TIROIDA……..

—  Singura glanda endocrina palpabila

—  Singura glanda endocrina care se misca in sus si in jos
—  Singura glanda endocrina la care hormonii sunt stocati
in afara glandei sub forma unui coloid
—  Glanda in care venele nu acompaniaza arterele
—  Primul hormon la care formula orala a fost sintetizata
 1. Istoric
—  952 Albucasis din Zahra (Spania): prima tiroidectomie reuşită
—  tentative de a o relua, pana la mijlocul secolului XIX, s-au soldat
cu eşec
—  Samuel Gross, un celebru chirurg din Philadelphia, afirma în 1866: “ Poate
o tiroidă mărită să fie extirpată? Răspunsul emfatic pe care ni-l dă
experienţa este: “nu”. In cazul in care un chirurg ar fi atât de nesăbuit
incât să incerce... fiecare tăietură a bisturiului său va fi urmată de un
torent de sânge si ar fi un noroc pentru el dacă victima sa ar trăi până la
sfârsitul acestei măcelării oribile.”
—  Secolul XIX Theodor Kocher la Berna, regiunea
muntoasă, numărul cazurilor de gusa era mare.
Principiile lui Kocher
—  chirurgie blândă şi meticuloasă
—  păstrarea paratiroidelor
—  evidenţierea nervilor recurenti
—  scade mortalitatea de la 50% la cca 0,2% (cifra care se
menţine si in prezent)
—  a introdus tiroidectomia sub-totală ca metodă de tratament
a guşei (tiroidectomia totală este urmată de mixedem)
—  in clinica sa au fost operaţi cca 5000 de bolnavi cu guşă
dintre care cca 4000 de către Kocher personal
—  Ca o incununare a contributiilor sale la chirurgia tiroidiană,
Kocher a fost distins cu premiul Nobel în 1909
2. Embriologie
—  mugure endodermal situat la baza limbii (foramen
caecum) care migrează caudal, anterior de osul hioid
si de laringe, bifurcându-se şi fuzionând cu elemente
ale celei de-a 4-a pungi branchiale
—  Canalui pe care are loc această migrare: canal
tireoglos (după naştere se atrofiază)
—  la extremitatea distală a traiectului se formează asa numitul
lob piramidal
—  pot să persiste resturi ale canalului tireoglos în viaţa adultă,
de regulă cu semnificaţie patologică
 3.  Anatomie chirurgicală
—  15 g
—  doi lobi de formă
piramidală
—  istm
—  raport posterior strâns cu
laringele precum şi cu
inelele superioare ale
traheei (mobilitatea cu
deglutiţia)
—  Raport anterior: planul
muşchiIor infrahioidieni
—  raport extrem de
important pentru chirurg:
nervii laringei inferiori
(recurenţi), sunt situaţi pe
faţa posterioară a lobilor
tiroidieni, în şantul dintre
esofag şi trahee
—  nervul laringeu inferior
stâng, care trece pe sub
arcul aortic este situat mai
medial şi mai profund
—  recurentul drept este
situat mai lateral şi mai
superficial
Relatia dintre nervul laringeu superior si
artera tiroidiana superioara
—  foarte bogat vascularizată (5% din debitul cardiac)
—  Arterele
—  arterele tiroidiene superioare, ramuri ale carotidei externe
—  arterele tiroidiene inferioare, ramuri ale trunchiului tiro-
cervical, din artera subclavie (raport important cu nervii
recurenţi)
—  Uneori: thyroidea ima - fie din aortă, fie din trunchiul
brachiocefalic, fie din mamara internă
—  Venele
—  plex situat pe suprafaţa glandei
—  venele tiroidiene superioare în jugulara internă
—  venele tiroidiene mijlocii, de asemenea ramuri ale jugularei
interne
—  venele tiroidiene inferioare care se varsă în trunchiul venos
brachiocefalic
Limfa@cele
Limfaticele drenează în lanţul ganglionar situat pe traiectul venei
jugulare interne şi în mediastin, în ganglionii din jurul trunchiului
venos brachiocefalic
4.  Fiziologie
Tiroida este formata din foliculi tiroidieni
Două componente endocrine
—  Una minoră: celulele parafoliculare
—  secretă calcitonina
—  antagonizează parathormonul, favorizând depunerea calciului în
oase
—  Inhiba absorbtia calciului de catre osteoclaste si astfel determina
scaderea calciului seric periferic
—  Nivelurile bazale sau stimulate de calcitonina sunt markeri
importanti pentru neoplasmul primar su recurent medular
tiroidian
4.  Fiziologie
Tiroida este formata din foliculi tiroidieni
Două componente endocrine
—  Una minoră: celulele parafoliculare
—  Componenta endocrină importantă: celulele
foliculare
—  secretă tiroxina (T4) şi triiodtironina (T3)
—  controlează metabolismul bazal al organismului
—  TSH (thyroid-stimulating hormone), TRH (thyroid-
releasing hormone)
—  Tiroida concentreaza I exogen convertindu-l prin
intermediul peroxidazei in I organic si combinandu-l
cu o proteina specifica (tirozina) –MIT si DIT
—  Sub influenta unei enzime foliculare MIT si DIT se pot
cupla rezultand tiroxina (T4) şi triiodtironina (T3)
—  în lumenul foliculilor tiroidieni se leagă de tireoglobulină
—  în circulaţie se desfac de tireoglobulină
 Controlul hormonilor @roidieni
TRH
—  Produs de Hypothalamus
—  Eliberat pulsatoriu, circadian
—  Productie inhibata de T3
—  Transportat pin sistemul venos portal hipotalamo-
hipofizar
—  Stimuleaza formare TSH
TSH
—  Produs de adenohipofiza
—  Producere
—  stimulata de TRH
—  inhibata T4, T3
—  Ajunge prin sistemul portal venos in sinusul
cavernos si apoi in tot organismul
—  Stimuleaza:
—  Absorbtia de iod
—  Productia coloid
—  Cresterea glandei tiroide
Hormoni @roidieni
—  Majoritatea hormonilor tiroidieni circulanti T4
—  98.5% T4
—  1.5% T3

