ai gandului
regal si cari vor rAmine pentru totdeauna legati sufle-
teste de miscarea strAjereascl, pentru a nu prelungi o
vizita i asa destul de obositoare, comprimasera progra-
mul demonstratiilor, astfel ca in dou ore totul s se
poatA termina.
M. S. Regele insA, cere programul intreg, experimentat
timp de 12 zile i trece la verificarea pe teren a tuturor
punctelor stabilite.
Cei 60 de invAtatori si-au imparlit in cuiburi micii
strAjeri formati aci, executnd fiecare partea ce i se re-
zervase. Suveranul trece la fiecare grup, observA, lAmu-
reste, sfAtueste, incurajeazA. Sta de vorbA cu comandantii
s le afle gandurile, stA de vorbA cu micii strAjeri spre
a putea constata reflexul psihologic al cursului. Pe fatA-I
infloreste un zmbet de adncA multumire sufleteascA.
Se simte din ce in ce mai prins in mrejele programului
pi soarele par'cA nu mai arde ca in primele ore, ci mai
mult lumineald.
Au uitat par'cA toti de oboseal. De-alungul cordoa-
nelor de garduri, poporul a stat neclintit ca si cum ar
fi vrut sA ghiceasca ori sA verifice alAturi de Suveran,
isbanda miscArii strAjeresti.

128

www.dacoromanica.ro
 Inaltii sfetnici, in frunte cu I. P. S. Sa Patriarhul si
ministrii, furati de vraja noud a unei mistici romAnesti,
pAreau sa adAnceascA in minte o admiratie si o divini-
zatie.
Dintr'o Ina lta intuitie a CArmuitorului destinelor na-
tionale, rAsArise aceast scoal ILA ziduri reci, fArd ca-
tedrA, MIA note si catalog, ILA bAnci de imobilizare a
svAcnirilor primei copilarii, dar si fdrA de acestea, nu mai
putin o coala".
0 scoalA vie insA, o scoalA a caracterului, a deprinde-
rilor care s inceapd dela educator, a cuceririlor pe te-
ren practic si spiritual, a farmecului vietii copilaresti, a
pregAtirii temeinice pentru formarea unui spirit de jertfA
inchinat Tara .5i Regelui care o reprezint.
Au coborit umbrele serii trimise de hurile muntilor,
au inceput si stelele sa clipeasca pe cer.
M. S. Regele mai avea de vAzut ceremonialul cobo-
ririi Pavilionului National.
Nu va putea sA uite nimeni din cei ce-au avut noro-
cul sa fie de fat, clipele acelea de pAtrunzAtoare si sgu-
duitoare emotie, cAnd, sub lumina paha a lunii si can-
dela miriadelor de stele, se sAvArsia o adevArat tainA a
legaturii intre Rege, copil si popor, fAcAnd sA rAsune pan
departe peste negurile de codri, refrenul cAntArii sfinte:

Cu noi este Dumnezeu,

Intelegeti neamuri si VA plecati,
CAci cu noi este Dumnezeul

.129 9

www.dacoromanica.ro
IN VREME DE GREA INCERCARE

STATORNICIREA vietii strAjeresti creiase un spi-

rit nou si opinia publicA era din ce in ce mai dor-
nicd sa participe la marile demonstratii tineresti.
Primul 8 Iunie (1935) avusese un rAsunet deosebit,
ce depasise granitele.
La cel de-al doilea 8 Iunie (1936), Ina ltii conduatori
de State prietene venisera sA participe la desasurarea ar-
matei albe pe imensul camp al Cotrocenilor.
Era pentru a doua oara cAnd se executa la noi in Tara
un program de masse tineresti.
A fost hArAzit insA de soarg, ca la sfarsitul marilor
demonstratii s se &Lime o tribunA cu cateva mii de oa-
meni veniti sa guste farmecul miscArilor de ansamblu,
iar tipetele celor de sub dArAmAturi, sA turbure o clipA
multimea.
5i-atunci, privirea tuturora a cAzut pe cei 20.000 strA-
jeri strAnsi in jurul comandantilor, rar exemplu de dis-
ciplinA si sAnge rece in fata nenorocirii. Exemplul str-
jerilor a trecut si la multime, evitAndu-se astf el poate o
nouA nenorocire.
Dar privirea de groazA a poporului rAmas linistit in

130

www.dacoromanica.ro
tribune, a urmArit cu o adAncA admiratie gestul de o
inalta semnificatie moral al Marelui StrAjer, care, 01.5.-
sind singur tribuna regalA, Si-a fAcut loc prin multime
spre locul nenorocirii.
Garda, garda, strigase cineva care-L vAzuse ames-
tecat in multimea din jurul tribunei risipite.
Raspunsul Suveranului spontan i categoric, a venit
ca o lectie de neuitatA abnegatie:
N'am nevoe de garda! Sa pun mana toti ca s sal-
yam pe cei prinqi dedesupf...
In clipa aceea, era Ocrotitorul, PArintele indurerat, ce-
avusese prilejul sA treacA cu strkjerii SAi una din probele
cele mai grele ale puterii strAjereti.
$i micii strAjeri incepurA sA transporte pe cei acciden-
tati spre corturile sanitare, s le panseze rAnile, sA le Os-
treze obiectele pierdute, sub privirea Supremului Coman-
dant ce-avea sA verifice dintr'o loviturA a soartei,. tAria
disciplina strAjereascA.
In schimb, strAjerii au putut vedea in Mare le Strajer
exemplul viu al Celui mai desAvArit Educator.
Cel din urind care a pArasit terenul, a fost M. S.
Regele.

