{NCEPUTURI ALE URBANISTICII MEDIEVALE ROMANESTI EXTRACARPATICE — SECOLELE XIII-XVI DE TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU PREAMBUL Problematica genezei si evolutiei timpurii a oragelor roménesti extracarpatice este intrata, in ciuda aparentelor, relativ recent in preocupaile istoriografice romnesti. Se poate spune ci abia unele studti interbelice datorate lui Nicolae lorga si Gh. |. Bratianu si, mai ales, cele ale lui P. P. Panaitescu, urmate de contributile lui C. C. Giurescu, depasese faza ,impresionista” a studiului, faza in care oragele romanesti din exteriorul Carpatilor erau in general, fic ignorate, fie descalificate dupa o judecata sumara. Nu imi propun si reiau, incd odata, etapele acestei istoriografi, gest realizat de curdnd aproape exhaustiv de M. D. Matei (chiar dac8 acolo nu apare contributia sectorului arhitecturd-urbanism din ultimele trei decenii), ci si subliniez c, in acest moment, rman necunoscute unele faze ale evolutiei generale sau elemente importante ale istoriei urbanistici acestei clase de orage. Concret, la scara intregului teritoriu, exist& date infime despre: locatia unui mare numar dintre agezsirite acestei perioade (spatiul genezei si a evolutiei de inceput), organizarile generale timpurii (structuri urbane, amnificéri, componente importante), organizarile de detaliu (morfologii, parcelar), sistemele defensive fortficatii urbane generale, cetéti, castele). Penuriei documentare i se contrapun, din pacate, rezultate fragmentare ale unor cercetari ariteologice oricum limitate (obiectiv si subiectiv), ignorarea aproape completa 8 informatiilor cartografice si deficiente de corelare a datetor, Intrind in domeniul informatiei punctuale, cu toate cA este indeajuns cunoscut si comentat, este semnificativ faptul cd, datorité acestei stiri de lucruri, persista inca incertitudini in legaturd cu localizarea unor ceatre urbane importante cum sunt Vicina, Chilia (Veche si Nowa), Licostomo, Preslavita, Milcovia etc. sau ‘efertoare la alcatuirea si statutul altora (inclusiv ca dinamica a fenomenelor), cum ar fi Tomis-Constanta, Inaccea, Cernavoda, Harsova, Birlad, Siret, Severin etc. in legaturd cu geneza 5i evolutia timpurie a celorlalte orage medievale, observam faptul c& literatura istorico-arheologica intrebuinfeazi inci foarte putin (in unele ‘azuri, nimie) din punctele de vedere enuntate de mediul arhitectural si urbanistic, ineremenitd fiind in Cencepte ale anilor °60-70. Ea este in imposibilitatea de a verifica solutiile respective sau de a oferi soluti ahemative, Aceasta pozitie este verificati perfect de cele amintite mai sus, in legaturi cu evaluarea bibliografiei din acest domeniu, Altfel spus, nu sunt cunoscute sau nu sunt verificate multidisci tlemente de baza ale retelei de orase si agezari, ca parte a organizarii generale a teritorilor respective. {n acelasi context, se pune problema (explorata sumar dar extrem de interesanti in sine si in raport cu Statutul real al acestor agezdri, cu caracteristicile lor structurale) a relatiei dintre orase (sau asezAri, in general) "M.D. Matei, Genezd gi evolupie urbana in Moldova gi Tara Romdneasca, pan ta mijlocul secolului al XVIT-lea, ‘a, 1997, p. 731. Trecerea sub tacere a oricdrei contributi datorate arhitectilor sau urbanistilor este repetat Into lorrare care ar fi tebuit si repreainte evaluacea completa a earacteisticilo istoriografei recente: Opintcw privire La Srentrite actuale tn cercetarea romaneased a orasului medieval, in Historia urbana, 1993,1,p. 9 si ur. Este motivul Pent care pun in citculatie acest material i il dedic celor care doresc gi stiu s8'se documenteze complet si s8-si ‘onfunte punctele de vedere cu toate opiniile vehicula fn ultimele deceni ‘rheologia Moldovei, XXVII, 2004, p. 137-163138 __ TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU 2 si sistemele lor defensive, care in evul mediu dominau structurile complexelor locuite, mai ales a celor ‘rdgenesti. In mod obligatoriu, pentru o astfel de punere a problemei, trebuie s& se stie suficient de mult despre directile de interes gi relajia cu alte teritorii, despre sit, despre intinderea ariei urbane 1a un moment dat, despre principalele componente urbane, despre caracterul mentalului colectiv. Altfel spus, se asteapt acumularea si prelucrarea unei imense informajii ascunse in planuri, documente si, mai ales, in teren. ‘Acesta este motivul pentru care reiau aici o serie de evaluari generale referitoare la geneza si evoluja timpurie a acestei réjele de rage, Voi incerca si le descifrez. si limurese caracteristcile din perspectiva (att cat. permit’ informajiile actuale) si si ofer ditectii viitoare de studiu. Pentru aceasta, considerafile generale vor fi insofite si sprijinite prin cateva studii de caz, dedicate acelor centre urbane care reprezinta materializari diverse ale aspectelor genezei si structurit urbane in evolut CONTEXT EUROPEAN $I PARTICULARITATI ALE SPATIULUI ROMANESC "LATRECEREA DE LA ANTICHITATE LA EVUL MEDIU Faptul c& solutiile structurale si morfologice intalnite in cadrul urbanisticii medievale, in ciuda unor certe elemente de unitate manifestate la nivelul cel mai general, sunt de o deosebita complexitate si varietae, este probat de fiecare data cand se studiazA acest subiect. Este suficient si ma refer la doar doua aspecte ale fazelor de inceput ale urbanizirii medievale europene: 1. problema continuitajii urbanistice la trecerea dintre Antichitate si evul mediu si 2, factorii si parametrii genezei urbane in diferitele arii europene. Primului aspect i se pot surprinde particularitatile la nivel zonal, din acest punct de vedere, existind diferenje majore intr estul si vestul spafiului urbanizat in antichitate, Analizand doar istoriografia occidentls dedicata acestui subiect referitor la partea apuseand a continentului, se remarcé faptul c& exist dowai puncte de vedere relativ distinete gi diferite. Daca primul (inclusiv cronologie) sugereaza o relativ completd ruralizare 2 teritoriului, pentru eéteva sute de ani, ca urmare a disparitiei Imperiuiui Roman de Apus, geneza oragelc medievale incepand candva la cumpina mileniilor | si I’, al doilea, utilizind intr-o masura mai mare informatia arheologica gi detaliind faptele, ajunge la concluzia ca se poate vorbi despre numeroase continu urbane efective (arii urbane care sunt intrebuinjate de aceeasi populatie, neintrerupt), datorate, in