—  99.98% dinT4 este legat de 3 proteine serice: Thyroid

binding globulin (TBG) ~75%; Thyroid binding
prealbumin (TBPA sau transthyretin) 15-20%;
albumina ~5-10%
—  Doar ~0.02% T4 este liber
—  Doar ~0.4% T3 este liber
In marea majoritate a cazurilor vorbim de
eutiroidie pentru ca valorile de T3, T4 libere
sunt normale
—  Hormonii tiroidieni
au un turnover lent
in circulatia
periferica astfel
incat organismul
are o rezerva de T4
in periferie
suficienta pentru
8-10 zile
Evaluare @roida
—  Deplasati traheea cu mana stanga spre dreapta;
palpati partea laterala a lobului drept cu degetele
maini stangi
—  Palpam in spatiul dintre traheea deplasata si marginea
relaxata a m sternocleidomastoidian
—  Similar palpam si lobul stang
—  Daca tiroida este marita se continua cu ascultatia
glandei – thrill
—  Rugam pacientul sa flecteze usor gatul pentru a
relaxa muschii sternocleidomastoidieni
—  Palpam zona tiroidiana in timpul deglutitiei
fixand de exemplu lobul stang cu policele drept
pentru a palpa lobul drept cu policele stang,
rotind usor lobul pe care il palpam
Evaluare completa cap si gat pentru
ventuale formatiuni tumorale
Evaluare adenopatii
Palapare tiroida pentru a evalua
consistenta, eventuali noduli,
mobilitate
Laringoscopie pentru evaluarea
corzi vocale
View on laryngoscopy

