UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SECTIA TURISM-SERVICII

INFIINTAREA PENSIUNII AGROTURISTICE

MAIA
CUPRINS:

Cap. 1: Notiuni generale despre agroturism

1.1. Scurt istoric

1.2. Ce inseamna agroturismul?

1.3. Factorii ce determina dezvoltarea agroturismului

1.4. Diferentele fata de turismul clasic

Cap. 2: Alegerea zonei si a terenului pentru amenajarea pensiunii agroturistice

2.1. Studiul mediului din punct de vedere geografic

2.2. Studiul mediului din punct de vedere al conditiilor socio-umane

2.3. Studiul mediului din punct de vedere al contextului economic

2.4. Studiul mediului din punct de vedere al transportului si infrastructurii

2.5. Studiul mediului din punct de vedere al activitatii si produsului turistic

Cap. 3: Planul de afaceri

3.1. Descrierea firmei si a afacerii

3.2. Analiza pietei

3.2.1. Cererea actuala in depresiunea Hategului

3.2.2. Produsul turistic

 3.2.3. Concurenta

3.3. Analiza SWOT a pensiunii MAIA

3.4. Legislatia in domeniu

3.5. Publicitatea

3.6. Managementul firmei

3.7. Resursele umane

3.8. Stabilirea tarifului de cazare a pensiunii

Cap. 4: Contabilitatea activitatii de cazare

4.1. Inregistrarea operatiunilor de amenajare a pensiunii

4.2. Activitatea de turism: caracterizare, clasificare, documente specifice

4.3. Contabilitatea alimentatiei publice

4.4. Activitatea de cazare si alte prestari de servicii

Cap. 5: Amenajarea pensiunii MAIA

5.1. Amenajarea exterioara a pensiunii

5.2. Amenajarea interioara a pensiunii

Anexe

Bibliografie

CAP.1 NOTIUNI GENERALE DESPRE

AGROTURISM

1.1. Scurt istoric

Incepand cu deceniul VI al secolului nostru, atat in Europa cat si in celelalte continente s-a
constatat tot mai pregnant tendinta de petrecere a timpului liber in mijlocul naturii, in localitatile
rurale, departe de agitatia si stresul vietii citadine. Acest fenomen avea la baza diverse motivatii:
reactualizarea mitului cow-boy-ului in SUA, curiozitatea petrecerii vacantei in alt loc decat cele
obisnuite, realizarea unor concedii cu preturi relativ modeste, tratarea unor nevroze si
dezechilibre psihice etc.
 Pentru mediul rural consecintele au fost benefice, imbunatatind nivelul de trai din aceste
zone, concomitent cu revigorarea traditiilor si obiceiurilor populare, a activitatilor mestesugaresti
care se aflau intr-un declin evident. Acest fapt a determinat statele respective sa sustina
activitatea de agroturism, sa o incurajeze si sa intervina chiar activ pentru a realiza renasterea
spatiului rural, dezvoltarea lui durabila si eficienta.

Cea mai complexa si completa retea de agroturism se gaseste in Uniunea Europeana, care a
acordat atentie acestei activitati, incurajand aparitia organismelor neguvernamentale sau
nationale care se ocupa de acest domeniu de activitate, creditand aceste activitati pe termen lung,
cu dobanzi foarte mici, scutind de taxe si impozite pentru activitati desfasurate mai mult de zece
ani, acordand sprijin logistic, profesional, financiar. Agroturismul este dezvoltat in Grecia,
Franta, Austria, Elvetia, Spania si Portugalia, Irlanda, Belgia etc. Analizand aceasta activitate
desfasurata pe teritoriul vest-european, se pot usor desprinde cateva trasaturi comune, care au
facilitat aceasta dezvoltare:

 Majoritatea statelor din Uniunea Europeana au reusit implementarea agroturismului ca

activitatea cu ponderea cea mai importanta in mediul rural. In dorinta de a dezvolta acest
mediu, Uniunea Europeana a actionat constant si eficient pentru crearea unui cadru propice
acestei activitati.

 S-a incurajat si promovat dezvoltarea fermelor taranesti pe tot teritoriul rural fiind
lansat sloganul „un oaspete pentru un sejur aduce mai mult profit decat orice activitate in cursul
unui an intreg”. S-a ajuns astfel ca 2/3 din spatiul rural european sa practice agroturismul.

 O activitate comuna si sustinuta a acestor tari in acordarea de sprijin si facilitati

gospodariilor rurale care isi incep activitatea in agroturism, in special prin credite, ajutoare
financiare si alte forme de ajutor. Astfel, creditele sunt acordate pe termen medii si lungi (unele
credite sunt in procente ce variaza intre 40-60% nerambursabile - Portugalia), au perioade de
gratie, se primesc fara a fi necesare garantii, dobanzile percepute sunt foarte mici comparativ cu
cele obisnuite. Pentru aceste credite conditie de baza este obligativitatea de a practica
agroturismul minimum 10 ani (Franta, Grecia, Elvetia, Austria, Portugalia). Statul sprijina aceste
activitati si prin lucrari de modernizare a infrastructurii in mediul rural, avantajand astfel
gospodariile taranesti.

 Statul incurajeaza si turistii sa se indrepte spre mediul satesc, mediatizand intens, prin
adevarate campanii publicitare mediul de viata taranesc, fermele agroturistice, facilitatile
obtinute prin practicarea acestei forme particulare de turism. De asemenea, prin introducerea
unor facilitati financiare, incurajeaza locuitorii urbani sa se indrepte spre zona rurala in
petrecerea vacantelor si a timpului liber. De exemplu prin introducerea cecurilor de vacanta cu
destinatia agroturismul, care sunt in anumite procente (care variaza de la tara la tara)
subventionate fie de stat, fie de firmele la care lucreaza respectivii turisti potentiali, a fost
puternic incurajat si stimulat turismul rural. Elvetia a introdus si „certificatele de vacanta”
obtinute prin cumpararea de actiuni in domeniul turismului, prin care detinatorul isi poate petrece
o saptamana pe an intr-o casa de vacanta in mediul rural. Certificatul este transmisibil si se poate
cumula pe mai multi ani.
 Investitiile statului se manifesta si direct in agroturism prin construirea unor case de
vacanta (Austria, Franta, Elvetia) sau refacerea si modernizarea unora deja existente, parasite
si degradate. Aceasta ultima actiune este specifica Frantei si Portugaliei si este realizata de
autoritatilor locale. Franta a introdus astfel in sfera agroturismului, numeroase case si ferme
taranesti abandonate, transformandu-le in ferme agroturistice care sunt dotate cu toate instalatiile
moderne strict necesare si inchiriate pe diverse perioade turistilor. Cand nu sunt inchiriate,
administratiile locale au datoria de a le intretine. Turistii care inchiriaza astfel de case sunt
obligati sa achite o taxa de sejur comunitatii, care este folosita pentru intretinerea si eventual
dezvoltarea agroturismului in zona. Portugalia a restaurat, modernizat si inchiriat sau vandut
vechile conace, castele, ferme, case particulare parasite..