mare pate factorului politic, comercial $i mai ales religios" Observatia referitoare la complexitatea procesului este cu atét mai adevérata pentru sud-estul continentul, unde continuitajii directe datorate Imperiului Bizantin i se raporteazi fenomene contradictorii datorate aloe factori zonali, cum ar fi slavizarea Balcanilor, Primul Tarat Bulgar, alte forte locale, cruciadele etc Al doilea aspect reprezinta cu atat mai mult particularizari zonale sau chiar locale ale rspunsului dt numerosilor factori de geneza si dezvoltare urbana. in Occident, aparitia noii retele de orase (inclusiv si mal ales a celei care depaseste spre nord limita fostului Imperiu Roman) este datoraté noii generatii de state feudale, Bisericii Catolice, marilor trasee comerciale, unor factori locali etc., Islamului (pentru zone dia arealul mediteraneean). in Rasérit, dinamica realitailor istorice se combina cu mixajele culturale si etsst locale, solufiile sau modelele adoptate reprezentind adaptiri de fineje si modeléri atente fata de contextl regional, influenfat, pe de alta parte, de lumea Mediteranei si a Orientul Pentru spafiut romdnesc, inaintea aparitiei Tarilor Romane, aceastei realitati i se adauga elemente de nflueng central-europeani si chiar nord-slava, rezultind rezolvari in care uzualul, obignuitul, se combiol adesea cu ineditul. *p, Lavedan, Histoire de la ville, ed, Parentheses, 1974, p. 149 si 151, cu observatia 8, in ciuda hotararii cu cat ‘enunfa acest proces, unele dintre studiile de caz care urmeaza, nu numai din spatiul italian, il infirma (p. 169 si urm.). A. Erlande- Brandembure, Catedrala, Bucuresti, 1993, p. 4 si urm. Este sugestv faptul cin uliml ditions civiliafei medievaleeuropene (Dictionar tematic of Evului Sled Occidental, ed, Polirom, lagi, 2002), Jacques le ol 4 Jean-Claude Schmit fi pun aceeas intebare: ,Continuitate sau rupturé de la oragul antic la cel medieval?” (p $899 ‘urm.), fird s& poats da un rispuns ferm si unic. Este cert cd, fie nu sunt acumulate suficiente date pentru 0 conturs® ‘multumitoare a fenomenului privit global, fie datele existente sunt interpretate diferit de la autor la autor. La acestea ® adaugd circumstanj, exiem de concludenta gi important, referitoare la existenja unor condi contextual fot dliferite, care au generat staf dferite, chiar pe zone relativ mici ea intindere “TO, Gheorghiu, Agesdri umane. Fascicolul J-Isoria ajezdrilor umane de la origini pand la Renaser. Lik Politehnici, 1997, p. 102-134, unde se face o paalela inte fenomenete respective din sud-estl i vestul continents; INCEPUTURI ALE URBANISTICII MEDIEVALE ROMANESTI EXTRACARPATICE 9 Pentru a infelege si explica (evident, simplificat) aceasta stare de lucruri, este necesara 0 succinta cronologie a fenomenului si o grupare a clementelor de influent zonal& puse in relatie cu zonificarea politic& au administrativd a teritoriului respectiv. Jn mare si de la bun inceput, in cadrul evolufiei fenomenului timpuriu, ea si pentru restul spatiului european, problemele necesar de a firezolvate prioritar pentru teritoriul romanesc extracarpatic sunt: 1. tranzitia de la Antichitate la Evul Mediu (permanent& a vietii urbane sau doar utilizare @ unor elemente antice); 2. locul, factorii contextuali si eronologia genezei si evol noi genera je ayezari medievale. 1, Raportat fa un fragment important din teritoriul romanese extracarpatic (zona sudicd, dintre Carpati, Dundre si Marea Neagr8), urbanismul antic, de facturd romano-bizantina este distrus complet pénd la ‘nceputul secolului VII, lovitura de gratie find dati de invaziile slavo-avare din primii ani ai acelui secol. Observatia este valabils pentru o fisie ingusta de teren din nordul Dunarii corespunzatoare Cémpiei Dundrii si Dobrogea. in restul spatiului romanesc ocupat de Roma Antic& (provincia Dacia), acest fenomen este mai timpuriu, succednd, la scurt timp, retragerii Imperiului din aceste Locuri, din timpul imparatului Aurel intr-un caz gi in celdlalt, siturile sunt pirdsite de populatia urbana locala. Distrugerilor suferite de aseziti intre secolele III si VII, le supraviefuiesc doar anumite fragmente de structurd urbana: sisteme de fortificalii, constructii majore, texturd. Acestea vor fi ulterior partial utilizate in perioada renasterii unora dintre centrele respective, intr-un now context geopolitic, etnic, economic si militar. incepand cu secolul VII, pentru cca. trei secole, fiind traversata de toate populatiile barbare care vizau sudul sau vestul continentului, zona la care ma refer se va ruraliza, locuirea se va dispersa. Pentru acest interval de timp, nu sunt semnalate tentative notabile de utlizare a complexelor antice pastrate sub forma de ruind. Chiar daca acest fapt ar putea si fie demonstrat arheologic, el nu ar insemna o reluare a vieii urbane, ci rezolvarea unui refugiu disperat si, probabil, de scurth durata. In coneluzie, in conformitate cu stadiul actual al cercetirilor, nu se poate vorbi despre o continuitate efectiva a vietii urbane in acest spatiu si, pentru cca. trei secole, nici macar de vietuire in interiorul fostelor complexe urbane romano-bizantine. Sunt demonstrate, reutlizéri mai tarzii a unora dintre componentele lor’. 2. Renasterea ayezArilor compacte are loc abia incepand cu secolele IX-X, in spatiul dobrogean,atractiv ‘atortdrelafiei sale eu marea si cu Dundrea, pentru marie puteri care activau in zona, in primul rand, pentru imperial Bizantin gi Taratul Bulgar. in nordul teritoriului studiat (nord-nord-estul Moldovei istorice), deci mult la nord si est de fostele provincii romane, se observ aparitia unei noi generajii de ayez8ri inck din secolul VIII, in relatie cu fenomenul intlnit in lumen slavé nord-est europeand, Dintre cele trei faze care sunt considerate ca find distincte in ceca ce priveste apartenenta etnich a populajiilor generatoare de aseziri si cronologia lor (ec. VII-X, X si X-XIIN, nici una nu va supraviefui dupa mijlocul secolului XII, nefiind, prin urmare, integrate in vitorul stat Moldova. Pentru acest studiu, interesante sunt cele din etapa a Ill-a (see. X-mij. see UD, care ating nivele de dezvoltare urban-incipiente in sudul spatiului moldovenese, in Dobrogea si partial in spatiul dintre Carpati gi Dunare, dupa etapa biaantin si bulgard, factorii genezei noii rejele de aseziri compacte sunt Genova (de dupé semnarea truatului de la Nymphaion eu Imperiul Bizantin, privind ,concesionarea” comer(ului din Marea Neagra) si Hoarda de Aur. Dacd primei forte motoare regionale i se cunostea importanta (chiar exagerdindu-se uneori) ‘acd de istoriografia romaneasc& mai veche, ultimei mari forte intercontinentale incepe si i se evalueze ‘orect participarea la stabilizarea relafilor economice regionale abia de cre istoriografia modems. Ea Sabileste c&, foarte rapid, Hoarda de Aur, odatd organizata ca stat, nu numai c& nu continua actiunea de dotrygere a rejelei de orage zonale, ci contribuie la erearea unor noi centre de schimb si popas pe rutele Somerciale securizate de ea, dintre Asia 5i Europa. Evolutia mentalitiii mongole, in acest sens, se poate *Din acest punct de vedere, se poate observa o deplina concordan{fi de opinii cu istoriografia _,istorico- *eologcd” (veri, MID. Mate, Opinii privire la orienrile actual... . 