131

www.dacoromanica.ro
INFRUNTAND URGIA NATURII

CENTRUL de formarea comandantelor strAjere

dela Predeal functiona' de un an, cand M. S. Re-
gele Ii anuntase Inalta-I vizit.
Mii de profesoare i invatatoare se formaserA aci in
spiritul cel nou al vremii, care cere dela Mama i Edu-
catoare atata efort de indreptare a oricAror scAderi su-
fleteti.
Inca din zorii zilei cAnd se pregatea M. Sale o pri-
mire stralucita, nourii rostogoliti depe crestele Bucegilor
incepurA sA cearnA o ploae marunta i plictisitoare, care
avea sa dureze ziva intreaga.
Toti erau convini cA pe o asemenea vreme, Inalta vi-
zitA regala se va amana, ateptandu-se pentru aceasta din
minut in minut anuntul telefonic.
Comandamentele, nespus de triste, ateptau.in sala cea
mare, cu privirile indreptate a ruga, spre inAltimile plum-
burii.
Deodata linitea apAsatoare a Vali Ranoavei este sfA-
AiatA de sunetul goarnei ce vestea sosirea Inaltului Oa-
spete.

132

www.dacoromanica.ro
 Sutele de comandante intr'un iurq de nestApanit bu-
curie pArAsesc localul, insirndu-se in jurul Pavilionului
National.
M. S. Regele coboar zmbitor ca totdeauna i pri-
meste raportul Comandantei.
Ploaia se pornqte mai tare, amenintind intreruperea
programului.
Va stnj en e#e ?... intreab co n sultativ Suveranul.
Nul nul rAspunser fericite comandantele.
Atunci continuati-va programull...
Si a stat astfel Marele Strjer, care era insotit de A.
S. Regala Principele Friederik de Hohenzolern, urmArind
miscArile de ansamblu, cercetnd prin noroiul ce ajun-
gea dincolo de apArtoarea pantofului, toate lucrrile gos-
podare5ti in gradina de legume unde cuiburile lucrau,
in ograda de pAsAri i animale, in alcAtuirea intregii vieti
gospodare#i, unde comandanta se cere a desfwra o
deosebit energie i pricepere.
RApAia ploaia de care nu se mai putea nimeni apra,
biciuia rece c nite sficiuri de bici pe fata tuturora, pi-
aturile cAdeau des ca dintr'o mitralier a norilor, dar
programul s'a desf4urat o zi intreag, fAr s i se re-
ducA ceva din cuprins.
Iar tArziu, dupa ce maina Regard se pierduse in ne-
gura vAii, glasul unei comandante venea s ilustreze no-
ianul de impresii i semnificatia zilei:
Stii, abia acuma mi-am dat seama c'd ploaia m'a
ptruns pAnA la piele.

.133

www.dacoromanica.ro
 Mare le Strkjer nu se abate niciodat dela Inaltele-I
hotAriri. Aceast trie precum i. puterea de a infrunta
orice protivnicii ale naturii, are o covAritoare insemnA-
tate prin exemplul din care se impArtAesc, milioanele
strAjerilor i comandantilor notri.

.134

www.dacoromanica.ro
DE5I SUFERIND, MARELE STRAJER
ESTE GATA LA DATORIE

STRALUCITA persohalitate a Celui ales de Dum-

nezeu s ne chezwiascA isbAnda Neamului i in-
tAietatea intre celelalte popoare, s'a manifestat in
forme care inseamnA tot atAtea lumini cAlluzitoare i
exemple vii pentru romAnism, iar dep4iri1e vietii ob4-
nuite i. infruntarea atAtor primejdii, va deveni legencla
pentru viitorime.
Biograful istoric al M. S. Regelui Carol II va avea
de sistematizat un material vast, din care s se poatA
evidentia, in toate domeniile vietii, acel spirit eroic, prin
care vremurile se pleaca in fata omului i al cArui isvor
de energie creatoare a fost Majestatea Sa.
Ofice om are dreptul sg-i armonizeze munca dupa
starea sAnatatii fizice.
Mare le StrAjer al Tarii, in dragostea i vointa nestrA-
mutatA de a da vietii nationale un ritm nou i structura
cu substrat eroic, a InfrAnt de nenumArate ori primejdia
agravArii unei suferinte fizice, urmandu-Si programul in
care Inalta-I prezentA aducea puterea exemplului.

.135

www.dacoromanica.ro
 In preajma lui 8 Iunie 1937, o gripa 11 tintuise cate-
va saptamani pe patul de suferinta la Sinaia.
Sarbatoarea cea mare a tineretului Ii surprinsese in-
tr'un inceput de convalescenta, care impunea Inca un
repaos de reconfortare trupeasca.
Temperatura revenea zilnic i medicii hotrisera res-
pectarea i continuarea convalescentii, spre a se evita
complicatii.
Dar Suveranul nu putea concepe ca de sarbatoarea ce-I
este atata de scumpa, sa ramana inchis in interiorul unei
camere. Deslusia din freamtul milioanelor de suflete
strajeresti, deslusia din talzuirea inimilor romneti, acea
nestvilita dragoste de a-L vedea i simti in mijlocul lor,
acea temere ca poate... anul acesta nu va putea mangaia
cu privirea-I senina, imensul camp al florilor strajeresti.
Si-atunci, infruntand riscurile boalei, a imbracat uni-
forma de Mare Strajer i alaturi de Augustul Flu, Maria .
Sa Mare le Voevod Mihai, a sosit pe neasteptate in Ca-
pitala.
Poate ca niciodata strajerii n'au simtit in suflete o iu-
bire mai netarmurita fata de Ilustrul Lor Comandant
Suprem, ca in ziva cand I-au zarit aptura luminata de
acelas zambet in sala Tronului stand (cu temperatura
de 380) in fata celor 500 fanioane strajeresti pe care-avea
s le distribue personal comandantilor strajeri, rostind
obositoarea formula a inmanarii.
Dupa distribuirea fanioanelor a venit randul decora-
tiilor i cine a avut atunci deosebita cinste s primeasca

