rlanda (n englez Ireland, i/alnd/; n irlandez ire, pronunat /e.

/ (
audio)), denumit i Republica Irlanda (n englezRepublic of Ireland,
n irlandez Poblacht na hireann), este un stat suveran aflat n Europa de
Vest, ocupnd circa cinci esimi din insula Irlanda. Capitala i cel mai mare
ora al rii este Dublin, aflat n estul insulei, a crei arie metropolitan
gzduiete aproximativ un sfert din cei 4,6 milioane de locuitori ai rii. ara
are frontier terestr numai cu Irlanda de Nord, ar component a Regatului
Unit, restul limitelor rii fiind rmul Oceanului Atlantic, la sud aflndu-
se Marea Celtic, la sud-est Canalul Sfntul Gheorghe(en), i la est Marea
Irlandei. Statul este guvernat ca republic parlamentar unitar,[7] eful statului
fiind un preedinte ales direct. eful guvernului, Taoiseach, este numit n
funcie de camera inferioar a parlamentului, Dil ireann.
Dup Rzboiul Irlandez de Independen, urmat de tratatul anglo-irlandez(en),
Irlanda a obinut independena fa de Regatul Unit sub numele de Statul Liber
Irlandez n 1922. Irlanda de Nord i-a exercitat opiunea de rmne n cadrul
Regatului Unit, prin ceea ce s-a numit Ulster Month(en). La nceput dominion n
cadrul Commonwealth-ului, Statul Liber a obinut recunoaterea oficial a
deplinei independene legislative din partea guvernului britanic prin statutul de
la Westminster din 1931. O nou constituie(en) a fost adoptat n 1937, prin
care numele statului a devenit Irlanda. n 1949, restul ndatoririlor regelui
definite prin Legea Autoritii Executive n Relaiile Externe din 1936(en) au
fost nlturate, iar Irlanda s-a declarat republic conform Legea Republicii
Irlanda din 1948(en). Statul nu a avut relaii formale cu Irlanda de Nord de-a
lungul a mare parte din secolul al XX-lea, dar din 1999 cele dou au cooperat
pe mai multe domenii n cadrul Consiliului Ministerial Nord-Sud(en) nfiinat
prin Acordul din Vinerea Mare