4-15 3 nota 13) l “V. Spinei, Generalitdsi privind geneza oragelor medievale din Moldova, in Arheologia medievald, 1996, Ln36140 + TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU 4 urmari prin chiar evolutia capitalei Ordu (Sarai), de ta starea de tabaré mobili de corturi, Ia cea de mare ras, centrat pe resedinga fortficata a hanului’. O alta directie de influenta privind geneza oragelor din spatiul romanesc dintre Carpati si Prut (spre est) si Dunare (spre sud) vine dinspre Transilvania, ca parte 2 politicii regionale a Regatului Maghiar, fenomen larg prezent (exagerat sau minimalizat) in istoriografia roméneasc& din ultimut secol Trebuie remarcate, in fine, contribujille diferitelor forfe locale, organizate sub forma unor cnezate, voievodate sau jupanate, contributii care se articuleaza celorlalte forte regionale. La scara iniregului teritoriu studiat, este valabilA observatia ci evolufia ayezarilor c&tre statutul urban se petrece lent, pani c&tre secolul XIII-XIV. Fenomenul cuprinde atat reconversia fostelor ansambluri urbane antice, edt si intemeierea de agez8ri noi, apdrute de la bun inceput in conformitate cu noile determinant zonale. Conchuzia acestei rapide evaluari a contextului aparifiei noii refele de asez8ri din spatiul romanesc este 4, urmare a mutafilor politice si militare petrecute in zona romaneasca extracarpatic&, insemndnd organizari statale pe teritoriile respective sau in vecindtate, precum gi numeroase influente, fenomenul urbanizi medievale se va amplifica, cuprinzand atat fostele provineii romane (pe situri antice sau pe situri noi) edt teritoriile de la rasarit de Carpati. Procesul se dinamizeaza dupa intemeierea statelor feudale romainesti ~ Tara Roméneasca si Moldova, ETAPIZARE GENERALA A URBANIZARIT MEDIEVALE ROMANESTI Relativ recent, am repus in circulajie o etapizare general8 a urbaniziri spatiului roménesc extracarpati, sustinutd de studii privind dinamica structurilor si morfologiilor unora dintre asezarile parcurgind evoluje catre urban 31 in faza urbana a existenfei lor medievale. Ea surprinde trei mari etape: 1. Etapa prestatala (pind in secolul XIV); 2. Etapa genezct, consolidiri si centralizari 3. Etapa dependefei de Imperiul Otoman, sec. XVI- inceputul secolului XIX). Aceastt etapizare, care se sprijink pe o investigatie urbanisticd (structural-morfologica si de tip contextual) corespunde in mare cu cea propusi din rafiuni istorico-arheologice inca din anii *80°, cu exceptia faptului ca in aceasta ultima este omisé etapa a treia ca fiind distincta si, pentru etapa a doua, nu se surpr rolul si contributia statului (a domniei) la formarea si dezvoltarea refelei urbane medievale in cele doua state”. tatelor medievale independente (secolele XIV-XVI}; incluzind domniile fanariote (a doua jumatate « "Gh. 1, Britionu, Marea Neagré. De la origin’ pnd la eucerirea ofomand, vol 11, Bucuresti, 1988, p. 78-86, care, comparing relatrile lui Wilhelm de Rabuck din cAltoriasa din ani 1253-1254 eu cele ale lui hn Batu din 1353 4 surprinzind procesul de aezare gi structurare @acestui mare ceniry zonal (puse In eviden(s side ceretaiarheologee de ung dura), trageconcluzia:,Trebue 8 coneatam un fap, oie de civdt ar prea: Hoarda de Aur nu sa aap tne civlizai superiare, ea a ereat prin propre sale mijloace noi centre de civilizai,relnnoind asf! fra erupt primele invazitturice din epoca precedenta” (p. 85-86). Recent gi extrem de sintetc, V. Spinci intrest axcast oneluzie: ,Tretatl (de la Nymphaion, din 126I-nn.)..ce oferea genovezilor mari facitati comerciale in cupensil teritorilorBizantne, ni insemma deed porcurgerea une jumata de drum. Celalata jumatate asa a fost acoperia deste data cu intrarea tn contact cu autoriaite Hoardei de Aur..." (op. cil, p. 37). Coneluli de detalia se vor putea uml prin stile deoxz *O. Gheorghiu, Cerdjile oraselor (Fortified Towns)- Defensiva urbané in centrul si estul Europei in Evul Medis, Editura Simetia, Bucuresti 2000, p. 82. FM. D, Matei, Prorat privind o sintezxt a ‘torlel oragulu! medieval tn Moldova $1 Muntenia, in Revista de Istorie, 1980, 3, passim in aceasta privint, int-o Iucrae recent (D. Flowres, Spapin auc si ideologie jn Evul Mediu rondnee Obserati In Arhelogia medievala, 1, 2002, p. 59), se deplnge .Lipsa de reactie din tot acest ritimp...” In legurd ineitantle remarci ale fui R. Theodorescu, din crea sa. Un model artic in vechea culrurd romdneascd 0 ‘esedingd domneased, RI, 1987, 3, p. 240 $1246, privitoare la rolu ideologiei dommes in privinta organiza ead turban romanese, Este picat cf autorun cludaaocesuui lo bibiogratie de facturaaritectural-urbanistica, pe care citeart (de pild8, T, O. Gheorghi, Arheologie 41 planimetrieunele specte de islorie arband medievalé romdne textracarpatid, in SCIVA, 1990, 2, p. 185-194 unde, eludnd coneluzi mei vechi, dezbat i mod explicit olut domme structurarea noii generatii de orase medievale rominesti extracarpatice- p. 192-193), nu remared ,reactia", o reacie cate ar putea-o gasi gi in alte publicatii mai recente ale subsemnatului (cu un mare numar de planuti, care ,desenea2 aceste contribu) gin cele daorate lui C. lonescu, Eugenie Greceanu, Anca Brtuleanu, Cred c& prin acest omisiok Iuerarea, dealtel de mare interes, lst s8-i scape uneleelemente esenale In cuprnderea depling a subiectlu: INCEPUTURI ALE URBANISTICH MEDIEVALE ROMANESTI EXTRACARPATICE ut De asemenea, existd un important decalaj cronologic in ceea ce priveste natura evenimentelor urbanist general mai intérziate say chiar