136

www.dacoromanica.ro
odata cu medalia i o yegeasca strangere de mana, a
simtit ca mana energica a Suveranului, ardea.
Timp de cinci ore, M. S. Regele, avand alaturi pe
Maria Sa Mare le Voevod Mibai, a stat la Inaltu-I post,
&and tuturora un exemplu cum nu se poate mai stralu-
cit, de abnegatia ce trebuie incrustata in sufletul oricArui
comandant.
Atunci cand I s'a propus simplificarea ceremoniei pen-
tru a se scurta durata, Majestatea Sa n'a primit.
In strjerie s se faca totul cu deplina conqtiincio-
zitate caci numai aqa vom isbndi, cuvinte pe care stra-
jerismul trebue sA i le sape pe frontispiciul altarelor, de:
Credint i munc5 pentru Tara". i Rege!
A doua zi, efortul din ajun determinase o urcare a
temperaturii, dar M. S. Regele nu intelegea totu sal
cedeze.
Si astfel, strajerii Tarii L-au putut asculta iara i
L-au putut aclama din toat puterea fiinfei lor.
Cu un astfel de Comandant Suprem, nu mai poate fi
pentru nimeni un secret, maretia la care s'a ajuns in
m4carea strajereasc.

137

www.dacoromanica.ro
P E SANTIERUL DE MUNCA
STRAJEREASCA IN SATUL ARACI

SATUL Araci din tinutul Trei Scaune a intrat in

legenda prin minunea savarsitA acolo de coman-
dantii strAjeri ai Centrului de Initiere Sf. Gheor-
ghe.
Numele cu care fusese harazit, insemna sat inundat"
caci era o localitate unde la cea mai neinsemnatA ploae,
intra apa in mai toate casele cu temelia masa de ume-
zeala.
Poate tocmai din cauza acestui rau permanent se in-
gaduise Romanilor asezarea lor aici, nestingheriti de
nimeni.
Zeci de ani s'au muncit bietii oameni sA abatA navala
apelor ce coborau de pe dealuri in puhoaie rasvratite stri-
cAnd totul in calea lor, dar munca le fusese zadarnica.
Incepusera sa creadA bietii oameni, cA asta le e soarta.
Copiii cresteau slabiti i bolile isi gAsisera culcu in fi-
ravele lor trupuri.
In toamna anului 1936 au aparut deodatA strajerii,
veniti din intamplare inteo ancheta socialA. ConstatArile

138

www.dacoromanica.ro
statistice in privinta sAnAtAtii i-au pus pe ganduri. Un
sat intreg de oameni cum se cade, Romanii neaosi, pie-
rea ca sub povara celui mai groaznic blestem.
Strjerul insA nu cunoaste piedici peste cari sA nu
poatA trece.
Douazeci de serii de comandanti (profesori, invata-
tori, doctori, ingineri, ofiteri, pre(*) si-au &mit aci pri-
nosul Mr de munca.
S'au intocmit mai intai planurile de indiguire a mar-
ginilor de sat, apoi planul infrumusetrii in interior cu
sosele i drumuri, sfarsindu-se cu planul de ridicare sa-
nitara, economicA 5i cultural a locuitorilor.
FatA de maretia lucrarilor, mijloacele materiale pareau
inexistente.
Cand s'a vazut la ce s'a putut ajunge prin munca fara
preget a sutelor de cursisti strajeri, and s'a putut cu-
noaste ce forth' constructivA reprezintA STRATA TARII
ce folos imens aduce Tarii, Prefectul Judetului a ce-
rut s intre 5i el in cadrele de mund strAjereascA.
Inteadevar la Araci s'a infaptuit o minune. Intr'un
an, satul era de nerecunoscut. Localnicii spuneau ca nu-
mai pe vremea lui Isus se mai puteau face asemenea mi-
nuni. 0 al-a asezare s'a ridicat pe ruinele celei vechi.
Era in mic, ceeace mane va fi in mare pe tot cuprinsul
Romaniei scapata de balaurul ce-o rAvA5ia, printr'un gest
eroic ce se mai gAse5te doar pe icoana Sfantului Gheor-
ghe.

139

www.dacoromanica.ro
 Dar exemplul dela Araci ne mai poate arata ce se poate
face in orice domeniu de activitate romaneasca printeo
colaborare efectiva intre toate elementele dinamice ale
unui Neam.
Cand I s'a raportat M. Sale Regelui aceasta marea
realizare strAjereasca a i hotarit ziva cand sa viziteze
antierul de munca dela Araci.
Era o dimineata frumoasa de primavara cand Mare le
StrAjer insotit numai de Adjutantul personal venea sa in-
specteze atat Centrul dela Sf. Gheorghe cat mai ales lu-
crarile dela Araci.
La marginea satului a fost intampinat de poporul ce
I se inchina ca unui Mantuitor i de echipele strajerilor-
comandanti, ce formau un impresionant detapment cu-
uneltele de munc pe umAr.
Dela cei de apte ani i pana la batranii cu pletele
albe, toti erau inirati in cuiburi de munch.%
Raspanditi apoi pe toed intinderea satului i-au in-
ceput lucrul sub privirile adanc pretuitoare ale Suvera-
nului ce n'a cunoscut in acea zi o clipa de odihna. A
strAbatut ulitele ce straluceau acum de curatenie, gatite
cu podoaba copacilor de curand plantati, a cercetat in-
diguirile pe distanta de kilometri, a trecut puntea a.se-
zatA de-acurmezi.sul raului strans intre maluri de gra-
dde, a cercetat locuintele oamenilor, a cercetat autorita-
tile i realizArile gospodareti ale micilor strajeri, a luat
masa in mijlocul tuturora pe un camp de munca i-a rAs-

140

www.dacoromanica.ro
plAtit cu distinctii meritate pe conducAtorii acestei expe-
ditii de fericite realizAri.
Pretutindeni Suveranul a dat indrumAri, a incurajat
i. a ludat. Odihnd n'a aflat, decAt seara tArziu, cAnd
mainile au pornit spre Capita la.
Mare le StrAjer stAtuse o zi intreagA pe antierul mun-
cii strAjereti, intr'un umil sat romAnesc din Ardeal.

