Angina pectorala

Angina pectorala (AP) este forma de debut si cea mai frecvent întâlnita a cardiopatiei
ischemice. AP este un sindrom clinic manifestat prin durere precordiala sau retrosternala sau
prin alt echivalent clinic (dispnee anxioasa, disconfort, tulburari de ritm cardiac, dureri
abdominale, fatigabilitate), care apare ta efort fizic si /sau emotii, cu durata de la 2 min pâna
la 15 min maximum si care cedeaza rapid la repaus sau la administrarea nitroglicerinei.

Sistemul afectat: cardiovascular.

Incidenta/Prevalenta/Predominare de vârsta si sex - Maladia ataca preponderent barbatii de

vârsta între 40 si 50 ani. Incidenta este de 5/1000 pe an la barbati peste 40 ani. Frecventa AP
creste cu vârsta si este mai mare la barbatii de peste 65 ani, apoi se repartizeaza egal în functie
de sex dupa 70 ani. Femeia este rar afectata pâna la menopauza.

Semne si simptome

Durerea este:

- constrictiva sau prezinta senzatie de presiune, uneori senzatie de strivire sau arsura;

- iradiaza în sus: în membrele superioare, în umarul si pe fata interna a bratului stâng pâna în
ultimele doua degete (pe traiectul nervului ulnar), în cazurile mai putin tipice - în ambii umeri,
dinti, mandibula, faringe, epigastru;

- apare la efort fizic, expunere la frig, stres, în repaus (semnifica afectare coronariana bi sau
multivasculara);

- poate aparea fara cauza aparenta (angorul spontan);

- poate aparea în afectiunile din alta sfera (angorul intricat): în ulcere gastrice sau duodenale,
colecistite, diverticul esofagian, pancreatita.

Examenul obiectiv: se cauta alte localizari ale aterosclerozei prin palparea si auscultarea
tuturor traectelor arteriale si cauza unui angor functional:

- prezenta xantelasmelor, xantomelor (semne de dismetabolism lipoproteic);

- pulsatie slaba sau absenta ei la arterele picioarelor, rareori si a mâinilor;

- sufluri pe arterele periferice;

- asimetria tensiunii arteriale pe membrele superioare;

- semne de simpaticotonic în timpul accesului anginos: anxietate, paloare, transpiratie.

Examenul fizic cardiac poate fi normal sau poate releva semne de ischemic miocardica cu sau
fara insuficienta cardiaca: cardiomegalie, modificarea zgomotelor cardiace, sufluri, tulburari
de ritm, cresteri (simpaticotonie) sau scaderi (insuficienta ventriculara stânga) ale tensiunii
arteriale.
Cauze

Etiologia AP este similara celei din cardiopatia ischemica. AP este manifestarea clinica a unei
ischemii miocardice tranzitorii si reversibile produsa de ateroscleroza coronara (în marea
majoritate de cazuri) sau, cu mult mai rar, de cauze nonaterosclerotice (vezi CI) si care are ca
consecinte dezechilibrul dintre aportul de sânge oxigenat si necesitatile miocardului.

Unele conditii (însotite de sindromul hiperkinetic) pot favoriza producerea sau agravarea AP:
hipertiroidia, anemiile severe, febra.

Factori de risc - sexul masculin, vârsta dupa 40 - 50 ani, ereditate coronariana,

hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala (mai important dupa 60 ani), tabagismul, diabetul
zaharat si / sau hiperinsulismul, stresul.

Diagnosticul - Se stabileste în baza acuzelor, examenului clinic si datelor examinarilor ECG.

Diagnostic diferential

- Conditii psihogene (stare anxioasa, nevroze obsesive, depresie, atacuri de panica).

- Boli cardiovasculare (infarctul miocardic acut, sindromul Dresler, pericardita acuta,

tulburarile de ritm cardiac, miocardita, cardiomiopatia hipertrofica si dilatativa, valvulopatiile,
disectia de aorta).

- Boli digestive (esofagita de reflux, hernie hiatala, spasm, gastrita, ulcer gastric si duodenal,
colecistite, colica biliara, pancreatite).

-Boli respiratorii (hipertensiune pulmonara, pleurita, pleurezie, pneumotorax,

trombeombolism pulmonar).

- Afectiuni mediastinale (mediastinita, tumori intratoracice).

- Boli neuromusculoscheletale: costocondrita (sindrom Tietze), radiculita cervicala sau

toracica, periartrite si bursite ale umarului, dureri de perete toracic, herpes Zoster.

Regim - combaterea tabagismului, sedentarismului, regim de repaus în timpul crizei

anginoase.

Dieta - dieta hipolipemianta: mese la ore fixe, reduse cantitativ, ultima masa cu 2 ore înainte
de culcare.

Educatia pacientului

Pacientii trebuie sa fie bine informati despre rolul factorilor de risc în aparitia si evolutia bolii,
despre importanta modificarii stilului de viata: reducerea factorilor de risc, combaterea
stresului, activitatea fizica, interzicerea fumatului, interzicerea consumului de alcool,
controlul hipertensiunii arteriale, reducerea masei corporale la obezi, tratarea diabetului
zaharat.
Profilaxia

Regim igieno-dietetic pentru subiectii sanatosi cu factori de risc familial (AP, diabet zaharat,
dislipidemie, obezitate si hipertensiune arteriala), combaterea lor, dieta hipolipemianta,
sistarea fumatului si a consumului de alcool, modificarea stilului de viata (combaterea
stresului, activitate fizica permanenta), controlul periodic al masei corporale si al lipidelor
sanguine, ECG, monitorizarea TA.