ignorate in varianta ETAPAL Pentru prima etapa a evolutiei urbanizarii medievale din spatiul romanesc respectiv, contextul istoric gi fenomenul propriu-zis sunt extrem de complexe, De aceea, evaluarea sa este oportun si se fac’ subzonal, cu seferti speciale la Dobrogea, Moldova si Tara Romaneasca. Entitatile politice care au implicafii in domeniul urbanisticii din acest interval de timp sunt numeroase, influentind unele sau altele dinte teritorile respective. Inir-o relativa ordine cronologic& gi zonificare, ele sunt: — Imperiul Bizantin (pentru sud-estul Basarabiei) intre inceputul secolului XI si 1261, anul tratatului de la Nymphaion; pentru sudul Dobrogei, controlul este gi anterior secolului XI, = primul Imperiu (Tarat) Bulgar (pentru sudul Dobrogei i estul Munteniei), din secotul 1X pana la inceputul secolului XI; ~ statele slave din nordul spatiului roménesc actual (pentru nordul Moldovei), din secolul X pnd la invazia tatara din 1241-1242; ~ Genova (pentru sud-estul Basarabiei gi Dobrogea) de la 1261 pana la sférgitul secolului XIV, la care se adaugd contributii probabile pentru zonele limitrofe Prutului si Nistrului (pentru Moldova) si Dunairii (pentru Tara Roméneasca); — statul titar Hoarda de Aur (pentru estul gi sud-estul Basarabiei-intre Prut si Nistru- gi parte din Dobrogea), pana in deceniul VII al secolului XIV; = al doilea Tarat Bulgar (pentru Muntenia) de la inceputul secolului XIII pana la fondarea statului ‘Tara Romaneasct — Regatul Maghiar (pentru vestul Moldovei si nordul Munteniei), incepand cu secolul XIII si pana la fondarea gi intarirea statelor feudale romanesti, micile formatiuni politice din Dobrogea-jupanate etc.-, intre secolul XI si sfargitul secolului XIV (momentul integrarii in Tara Roméneasca); icile formatiuni politice locale-voievodate si cnezate (pentru Moldova si Tara Romineasc& — + Oltenia), intre secolul XI si secolul XIV. Asadar, ordondnd aceasta informatie in functie de cele trei zone amintite, se obfine urmétorul tablou al tatitatilor statale sau prestatale generatoare de asezari, care, pAnd la aparitia statelor feudale roménest, rcurg etape diferite de evolutie c&tre urban: Dobrogea: Imperiull Bizantin, Taratul Bulgar, Hoarda de Aur, Genova, formatiunile locale Moldova: Statele slave nordice, Regatul Maghiar, Hoarda de Aur, Imperiul Bizantin, Genova (ultimele dous pentru Basarabia de sud-est), formatiunile locale. Tara Roméneasc&: Imperiu! Bizantin, primul Tarat Bulgar, Genova (dup& anumite opini), al doilea Tarat Bulgar, Regatul Maghiar, formatiunile locale"! Dupa cum se observa, cele trei spatii sunt la rindul lor subimpartite in zone in care influentele ‘ontemporane sunt diferite sau au o succesiune diferita. Exist, apoi influente sau generari combinate, situatie incare, in acelagi loc, actioneazi concomitent mai multi factor. In acelasi timp, este evident c& mult de forte politice si militare care au avut contribu la geneza si evolutia oraselor din zona inseamna implicit Aceasth structurare Imi apartine, dar rezultt din coroborarea unei ample informafii confinuta in céteva sinteze ‘torce, pe care o prezint relat cronologic: Gh. I. Bratianu, Marea Neagrd...; $t. Olteanu, Cercetdri cu privire la geneza \wayelor medievale in Tara Romdneasca, in Studit-revisia de istorie, 1963, 6; C. C. Giurescu, Térguri sau oraze yi cetdyi ‘eldovene din secotul al X-lea pind la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucuresti, 1967; LL. Polevoi, P.P. Bémea, ‘Stednevekovyie pamiatiki XIV-XVII vv., Chigindu, 1974; R. Theodorescu, Bizant, Balcani, Occtdent la inceputurile ‘uiurit- medievale roménesti (secolele X-XIV), Bucuresti, 1974, Silvia Baraschi, I:voare scrise privind asezdrile rogene ce pe malul Dundrit in secolele XI-XIV, in Revista de istorie, 1981, 2; Genovecii la Marea Neagrit in secolele ‘M1.X1V, Bucuresti, 1977; N. Constantinescu, Mircea cel Bairdn, Bucuresti, 1981; V. Spinei, Moldova in secolele XE-XIV, Srouesti, 1982, capitolul ,Apariia vieti urbane”, p. 218 si urm.; idem, La genése des villes du sud-est de 1a Moldavie et les "ports commerciaux des XII-XIV e siécles, in Balkan Studies, 35, 2, Thessaloniki 1994; M.D. Matei, Geneza gi Peluta., p. 73-104,1 ‘TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU é numeroase confficte, care au produs distrugeri gi reconstructi, astf! incdt istoria timpurie a urbanisticii zonale devine extrem de fragmentatd. Aceasta situate va reiesi cu clartate din studiile de caz. Pe de alta parte, conflictele au insemnat punerea la punct a unor sisteme diverse de aparare zonale say strict locale, integrate, in general, fenomenctor similare regionale: apararea prin valuri si santuri a unui areal urban (teritoriu de mare intindere), centuri de aparare sau baraje de valuri gi santuri, combinate cu palisads, Ziduri de incinta din materiale durabile, cetati si castele aparand punctele strategice sau combina dintre toate acesiea, Relatia acestor fortificajii cu aria urbana in evolutie este deosebit de interesanti, prin aceast, fenomenul apropiindu-se sau indepartandu-se de realitatile zonal. in afara acestor componente, interventiile directe sau influentele exercitate din spatiile mentionate inseamna o anume organizare urbanistic’ general, legislate si administratie urbana adaptate clasei respective de orase, asigurarea unor functiuni religioase, economice, comerciale conforme ,caracterului civilizafie ordgenesti din care fac parte gi nivelul de organizare atins, inseamnd arhitecturi si morfologii specific. Exista o lunga list a asezirilor care incep s& fiinteze acum, consacrate documentar, descopeie arheologic sau in legaturd cu care informatile istorice si arheologice pot fi corelate. Pentru Dobrogea, ain in vedere Capidava si Garvan (fosta Dinogetia) cercctate arheologic intr-o maniera concludentd, apoi Cernavods (fostul Axiopolis), Tulcea (fosta Aegyssus), Isaccea (fostul Noviodunum), Nuffiru (considerat de arheotogi ceare il cerceteazi a fi fost Preslavita), Pacuiul lui Soare (considerat de unii autori a fi fost Vicina), Hérsova (fostul Carsium), Enisala,’ Constanta (fostul Tomis). Pentru spafiul moldovean, sunt de amintit Vasiley (Vasiliv), Neporotove, Lenciuti-Cemaufi (din generafia amintiti, a secolelor X-XIIl, localizata in nordul si nord-estul Basarabiei), Orheiul Vechi, Costesti, Cetatea Alba si Chilia Veche (ultima localizata frecvent pe malul sudic al brafului dunrean