141

www.dacoromanica.ro
IN ORICE IMPREJURARE
LA RAND CU TOTI STRAJERII

ISTORIA ne face cunoscut multe gesturi de camara-

derie fat de ostaii fanatizati, pe care Napoleon Cu-
ceritorul lumii le-a folosit in scurta-i dar strAlucita
existentd.
Ne-aducem aminte de tabloul impresionant al santi-
nelei dela Waterloo, cAnd in locul soldatului trudit, ce
adormise pe camp, Imparatul luAndu-i arma, i-a tinut lo-
cul, ne-aducem aminte de legendarul gest al Corsicanu-
lui viteaz cnd in expeditia din pustiurile Africei, pe o
aritA cumplita aducndu-i-se i ultima rezervA de ap
sli potoleascA setea, privind in urm la batalioanele
cu buzele arse, a rdsturnat-o in \rand tuturora, spunnd
ca victoria nu se cucerete decAt atunci cnd dela im-
pdrat i Ora la soldat, toti se supun acelorai suferinte
i greutAti".
Sunt gesturi ce rAman adnc sApate in corwtiintele ce-
lor mici i care declaneazA puteri nebAnuite, de rezis-
tenth' i. hotArire.
Ne-amintim i noi cu deosebitA mndrie de gestul
atAta de simbolic al Marelui StrAjer, cu prilejul marilor

142

www.dacoromanica.ro
demonstratii dela 8 Iunie 1938 pe o ploae cumplita, cind
par'cA cerul voia sA pund la incercare vointa zecilor de
mii de strAjeri i a poporului din tribune, M. S. Regele
trecnd in revistA legiunile de strAjeri pe ale clror uni-
forme subtiri apa se scurgea nestanjenitA, dar fArl sA-i
clinteascA, a refuzat cu hotrire mantaua de ploae ce 1
se intindea.
Suntem cu totii la fel, a spus zmbind Majesta-
tea Sa.
Puterea acestui exemplu a impresionat adnc nu nu-
mai pe strAjeri i comandanti, nu numai poporul din tri-
bune, dar a lAsat o impresie nestearsa reprezentantilor
de State streine i misiunilor venite sA cunoascA valoa-
rea micArii strAjereti.
Tot in ploae i tot fAr hainA ocrotitoare, M. S. Re-
gele i-a rostit la microfon cuvntul de Mare StrAjer,
intr'o atitudine ce va rAmane de-apururi pildA vie ge-
neratiilor ce se ridicA.
Aa se cucerete i. aa se pAstreazA pe veci dragostea
i increderea poporului, cdruia i se poate cere ofice sa-
crificii, atunci cAnd exemplul pornete de sus.

143

www.dacoromanica.ro
MAJESTATEA SA REGELE CAROL II
MARELE STRAJER AL TARII

GREU sa vorbe5ti ori s scrii despre imensita-

tea g diversitatea Inaltelor Opere Regale, dui:A
cum e greu sA prive5ti prin sprtura unui varf
de ac, facutA intr'un carton, maretia armonica a naturii.
Tot ceeace e viata noted in aceasta Tara a5ezat la por-
tile Sud-Estului european, tot ceeace svacne5te din su-
fletul adolescent al Neamului, tot ceeace rsare ca po-
doabe pe care vremea nu le banuia, totul se datoreste
stralucitei intuitii 5i puterii de realizare a Marelui nos-
tru Suveran, sinteza a fortelor, din marele rezervor al
Natiunii.
In fata acestui prodigios temperament, ce nuli gase5te
odihna dedt in mund, factorul timp a trebuit sa cedeze.
Vreme de decenii n'au fost cu putinta unele lucruri,
pentru a caror infptuire se cerea mereu ingaduinta, dar,
sub semnul vremii celei noui care a sfrmat rezisten-
tele de orice fel, ele au imbogatit patrimoniul de sigu-
ramp 5i mndrie nationalA.
In desvar5irea Inaltelor preocupari, M. S. Regele a

144

www.dacoromanica.ro
stiut sa procedeze cu un impresionant simt de Mare Edu-
cator i Pedagog.
A inceput prin copilaretul Tarii dandu-i orizontul unei
vieti de munca si vrednicii care sa prefateze viitorul ce-
tatenesc, copilaret pe care-L iubeste cu dragostea netar-
murita de Parinte, fixand ideologia celei mai insemnate
opere educative in spiritul moral, national, social si fi-
zic: STRAJA TARII".
Cucerind pe copil prin Inalta-I ocrotire si prin mare-
tul exemplu al Mariei Sale Marelui Voevod Mihai,
Strajeria a luat un avant nebanuit, iar faima ei a tre-
cut de mult dincolo de hotare, starnind admiratia popoa-
relor mari ale lumii.
A incadrat apoi i pe adolescenti in Premilitarie, pe
cei deveniti majori Ii avea in randurile disciplinate ale
ostirii, iar celor cari o terminau le-a daruit Serviciul So-
cial" si mandria de a fi membrii Frontului Renaterii
Nationale. Un neam intreg dela copil pana la batran, ac-
tiveaza astazi pe acela plan unitar de inaltare a Pa-
triei, sub cutele steagului mantuitor:
Credinta ci munca pentru Tara si Rege !