 Activitatea de agroturism s-a diversificat incercand astfel sa cuprinda un numar cat mai
mare de turisti. Astfel sunt renumite activitatile agroturistice pentru tineri (hanuri de tineret –
Portugalia, adaposturi pentru tineri – Grecia, gites pentru copii si tineri - Franta), agroturismul
pentru familii, incercandu-se ca prin preturi modeste, sa se asigure conditii cat mai bine pentru
familii singure sau cu copii. Astfel, in Grecia, fermele taranesti sunt amenajate cel mai adesea
pentru a caza familii complete, in Franta sunt amenajate case turistice care sunt puse la dispozitia
turistilor, avand in mod obligatoriu bucatarie cu toate dotarile, grup sanitar cu apa calda si rece,
dus, chiuveta, WC, Australia a infiintat statiuni de odihna in mediul rural destinate numai
familiilor cu copii, Elvetia a construit casele de vacanta cu dotari strict necesare unei familii cu
copii etc.

 Exista o strategie ferma de a scoate in evidenta particularitatile nationale, traditiile si

obiceiurile existente in zonele rurale respective. De exemplu in Austria, agroturismul se
caracterizeaza prin caracter predominant taranesc, linistit, cu o mare bogatie folclorica si
etnografica. Pentru a reusi acest lucru, aceasta tara a delimitat foarte strict localitatile de tip
agroturism. O astfel de localitate trebuie sa fie departe de zonele urbane si caile de comunicatie,
alimentele si mancarurile trebuie sa fie specifice locului, ambianta trebuie sa poarte amprenta
traditiilor locale, iar persoanele de deservire trebuie sa poarte costume taranesti. De asemenea
muzica, dansurile, spectacolele oferite turistilor trebuie sa aiba amprenta datinilor culturale
traditionale. Germania pune un accent deosebit pe sarbatorile berii, care sunt traditionale in zona,
satele au fost restaurate dupa arhitectura si culoarea straveche, astfel incat sa creeze impresia si
sentimentul unor peisaje din povestilor fratilor Grimm. Franta pune accent pe meniurile specifice
si inedite (tartine cu unt inmuiate in ceasca de cafea cu lapte, diverse preparate de melci,
nenumarate sortimente de branzeturi, renumita sampanie frantuzeasca), sau french- cancan oferit
in localuri intime, seara, la un pahar de vin alb, roz, rosu sau negru. Portugalia a restaurat si a
introdus in circuitul agroturistic vechile ferme, conace si castele din secolul al XVIII-lea care
poarta amprenta vechii civilizatii, pe fondul muzical de neconfundat al fadoului traditional.

 Grija pentru mediu, pentru folosirea lui corecta, conservarea si dezvoltarea lui durabila.
Fiecare autorizatie eliberata pentru practicarea agroturismului, presupune semnarea de catre
practicantul acestei forme de turism unui contract prin care sunt stipulate conditiile legate de
protejarea mediului, de amenajare a spatiilor parasite, de ingrijire a spatiilor limitrofe fermei
taranesti. Sunt de asemenea semnate protocoale pentru asumarea raspunderii de protectie si
ingrijire a animalelor din arealul geografic respectiv, iar daca in gospodaria taraneasca sunt
crescute animale pentru transportul turistilor sau activitati de divertisment (calarie, plimbari cu
sania, cu caruta, cu sareta), proprietarul fermei isi asuma in scris responsabilitati legate de
ingrijirea in bune conditii, de protejare a lor.

 Toate aceste tari au incercat sa gaseasca o modalitate eficienta de a se face cunoscute pe

piata turistica si in acelasi timp de a convinge fermierii de eficienta acestei activitati. Astfel,
fiecare tara a lansat slogane specifice care sintetizeaza politica ei in promovarea agroturismului.
Grecia a publicat sloganul „un oaspete pentru un sejur aduce mai mult decat orice activitate intr-
un an intreg”, Portugalia are deviza:„ un turist – un prieten. Zambeste!”, s.a.

 Modernizarea discreta, dar persistenta a zonei rurale agroturistice. Exista in orice tara
stipulate clar conditiile minime de confort care trebuie asigurate turistilor. Este adevarat, aceste
modernizari nu trebuie sa afecteze arhitectura si culoarea locala, ci trebuie sa fie implementate
intr-un mod armonios, mascat, observandu-se practic doar serviciul prestat. Astfel Franta obliga
orice activitate agroturistica, chiar si cea de campare, sa aiba ca echipamente obligatorii: sursa de
apa potabila, grup sanitar bine amenajat, punct sanitar, WC. Grecia are zonele rurale atat de
moderne si de bine echipate, incat legislatia nemteasca obliga la respectarea arhitecturii si culorii
locale, conditiile de cazare si masa fiind subintelese. Austria are stabilite prin legislatie conditiile
pe care trebuie sa le indeplineasca o locuinta agroturistica, printre ele fiind si modernismul care
trebuie sa existe, fiind obligatoriu o dotare minima de amenajari necesare unui confort considerat
decent. Elvetia, prin satele de vacanta si coloniile de vacanta ofera turistilor toate dotarile
necesare pentru un confort considerat mediu, atat pentru familiile cu copii, cat si pentru
persoanele solitare. Portugalia, acorda credite in conditii deosebit de avantajoase fermierilor care
doresc modernizarea gospodariilor lor in vederea practicarii agroturismului.

 Politica preturilor este comuna in Uniunea Europeana, agroturismul fiind considerat cea
mai avantajoasa forma de turism din toate formele cunoscute. Se poate spune chiar ca este un
turism social, pentru ca permite si familiilor cu venituri modeste sa-si petreaca vacante deosebite.
Franta are prin Federatia Nationala a Spatiilor de Cazare Rurala aproximativ 45000 de spatii, de
toate marimile, toate gusturile si toate preturile. Grecia considera ca aceasta forma de turism se
adreseaza claselor sociale cu venituri mici si medii, tarifele variind intre 40-60 DM pe zi. Acesta
poate fi si motivul pentru care cel mai mare numar de turisti provin din Grecia de est, iar pe
categoria de varsta, cei mai numerosi sunt tinerii proaspat angajati, deci cu venituri modeste.
Toate tarile din Uniunea Europeana au generalizat sistemul cecurilor de vacanta, sistem care
protejeaza familiile cu venituri modeste si le permite petrecerea vacantelor in mod placut, la
tarife rezonabile.