omonim, deci apartinand mai degraba Dobrogei, cu toate c& a fost integra statului moldovean), Siret, Baia, Suceava, lagi, eventual Barlad, Piatra Neamt etc. Orasele din Tara Roméneasei care au antecedente prestatale sunt Briila, Curtea de Arges, Cémpulung, Severin (generat ji dezvoltat cu concursul Regatului Maghiar), eventual Targoviste, Buzt, Pitesti. Dupa cum am aratat, intentia mea este ca, pentru studiile de caz, si le selectez pe cele care constiue situatii care acoperd intreaga problematic’ a genezei, evolutiei si tipologiei. Prin urmare, zonal, centre alese sunt: Dobrogea; Pacuiul lui Soare, Isaccea, Constanja (fostul Tomis greco-roman), Enisala; ‘Moldova (inclusiv Basarabia): Orheiul Vechi, Cetatea Alba, Suceava, Siret, Baia; ‘Fara RomAneascd: Severin, Campulung, Curtea de Arges. ETAPA ATLA Etapa formérii si consolidarii celor dou state medievale romanesti, Tara Romanesea (incluzinl temporar Dobrogea) si Moldova (intre Carpafi, Dundre, Marea Neagré si Nistru), reprezinti etapa genet refelei urbane medievale roménesti propriu-zise. Principalul promotor (unicul pentru mult timp) este domi. ‘Acfiunile politice ale autoritsilor creeaz&, pe parcursul a cca. un secol (jumftatea sec. XIV — jumatatea sec. XV, mai rapid pentru Tara Romneasca) un sistem statal unitar si coerent. El va confine in final, struc religioase, administrative, militare, legislative, economice si comerciale identice sau apropiate de structri¢ similare ale altor state feudale (in special central-europene), aparute, in condifii aseminatoare, la cumpitt mileniilor. Acest sistem structural presupune crearea unei refele urbane cu rosturi importante in localizet institutilor statale laice (aulice, militare, comerciale), bisericesti (mitropolii, episcopii) sau a celor local (adininistraiile orasenesti, parohiile, bresiele etc.), in coagularea populatici si asigurarea unor insemmat componente ale functillor economice si comerciale. Fenomenul este ajutat de grupurile coloniste purtatoaé & cultura urband, agezate in zona, Reteaua oragelor devine articulata retelei drumurilor comerciale zonale. Centrele urbane capita rosturi importante si in ceea ce priveste asigurarea defensivei regionale $# locale, ele concentrind numeroase elemente de aparare ale statului sau provinciei respective, In ambele st le contureaza sisteme coerente defensive de granita sau din zonele ,.strategice”, fiind in atenjia permanen'## domitorilor, care ajuti direct la imbunatatirea mijloacelor lor defensive”. = TO.Gheorghiu, Arhiteciura medievala de aparare din Roménia, Bucuresti, 1985, p. 98-106, 137-143, 115 192-208; idem, Cetjile oraselor..,p. 88.1 INCEPUTURI ALE URBANISTICH MEDIEVALE ROMANESTI EXTRACARPATICE M3 {n oceasts noua refea de orase sunt integrate, reptat, agezarile existente, inclusiv cele care atinsesert deja rivelul urban de dezvoltare. Sub imperiul importantelor transformari contextuale, agezarile care nu atinseseri aivelul urban suferd mutatii morfo-structurale descori decisive, parcurgand foarte rapid evolutiicatre nivelul gi szatutul origenesc, pe care il ating, in general, catre sfargitul secolului XIV si inceputul secolului XV. Interesul domniei pentru orage poate fi mai tarziu, pana citre sférgitul secolului XV, astfel incdt procesul urbanizarii este impins spre perioada respectiva. Noile orase medievale (pot fi numite ,noi” chiar dacd au faze anterioare, dar care nu atinseserd statutul urban), ocupai situri consacrate deja in ceea ce priveste Succava, Iasi, Bacdu, Briila, Curtea de Arges si posibil, dup cum am ardtat, la Barlad, Piatra Neamt, Targoviste, Pitesti, Buzdu ete. sau noi situri pentru Botosani, Harlau, Roman, Hugi, Targu Trotus, Vaslui, Ramnicu Sarat, Giurgiu, Gherghifa, Bucuresti, Slatina, Ramnicu Valcea, Targsor, Orasul de Floci etc. Dintre cele amintite mai sus, unele fac dovada aplicarii unor rodele central-europene, insofitoare ale unei legislatii urbane provenite din mediul german. Purtatorii de informatie urbanistica puteau fi domnia sau/si grupurile coloniste, ambele interesate in organizarea rapid a spatiului urban si in asigurarea lui cu legislatie functionald, conforma cu statutul lor. Majoritatea oraselor parcurg un proces de fortificare, aceasta presupunénd amenajarea de santuri si palisade, aidoma altor orase central-europene in fazele de inceput. Altele sunt protejate indirect prin fortificatii (cetiti, castele) exterioare sau adiacente oraselor, precum si prin resedinte domnesti interioare, deseori, ariei Tocuite, In general vorbind, modelele adoptate in aceasta etapa de majoritatea oraselor medievale rom sunt perfect integrabile tipologiilor central europene'*. Doar istoria ps dexvoltare s& fie stopat si inlocuit cu un altul. Motivatia trebuie pusd in relatie cu intrarea farilor romane in sfera de influenfa otomana. Selectind oragele ce acopera toate zonele si tipurile de fortificare, rezulté urmitoarele studii de caz: Moldova (inclusiv Basarabia): Orheiul Vechi, Soroca, Bender (Tighina), Chilia, Cetatea Alba, Siret, Baia, Suceava, Iasi, Roman, Bacdu; ‘Tara Romfineasc&: Tumu Severin, Cémpulung, Curtea de Arges, Térgoviste, Pitesti, Bila, Giurgiu, Buzai CONCLUZII PARTIALE Primele doua etape ale urbanisticii medievale romanesti din spatiile exterioare (est gi sud) Carpatilor pun in evidenyi geneze si dezvoltari relativ obignuite in raport cu zonele inconjuratoare, care, de altfel, influenteaz& sau au contribuji asupra acestui fenomen. Oragele trecute in revista sunt fie intemeiate de forte statale exterioare spatiului roménesc propriu-zis (fapt frecvent petrecut in prima etapa, dar inexistent doua), fie dependente de anumiti factori provenind din exterior, in cazul in care promotorii provin din mediile kale, Statele medievale roménesti, Moldova si Tara Romaneasca, aidoma ator state europene medievale, uilizeaza initial procedee urbanistice (locatie, intemeiere, aport de populatie noua, organizare structurala, legislate, sisteme de proprietiti, administratie, morfologie parcelard etc.) provenind, in general, din medii cu tude urbanisticd consistent. in cazul nostru, sursele sunt putemnicele centre europene generatoare de informatie urbanistic’, in spet8- oragele italiene §i, mai ales, cele germane. Traseul acestor informafii trece bin spatiile balcanic gi central-european, la care se adaugi o variant nordica. Aceleasi observatii se pot face si in ceea ce priveste