145 la

www.dacoromanica.ro
STRAJA TARII ESTE UNADDIN
MARILE OPERE ALE M. S. REGELUI
CAROL II

IN cursul istoriei noastre sbuciumate, poporul Roman

a folosit i invAtamintele propriului sau trecut, dar
i. intamplarile altor neamuri, venite ca n4te semne
ale vremii sa ne aminteasca de viitor.
Cel care a tiut ca nimeni altul sa descifreze pagina
destinului nostru national, Profetul vremurilor noui i
realizatorul tuturor nazuintelor romanesti, a fost .si este
M. S. Regele Carol II, Mare le Strjer al Tarii.
N'a formulat numai o dogma care insemna o adanca
patrundere in domeniul pedagogic, dar a i realizat-o
prin m4carea de innoire a sufletelor tinereti ca si a in-
tregului popor.
STRAJA TARII La fost dela inceput grija cea mai
de capetenie.
Intr'o vreme cand societatea era preocupata mai mult
de partea materiala, Mare le nostru Rege cu o straluci-

146

www.dacoromanica.ro
toare putere de intuitie, dAruqte poporului SAu Lozinca
mintuitoare:
Credint ci munca pentru Tar Si Rege !
Armata Alba, care an de an patrunde tot mai adnc
in contiinta national, a rspuns cu un elan demn de
toat lauda, inat a cucerit increderea tuturora in posi-
bilitAtile noastre de puternica afirmare romneasa.
Astzi, un alt ritm de viata i-a statornicit cursul, iar
strintatea ne apreciaza i ne cunoate din ce in ce mai
mult.
Numeroasele vizite ale ConducAtorilor de State amice
din jur i din Apus ca i a personalittilor marcante
strAine, cari si-au marturisit far rezerve admiratia
pretuirea pentru Strajeria Romaneasca, fac dovada ca
STRAJA TARII a ajutat in larga msur, nu numai
procesul transformrilor interne, dar i operii de afirmare
nationala peste hotare.
Iat Opera Marelui nostru Rege Carol II, isvorit
din nevoile romnqti i realizat pe un fundament pu-
ternic de energii nationale.

147

www.dacoromanica.ro
MARIA SA MARELE VOEVOD MIHAI,
EXEMPLUL STRAJERILOR
DE PRETUTINDENI

IN aplicarea unei metode noui, mai ales in educatie,

se cere sA ai o credinta- ferm, o perseverenfa neso-
vitoare si in acela timp sa poti servi de prim
exemplu.
M. Sa Regele a avut credinta, a perseverat i a slujit
prin Ins 4i Inalta Sa pilda, indreptarului de viata stAje-
reascA.
Dar n'a fost numai atAta.
A daruit StrAjeriei pe unicul SAu Fiu Mostenitor de
'non i L-a fcut Cel dint5i executor al programului de
viatA nota.
L-a asezat in mijlocul armatei albe i I-a cerut supu-
nere, spirit de ordine, vointA si infaptuire ca i celorlalti
camarazi, oboseald inzecit i mai presus de toate, I-a ce-
rut s trAiascd viata tuturor categoriilor sociale de tineri
ai TArii.
A fost plugar harnic cu palmele bAtatorite de coar-
nele plugului si sap5., a fost ucenic in fabrici, lucrtor la

148

www.dacoromanica.ro
diferite constructii, tetor de lemne in padure, plasmui-
tor de glume la ezatori, neobosit colindator al plaiuri-
lor cu urme istorice i frumuseti fala seaman, dar i
osfa,s vrednic care i-a inceput cariera dela gradul de
soldat.
Istoria carui popor se mai poate mndri cu un astfel
de Print, pe care legenda II va trece intre podoabele fol-
klorului de maine?
Maria Sa Mare le Voevod Mihai este astazi cea mai
luminoas pilda a generatiilor ce se ridica.
STRATA TARII a castigat mult prin ilustrul SAu
exemplu, dar in acela timp a daruit o stralucire noua,
misiunii de Motenitor al Tronului:
I-a prilejuit fiorul vietii romneti pe care altfel zidu-
rile Palatului 1-ar fi zagaduit, dragostea curata a celor
dou zeci de milioane de locuitori ai Tarii ce 1-au vazut
in mijlocul lor, dar mai mult cleat ofice, increderea in
puterile cu care Dumnezeu L-a harazit 5i intelegerea su-
fletului romnesc.
Iat exemplul puternic al strdjerilor de pretutindeni:
MARIA SA MARELE VOEVOD MIHAI DE
ALBA-IULIA, i iat cum pe fire de aur, se tese istoria
Celui mai slavit dintre Regii pamantului.

149

www.dacoromanica.ro
IN PRAG DE NOU DECENIU

UN deceniu de glorioasa si sbuciumat Domnie, se

incheie printr'o isbanda ce proectea4 in viitor lu-
minile celei mai puternice ndejdi.
Alte decenii se vor rostogoli in cascada vremii. Dar
firul ce se va depana din caerul nesfArsit si vesnic al
viitorului, va lega tot mai mult sufletele romnesti va
cimenta tot mai puternic blocul natiunii si va da o str--
lucire mereu cresand Celui ales de soart s ne aseze
Patria la locul de mare cinste in concertul popoarelor
lumii.
In pragul celui de-al doilea deceniu de glorioasa Dom-
nie, Poporul renscut al Romniei vesnice, asezat in
dreptele-i hotare, isi striga bucuria netarmurit si urarea
din strbuni:
Multi ani de glorioas Domnie, SIgvite Rege al pla-
iurilor i sufletului romanesc i cu Dumnezeu mereu
inainte!

.150

www.dacoromanica.ro
 IMAGINI DIN VIATA
MAJESTATII SALE REGELUI CAROL II

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 V"

Un Print cu par balai creste

sub aripa ocrotitoare a celei
mai mari dintre Regine. 441

6-

www.dacoromanica.ro
 .ctikr
qi111-V

L".