Opening of esophagus

trachea
Vocal folds
(true cords)

Epiglottis

False vocal folds

Base of tongue/lingual tonsil

anterior
Evaluare Tiroida
—  TRH
—  TSH
—  Total T3, T4
—  T3, T4 liber
—  Radioiodocaptarea (RIC –RAIU)
—  Tireoglobulina
—  Anticorpi: Anti-TPO (anticorpi anti-
tireoperoxidazici ), Anti-TSHr
Evaluare Tiroida
5. Metode de inves@gaţie
—  Nivelul circulant al T3 si T4:
—  Resin-T3 (resin triiodothyronine uptake)
—  Testul cu TRH
—  Teste radioizotopice: radioiodocaptarea (RIC)
—  valorile normale sunt sub 4,5% la 10 min, 15-25% la 2 ore şi
35-45% la 24 ore
—  Scintigrama tiroidiană: cu iod sau cu techneţiu
marcat
—  tiroide ectopice
—  noduli tiroidieni
RIC (radioiodocaptare)
—  Contorul de scintilatie masoara radioactivitatea dupa
administrarea I123.
—  Absorbtia variaza in functie de:
—  dieta(normal 10% vs. 90%)
—  Amiodarone, subst contrast, betadine topic adm
—  Crestere RIC cu simpt hipertioid
—  Graves’
—  Gusa Toxic
—  Scadere RIC cu simpt hipotiroid
—  Thiroidite (Subacute, ActivaHashimoto)
—  Ingestie hormoni
—  Ectopic thyroid carcinoma (Struma ovarii)
RIC
(radioiodocaptare)

GUŞĂ PLONJANTĂ NODUL FIERBINTE

—  Ecografia
—  precizarea naturii chistice sau solide a nodulilor depistaţi
clinic sau scintigrafic
—  permite puncţia ghidată ecografic cu evacuarea chistelor
(gest terapeutic) şi puncţia bioptică a nodulilor solizi
—  Biopsia: aspiraţie cu ac fin, urmată de examen
citologic al aspiratului
—  CT
—  Teste imunologice:
—  rolul autoimunităţii în patogenia unor afecţiuni tiroidiene
(tiroidita Hashimoto, boala Basedow)
—  scumpe şi dificil de efectuat, de aceea ele nu se efectuează
de rutină
GUŞĂ PLONJANTĂ
Anomalii congenitale
—  Ectopia
—  defecte de migrare ale glandei
—  poate fi situată oriunde între baza limbii (tiroida linguală)
şi mediastin
—  Scintigrafia
—  defineşte raporturile între ţesutul ectopic şi glanda normală
(tiroidă normal situată, ţesutul ectopic reprezintă întreaga
glandă)
—  Tratamentul chirurgical:
—  indicat doar în compresiune asupra structurilor cervicale sau
din motive estetice
Patologie canal @reoglos
—  Fistulele canalului tireoglos: persistenţa acestui canal
—  situate pe linia mediană şi pentru închidere necesită
extirpare chirurgicală
—  Chisturile congenitale ale canalului tireoglos:
—  formaţiuni chistice dezvoltate pe traiectul canalului
tireoglos
—  conţin lichid seros
—  căptuşite cu un epiteliu cilindric
—  se pot infecta, dând naştere la fistule persistente
—  tratament: extirparea chistului
7. GUŞILE