sistemele defensive utlizate, esentiale in definirea ‘aracterului urban pe aproape intreg tertoriul sud-est european. In aceste doug etape sunt utilizate procedee ‘wale, de la simplul baraj din val de pamant i sant de aparare (intnite in spatiul slav sudic, nordic, central twopean si al Rusiei Kievene) sau inconjurarea ariei locuite cu diferte sisteme dle fortificatii. Cele de lemn gi indnt sunt intalnite in intreaga arie slava si, pentru etapele de inceput, la fortificarea noilor orage central- ‘uopene, inelusiv transilvanene, iar cele din materiale durabile sunt utilizate generalizat in spajiul mediteraneean ‘in etapa matura de fortificare a oraselor central-europene' Bibliografia acestei probleme este deosebit de vasta gi include mai multe puncte de vedere; o sinteza vezi la ©, Gheorghiu, Arheologie si planimetrie..passim; idem, Metoda de abordare si modele ale genezei unor orase ‘wilevale romdneyti extracarpatice, in Arhitectura, 1988, 1, p. 38 si urm.; idem, Cerdyle oragelor..., p. 89, vezi $i mai nota 9 "* Tbidem, p. 90; asupra acesteiasertiuni, ca sia anterioare exprimate, ® Tbidem, passim, lucrarea fiind o parcurgere generals gi structuratatipologic a fenomenului fortficirii urbane in ‘asta zona europeans, oscilnd intre uzual si neconvenional istorii sau arheologii romani nu au puncte de vedereuaa __ TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU fl Acestui tip de dezvoltare i se pune cap&t odaté cu intrarea celor doua state in sfera de influent otomang, chiar dacl, doar anumite fragmente din teritorile lor sunt inglobate efectiv in Imperiul Otoman, Mutafile profuunde care se petrec, mai ales in privinfa defensivei (semnificative si determindnd, in fond, mutati ale statutului, structurii generale, manierei de administrae etc.), sunt datorate in primul rand interdictiei impuse acestor state de a detine sisteme autonome de apirare. Aceste interdictii intré in functiune incepénd mijlocul secolului XVI (pentra Moldova) si intr-o prima forma, incepsind cu prima jumatate a secolului Xy, pentru Tara Romaneasca. Efectul lor imediat este ocuparea de cdtre Imperit a unor centre militare $i portuare ~strategice”, transformarea unora in raia sau sangeac'® (Cetatea Albi, Chilia, Brdila, Giurgiu, Tum, dezafectarea altora (Turnu Severin), precum si impunerea demolariirestului cetatilor gi fortficatilor existenie sau in constructie. Se va dovedi c& acest ultim dictat nu a fost indeplinit decat formal. Mai mult, in secolele XVEXVIIL oragele roménesti (ca intreg teritoriul) vor continua s& se apere, dar prin sisteme neconventionale, rar intalnite in alte spatii europene’’, Prin aceasta, urbanistica romaneascd va cipata accente specifice, care vor particulariza structure si morfologiile pana in prima jumatate a secolului XIX. STUDI DE CAZ, imi propun in continuare si furnizez céteva restitutii (cele mai plauzibile, dat fiind stadiul actual a ccercetirii §i informarii) referitoare 1a maniera de organizare urbanistica utilizata in primele dowd etape de urbanizarii medievale din spatiul romanesc. Am in vedere, in primul rind, evolutia relatiei dintre ory (ajezare) si mediu, rezolvarea sistemul sau defensiv Gn paralel cu pulsatile teritoriale ale agezarii), anumie clemente de zonificare etc., osciland intre procedee uzuale i inedite. Structura fiecdrui studiu de caz conte: deserierea sitului , suportul cartografic utilizat, datele istorice, arheologice si descrierea compleruhi toate grupate conform fazelor evolutiei orasului respectiv. Studiile de caz reprezinta in mare parte o prima incercare de a pune de acord informatia istrict si atheologica cu cea cartografica; altele reprezint perfectionari sau completari ale unor incercii similare msi vechi. $i pentra unele si pentru celelalte, impedimentele sunt: —penuria de informatiiistorice (incluzind actele oficiale, documentele comerciale sau economice it ‘general, athive particulare, relatari de epocd etc). —penuria de informatie arheologic& (anumite centre nu au beneficiat de nici o cercetare sistematict concludenté pentru subiectul nostru, altele de 0 cercetare foarte redusa ca obiective si intindere), cu att msi putin publicaté (existé o cantitate impresionanta de informatie ,de sertar”, inedita ia de informatie cartograficd veche (cele mai vechi planuri topografice ale unor oraye din zoré \ceputul secolului XVILL,reprezentirile anterioare fiind fanteziste sau aproximative) si modem! (exists numeroase dificultati de a accede la planurile actuale ale unor orage din Romania, dar mai ales dt Republica Moldova, Ucraina gi Rusia) Aceste impedimente pot fi partial depasite utilizand metode neconventionate (asocieri tipologiee, dit contextuale, metode regresive etc.) operind cu toata informatia ,convenfionalé” si cu planuri actuae s | construit "Conform terminologiei frecvent utilizate, termenii corecti find ,kaza”, ,,sangeacbeilic”, ,,beilerbeilic” (I. Cine Bréila - origin si evoluie pana la jumdtatea secolulu al XVI, in Museu! Brdier, |, 1995, p23-24, adoptind pune vedere al ui M. Maxim, Teritorii romdnesti sub adminisraye otomand in secolul al XVI-lea, si Il in Rl, 19838 1. 802-817 si RI, 1983, 9, p. 879-890), "7 OGheorghiy, op. cit, passim. Primele semnale critic $i gisicea motivatiloracestei stride uerur, le glsim la Eugenia Greceanu (La srt urhaine médiévale de la ville de Roman, in Revue Rowmaine d'histoire, 19179, 1, p. 133-135; eadem, Ansambul medio! Pitesti, Bucuresti, 1982 etc.), fiind urmate de cele mentionate de subsemnatul in numeroase comunictri anterioart bi 1989, in cadrul sesiunilor Comisiei de Isorie a Oragelor din Romania de dupa 1990 gin aticole publicate in revise specialitatc. Aceeasi constatare ay flcuto go fac 0 serie de istoril gi arheologi care au ativat gi actveazh In mediu, peintre care fl amintesc pe regretatul Radu Popa, apoi pe Victor Spinei, Nicolae Constantinescu, Gheor! Cantaeuzino gi Emil LupuINCEPUTURI AL fl LURBANISTICH! MEDIEVALE ROMANESTI EXTRACARPATICE. 