'

,i) g ,. 1 I _

.....,

. ir . -\
.
4f, 1. "
16-'
i it,'

'rt. ,
..
12:".' ''s
i.!;77.1
I

-.
'..

., igi/n ..P..,-.'
-- ',.; , 7. . t , .. i
-..-.....
4141 1

I
mile" 1,-,

1111111"1111111"111w-
O.

Viitorul Rege tria viata curate:

a neamului romemesc.
www.dacoromanica.ro
 -1tc AY I* e
tv."

cfMA

Copilarie plinki de farmec ;i iubire.

\
'

44:

www.dacoromanica.ro
 , tttwerr rr..7,C-17,-s-a-e.,1, .
,.

. .
,

6 _ . . .: r-t. tt.

Z-,... A.

n -7.- '-'-:-*-,. . --
,....---_-1,.. -,:.- ,.. , _ ....ik -.di ......,,, , 7:47

Grijile i preocuparile
unui viitor Comandant
de oaste.
72zr?-41

...It.,
-.
St

L.A4
b
.

st"
;3 7
r

jalle
e
tr.

Sr*
ottmt...

tOt*

,r

L
A

www.dacoromanica.ro
rgp
 ,7

ti

oonormiro

Regele Carol I 0 M. S. Regele Carol II

Bunicul ;i Nepotul.

www.dacoromanica.ro
 M. Sa Regele Carol II

'
a fast crescut in spirit
ostEisesc $i cu dragoste
de portul strabunilor.

Airy

. t .
14,4111

www.dacoromanica.ro
.o 41.
Ab.r
 .;
.e...,737- -- ;.1
!---- -,-,. ..

r % t. ' .
6
. . ., ,- ... ., I
tr. 4
a
1 1-

e it
0
1".. k
II
) t ,
'4 t
i 1 I #q
4'.'
.

.
.
I
. i
t
.
., 1
i k
V .14
p
' it 4
4, -.6
44 v
..t
0
a i ; .
, (J
NO 4
...: .".
, 1 I -,-
ft
I

N a 4
e v
4,
4.
19 4. l
'

1,_ # 4
r
aI
!4.11. I- 0 ,*
.5 IP EkT'S .T.
4% *.t ;-:
, le
- . ...,. 2.

,,, ,-. . ?... j , ._;_..;----

L.A. .-

irt ;
.
2
LI U
,14
.4;

Pretuitor al portului tranesc.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ,e,,,er)i:?,i1-N-'11A

r:
Pretutindeni pe frontul de 1upt6, ut
alturi de ilustrul Siiu Parinte
Regele Ferdinand.

www.dacoromanica.ro
 ;-.0) .

1.6

4
,

.0.
o
ti -

et 17
firiq
)
this` .
-
.,
A

Majestatea Sa
REGELE CAROL II,
comandant suprem
al ostirii romane.
-

www.dacoromanica.ro
rii7t1:44
 . ..,.0v.:,
n
...

.. ' .41
1--i: _404
1r:a 144

: 1, /, i
.9LIL 1 , L.,,...

i
I.

,i

. _of,
.!

Ilustra
Dinastie Roman&

,'4
, (IF
.ftb,r;

.
72--7.1-

fiet

?:4
; - t4.21,

www.dacoromanica.ro
'se
 7=0

FY"

.
cq'

Prezent ;i viitor.
www.dacoromanica.ro
 \`?"--A;.:5Le: a:* V1:.iiiff'?
1

. .

-.'-'-'-',--4.,..-,
...... ......,.:.-*
. .. - a
-

Buciumeaza Arcasii Bucovineni,

vestind ea Mare le lor Wank
soseste in mijlocul lor.

ra
r
r '6"
r ;0

www.dacoromanica.ro
 L.

I I

,. 4 t

.' fp
I '!7A 1
, I ' ,r.
rti 7, .
A1 .-2,...

-
4., . . Y , '
.:,.._,.... ,'.-.,-t,
t.i.11,5. '1 of
etr .0 ,14'. .4, .

Suveranul in mijlocul Arcasilor.

13(?..:.;;" _
10, 41= .04 ;
.,41.1011;k1'.7

www.dacoromanica.ro
 -""1"147k.
0.% .
< :
_ Vie .er ri
411,
-
d 4
"

-
44.r

Cu buzduganul de Mare Vornic al Arcasilor,

alaturi de Augustul Si: iu Fiu, Capitan de Arcasi.
www.dacoromanica.ro
NMI

Majestatea Sa
REGELE CAROL II,
J.
e un mare iubitor si
sprijinitor al sporturilor.
www.dacoromanica.ro
 4

Suveranul Romemiei
intre copii i tineret.

www.dacoromanica.ro
111,- 47.
.
,

;YAM

01,

2T.

`, )e
6

_"
:LikAA2 Assl

Mare le Ctitor al Strajii Tarii decoreaza pe Maria Sa Mare le

Voevod Mihoi, exemplul strajerilor ;i vrednic Comandant.

www.dacoromanica.ro
 Salutul
Marelui Str bier. w`t

"S.IN411,;ffl.--3`&33.Lasitsi

ta;

I c

.r

www.dacoromanica.ro
r k.
fis
ittv, ,....y14.41A7,,e, Nr'104. 4.;,-,.-,..--'-:,;...t."24u.-t ' =

La sarbil'oarea cea mare a tineretului Striiier.

Raportul Comandantului Striiiii Torii.

G. I

www.dacoromanica.ro
 -

- lort-

Pe vreme de plodie, Mare le SW:der da cel

dintai exemplu, ramanand la postul de comandei
in foto:, celor 30.000 strajeri, la 8 lunie, 1938.

www.dacoromanica.ro
 In Sala Tronului,
Suveranul imparte
Fanioanele unitatilor
strajere0i.

'

7.

A;

010

=p

www.dacoromanica.ro
 Mare iubitor de datini stra-
mowsti, Suveranul prime;te
la Paint urrile cu Steaua ale
Comandantului Strajii Torii.