Toate aceste caracteristici promovate si puternic sprijinite de stat, au dat roade, Uniunea
Europeana avand in prezent cea mai buna retea de agroturism. Efectele acestei activitati sunt
benefice pentru zona rurala europeana, atat sub aspectul dezvoltarii si modernizarii acestor spatii,
cat si prin imbunatatirea nivelului de trai pentru locuitorii acestuia. Astfel, in Germania,
agroturismul este practicat de mai bine de 2/3 din spatiul rural, fermele nemtesti fiind extrem de
cointeresate sa investeasca si sa se dedice acestei activitati.

Franta are in prezent peste 400 de sate turistice, situate in 80 de departamente de deal si
munte, in aceasta activitate fiind antrenati peste 150000 de locuitori rurali.
 In Elvetia, doi tarani din trei isi obtin veniturile din agroturism, acesta producand anual
5,6% din PIB si asigura locuri de munca pentru aproximativ 300000 de persoane.

Portugalia are 800 km de coasta pe malul Atlanticului si 12 insule, in care singura

preocupare importanta este agroturismul. Aceasta activitate este reglementata din 1986 si este
practicata de zeci de mii de agricultori.

Austria a sarbatorit in 1989, 100 de ani de activitate agroturistica, considerata o traditie cu

care se mandreste. Una din trei gospodarii rurale se ocupa de agroturism. Din 1963 au luat fiinta
asa numitele „sate de recreere”, un exemplu de gospodarie agroturistica pentru toata Europa.

Agroturismul in Romania

Agroturismul a avut primele ecouri in tara noastra in 1973. la acea data, prin Ordinul
Ministrului Turismului nr. 744, erau declarate „sate turistice”, 12 localitati rurale, care prin
respectivul ordin primeau si instructiunile minime de organizare si functionare. Un an mai tarziu
insa, ordinul devine desuet, prin interzicerea expresa a cazarii turistilor straini in locuintele
particulare din localitatile rurale. Practic, activitatea agroturistica era desfiintata. Se face totusi,
in final, o dispensa speciala pentru patru localitati rurale: Leresti, Sibiel, Crisan si Murighiol
(caruia i s-a schimbat insa numele in Independenta, ceea ce a creat confuzii printre turistii
straini), care insa erau supravegheate permanent.

Desi, in aceste conditii, agroturismul nu s-a putut dezvolta, localitatile respective si mai
ales specialistii in turism au avut un contract direct cu aceasta activitate, i-au intuit potentialul, au
putut trage concluzii privind exploatarea turistica si perspectivele sale. Desi practicarea
agroturismului nu este o activitate deloc noua in Romania, pana la inceputul anilor 1990 aceasta
a fost practic ignorata. Principalele reglementari si inregistrari statistice au aparut in 1994-1995,
perioada incepand cu care agroturismul inregistreaza o permanenta evolutie pozitiva.

Dupa 1990, la nivel national, s-a incercat reorganizarea acestei activitati, in primul rand
prin elaborarea unui pachet de legi care sa incurajeze aceasta activitate. Totusi, activitatea
agroturistica a demarat lent si a evoluat nesatisfacator.

In anul 1997, la nivel national existau 159 pensiuni agroturistice, cu o capacitate de cazare
de 783 de locuri. Numarul turistilor cazati in pensiuni agroturistice nedepasind in 1997 – 3000
turisti. In 2002, numarul pensiunilor agroturistice a crescut de aproape 3 ori, avand o capacitate
de cazare de 3623; iar numarul turistilor din acest an ajungea la 32000, crescand, deci, de peste
10 ori.

Capacitati agroturistice in Romania

Tabelul 1.1

Anul Pensiuni agroturistice Capacitate de Numarul de

cazare
turisti
 1997 159 783 3000
1998 213 1003 9000
1999 341 1643 12000
2000 240 1729 13000
2001 343 2560 20000
2002 461 3623 32000

Pentru a sprijini dezvoltarea regiunilor rurale romanesti cu precadere a celor din zona
montana, prin elaborarea si punerea in practica a unor politici viabile, a fost creata in 1994
Agentia Nationala a Zonei Montane asimilata ca Directie Generala a Ministerului Agriculturii si
Alimentatiei. Aceasta Agentie dispune de o retea de 28 de servicii de dezvoltare montana
judetene (doar judetele care au munti pe teritoriul lor), de un institut de montanologie la Sibiu si
de un Centru de formare si dezvoltare in Muntii Carpati, la Vatra Dornei. Din 1994, Agentia
Nationala a Zonei montane este reprezentata in Comitetul Director al Euromontana, iar din 1996
a devenit membru fondator conform noului statut al acestui organism. Printre realizarile obtinute
de aceasta agentie se numara si inceperea si sprijinirea activitatilor de agroturism montan, cu
rezultate deosebite in zona Bran – Moeciu, precum si actiunile Asociatiei Nationale de Turism
Rural, Ecologic si Cultural, care au numeroase filiale in tara.

ANTREC care a luat fiinta in 1994, are atributii importante in promovarea turismului rural
si agroturismului. Ea are 16 filiale amplasate in Maramures, Bucovina, Moldova Centrala,
Vrancea, Delta Dunarii, litoralul Marii Negre, Oltenia de munte, Muntii Banatului, zona Sibiului,
culoarul Bran-Rucar. Aceasta organizatie promoveaza si apara interesele membrilor sai,
conlucreaza cu organizatii omoloage din alte tari si cu EUROGITES, coordoneaza si colaboreaza
cu filialele judetene, organizeaza cursuri de pregatire si specializare in domeniul agroturismului,
constituie, constituie si exploateaza banci de date privind turismul rural si agroturismul national.

Aceste eforturi nu inseamna decat un inceput in ceea ce priveste anvergura si insemnatatea

problemelor care trebuie rezolvate in aceste domenii de activitate, astfel incat spatiul rural sa fie
cuprins pe lista de prioritati ale administratiei centrale si sa faca primii pasi spre o dezvoltare
durabila si eficienta.