14s recente", suportul cartografic al acestor restitutii fiind o combinat de planuri istorice (publicate deja, sau nu) siplanuri recente (dinaintea sistematizarilor din perioada comunist8). Insist asupra faptului c& metodele neconventionale au fost impuse de lipsa de informatii urbanistice direete (documente sau planuri istorice) si de necesitatea de interpretare optima a informatiilor existente faptice (indiferent de sursa), arhitecturale, topografice si atheologice, astfel incat si fie posibila transferarea tuturor in domeniul urbanismului. Pentru o apreciere corecta a lor si pentru a le putea urmari in studiile de caz, reiaw pe scurt in cele ce urmeazS componentele sau variantele acestui tip de studiu: = Analiza refelelor si naturii ,cresterilor” urbane: este o punere in relatie a geometriei re(elelor urbane (stradale si parcelare) cu tipul cresterii (dezvoltarii) agezarilor (spontand sau dirijat8), stiut find faptul c& aceste dezvoltri definesc (produc, formeaza) refele specifice (neregulate pentru cresterile spontane si frecvent regulate pentru cele dirijate)”. — Analiza structurala (compozitie generalé, zonificare ete.): detectarea_unor elemente de ordonare urbanisticd (axe, orientari relatii diverse) si de zonificare urbanisticd (de tip spontan sau normativ)" = Analiza morfologici (sistem parcelar, densitate, raport spatiu-volum etc.): se porneste de la realitatea c& anumite tipuri de morfologii urbane sunt generate de anumite moduri de utilizare a ariilor urbane respective gi de evolutia lor. = Analiza contextului urbanistic (metoda ,contextualisti”): locul ocupat de arhitecturile majore urbane poate informa asupra caracterului sitului respectiv- exterior sau interior ariei locuite (de pild3, indeobste, chiar in orasele romanesti medievale, manistirea sau resedin{a feudal sunt amplasate extravilan, in timp ce biserica de obsie este amplasati in interiorul ariei urbane respective), in consecin(&, pe baza cronologiei aparitiei respectivelor arhitecturi, putindu-se trage concluzii asupra evolutiei arie urbane” ~ Analiza funcfionala: stabilirea uilititii diferitelor componente urbane si arhitecturale, relat dintre cle si integrarea in ansambla, lor (indiferent de natura lor). tuiri tipologice: stabilires unor paralele tipologice cu spatii apropiate ca tip de urbanizare sau istorie a acestui fenomen, paralele care decurg dintr-o anumité logicd a definirii aledtuirilor oragenesti,repetabila (in forme asemanatoare) in timp si in spatiu; prin aceasta se acopera anumite pete albe din evolutia respectivelor organisme urbane”. ‘Acest tip de cercetare se bazeazi pe constatarea cA, in ciuda dinamismului evolutiei urbanistice gi in siuda unor repetate distrugeri, elementele de baza ale oragelor din aceasta zona sunt relaiv stabile incepand cu "Eugenia Greceanu, op. cit; .0.Gheorghiu, Metods de abordare.; idem, Arheologi si planimetre...(ambele 6a un extins comentariu cu privie la pozitia unora dintre arheologii care au operat in aceste spati) si recent, pentru trsele moldovenesti dintre Prat si Nistru, Mariana Slapac, Cetatea Alba Studiu de arhitectura medievala militaré, Gipingu, 1998, eadem, Aspecte din evolupio urbana a orasului Chilia, in Historia Urbana, 1994, ne. 2; eadem, La teture urbaine de quelque villes médiévales de Moldavie dans la lumiére des sources cartographigues de XVill-imes ticles, in Historia Urbano,1995, nr. 1-2 etc. In acest context, este important de subliniat un fapt care poate avea Siaseciny faste tn directa nei cecetari concertate: in ultimul timp se constat o oarecare segregare a punctelor de vedere ale istorcilr si arheologilor. Astfl, ta timp ce M. D. Matei continua s& desconsidere orice contribute de istorie ‘bend dinafaa breslei sale (vezi nota 1), Vasile Neamtu, de pild, ia actin mod pozitiv si comenteazA unele contributi atorate athitectilor, referitoare la Suceava si lagi, in Piel gi ulfele medievale ale Moldovei (Contribs, in Historia Urbana, 1999, 1-2, p. 113 gi urm, aplicénduclerealitiilor ubanistce ce la Bai. Autorul mentionat se adaugA celor amin lanota precedents * Pentru prima onrd semnalam ca fiind posibild aceast8 relatieintr-un articol eu un tity neconventional: Jocul \tuenjlor sistemelor sociale asupra arhiecturi, in Arhitectura, 1979, 3, ulterior aplicind conceptul in sfera ‘tanismului in aticolul deja citat: Metoda de abordare. 21. tonescu, Considerapi asupra arhitecturi 1 urbanismului oragulul Targovigte in a dowa jumdkate a secolului X1-ea, in RMM-MIA, 1982, 2, p. 65-10, T. O. Gheorghi, Meiodd de abordare...; idem, Elemente de compozitie ‘fala gi fumetionaitate urbanisica la inceputurileoragelor medievale roménestiexiracarpatice, in Buletimul Comisie! Morumentelor Isiorice, 1992, 4; Dana Harhoiu, Bucuresti, un orag intre Orient si Occidem, Ed. Simetia, Bucuresti, 1997 etc. Pentru aceastl clasi de orase, metoda (ca intreg) este propusi in T. O. Gheorghiu, Bucdu- orayul medieval, in “*htecwura, 1986, 1, passim, punénd laolat® elemente aparute fragmentar a Eugenia Greceanu (op. ci) Este 0 metoda des utilizatd tn ceea ce priveste aritectura (in domeniul cercetarii si reconstituirilor din eadrul Micetelor de restaurare, de pilda) dar este perfect aplicabila (in limite controlate prin alte metode) domeniului urban ‘les. operat deseori pe bazA de mode! sau in conformitate cu anumitereguli de dezvoltare.46 __ TEODOR OCTAVIAN GHEORGHIU a primele reglementiri urbanistice care au garantat proprietatea si raportul dintre spatiul public gi cel priva, Pentru spafiul romdnese extracarpatic, acest fapt se petrece odatd cu etapa a Il-a a evolufiei oraselor, inceping cu secolul XIV sau XV. Tradus in termeni cartografici, aceasta inseamnd c& planurile tarzii ale acestor orge contin informatii urbanistice de pe intreg intervalul evolutiei lor, inclusiv informatiitimpurii (din momenty genezei urbane propriu-2ise), informarii care trebuiese ,extrase” prin metodele amintite mai sus. De asemenes, dac& regula inseamnnd ,stabilitate planimetrica”, aceste melode perinit detectarea exceptilor, alfel spus modificdrilor de textura urbana, propundnd restitutii suficient de sigure a diferitelor etape de evolutie™. Dy, este mai presus de orive dubiu faptul c&, mai ales in ceea ce priveste oragul medieval romanesc, metodee sneconventionale” nu pot funcjiona decat partial si defectuos in lipsa informatie’ arheologice, care s& fixeze 5 dateze ,punctele cheie” ‘Acest material este o nou incercare de a influenta unele puncte de vedere ,izolationiste” manifestate de istoriografia istorica si arheologica (cu excepfiile mentionate deja), motiy pentru care public aici, pentru pra ard, un scurt fragment al ,.Referatului” lui Radu Popa prin care propunea publicarea articolului mex Arheologie si planimetrie... evistei SCIVA, referat datat 27 febr. 1989; ,Prima parte a articolului-

