FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN

AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

AGROTEHNICĂ
BURUIENILE ȘI COMBATEREA LOR
 BURUIENILE ȘI COMBATEREA LOR

Buruienile sunt plante salbatice fara valoare economica, care dauneaza productiei agricole,
adaptate sa traiasca impreuna cu plantele cultivate, pe pajisti sau pe terenurile necultivate.
PAGUBELE PRODUSE DE BURUIENI
Buruienile consuma apa si hrana din sol in dauna plantelor cultivate. O serie de buruieni,
cum ar fi palamida, sulfina, folosesc de doua ori mai multa apa decât grâul. Palamida, pe un
hectar consuma de trei ori mai mult azot, o data si jumatate fosfor si de cinci ori mai mult
potasiu decât un lan de grâu. Reduc spatiul care revine plantelor cultivate, le umbresc,
determina scaderea termperaturii la suprafata solului cu 2-4 grade C, saracesc atmosfera in
bioxid de carbon de care plantele cultivate au nevoie. Intr-un lan in care sunt buruieni,
plantele cresc mai firave, au rezistenta mai mica la cadere, fructifica mai slab si devin
sensibile la boli si daunatori..
Anumite buruieni si seminte de buruieni, consumate de animale pot provoca intoxicarea
sau iritarea organelor interne ale animalelor si pot imprima un gust neplacut laptelului si
untului. Exemple de burieni ar fi: laptele cucului, brândusa de toamna, usturoiul salbatic,
pelinul, sulfina galbena etc.
De asemenea buruienile ingreuneaza efectuarea lucrarilor agricole, incarca costurile de
productie. Datorita coacerii esalonate, in semintele plantelor de cultura pot sa ramâna seminte
de buruieni cu umiditate mare, care pot produce alterarea cerealelor inmagazinate.
SURSE DE IMBURUIENARE
Cea mai importanta sursa de imburuienare este rezerva de seminte de buruieni din sol,
provenite de la speciile care au invadat in anii precedenti culturile si care este, de obicei, de
ordinul sutelor de milioane de seminta la hectar. Gunoiul de grajd contine seminte de
buruieni viabile. Semintele folosite la semanat pot constitui o alta sursa de imburuienare,
daca nu sunt curatate de seminte de buruieni. Transportul neatent al semintelor si produselor
agricole pot contribui la raspândirea semintelor de buruieni.
COMBATEREA BURUIENILOR
Combaterea buruienilor este una dintre masurile importante pentru obtinerea de productii
mari si se bazeaza pe cresterea surselor de imburuienare, a vegetatiei existente pe terenul
agricol, a rezervelor de seminte si alte organe de inmultire din sol, precum si pe recunoasterea
particularitatilor biologice ale fiecarei specii, modului de viata, inmultirea si raspândire.
Combarea buruienilor din culturile agricole se realizeaza prin masuri preventive si prin
masuri curative.
Principalele metode preventive de combaterea a buruienilor sunt: carantina; folosirea la
semanat a semintelor conditionate; obtinerea si folosirea de gunoi de grajd cu grad redus de
infestare; curatirea apei de irigat de seminte si buruieni; distrugerea focarelor de buruieni de
pe suprafetele necultivate; curatirea masinilor agricole; recoltarea la timp si corecta a
culturilor.
Metodele curative combat efectiv buruienile rasarite sau in curs de rasarire. Ele pot fi
agrotehnice, fizice, biologice si chimice.
Metode fizice. Principalele metode fizice sunt: arderea cu flacara; sterilizarea solului se
practica mai ales, in sere, rasadnitie, la solul pentru ghivecele nutritive.
Metode biologice. Se folosesc fenomenele aleopatice, insectele, agenti patogeni, iar
uneori melci, pesti etc.
Metode chimice. Crestera productiei agricole este legata si de utilizarea tot mai intensa a
substantelor chimice (erbicide) in combaterea buruienilor. Folosirea erbicidelor in
combaterea buruienilor constituie atât avantaje cât si dezavantaje.
Dintre dezavantaje, amintim: poluarea solului, aerului si apei.
Erbicidele sunt substante chimice care manifesta actiunea fito-toxica asupra buruienilor
din culturi, plantatii pomicole si viticole etc.Actiunea erbicidelor asupra buruienilor. Efectul
fitotoxic al erbicidelor se poate manifesta imediat ce au venit in contact cu diferite parti ale
plantei, sau dupa ce patrund in planta.
Erbicidele de contact actioneaza asupra celulelor si tesuturilor vii cu care vin in contact.
Erbicidele sistematice patrund in planta si se deplaseaza cu seva elaborata prin vasele
liberiene.
Transformarile erbicidelor in sol: la suprafata solului sau in sol, erbicidele sunt expuse
degradarii prin: volatilizare, levigare cu apa ce se infiltreaza, absorbtie la suprafata coloizilor,
descompunere chimica si biologica, metabolizare de catre plante.