1.2. Ce inseamna agroturismul?

O desprindere masiva din aceasta ramura complexa a turismului care a avut loc in urma cu
doua decenii, o constituie turismul rural. Atentia deosebita a factorilor politici si administrativi
pentru aceasta zona (rurala), care se doreste a fi atat protejata cat si modernizata, a impus ca o
posibilitate reala de dezvoltare aceasta activitate de turism rural. Pe de alta parte tendinta
populatiei urbane de a-si petrece timpul liber in mijlocul naturii, in liniste, departe de tot ce
semnifica termenul urban, inclusiv poluare, este o garantie a posibilitatii de dezvoltare a acestei
activitati in mediul satesc.

Au aparut forme diferite de activitate turistica: turismul rural, agroturismul, turismul verde.
Se face adeseori o identificare a acestor termeni, intre care, este adevarat, exista multe puncte
comune, suprapuneri, dar in mod cert si unele diferente care particularizeaza termenii si implicit
activitatile.
 Astfel, cea mai frecventa confuzie se face intre turismul rural si turismul verde. La o
analiza mai atenta, se distinge totusi ca turismul verde presupune itinerarii in natura, cadrul
geografic fiind preponderent in decizia turistica. De exemplu: excursie la cascada Niagara,
ascensiunea unui munte etc., spre deosebire de aceasta, turismul rural presupune o activitate
turistica indreptata spre zona rurala. Este adevarat ca de cele mai multe ori aceasta zona apartine
unui cadru natural de exceptie, care implineste si completeaza sentimentele turistilor in sensul
satisfacerii depline a acestora. Totusi, cel putin teoretic, exista posibilitatea efectuarii unei astfel
de activitati fara acest criteriu natural. De exemplu: vizita la o gospodarie taraneasca, cu scop
didactic, pentru prescolari.

Agroturismul insa, desi este si el confundat cu cele doua notiuni are deosebiri si mai clare,
care il diferentiaza net de celelalte doua forme mentionate.

El este o activitate mult mai complexa, incluzand doua genuri de activitati: una pur
turistica, iar alta, tot de natura economica, cel mai adesea agricola (dar si de alta natura), care o
deserveste pe prima, o completeaza si intregeste. Tocmai pentru ca presupune o suita de activitati
bine corelate, agroturismul este mult mai apreciat atat de turisti: care beneficiaza de o gama mai
larga, mai cuprinzatoare si mai satisfacatoare de servicii, cat si de initiatorii activitatii, care au
posibilitati mai complexe de valorificare a resurselor materiale si umane din zona rurala.

Agroturismul mai este definit ca fiind „o forma de turism practicata in mediul rural, bazata
pe asigurarea serviciilor de cazare, masa, agrement si altele, in cadrul gospodariei, valorificandu-
se astfel, in mod superior resursele naturale si antropice ale zonei si contribuind la ridicarea
nivelului de trai al populatiei rurale”.

O alta definitie considera agroturismul „forma de turism practicat in mediul rural, care
foloseste (ca structura de primire turistica) gospodaria agroturistica, cu toate facilitatile ei.
Reprezinta cea mai eficienta cale de valorificare a resurselor locale, existente in mediul rural.”

Agroturismul este, comparativ cu turismul clasic, mai strict in ceea ce priveste conditiile de
vacanta. In plus, ia in calcul aspecte legate de efectele economice asupra gospodariilor taranesti
si localitatilor rurale, in ansamblul lor.

Agroturismul presupune, asadar, sederea in gospodaria taraneasca – pensiune, ferma etc. –

consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva (uneori se indica si o anumita
proportie – cel putin 20%) si participarea intr-o masura mai mare sau mai mica la activitatile
agricole specifice.

Agroturismul se mai poate defini ca „o forma specifica a turismului, de o anumita

complexitate, in care se regasesc, doua activitati independente, cea economica, in principal
agricola si/sau silvica si cea turistica propriu-zisa in care sunt incluse cazarea, procurarea si
pregatirea hranei, prestarea unor servicii, circulatia turistica etc.”

Radu Rey considera ca „in zonele de munte ce intrunesc conditiile necesare, turismul, in
forme organizate si imbinat cu agricultura montana, poate deveni o solutie complementara, de
sprijinire directa a dezvoltarii agriculturii, cresterii animalelor, cu efecte pozitive atat de natura
economica, cat si pe plan social. Agroturismul permite dezvoltarea unei game variate a industriei
mici, paralele cu revigorarea traditiilor si dezvoltarea unor servicii rurale complexe cu consecinte
benefice pentru locuitorii mediului rural.

1.3. Factorii ce determina dezvoltarea

agroturismului

Abaterile privind intensitatea in timp si spatiu a fluxurilor turistice este o rezultanta a

diferitelor forme de turism care se modifica in permanenta, atat pe plan intern cat si international.

Optiunea turistilor pentru una sau alta din formele de turism este rezultatul actiunilor
concomitente a mai multor factori care influenteaza dezvoltarea in ansamblu a circulatiei
turistice.

 Un prim factor il constituie nivelul si dinamica dezvoltarii economice, cat si incoerenta,

instabilitatea legislativa si dezordinea ultimilor ani. Din pacate tara noastra sta destul de prost la
capitolul dezvoltare economica, rezultatul vazandu-se atat in numarul destul de redus de turisti
romani care aloca bani pentru a intreprinde o calatorie cat si in nivelul ridicat al inflatiei, nivel de
trai scazut.

 Un al doilea factor la fel de important il constituie progresul tehnic inregistrat in domeniul

mijloacelor de transport turistic si a infrastructurii turistice.

 Un al treilea factor il constituie potentialul turistic si atractivitatile naturale de care

dispune o tara/zona precum si eforturile care sunt facute pentru punerea acestora in valoare.

 Distantele de transport si gradul de accesibilitate de a ajunge la locul de petrecere a

sejurului influenteaza alegerea clientului pentru o anumita destinatie. In general turistii sunt
influenti foarte mult de durata timpului necesar pentru a ajunge in zona sau statiunea aleasa, mai
ales in cazul turismului de week-end.

 Promovarea si publicitatea. Sunt esentiale. Fara publicitate, o afacere oricat de reusita ar fi,
e ca si cum nu ar exista.

 Nivelul preturilor si tarifelor, trebuie sa fie proportional cu calitatea serviciilor oferite. Un

serviciu de calitate are un tarif mai ridicat, decat unul de o calitate inferioara.