.1.

r,

or

www.dacoromanica.ro
I

De sarbatorile Craciunului Suveranul

imparte colindete Strajerilor, incepand
cu Maria Sa Mare le Voevod Mihai.

www.dacoromanica.ro
 In mijlocul
straierilor.

,
'.,:<;...f

-44F't .;
P
4441gti .617
41.L 11.1.0

,
- '
Imrce-s
*do.. &mit",

rk,". !MP

le - .

- . --- .-r.,L
www.dacoromanica.ro
. .-,,
..,, ..;:e....`'.-.h.0 ,.,'D,,, r,-

17,1:ttii.c.rti-lkattlity,11-
- 4140-s-i'iti.,,.
 IM .

4/11t

.4 I. . ezg,

.
1
..,;
a
tkat

:;-1

-,_........- 4
,&
.-, 5-t.c:, 7 ,5= ,...-3,-,,,.,
.. --...*rS.. ..?..:...t.:.,
14, n .4..-.7,- '''' ' -4. ::1....7......
...4it.';:t'"W'l
:
, ,.,.,,, ... Ow

_;A
5, e,...,,lr :
.-4
_
.....--.........
. ,, -
.:---' *"4-;
:94.2-tr.,
Suveranul incurajeaza
vredniciile strajerilor.

Veir N...:::- -""

1`, ,. '...
1).. 1 . ,..:
\ ,_

.--,v,- ----VP 0

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
`:''''---V--=----,
; ,-
St
. , a. ,.
.......
. ,
.. - . cr
Z... -. ,, d
-1 ', -7.. ,....
5
...0. -,:ir....,,zi'L: :-., ,. Lr
,..".41,!:
.'4.- . '''''
vi.g,,,..,,:.....nr--
'* st, .-:-
... --!0 e7
# 12-
..! '4'1 ar:.'' ,. t....1!
F'a /.3'. ..4
s

"....g. rf;.-
i .....,,,,,
..r..;,,;.. ,, , f., !,,:-., ,.. 1.2 ...- , net .
4,

I,' i e,, ,... .: 7

..

N1P's" '7* I, ; . -17--7-", ,:. ,,,. .:. t :

1 ,e. . i 31 e
t-.X114
I. iaiit,It die.,1,y,.. : , . 4...
i ..'

f4.
-
us, r 6:4
t..r 4'
Pr.t. 71

. 1,..
?

..-)mmor,r7;N
. 17111

;a*, a:
c'
. n'413,

oot
:1Pri

Suveranul trece puntea

peste un rau din Araci.

www.dacoromanica.ro
Suveranul si Maria Sa inire Strajerii clasei
dela Pa lat, asista la o demonstratie sportiva.

a.*

.44,
.0,,"-1 0`04.*0. .

-
.r.-r.-
!ft"07 V
',Orir*Q3C 4 ti.
, e. -- .re.
I
,t
be." t5? 4.11
It
F-410/4
; Lit
7

me^
al2 .0 . _

I ,

At, t ..115,
,
-4_ 41(4
,
I
le
000. '''<a0.''",e4L040

.-
- ...
- f

Qs. -
r, _
1-

www.dacoromanica.ro r,
 , . r riot
_

It
1 .1.
.-.
.:1
_
c4.

t ?..;.'
s'r
L. ke

.-.' .

Clt
7e.
#N,
.1..2.16k71/4

Mare le Strajer, fora suit, viziteaza satele

unde Strajerii au facut adevarate minuni.
www.dacoromanica.ro
 u 7
'41111.11,, ' 1110111.111101,

Suveranul pe campul strjerilor.

,;A717

CAMPUL
nMP U STRAJffRILOTR_

on , .
;
P 1 et
1

1:4 tr. 00411* .

.
www.dacoromanica.ro

AO.
 Pe'vreme ploioasii Suveranul asista la un
program strajeresc executat de comandante.
r7.- -

16.

; E .

- -4C%
.

Nsii*

P. I

1.
-I

.
j:r 3'
1
to'

E:37"" Vel

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 .- .... .......-1.
......
... .ri
i."."

,
1
' ..:' . .4.. ... .. " ' t ,;:',..-_,O. 1
..,
,... lagForieS
,. A :ittrE;4;10Ne&
. ..,.. - V.
-
44;,,79'ulta. ,
;.-
'
,, ,41-4.44, 51
.,.- 4,,,), .p.u.:Al.......
.11
, ,, -.,. ,,,s,36, , ........ ...'
_..,,,,,O.- ,, L. ...,..?,...;.-..,r-P.,,,,'
.. 2 _,SWilislt"'; 2,174.....,...' ..... .. _.'4. .,

e ,..,:,,,-
C
,,,. , , ..--....... _ .. . -.
..
L .61:.":"..; , ,;:at,..'. _..'''. .wk,..tnik-!' ...61,*(fArL (":4-: 1 '''..'... i_t,..;1
..... - .'''. _ ....-....4r; .. ---, 4: .e

Mare le Strajer trece in revista

pe strajeri si comandanti.

Vitnye:#1,tgigvx.....3,1,47:,. 're

...
r-:-t!,i r
. 11, , .-I
4 .'" ',
J.:.
. 0 p. ,. ,
z ,,,,..-
. .. ". 1 -.
4
.
' .1 f .

1 .
:

, 1 .f
1
1

....,'..-......74-.-.1._,--4-,,-...;...;,.:;:mgai

..... ,........4.,

www.dacoromanica.ro - t4,
. t
.** ,

a
Suveranul distribue
personal drapelele
cohortelor si distinc-
fille, persona littilor
cari ajutii si sprijini5
strajeria.

It Et
ct;
W(: ,
t;i1k ' '

+.4.
rfil
A
.