Guşă = orice mărire de

volum a glandei tiroide, fără
ca termenul să aibă nici o
implicaţie funcţională
( datorate unui proces
hiperplazic de natura
distrofica)
Guşa simplă
1.  Guşa “fiziologică”:
—  la tinerele fete în cursul menstruaţiei sau la femei în
timpul sarcinii
—  cauzele nu se cunosc
—  retrocedează spontan
—  nu necesită, în general nici un tratament
2.  Guşa endemică:
—  Zone in care > 5% dintre copii cu varste intre 6-12
ani au gusa
—  caracteristică zonelor deficitare în iod (de regulă regiuni
muntoase)
—  India, Indonezia, China
—  profilaxie eficientă prin iodarea sării
—  şcoala românească de endocrinologie a adoptat termenul
de distrofie endemică tireopată (DET)
3.  Guşa sporadică
—  Zone in care < 5% dintre copii cu varste intre 6-12
ani au gusa
 FORME ANATOMOPATOLOGICE
—  parenchimatoasă sau hiperplazică difuză
—  mărirea uniformă a glandei tiroide
—  suprafaţă regulată, netedă, aspect omogen pe secţiune
—  Coloida
—  Depozit de coloid in foliculi
—  nodulară
—  prezenţa unuia sau mai multor noduli, de obicei solizi şi
care pot avea dimensiuni variabile
—  chistică
—  transformare chistică a unei guşi iniţial coloide
—  chisturi false (cu perete fără epiteliu) sau adevărate
(tapetate de perete epitelial)
Clasificare Gusa
În funcţie de sediu
—  sediu normal:
—  situată în regiunea anterioară a gâtului
—  sediu ectopic:
—  guşa plonjantă
—  de fapt o guşă cu sediu normal, dar care în inspir pătrunde în
apertura superioară a toracelui
—  produce fenomene asfixice
—  guşa endotoracică:
—  mediană (retrosternală)
—  laterală (retroclaviculară)
—  guşa ectopică:
—  dezvoltată pe ţesut ectopic tiroidian
—  poate fi localizată începând de la baza limbii până în mediastin
DET forme clinice
(forme evolu@ve)
—  Distrofia de gradul I
—  guşa simplă (oligosimptomatică)
—  manifestările clinice (în afara formaţiunii cervicale
palpabile) sunt minime sau lipsesc
—  Distrofia de gradul II
—  forma endocrinopată, cu două variante
—  DET cu hipotiroidie - cea mai des întâlnită
—  DET cu hipertiroidie (aşa-numita guşă hipertiroidizată)

—  DET de gradul III

—  forma neuropată (cretinism endemic sau idiotie
mixedematoasă)
E$ologia
—  Carenta de iod este factorul cel mai important, determinant, in producerea
gusii endemice.
—  Aportul necesar zilnic de iod este de 100-200 microg/zi, iar in zonele endemice
inges@a zilnica intalnita in randul popula@ei fiind sub 50 microg/zi.
—  In e@opatogenia gusii endemice mai intervin si al@ factori de mediu, care
de regula potenteaza ac@unea deficitului de iod:
—  substante gusogene naturale (goitrine);
—  sarurile minerale (Mg, Ca, Fl, Li) si poluan@i organici din apa pot agrava
deficitul de iod prin alterarea absorb@ei intes@nale sau prin blocarea
sintezei hormonale;
—  excesul de iod inhiba proteoliza @roglobulinei si eliberarea hormonilor
@roidieni;
—  Wolff-Chaikoff efect
—  defecte congenitale ale hormonosintezei;
—  malnutri@a prin carenta proteica.
—  Factorii gusogeni si in special stimularea receptorilor
tiroidieni ai TSH duc atat la o crestere a celuraritatii
glandulare cat si la o crestere a biosintezei
hormonale
—  Modificarile ciclice cu alternanta procesului hiperplazie
involutie, asociata cu metaplazia stromei conduc la
aparitia structurilor nodulare
—  Benigne
—  Maligne
—  Incerte
—  Problema esentiala in evaluarea unui purtator de
gusa nodulara este diferentierea intre o leziune
benigna si una maligna

—  Istoria familiala (cancere tiroidiene medulare sau
papilare, MEN IIA, iradieri)
—  Anamneza
—  Vechimea nodulului
—  Crestere recenta accentuata
—  Modificari voce
—  Disfagie
—  Durere
—  Prognostic negativ : varsta tanara, sex masculin,
leziune unica, aparitie recenta cu dezvoltare rapida,
duritate deosebita, adenopatie prezenta
—  Explorare paraclinica
—  Ultrasonografie
—  PBAS
—  Specificitate si sensibilitate 65-98%

—  Rezultate pozitive 5%

—  Rezultate incerte - ex chirurgical

—  Scintigrafie
—  Dozare TSH
—  CT
Complica@i
—  Functionale (hipo sau hipertiroidia)
—  Inflamatorii (strumita)
—  Hemoragia
—  Malignizarea
—  Controversata
—  Crestere rapida
—  Descoperire pe piesa de rezectie
—  Compresie
—  Nervoasa
—  Traheala
—  Esofagiana
—  Vasculara
Tratament
PROFILAXIE
—  sare iodată (KI 20%
—  10g zilnic asigura aport de
200 micr g iod
—  tablete de iod
—  picături de lugol
Tratament
—  Medical: la tineri, în stadii precoce ale bolii
—  Iod
—  hormoni tiroidieni - în formele cu insuficienţă tiroidiană
—  Chirurgical
—  Dacă după cca 6 luni de tratement corect aplicat nu se
obţin rezultate
—  Indicatiile tratamentului chirurgical sunt mai putin legate
de aspectul estetic fiind stabilite prin:
—  Evaluare clinica
—  Ultrasonografie
—  PBAS

Tratament chirurgical
— Simptome de compresiune
— Hipertiroidism asociat, refractar la
tratament
— Fenomene dureroase
— Crestere rapida in volum
Tratament
—  Leziuni cert unilaterale
—  Lobectomia subtotala sau totala
—  Procedeul de elecţie în guşa multinodulară care interesează
ambii lobi: tiroidectomia subtotală
—  Păstrarea unei lame posterioare de ţesut tiroidian este obligatorie
—  Paratiroide

—  N recurenti

—  Leziunile – de regula nodulare- suspecte la PBAS trebuie

considerate ca si cele maligne
—  20% cancere
—  Biopsie extemporanee
—  Totalizari ale rezectiei
—  Rezectii radicale
Par$cular - Guşa sporadică
—  apare în afara regiunilor endemice
—  cauza nu se cunoaşte cu exactitate
—  mecanisme imune: imunoglobuline specifice (specific
growth-stimulating immunoglobulin: TGSI)
—  factori alimentari (consumul excesiv de varză) sau
medicamentoşi (litiu)
—  evoluează cu normotiroidie
—  predispuşi la tireotoxicoză secundară
—  risc crescut de cancer tiroidian
—  indicaţiile tratamentului chirurgical
—  motive cosmetice
—  simptome compresive
—  apariţia complicaţiilor
Hiper$roidiile
— Sinteza crescuta de H tiroidieni cu
cresterea mai accentuata a fractiunii lor
libere
— Afectiuni la nivelul glandei tiroide
—  Boala Graves

—  gusa nodulara hipertirodiana

—  Adenom toxic tiroidian

— Afectiuni SNC cu eliberare crescuta TSH

—  Foarte rare
—  Teoria autoimuna: LATS (long acting thyroid-
stimulator) sau TSI (thyroid-stimulating
immunoglobulin)
—  imunoglobulină circulantă (IgG) care se leagă şi stimulează
receptorii tiroidieni pentru TSH
—  străbate placenta şi produce tireotoxicoza neonatală
—  autolimitantă (dispare de la sine în primele luni după naştere)
—  responsabilă şi de alte manifestări ale bolii, ca de exemplu
exoftalmia şi edemul pretibial
—  Teoria neuroendocrina - factori emoţionali
declanşatori
—  Efecte:
—  sinteză şi eliberare crescută de hormon tiroidian
—  suprimarea secreţiei hipotalamice de TRH şi a celei
hipofizare de TSH (feed-back negativ)
—  accelerarea ratei metabolice la nivelul ţestuturilor şi
organelor
—  hiperexcitabilitate nervoasă
—  glicogenoliză
—  creşterea catabolismului proteic
Forme clinice hiper@roidism
1.  Hipertiroidie primara pura cu hipertrofie tiroidiana
difuza - Gusa toxica difuza (GTD)
2.  Boala Graves –Basedow
—  Forma clinica particulara -Tireotoxicoza secundară
—  Se grefează pe o maladie tiroidiană preexistentă, de obicei o
guşă (aşa-numita guşă hipertiroidizată)
3.  Gusa toxica polinodulara
—  Adenomul toxic autonom Tireotoxicoza terţiară
—  Gusa polinodulara
—  Modalitatile de aparitie si manifestare ale GTD sunt
extrem de polimorfe
—  Exoftalmia
—  hipertofia glandulara
—  Difuza
—  Omogena
—  Bilaterala
—  Caracterul vascular –suflu, tril
—  mixedemul tibial

—  Sindrom cortico-diencefalo-hipofizar (Semne centrale)
—  Tulburari psihice (nervozitate, labilitate psihica,
insomnie, agitatie, diminuarea memoriei si a
performantei intelectuale)
—  Tremurarturi fine si rapide ale extremitatilor
—  Exoftalmia
—  Secretia unei subst exoftalminte de la niv centrilor nervosi
hipotalamici si mezencefalici
—  Fenomene neurovegetative
—  Hipersudoratie
—  vasoconstrictie periferica
—  Sindromul hipertiroidian (semne periferice)
—  Tulburari cardiovasculare
—  Tahicardia sinusala
—  Aritmia extrasistolica – fibrilatie
—  Insuf cardiaca, miocardita
—  Scaderea in greutate
—  Termofobie
—  Afectaree respiratorie
—  Tulburari ale functiei sexuale
—  Alte semne
—  Hiperreflectivitate tendinoasa
—  Tulburari trofice ale tegumentelor si fanerelor
Forme clinice
—  Forma cu predominata semnelor centrale
—  Forma cu ambele sdr , central si periferic dar fara
hipertrofie tiroidiana
—  Forma cu manifestari cardiace
—  Forma digestiva
—  Forme particulare
—  Hipertiroidia paraneoplazica
—  Hipertiroidia iatrogena (iod-Basedow)
—  Curba iodocaptarii este tipica cu fixare ridicata la
prima ora, un maxim precoce si descrestere rapida
—  T4 11 ng/dl (N = 1-3 ng/dl )
—  PBI 15-30 microg/dl (N = 4-8microg/dl)
 boala Graves - Basedow sau guşa
exoftalmică
Hiperfunctie a intregii glande
descrisă de Parry în 1786, Graves în 1835 şi
von Basedow în 1840
femei intre 20 si 40
determinata de s@mularea receptorilor TSH-
R de catre Ac
Exoftalmie
—  tetrada
Chemosis
—  Guşă
—  Exoftalmie
—  Tahicardie
—  Tremurături