 Diversitatea si calitatea serviciilor oferite. Paleta de servicii oferite clientilor trebuie sa fie
foarte bogata si de calitate superioara, aceasta in conditiile in care concurenta pe piata este foarte
acerba. Diversitatea si calitatea serviciilor oferite trebuie nu numai sa satisfaca cerintele
clientilor, ci ele trebuie sa vina in intampinarea acestora.

 Alta categorie de limite existente la noi in dezvoltarea agroturismului, o constituie

apartenenta gospodariilor taranesti unor oameni cu varste peste 55 ani , cu putere economica
scazuta si nivel scazut de cultura, ceea ce face greu de valorificat o mare parte din potentialul
agroturistic. In ceea ce priveste familiile mai tinere sau mai numeroase (care cuprind in
gospodarie mai multe generatii), care ar putea presta din acest punct de vedere, si servicii de
turism rural, acestea sunt de regula ocupate de muncile agricole sau chiar (adesea) lucreaza in
mediul urban, ca navetisti, ramanandu-le putin timp pentru alte activitati. Si totusi aceste
gospodarii constituie sansa dezvoltarii turismului rural, dispunand si de forta de munca si mai
adesea, si de puterea economica necesara intreprinderii activitatii de agroturism, mai ales daca nu
depasesc doua generatii ( una tanara si una matura, inca nu prea in varsta) si daca dispun de
nivelul cultural adecvat.

Agroturismul actioneaza asupra mediului rural in mai multe directii, toate insa convergente
in sensul cresterii nivelului de dezvoltare al spatiului respectiv:

a. astfel, se actioneaza in primul rand asupra dezvoltarii economice a localitatii respective, prin
cresterea veniturilor populatiei, care determina modificari in structura cheltuielilor, cresterea
importanta a investitiilor, dezvoltarea si amenajarea cailor de transport si comunicatii, largirea
activitatii economice prin aparitia unor noi ramuri complementare activitatii agroturismului
(industrie locala). O data cu dezvoltarea acesteia, are loc o crestere constanta si a activitatilor de
comert, la care apeleaza constant atat turistii cat si populatia autohtona. Gospodariile care
practica agroturismul, isi investesc veniturile obtinute in amenajari ale propriei locuinte,
modernizari ale spatiului turistic, reparatii, dotari cu aparatura casnica si gospodareasca.

b. agroturismul actioneaza si asupra factorilor sociali din mediul rural, in primul rand prin
restrangerea exodului rural si prin stabilizarea populatiei. Acest fenomen se realizeaza prin
oferirea unor posibilitati decente de trai in acest mediu, prin diversificarea ocupationala a
populatiei, in special a celei tinere, care este de obicei cea mai vulnerabila pe piata muncii, cea
mai afectata de crizele si recesiunile economice.

c. a treia zona asupra careia actioneaza agroturismul, influentand-o pozitiv priveste factorii
civilizationali, de educatie si cultura. Prin contactul permanent cu categorii sociale culte si
civilizate, prin repetare se imprima si asupra populatiei autohtone norme de civilizatie si cultura.
In plus, se pot realiza legaturi de prietenie cu locuitorii ai altor meleaguri, tari, creandu-se astfel
primii germeni ai unei noi constiinte, planetare, progresiste. Pe de alta parte si cealalta categorie,
cea a turistilor, este influentata prin cunoasterea obiceiurilor si traditiilor populare, originale, ale
istoriei reale, a vietii autentice a poporului respectiv. Se poate aprecia, ca se creeaza o imagine
favorabila tarii respective in lume, agroturismul fiind cel mai eficient si mai pacifist ambasador
al unei tari.

d. agroturismul poate actiona si asupra sistemului managerial al localitatii respective, asupra

factorilor organizatorici locali, mobilizandu-i, sporindu-le preocuparile pentru amenajarea zonei
rurale sub aspectul infrastructurii, obligandu-i indirect la gasirea unor surse de finantare pentru
realizarea obiectivelor de modernizare a cailor de acces, de restaurare a unor obiective turistice,
de reparare a unor cladiri functionale etc. Rolul factorilor locali este in continua crestere, lor
revenindu-le obligatia de a analiza situatia economica si sociala a localitatii rurale, de a realiza
programe concrete de dezvoltare economica si a pleda si actiona pentru indeplinirea lor. Uniunea
Europeana, de exemplu, prin principiul subsidiaritatii la nivel teritorial acorda rolul de factor
decisiv al organizarii activitatii economice, sociale, financiare organizatiilor locale de conducere,
organizatiile centrale sprijinind doar activitatile din localitatile respective.

1.4. Diferentele fata de turismul clasic

Exista o interdependenta intre agroturism si celelalte ramuri economice satesti, pentru ca
practicarea agroturismului determina dezvoltarea acestora (olarit, legumicultura, cultivarea
fructelor de padure si prelucrarea lor, pescuitul, artizanat, tesatorii), iar acestea la randul lor
creeaza noi posibilitati de dezvoltare si expansiune agroturismului.

Agroturismul are cateva particularitati care il deosebesc de turismul clasic:

 Spatiul in care se desfasoara aceasta activitate este spatiul rural. Mediul turistic este
deci total diferit de cel cu care turistul este familiarizat. Aceasta pentru ca, de regula el vine din
mediul urban. De cele mai multe ori, acest mediu rural se afla in zona montana sau premontana.

 Persoanele care se ocupa de aceste activitati au grade diferite de pregatire. In

activitatea agroturistica locuitorul rural este cel care gazduieste turistii, el neavand o pregatire
deosebita in domeniul turistic. El are o tinuta populara, si atrage turistii prin specificul popular.
Spre deosebire de acestia, in turismul clasic, persoanele care practica aceasta activitate sunt
pregatiti si specializati in domeniul turistic.

 Produsul turistic este diferit in agroturism fata de turismul clasic. Astfel, cazarea este
diferita, in agroturism camera inchiriata fiind rustica, cu elemente decorative populare,
individualizata si extrem de diversificata. Alimentatia este, de asemenea diferita, fiind preparata
in serie mica, cu produse din gospodaria taraneasca, dupa retete traditionale. Aspectul pozitiv
este intregit de existenta produselor proaspete si nepoluate. Serviciile oferite de agroturism sunt
si ele diferite. Se fac vizite la ateliere mestesugaresti, se observa activitatile rurale obisnuite, se
practica sporturi sau activitati recreative specific rurale.

