Analiza sarcinii termice si a

infiltratiilor camerei de
testare ICMET

2017
 Introducere:
Studiul de fata are ca scop determinarea sarcinii termice pentru racire si
incalzire, precum si estimarea infiltratiilor in interiorul camerei de testare ICMET.

Premize de calcul:
Testele desfasurate in interiorul camerei necesita temperaturi intre -50 si 70 °C.
Temperatura in exteriorul camerei, variaza intre -10 si 30 °C.
Calculul sarcinii termice se va face in cele mai dezavantajata situatii :
1. Sarcina de incalzire maxima :
 Temperatura interioara ti = 70 °C
 Temperatura exterioara te = -10 °C
2. Sarcina de racire maxima :
 Temperatura interioara ti = -50 °C
 Temperatura exterioara te = 30 °C

Elemente de anvelopa si determinarea rezistentelor termice:

Peretii exteriori si tavanul incaperii sunt formati din panouri izopan de 20 cm.
Pentru placa pe sol a fost considerat un strat de 20 cm de beton.
Perete exterior PE:

Conductivitate Rezistenta
Grosime
Material termica termica
[cm] [W/(m∙K)] [(m²∙K)/W]
Panou otel 1 44.97 0.0002
Izolatie 20 0.04 5.0000
Panou otel 1 44.97 0.0002
RPE= 5.0004
Tavan TE:

Conductivitate Rezistenta
Grosime
Material termica termica
[cm] [W/(m∙K)] [(m²∙K)/W]
Panou otel 1 44.97 0.0002
Izolatie 20 0.04 5.0000
Panou otel 1 44.97 0.0002
RTE= 5.0004

2
 Placa pe sol PS:

Conductivitate Rezistenta
Grosime
Material termica termica
[cm] [W/(m∙K)] [(m²∙K)/W]
Placa beton 20 2.3 0.0870
Strat corectie
6.81 0.05 1.3620
contact sol
RPS= 1.4490

Rezistentele convective considerate au fost 0.04 si 0.17 m²∙K/W.

Determinarea ratei de infiltratie:

Datorita faptului ca diferenta de temperatura dintre interior si exterior este
considerabila, si a faptului ca tavanul este mobil, aerul exterior se infiltreaza prin spatiul
dintre tavan si pereti. Principalul motor al acestor infiltratii il reprezinta diferenta de
temperatura, formandu-se un efect asemanator efectului de cos.
Suprafata prin care aerul exterior se infiltreaza a fost considerata ca fiind o
banda de 1 cm latime in jurul peretilor.
Asadar, primul pas in determicarea debitului de aer introdus il reprezinta
determinarea presiunii termice.
Aceasta se determina conform ecuatiei :

∆𝑝 = 𝑔 ∙ ℎ ∙ (𝜌𝑒 − 𝜌𝑖 )
Unde :
-∆𝑝 = presiunea diponibila [Pa]
-g = acceleratia gravitationala
-h= inaltimea [m]
-ρ= densitatea aerului interior/exterior [kg/m³]

Debitul de aer prin orificiu de determina cu ajutorul formulei:

𝑝
𝐷 = 𝐴 ∙ 𝑘 ∙ √2 ∙ 𝑔 ∙
2.31

3
 Unde :
- A -suprafata orificiului [ft²]
- K – coeficient de curgere prin orificii
- P – presiune [psi]
In urma efectuarii calculelor rezulta un debit de aer infiltrat de 153 m³/h,
echivalentul a 0.2125 ach.

Determinarea sarcinei de incalzire:

Sarcina de incalzire se determina cu ajutorul urmatoarei ecuatii:

𝑨 ∙ (𝒕𝒊 − 𝒕𝒆 ) 𝑨 ∙ (𝒕𝒊 − 𝒕𝒆 ) 𝑨 ∙ (𝒕𝒊 − 𝒕𝒆 ) 𝑫 ∙ 𝝆 ∙ (𝒕𝒊 − 𝒕𝒆 ) ∙ 𝒄𝒑
𝑸𝒊𝒏𝒄 = + + +
𝑹𝑷𝑬 𝑹𝑻𝑬 𝑹𝑷𝑫 𝟑𝟔𝟎𝟎
𝟒𝟎𝟖 ∙ (𝟕𝟎 + 𝟏𝟎) 𝟔𝟎 ∙ (𝟕𝟎 + 𝟏𝟎) 𝟔𝟎 ∙ (𝟕𝟎 + 𝟏𝟎)
= + +
𝟓. 𝟐𝟏𝟎𝟒 𝟓. 𝟐𝟏𝟎𝟒 𝟏. 𝟔𝟏𝟗
𝟏𝟓𝟑 ∙ 𝟏. 𝟑𝟐𝟑 ∙ (𝟕𝟎 + 𝟏𝟎) ∙ 𝟏. 𝟎𝟎𝟓
+ = 𝟏𝟒. 𝟔𝟕 𝒌𝑾
𝟑. 𝟔

Determinarea sarcinei de racire:

Sarcina de racire se determina cu ajutorul urmatoarei ecuatii:

𝑨 ∙ (𝒕𝒆 − 𝒕𝒊 ) 𝑨 ∙ (𝒕𝒆 − 𝒕𝒊 ) 𝑨 ∙ (𝒕𝒆 − 𝒕𝒊 ) 𝑫 ∙ 𝝆 ∙ (𝒕𝒆 − 𝒕𝒊 ) ∙ 𝒄𝒑
𝑸𝒓𝒂𝒄𝒊𝒓𝒆 = + + +
𝑹𝑷𝑬 𝑹𝑻𝑬 𝑹𝑷𝑫 𝟑𝟔𝟎𝟎
𝟒𝟎𝟖 ∙ (𝟑𝟎 + 𝟓𝟎) 𝟔𝟎 ∙ (𝟑𝟎 + 𝟓𝟎) 𝟔𝟎 ∙ (𝟑𝟎 + 𝟓𝟎)
= + +
𝟓. 𝟐𝟏𝟎𝟒 𝟓. 𝟐𝟏𝟎𝟒 𝟏. 𝟔𝟏𝟗
𝟏𝟓𝟑 ∙ 𝟏. 𝟏𝟔𝟓 ∙ (𝟕𝟎 + 𝟏𝟎) ∙ 𝟏. 𝟎𝟎𝟓
+ = 𝟏𝟒. 𝟏𝟑 𝒌𝑾
𝟑. 𝟔
Acest calcul reprezinta sarcina necesara mentinerii temperaturii in regim
static. Deoarece se doreste intrarea in regim in 4 ore, puterea instalata necesara
este mai mare decat cea necesara mentinerii regimului termic. In urma utilizarii
unui soft de modelare dinamica (IES VE), puterea instalata necesara a rezultat in
jurul valorii de 60 kW, atat pentru incalzire cat si pentru racire.
Intocmit.
Dipl. Ing. Crimu Adrian