—  Tulburări digestive şi
pierdere în greutate

Edem pretibial Vitiligo în

tirotoxicoză
Dermopatie
 Tireotoxicoza terţiară
•  tireotoxicoza datorată adenomului
toxic tiroidian
•  Gusa adenomatoasa care precede aparitia
manifestarilor toxice
•  Mecanismul secretiei este independent de orice factor
stimulant
•  Autonom de control hipofizar
•  Captarea excesiva si exclusiva de izotop radioactiv
•  Absenta mixedemului pretibial si a exoftalmiei
•  Cresc val T3
•  Apare la varste mai inaintate (decade 5-6)
complica@i
—  Cardiopatia hipertiroidiana
—  Hepatopatia tireotoxica
—  TBC
—  Diabet
—  Malignizare
Tratament
—  Reducerea sau neutralizarea excesului functional
tiroidian
—  Sedarea centrilor cortico-diencefalo-hipofizari
—  Corectarea tulburarilor periferice
TRATAMENT
Obiec@v: restabilirea eu@roidiei
—  Tratament medical
—  antitiroidiene de sinteză
—  Derivati de tiouracil – propiltiouracil PTU
—  Derivati de tiomidazol - metimazol
—  blochează încorporarea iodului în molecula de tirozină
—  durează de regulă între 6 şi 18 luni
—  vindecă jumătate din bolnavi
—  efecte adverse: vărsături, erupţii cutanate sau chiar
agranulocitoză, hipotiroidism
—  iodul radioactiv
—  introdus din 1942
—  dificultăţi: stabilirea dozei adecvate
—  indicaţie absolută: recidiva tireotoxicozei după tiroidectomia
subtotală
—  alte indicaţii: bolnavii în vârstă, taraţi
Tratamentul chirurgical
—  indicaţii:
—  Hipertiroidiile cu leziuni maligne obiectivate prin punctie
—  Hipertiroidiile cu hipertofie compresiva
—  eşecul tratamentului medical
—  preferinţa pacientului (incluzind acei bolnavi care vor să
ajungă repede la o stare de eutiroidie, datorită unor
obligaţii personale sau de serviciu)
—  guşile voluminoase, în care s-a dovedit că rezultatele
tratamentului medical sunt mai puţin favorabile
—  sexul masculin: bărbaţii nu răspund aşa de bine ca femeile
la tratamentul medical
—  Hipertiroiidiile cu adenom unic sau multiplu
—  hipertiroidismul secundar sau terţiar: răspunde mai greu la
antitiroidienele de sinteză sau la iod radioactiv

—  Tratamentul chirurgical este contraindicat in:
—  formele centrale, cu importante tulburari
diencefalohipofizare
—  Copii sub 16 ani
—  Disfunctii pluriendocrine
—  Tulburari psihice
—  Pregătirea pentru intervenţia chirurgicală
—  Aducerea functiei tiroidiene la eutiroidie
—  Clasic:
—  întreruperea tratament cu antitiroidiene de sinteză cu cca 10 zile
înainte de operaţie
—  tratament cu iod sub forma soluţiei Lugol; motivaţie
—  scăderea vascularizaţiei glandei înainte de o intervenţie reputată a fi
sângerândă
—  Tratament simptomatic
—  Medicamente utilizate: Propranololul, Nadololul
—  Operaţia de elecţie: tiroidectomia subtotală
—  anestezia generală este de preferat
—  bontul tiroidian trebuie lăsat cât mai mic datorită riscului
de recidivă
—  necesară păstrarea unei lame tiroidiene în volum de cel
puţin 5 mL de fiecare parte
—  pentru evitarea mixedemului postoperator
—  pentru prezervarea paratiroidelor
—  complicaţia intraoperatorie cea mai de temut: hemoragia
—  posibilitatea lezării recurenţilor
—  evidenţierea lor în timpul operaţiei
—  Complicaţii postoperatorii
—  Mortalitate 0,1-0,3%
—  Hemoragia 0,1-2%
—  Criza tireotoxică
—  doar în condiţiile unei pregătiri preoperatorii insuficiente
—  survine în primele 10-24 de ore după tiroidectomie
—  confuzie, agitaţie
—  hipertermie marcată
—  tahicardie
—  transpiraţii profuze
—  tratament de urgenţă: beta-blocante, cortizon intravenos şi iod
—  Infecţia 0,5-1%
—  Recidiva tireotoxicozei (prin insuficienţa intervenţiei
primare)
—  Leziune nerv recurent 0,4-0,6%
—  Hipoparatiroidismul 0,1-3,5%
—  Hipotiroidismul 5%
TIROIDITELE
Tiroidita acută
—  rară
—  Procese inflamatorii ale glandei det de agenti banali
—  Semne clasice celsiene ale reg cervicale ant + sindrom
infectios general
—  etiologie bacteriană
—  apare după infecţii ale cavităţii bucale, faringelui sau
ganglionilor latero-cervicali
—  rareori: consecinţa unor infecţii specifice
—  Tuberculoză
—  Actinomicoză
—  Sifilis
—  tratament energic cu antibiotice (risc de abcedare)
—  intervenţia chirurgicală: în caz de abcedare (previne
difuzarea procesului septic către mediastin)
Tiroidita subacută
(de Quervain)
—  Clinic
—  debut insidios, după o infecţie a căilor respiratorii
superioare
—  tiroida se măreşte de volum şi devine sensibilă la
palpare
—  tegumente adiacente congestionate
—  mai multe remisiuni si recăderi ale bolii într-o perioadă
de câteva luni
—  Paraclinic
—  evoluează de obicei cu eutiroidie
—  Leucocitele pot fi normale sau scăzute
—  VSH crescut
—  Microscopic: caracteristic este prezenţa de celule gigante
—  De regulă se remite spontan, dar un tratament cortizonic
pe durată scurtă poate grăbi vindecarea
—  Foarte rar, după remiterea bolii pot persista noduli
tiroidieni
—  Intervenţia chirurgicală nu îşi are în general locul în
tratament
 Tiroiditele cronice
—  Tiroidita cronică Hashimoto
—  femei în postmenopauză
—  boală cu mecanism dovedit autoimun
—  mecanisme de producere esenţial celulare (spre deosebire de boala
Basedow, în care autoanticorpii LATS joacă rolul patogenic principal)
—  Anomalie genetica a limfocitelor T supresoare
—  Activare limfocite B tiroid specifice “killer”

—  anticorpi antitiroglobulină şi antimicrosomali; nu există nici o

dovadă asupra rolului acestora în patogenia bolii
—  distrugerea foliculilor tiroidieni de către un infiltrat
limfocitar
—  celulele tiroidiene foliculare prezintă un aspect eozinofilic
—  Celule de dimensiuni mari cu citoplasma granulara si
modificari oxifile tipice – Celule Askanazi
—  pe secţiune: aspecte variate
—  zone de tiroidă normală
—  zone cu extremă dezorganizare, destrucţie acinară şi infiltrat
limfocitar
—  grad moderat de hipotiroidie; poate evolua cu
normotiroidie, sau chiar cu hipertiroidie (Hashitoxicosis)
—  clinic
—  tiroida se măreşte de volum, devine fermă
—  tratament
—  în primul rând medical (terapie hormonală de substituţie)
—  chirurgical:
—  indicaţii reduse (risc major de hipotiroidie postoperator)
—  indicat din motive cosmetice şi mai ales atunci când nu poate fi exclus
diagnosticul de malignitate
—  Carcinom
—  limfom
—  Tiroidita cronica Riedl
—  încadrată în aceeaşi categorie cu tiroidita Hashimoto deşi
nu există nici o dovadă în sensul înrudirii celor două boli
—  extrem de rară (multe servicii de chirurgie tiroidiană nu au
înregistrat nici un caz)
—  Clinic
—  Tiroida mărită de volum, foarte fermă (tiroidita lemnoasă)
—  Etiologic nu exista o explicatie adecvata a proliferarii
fibroblastice
—  Microscopic
—  ţesutul tiroidian este masiv înlocuit de ţesut fibros
—  ţesutul fibros se poate extinde până în mediastin
—  asocierea cu fibroza retroperitoneală
—  Tratament chirurgical: indicat în scopul decomprimării
traheei
Exemple de afectiuni tiroidiene

1° Hypothyroidism Hyperthyroidism

www.hsc.missouri.edu/~daveg/thyroid/thy_dis.html
Juvenile Hypothyroidism Congenital Hypothyroidism

www.hsc.missouri.edu/~daveg/thyroid/thy_dis.html