 Desi activitatea de agroturism nu poate fi stocata intocmai ca si cea din turismul

clasic, gospodaria taraneasca este elastica, putandu-se mai usor adapta fiecarei conjuncturi, iar
activitatea agroturistica este o activitate alternativa, uneori auxiliara, ea nu genereaza situatii
grave de incetare a existentei gospodaresti.

Totusi, o organizare corespunzatoare a acestei activitati trebuie sa tina seama de cateva

aspecte esentiale pentru eficienta ei:

1. un prim aspect vizeaza cunoasterea exacta a capacitatii de absorbtie a turistilor. Aceasta

capacitate presupune atat evaluarea spatiilor de cazare, asigurarea transporturilor si a altor
servicii pe care, conform publicitatii facute, spatiul respectiv le poate pune la dispozitia turistilor.
Lipsa unei astfel de corelari determina fie o irosire a unor resurse si o folosire ineficienta a
acestora, fie, dimpotriva (o suprasolicitare a acestora cu consecinte negative asupra calitatii)
imposibilitatea de a asigura serviciile solicitate, cu repercursiuni asupra satisfacerii clientilor:
2. un alt aspect, aflat in stransa legatura cu primul este acela de estimare corecta a
investitiilor ce trebuie facute intr-o gospodarie ce doreste practicarea unei astfel de activitati.
Pentru a reusi obtinerea unor rezultate pozitive, orice practicant de agroturism, trebuie sa puna la
dispozitia turistilor un minim de confort reclamat, de altfel, de normele de agroturism aflate in
vigoare. Chiar si simpla activitate de campare in gospodaria taranului, reclama din partea
acestora, anumite servicii care pot fi indeplinite cu anumite eforturi: apa, grup sanitar, paza pe
timpul noptii etc. Evident, cu cat serviciile sunt mai complexe si calitatea acestuia mai buna,
activitatea de agroturism are mai multe sanse de reusita.

3. o a treia problema ce trebuie analizata este aceea a oportunitatilor pe care zona rurala le
ofera pentru diversificarea serviciilor ce pot fi oferite turistilor. Aceasta analiza are o dubla
semnificatie; ea constituie programul clar al serviciilor colaterale care pot fi satisfacute in mediul
respectiv, posibilitati intrinseci de dezvoltare economica a zonei rurale. La cunoasterea corecta a
acestora este importanta pentru activitatea de reclama si publicitate care trebuie facute cu grija si
profesionalism. Trebuie avut in vedere faptul ca diversificarea serviciilor oferite contribuie mult
la cresterea calitatii agroturismului. Indiferent de categoria de turisti, atat cei tineri, cat si cei
varstnici, atat cei sanatosi cat si cei bolnavi, doresc o multitudine de servicii pentru a se simti
bine. De la oferirea unor posibilitati de distractie, pana la ingrijiri si supravegherea celor bolnavi,
de la oferirea posibilitatilor de a practica sportul si activitati distractive sau educative pana la
oferirea unor conditii optime de relaxare si odihna, toate trebuie prevazute si organizate din timp.

4. a patra problema presupune o analiza constiincioasa legata de calitatea (parametrii

calitativi ai) serviciilor ce pot fi oferite. Este important de retinut motivatia turismului rural si
al agroturismului, acela de reintoarcere spre origini, spre simplitate, spre traditie si obiceiuri
stravechi, spre natura. Totusi, la inceputul secol XXI, oamenii au ajuns pe o treapta de dezvoltare
care presupune anumite standarde de care nu se pot lipsi. Un anumit confort, o anumita decenta,
un nivel minim de civilizatie sunt indispensabile. De aceea, este important de stabilit nivelul
optim de impletire a rafinamentului civilizatiei moderne, specifice veacului nostru, cu
traditionalismul si modul de viata rural. Este ideal ca elementele moderne sa fie implementate cat
mai discret si mascat, dovedindu-si utilitatea mai pregnant decat prezenta.

5. activitatea agroturismului se poate desfasura in variante practic nelimitate: de la

simpla asigurare a locului de campare in gradina sau ograda taraneasca, spre gazduirea simpla in
odai sau case neutilizate, pana la formele cele mai complexe si rafinate care presupun cazare,
masa si divertisment. Daca primele doua activitati reprezinta simple forme de completare a
veniturilor prin inchirierea spatiilor excedentare, celelalte implica eforturi complexe si diverse.
Ele sunt la randul lor extrem de variate: cazarea poate fi simpla sau cu mai multe facilitati si
etape de confort; masa presupune un numar mare de posibilitati de la simplu dejun la toate cele
trei mese sau comenzi speciale; divertismentul poate fi oferit de gazda insasi sau de terte
persoane specializate in anumite domenii (ghizi, fotografi, pescari, olari, tesatori etc.).

6. indiferent de formele alese, succesul agroturismului deriva din organizarea lui

corespunzatoare. Agroturismul spontan nu poate fi o alternativa eficienta, doar asigurarea unei
minime organizari, a unei orientari logice si coerente, a unei specializari chiar, poate oferi cheia
succesului. De aceea factorul uman, este esential in organizarea acestei activitati. Trebuie
analizat tipul de gospodarie taraneasca ce corespunde tipului de agroturism ce se doreste a fi
practicat, grupa de varsta a locuitorilor din mediul rural ce vor fi abordati si ancorati in aceste
activitati, luandu-se in considerare toti factorii, inclusiv cei legati de educatie, cultura si
civilizatie.

Procesul implementarii unei astfel de activitati in mediul rural este complex, dar aceste
eforturi merita facute intrucat agroturismul reprezinta o modalitate optima de folosire a
resurselor din mediul rural, care poate asigura o dezvoltare armonioasa a acesteia, iar la nivel
macroeconomic reechilibrarea teritoriala si oprirea exodului rural.

Agroturismul constituie o importanta sursa de crestere a veniturilor membrilor comunitatii

rurale, iar pentru intregul mediu rural o alternativa de dezvoltare economica si sociala.
Desfasurat ca o activitate complementara el nu rupe echilibrul vietii taranesti, nu determina
disparitia sau decaderea unor activitati existente pana atunci, ci dimpotriva permite valorificarea
superioara a produselor obtinute in aceste ramuri si implicit revigorarea si chiar dezvoltarea lor,
concomitent cu aparitia altora. Agroturismul este practic determinat de nevoia de a completa
veniturile agricole, foarte mici, cu venituri neagricole, valorificand in acelasi timp importante
resurse naturale, antropice, umane si introducandu-le in circuitul turistic intern si international.