Você também pode gostar

• Naivii Si Sentimentalul

  

  Documento3 páginas

  Naivii Si Sentimentalul

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Emmanuel de Martonne Figure de L Orthodo

  

  Documento1 página

  Emmanuel de Martonne Figure de L Orthodo

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• De Cuplarea de La Social in Poezia Lui

  

  Documento4 páginas

  De Cuplarea de La Social in Poezia Lui

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Atlas

  

  Documento1 página

  Atlas

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Trasaturi Comune in Vechea Arta Aecleziala A Romanilor

  

  Documento3 páginas

  Trasaturi Comune in Vechea Arta Aecleziala A Romanilor

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Cautatorii Florii de Aur Dialoguri I Un

  

  Documento1 página

  Cautatorii Florii de Aur Dialoguri I Un

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Pan-European Contest Guidelines

  

  Documento8 páginas

  Pan-European Contest Guidelines

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Serban Toader Despre Notiunea Chineza de

  

  Documento209 páginas

  Serban Toader Despre Notiunea Chineza de

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Guld Platina 1987 1998

  

  Documento62 páginas

  Guld Platina 1987 1998

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• GUITAR MUSIC CULTURES IN PARAGUAY

  

  Documento5 páginas

  GUITAR MUSIC CULTURES IN PARAGUAY

  Hugo Pino

  Ainda não há avaliações
• Arta Din Romania Vol. 1 2 - Cuprins Autori

  

  Documento5 páginas

  Arta Din Romania Vol. 1 2 - Cuprins Autori

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Carti Interzise

  

  Documento12 páginas

  Carti Interzise

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• PR Radulescu Dan Istoria Geostiintelor RO Geologice

  

  Documento3 páginas

  PR Radulescu Dan Istoria Geostiintelor RO Geologice

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Pan-European Contest Guidelines

  

  Documento8 páginas

  Pan-European Contest Guidelines

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• 1001 Diferente

  

  Documento19 páginas

  1001 Diferente

  Vali Ignat

  Ainda não há avaliações
• Cultura Carti Interviu Psihologul Aurora Liiceanu Despre Relatiile Esuate Compromisul Sta Baza Adaptabilitatii 1 604244dd5163ec427199c697 Index

  

  Documento8 páginas

  Cultura Carti Interviu Psihologul Aurora Liiceanu Despre Relatiile Esuate Compromisul Sta Baza Adaptabilitatii 1 604244dd5163ec427199c697 Index

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Neither Buddhist Nor Taoist But Both and

  

  Documento13 páginas

  Neither Buddhist Nor Taoist But Both and

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• The Monumental and The Miniature Imagini

  

  Documento19 páginas

  The Monumental and The Miniature Imagini

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Aleksandra Jarosiewicz Perestroika The N

  

  Documento53 páginas

  Aleksandra Jarosiewicz Perestroika The N

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Ghid Concurs DivAirCity

  

  Documento7 páginas

  Ghid Concurs DivAirCity

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• (2015) Hit N Run Phase Two Spanish

  

  Documento15 páginas

  (2015) Hit N Run Phase Two Spanish

  Catalin Voicu

  Ainda não há avaliações
• Georgra Varianta 2022

  

  Documento4 páginas

  Georgra Varianta 2022

  krause

  Ainda não há avaliações
• Cocktailuri XXL

  

  Documento7 páginas

  Cocktailuri XXL

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• E A Romana Real Tehn 2022 Var 07

  

  Documento2 páginas

  E A Romana Real Tehn 2022 Var 07

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• E D Geografie 2020 Var 06 LRO

  

  Documento4 páginas

  E D Geografie 2020 Var 06 LRO

  Laurentiu Sirbu

  Ainda não há avaliações
• 30 de Retete Delicioase Cu Nutella - Larousse

  

  Documento4 páginas

  30 de Retete Delicioase Cu Nutella - Larousse

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Bicarbonatul. Ghid Complet Larousse - Martina Krcmar

  

  Documento14 páginas

  Bicarbonatul. Ghid Complet Larousse - Martina Krcmar

  florea75

  100% (1)
• Culorile Sunetelor - Ioan Big, Radu Lupascu

  

  Documento9 páginas

  Culorile Sunetelor - Ioan Big, Radu Lupascu

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Un Plan Militar Austriac Din 1788 Privit

  

  Documento12 páginas

  Un Plan Militar Austriac Din 1788 Privit

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• Politica Regiunilor Europene

  

  Documento83 páginas

  Politica Regiunilor Europene

  Voicu Tudor

  Ainda não há avaliações
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  No Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (5782)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  No Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (890)
• Yes Please

  

  No Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1888)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  No Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (98)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  No Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (474)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  No Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (537)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  No Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (265)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  No Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (399)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  No Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (838)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  No Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (587)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  No Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (231)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  No Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (271)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  No Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (234)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  No Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (72)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  No Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (45)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  No Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (344)
• Fear: Trump in the White House

  

  No Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (738)
• Steve Jobs

  

  No Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (806)
• Principles: Life and Work

  

  No Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (599)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  No Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (440)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  No Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (137)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  No Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (2219)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  No Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1090)
• Bad Feminist: Essays

  

  No Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1015)
• John Adams

  

  No Everand

  John Adams

  David McCullough

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (2409)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  No Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (1711)
• The Outsider: A Novel

  

  No Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1800)
• Brooklyn: A Novel

  

  No Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (1937)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  No Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (789)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  No Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (4609)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  No Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (119)
• The Woman in Cabin 10

  

  No Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (2322)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  No Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (4193)
• Wolf Hall: A Novel

  

  No Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (3811)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  No Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (2099)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  No Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (791)
• Little Women

  

  No Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  No Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (1103)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  No Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Nota: 4.5 de 5 estrelas

  4.5/5 (1929)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  No Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Nota: 4 de 5 estrelas

  4/5 (821)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  No Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Nota: 3.5 de 5 estrelas

  3.5/5 (104)