".
: w,-1:0"A`eTwicotra, tr-
v
4,
II

mo,
47

464k194:"*.,..A.6
Ffc

www.dacoromanica.ro
p-""

la .
t. g V

i
I
c.

- .
-
00.
.;si

L,

. 14-

.. 1

vail .441
. .
.. 4A.
,
.c

J1104 4 g ILA .1s11

1 -
15,e V ,4
'
,. 7,4
I
. L.!

- rif
.0

.. P40

A.!
r.T.t ` -.. }
, V4-4 a..,
: .
,
. "'
?4)
N.
. ' . .....0-
-,..
,,..f. -___p. -......

In inspectia activitatii strajeresti.

www.dacoromanica.ro
M. S. Regele Carol II i A. S. Rego la Principe le de
Hohenzollern, la Centrul Comandantelor Streljere.

iCe Jii:

t . .,.:'"
,;i*

!:.
s .
ii'._ s

.41.
+).1

www.dacoromanica.ro
Trecerea in revist.

---, .."!'

'kt 41tiAlk

Li.
P
,
ff
www.dacoromanica.ro ,
'
;
.1'41.
r*

, . 1 1:1
 4

Immo 'Jan/

V! C.EintMig, ;SR rs rr`

-O.
.

of? tsl iitt#4 dIEE-

. _

S. meaty

4.

c^ 91,POLMEE

La cea dintai emiozitie a Streijii Torii.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 F

Rdsp Iota vredniciilor strajeregL vredniciilor striljerotL

www.dacoromanica.ro
 '

\ .,. :<!.
r., t-L' , . ",,,..,, q.,i'
:
tith w j,, ii *WO. ft if 4... ht' VI 0# Ilf of It elf

s,l
.A,,.. ..,-
,. tt 14141a' It
,...
il-!1.. , .... /..
, .... p
' ; RI:,...,...:- I.
.!,-,. ..f,
. , -,.

11111).11, .1
...!-
.... ,,i std ,.}..
41
,
.1' k

1I . 4.1 1)1 I 11,) I, iI 11

--7,11,

Suveranul trece in revist drapele i tineret.

il

7,
'',"r*,

www.dacoromanica.ro
 'moved' Mut. SiVer 7

Un Rege adorat
de copii si tineret.

*+fitu".
1

. '1
,
4

www.dacoromanica.ro
Suveranul Torii in cadrul
manifestarilor strjeroti
cinste0e mamele care au
multi copii.

-N.C.,=1,

,
)177:

L12
-

V
11
11 Il
Al
--I
I
1 :Ti
!l
I, eo.. I., ,=.14

...-.,;'.::,: :;.-.%-',N,i. K.1071

...' .'"-
:; ze, -

www.dacoromanica.ro
 Voiosia Marelui Strajer.

I,

Suveranul insotit de Co-

mandantul Strajii Trii,
viziteaza expozitia lucra-
Y.4
1 . ,"' rilor striere0i.
j.'

_Pa .Ei
V.
www.dacoromanica.ro
:0*
 CUPRINSUL
CAPITOLUL I
DENT irI.A.tA M. SALE REGELIII CAROL II

REGELE NOSTRU 9

0 ZI DIN VIATA UNUI REGE

NOUTATILE ZILEI MAI INTAI 13
MICUL DETUN 15
AUDIENTE DE SERVICIU 17
DEJUNUL REGAL 20
DIN NOU LA LUCRU 23
CUM II PETRECE SEARA 26
PASIUNILE UNUI REGE 29
TRASATURI CARACTERISTICE 31
PROFUND CUNOSCATOR A TOT CE E ROMANESC 37

CAPITOLUL II
PE ANTIERITL MUNCH DE RIDICARE A NEAMULUI
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU I VOINTA NATIONALA 47
SCRUTATOR DE ORIZONTURI . 52

201

www.dacoromanica.ro
CALAUZITOR AL DESTINULUI ROMANESC 57
SIMBOL AL UNITATII NATIONALE 63
TEZAUR AL NAZUINTELOR DE VIITOR 70
SPRIJINITOR SI OCROTITOR AL CTJLTURII NATIONALE 76
MARE rNDRUMATOR IN ECONOMIA NATIONALA 80
STRALUCIT ANIMATOR DE TINERET 82
STRAJER AL CREDINTEI I TRADITIILOR STRAMO-
ETI 83

MARE IUBITOR AL TARANIMII

IN MIJLOCUL ARCASILOR LA BUCSOAIA 93
PEDAGOG SI EDUCATOR 100
CTITOR AL PEDAGOGIEI ROMANESTI 106

CAPITOLUL III

EXEMPLITL MARELUI STRAJER

M. S. REGELE CAROL II-lea,

STRALUCIT EXEMPLU DE VIRTUTI STRAJERE.STI

PRIMUL CONSILIU DE STATORNICIRE A PROGRA/v117-

LUI STRAJERESC . ........ .. 125
PE CAMPUL CELEI DINTAI EXPERIENTE 127
IN VREME DE GREA INCERCARE 130
INFRUNTAND URGIA NATURII 132,
DEI SUFERIND, MARELE STRAJER E GATA LA DA-
TORIE 135

202

www.dacoromanica.ro
PE ANTIERUL DELA ARACI 138
IN ORICE IMPREJURARE, LA RAND CU STRAJERII . 142
MARELE STRAJER AL TARIE 144
STRAJA TARII ESTE UNA DINT MARILE OPERE ALE
M. SALE REGELUI 146
MARIA SA MARELE VOEVOD MIHAI EXEMPLUL STRA-
JERILOR 148
IN PRAG DE NOU DECENIU 150

IMAGINI DIN V1ATA MAIESTATII SALE REGELUI CAROL 11

203

www.dacoromanica.ro
 ATELIERELE
LUCEAFARUL S.A.
BUCURESTI II

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro