APA

H2 O
Calitativa: H , O
Compozitie
Cantitativa: 2 H , 1 O
18 g H2O/100=2gH/x%H=16gO/y%O

Molecula covalenta polara

Stare naturala
 în stare gazoasă: atmosferă (20%)

 în stare lichidă: mări, oceane, râuri (70%)

 în stare solidă: gheaţă (10%).

Apa din natura (impura):

substante solubile + gaze dizolvate + humus + nisip + ….
 APA
Apa se găseşte legată de diferiţi compuşi chimici în:
• vegetale (50-75%)
- inima (77%)
• corpul omenesc (aprox 70%) - rinichi, pancreas, ficat, muschi (80%)

• peşti (aprox 80%) - creier (90%)

• alge (aprox 98%)

Proprietati fizice
 La temperatură obişnuită, apa curată este un lichid fără gust (insipid) şi
fără miros (inodor), incolor în strat subţire şi colorat în verde – albăstrui
în strat gros

Densitatea apei se modifică cu creşterea temperaturii, între 0oC - 4oC

creşte cu temperatura, apoi scade → densitatea maximă a apei
la 4oC: ρ = 1g/cm3
 Moleculele apei sunt polare (momentul de dipol  = 1,84 Debye) →
bun solvent pentru substanţele ionice, substanţele moleculare polare
anorganice sau organice
 APA
Proprietati fizice

Diagrama de faze a apei

• punctul triplu (O, p = 0,0061 atm si t

P = 0,0075 OC), în care coexistă cele trei
C stări de agregare ale apei: solidă
lichid
(gheaţă), lichidă şi vapori
• punctul critic, C, peste care vaporii de
1atm apă nu mai pot fi condensaţi şi se
O transformă în gaze
solid • temperatura normală de topire (Tt )
vapori şi temperatura normală de vaporizare
(Tv)/temperatură de fierbere (Tf ),
determinate prin intersectarea izobarei
. Tt0 Tv0 =Tf T de 1 atm cu diagrama de faze
 APA
Anomalii

1. Marirea volumului apei la solidificare

2. Densitatea mai scazuta a ghetii comparativ cu a apei lichide

gheata apa lichida

Legatura de H
 APA
Proprietăți chimice
A. Reacţii fără modificarea stării de oxidare:

H2O + OXIZI ACIZI (OXIZI NEMETALICI) ACIZI

H2O + CO2 ↔ H2CO3 Prin reacţia apei cu o serie de poluanţi din aer (SO2, SO3,
oxizi de azot) se formează acizi, apa ajungând pe
H2O + SO2 ↔ H2SO3 suprafaţa pământului “încărcată” cu acizii respectivi sub
formă de “ploaie acidă”.
H2O + OXIZI BAZICI (OXIZI METALICI) HIDROXIZI
H2O + Na2O = 2NaOH
H2O + CaO = Ca(OH)2

REACŢII DE HIDROLIZĂ
3H2O + AlCl3 ↔ Al(OH)3 + 3(H+ + Cl-)

2H2O + Na2CO3 ↔ 2(Na+ + HO-) + H2CO3

2H2O + (NH4)2CO3 ↔ 2NH4OH + H2CO3

 APA
Proprietăți chimice

B. Reacţii cu modificarea stării de oxidare:

 APA
Duritatea apei
Dt + Dp = DT

Exprimare:
O apă are duritatea egală cu un grad german (1oG) atunci când
conţinutul de compuşi ai Ca2+ , Mg2+ şi Fe2+ din 100 mL de apă dură
este echivalent cu 1mg CaO.

DT: 0……………4…………8………….12………………18…………30…….…. [ oG]

Ape: foarte moi moi slab dure mediu dure dure
 APA
Sorturi de apa
 Apa grea, în care atomii de hidrogen sunt înlocuiţi total, D2O, sau parţial, DHO, cu
deuteriu, D, izotopul hidrogenului care conţine în nucleu un proton şi un neutron. Se
mai numeşte oxid de deuteriu sau apă deuterată. Reacţiile în apa grea sunt mai lente
decât în apa obişnuită. În strat gros apa grea are o culoare albastră specifică. Apa
grea se utilizează ca moderator în reactoarele nucleare
 Apa supergrea, T2O, este o apă în care atomii de hidrogen sunt înlocuiţi cu tritiu, T,
izotopul hidrogenului care conţine în nucleu un proton şi doi neutroni
 Apa oxigenată sau peroxidul de hidrogen, H2O2, are molecula formată din doi
atomi de hidrogen şi doi atomi de oxigen, H-O-O-H. Legătura covalentă, dintre cei doi
atomi de oxigen, -O-O-, se numeşte legătură peroxidică. Apa oxigenată este un lichid
incolor, siropos, solubil în apă.
Se utilizează în soluţii apoase ca decolorant (soluție 30%) sau ca dezinfectant (soluție
3%). Soluţia apoasă de apă oxigenată 30% se numeşte perhidrol.
 APA
Sorturi de apa

 Apa amoniacală este o soluţie apoasă de amoniac şi săruri de amoniu, obţinută ca

subprodus la distilarea uscată a cărbunilor; se utilizează ca și ingrășământ chimic
 Apa de barită este o soluţie apoasă de Ba(OH)2, utilizată pentru identificarea CO2
 Apa de brom este o soluţie apoasă de brom. Are culoare brună, se utilizează ca
oxidant şi ca antidot pentru hidrogen sulfurat, H2S. Este utilizată şi în analiza chimică
a compuşilor nesaturaţi
 Apa celestă este o soluţie cu proprietăţi fungicide obţinută prin tratarea Cu(OH)2
cu amoniac, NH3. Se mai numeşte zeamă cupru-amoniacală
 Apa de clor este o soluţie apoasă de clor. Este un amestec de Cl2, HCl, HClO (acid
hipocloros) format în reacţia parţială a clorului cu apa; Se întrebuinţează ca
decolorant şi ca dezinfectant
 APA
Sorturi de apa

 Apa de hidrogen sulfurat este o soluţie apoasă de H2S. Se mai numeşte acid
sulfhidric și se întrebuinţează în chimia analitică pentru identificarea unor cationi
 Apa de Javel este o soluţie apoasă de KClO – hipoclorit de potasiu. Se utilizează
ca oxidant, ca decolorant şi ca dezinfectant întrucât se descompune cu formare de
oxigen atomic
 Apa de Lebaraque este o soluţie apoasă de NaClO (hipoclorit de sodiu). Are
aceleaşi utilizări ca şi apa de Javel. Comercial se numeşte hipoclor
 Apa de plumb este o soluţie apoasă de acetat de plumb. Are gust dulce şi este
toxică. Se utilizează în medicină, la tratarea entorselor şi ca mordant în imprimeria
textilă
 Apa regală este o soluţie apoasă care conţine un amestec de trei părţi HCl şi o
parte HNO3
 Apa tare este o soluţie apoasă concentrată (69%) de HNO3. Tot sub această
denumire se mai utilizează şi soluţia apoasă de HCl “stins” cu zinc. Ambele sorturi
de apă tare se utilizează la decaparea metalelor