Intrucat nu necesita investitii imense si nu produce aglomerari ca in cazul turismului clasic

(care ar putea determina dezechilibre ecologice), agroturismul poate deveni un factor
determinant in reamenajarea spatiului rural, in conditiile imbinarii optime a traditionalismului si
modernismului.

Cap.2 Alegerea zonei si a terenului pentru amenajarea pensiunii

agroturistice
Potentialul mare al turismului in zona judetului Hunedoara se datoreaza in primul rand
factorilor naturali. Varietatea formelor de relief, a structurilor geologice, sistemului hidrografic si
a climei cu influente mediteraneene au dus la dezvoltarea unei flore si faune specifice in fiecare
subunitate a regiunii. De asemenea, bogatia tipurilor de peisaj creeaza cadrul potrivit pentru un
turism diversificat: de la drumetii usoare in vecinatatea padurilor din marile orase, excursii cu
cortul sau din cabana in cabana, in zonele montane inalte, pana la sporturi extreme in pesteri,
avene si canioane salbatice. Totusi, in prezent, in judetul Hunedoara turismul rural nu este foarte
bine conturat, existand putine pensiuni agroturistice, insa exista mari posibilitati si resurse
turistice pentru dezvoltarea acestuia. In aceste localitati multe gospodarii taranesti au fost
amenajate in case de vacanta, dezvoltandu-se astfel o retea de pensiuni cu un inalt nivel de
confort, cu gazde ospitaliere care stau la dispozitia turistilor pentru ca odihna acestora in mijlocul
naturii sa fie deplina.

Judetul Hunedoara dispune de zone naturale de o rara frumusete, care amenajate, ar putea
devenii importante puncte de atractie turistica. Multe localitati din judet dispun de numeroase
resurse naturale si antropice deosebite care, prin realizarea unor programe de dezvoltare si
amenajare cu ajutorul autoritatilor locale, pot sa atraga foarte multi turisti. Avand in vedere
diversitatea traditiilor de la sat, a portului, a arhitecturii, a mestesugurilor, a muzicii si dansului
dar si a frumusetii peisajelor, in zonele fara o activitate turistica se pot pune bazele
agroturismului. Putem spune ca agroturismul in judetul Hunedoara ar putea reprezenta o
alternativa a dezvoltarii turismului de masa.

Turismul rural poate fi considerat deci si o afacere, iar pentru ca visul fiecarui om cu spirit
intreprinzator este de a initia si dezvolta o afacere pe cont propriu, aceasta a fost si dorinta unor
persoane, care dispunand de spatiul propice dezvoltarii unei pensiuni agroturistice au hotarat sa
deschida o afacere.

In urma achizitionarii unei case cu teren in comuna Salasu de Sus, judetul Hunedoara,
proprietarii au decis amenajarea acesteia in vedera practicarii unei activitati profitabile, atat
pentru ei cat si pentru zona de amplasament si locuitorii acesteia. Activitatea ce urmeaza ce
urmeaza a se desfasura este bazata pe agroturism. Intreprinzatorul isi pune problema ce efect ar
avea pentru localnici infiintarea unei astfel de pensiuni de dimensiuni mai mari, ce satisfactii ar
putea oferii viitorilor clienti, si care ar fi repercursiunile asupra zonei in situatia practicarii
turismului in aceasta zona.

Intrucat zona necesita o serie de investitii, trecerea peste obstacolele si greutatile existente
precum si stimularea activitatii de turism in judetul Hunedoara, mai exact in localitatea Salasu de
Sus presupune indeplinirea unor conditii:

- necesitatea realizarii unor programe, planuri integrate si complexe de dezvoltare turistica;

- colaborarea intre administratia publica si sectorul privat in domeniul turistic;

- acordarea unor facilitati (scutiri de taxe, impozite etc.) investitorilor in turism;

- elaborarea unor decizii pentru combaterea factorilor poluanti si pastrarea calitatii mediului
inconjurator, protejarea zonelor naturale existente

2.1. Studiul mediului din punct de vedere geografic

Depresiunea Hategului este o veche depresiune intracarpatica, o “groapa” tectonica unde

au dainuit multa vreme apele unor mari lacuri. Desfasurata intre peretii inalti ai muntilor Retezat,
Poiana Rusca si Sureanu, depresiunea Hategului comunica cu depresiunea Petrosani prin Poiana
Merisor (731 m), cu Valea Bistrei prin trecatoarea Portile de Fier ale Transilvaniei (700 m), si se
prelungeste spre nord, prin culoarul larg al Streiului pana la Valea Muresului. Este drenata de
Strei si Raul Mare, comunicand cu Culoarul Streiului prin Poarta de la Subcetate. Are o forma
triunghiulara avand un relief neted asemanator cu cel de campie in partea centrala si mai valurat
pe margini la contactul cu muntii. Altitudinile cresc de la 300-450 m in partea centrala la 650-
850 m in zonele periferice unde se dezvolta un alt relief. Pe langa faptul ca este o importanta
zona de acces spre zona montana, vestigiile romane si bisericile de piatra din perioada feudala ii
ridica mult valoarea turistica. Este un teritoriu cu culturi agricole si pomicole, fiind cunoscut si
sub numele de “Tara Hategului”.
 Izvoarele istorice ale Tarii Hategului: De la
sfarsitul antichitatii si pana la prima atestare
documentara, din anul 1247 a numelui Tarii
Hategului, evolutia societatii din aceste parti sud-
vestice ale Transilvaniei s-a produs in afara conului
de lumina al izvoarelor scrise. O parte a izvoarelor
scrise datand din secolele IV-XII sau cuprinzand
informatii referitoare la aceste secole, privind
ansamblul Transilvaniei sau intregul spatiu carpato-
dunarean, isi are importanta sa pentru cunoasterea
imprejurimilor istorice din regiunea ce ne
intereseaza. Aceasta regiune a parcurs principalele
etape de dezvoltare istorica a societatii daco-romane
si apoi romanesti, a cunoscut in mai mica sau mai
mare masura consecintele perindarii unor migratori
si a facut parte din lumea voievodala transilvaneana
de la cumpana secolelor IX si X. Primele izvoare
scrise, locul principal revine fara indoiala actelor de
cancelarie, asa-numitelor izvoare diplomatice. Cu
mici exceptii suntem in mod practic lipsiti de
posibilitatea folosirii acestui gen de izvoare.
Incepand cu celebra Diploma a cavalerilor ioaniti si
cu documentele cuprinzand informatii despre asezari
din vecinatatea Muresului sau despre Hateg la
sfarsitul secolului al XIII-lea, continuand cu
documentele tot mai numeroase din secolul al XIV-
lea si apoi cu importanta serie a diplomelor regale si
voievodale din prima jumatate a secolului al XV-lea.
Spatiul geografic al depresiunii Hategului dispune de o gama variata de resurse naturale,
istorice, socio-culturale si economice, exploatabile in scopuri turistice. Resursele turistice
naturale sunt mai putin reprezentative pentru aria depresionara propriu-zisa, marcata de o
anumita monotonie, a suportului topografic, dar se concentreaza intr-un complex de mare
diversitate si potential de atractie in zonele montane limitrofe.

O valoare turistica deosebita o are succesiunea vailor pitoresti ale Raului Barbat, Raul
Alb, Sibiselului, Raul Mare, Breazovei, iesind din rama inalta a muntilor Retezat-Tarcu in
campia piemontana, unde se sprijina pe nivelul de baza de jos al raurilor Strei si Galbena, cu
vaile lor asimetrice. Parcul de vanatoare din padurea Slivut (orasul Hateg) si a fost infiintat
pentru ocrotirea si colonizarea zimbrului, cerbului lopatar, caprioarei si cerbului carpatin.

Alte obiective turistice naturale sunt: Campul cu Narcise de la Salasul de Sus, rezervatia
de flora din varful Poienii Ohaba de sub Piatra pentru ocrotirea asociatiei vegetale de stincarie,
refugiu pentru o serie de elemente rare, rezervatia paleontologica din arealul Tustea - Rachitova
cu unele dintre cele mai bogate depozite fosilifere de dinozaur din lume.

Spectaculozitatea si atractivitea golurilor subterane (pesteri, avenuri) rezida in

diversitatea speleotermelor (pestera Tecuci - declarata monument al naturii, pestera Palariei), in
lungimea si modul de formare (Ponovici - Cioclovina cu Apa, Sura Mare, Pestera din Valea
Clenjii), in dificultati de exploatare (avenurile Batan, Fundatura Hobenilor, Dosul Lacsorului) in
urmele de locuire ale omului primitiv (Cioclovina Uscata, Bordu Mare, Pestera Cocosului).

O deosebita atractie exercita sectoarele de chei atunci cand sunt accesibile, ori vizionabile
din puncte de belvedere si cand principalele elemente constitutive ale peisajului sunt reprezentate
de roca si de apa: Cheile Crivadiei, Cheile Diabului, Cheile Banitei.

Printr-o mediatizare adecvata, multe dintre rezervatiile naturale pot deveni puncte de
focalizare ale fluxurilor turistice: Parcul National Retezat cu rezervatia Stiintifica (11466 ha) si
casa laborator “Gemenele”; Parcul National Gradistea de Munte – Cioclovina de pe latura nord-
estica a Depresiunii Hategului, unde este complexul carstic Ohaba–Ponor, continuat spre nord-
est cu complexul cetatii dacice; rezervatiile speologice Pestera Sura Mare.

Resursele turistice antropice sunt cele mai reprezentative pentru unitatea depresionara
propriu-zisa. Dintre vestigiile dacice semnificativa este Cetatea de la Banita, construita pe
Dealul Bolii. Se remarca apoi vestigiile arheologice ale capitalei Daciei romane, intemeiata sub
conducerea imparatului Traian si denumita Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica
Sarmisegetuza. Ramasite ale unor asezari romane din categoria „villarusticae”, „vicus” sau
„pages” se regasesc in localitatile Tarii Hategului: Brezova, Pesteana, Ostrov, Rau de Mori,
Clopotiva.

Civilizatia medievala hategana este foarte bine reprezentata in depresiuni prin cetati si
turnuri de aparare la Hateg-Orlea, Livezi, Rachitova, Suseni (Cetatea Colt), Crivadia, Malaiesti,
Salasu de Sus, construie in sec.XIII-XIV; castele medievale la Santamarie-Orlea, Unirea, Sacel,
Paclisa, Carnesti, Unciuc. O atentie deosebita se acorda bisericilor medievale: Densus (secXIII),
Manastirea Prislop (1564), Silvasu de Sus, Santamarie-Orlea (sec.XIII), Nucsoara (sec.XIV),
Pesteana(sec.XIV),Ostrov (sec.XIV-XV), Suseni (sec.XV- biserica Colt).
 Evenimentele din viata individului si a obstii, impletite cu creatiile spiritului uman se
transpun intr-o gama larga de obiceiuri si manifestari care se desfasoara dupa un calendar
riguros:

 Obiceiuri de iarna: jocurile cu masti. Obiceiul

calusarilor, colindul relogios, Plugusorul,
Sorcova;
 Obiceiuri de primavara: strigarea peste sat;
 Obiceiuri de vara: cununa graului, incununarea
boului.
Pozitia geografica, impreuna cu conditiile naturale favorabile a permis dezvoltarea culturii
plantelor care completeaza veniturile realizate de pastorit. Padurile au fost defrisate, satele au
coborat in zona cea mai joasa a depresiunii, materiale vechi ca lemnele si paiele au fost inlocuite
cu caramizile si tiglele. In trecut erau specifice doua tipuri de case: case cu doua camere, fara
legatura intre ele ci numai cu exteriorul si casele cu o camera de locuit si o tinda mare in timp ce
exteriorul era decorat extrem de redus. Oamenii din aceasta zona se disting prin portul unor glugi
numita casual. O nota aparte prezinta gateala capului la femei.

Valoare artistica si documentara au casoarele din zona Baiesti-Pui tesute din lana: crestaturile
din lemn, mai ales furcile de la Clopotiva, mobilierul taranesc se remarca prin originalitate si
simt artistic deosebit. Un loc aparte il ocupa preparatele culinare: virsli de la Salasul de Jos sau
de Sus. Cantecele specifice amintim: “Hateganele”, “Balada lui Patru Mantu” si altele, dansuri ca
Hategana si Calusarul.

Pensiunea agroturistica ce face obiectul acestei lucrari se afla in comuna Salasu de Sus, o
comuna transilvano-subcarpatica tipica asezata departe de drumurile batute ale turismului de
masa.

2.2. Studiul mediului din punct de vedere al conditiilor socio-umane

Populatia comunei cu satele componente este de

4018 locuitori. Ocupatia de baza este agricultura si
cresterea vitelor. Pana in 1990 o mare parte din
populatie lucra in unitati industriale din Calan,
Hateg, Baru, Pui si la amenajarile hidrotehnice de pe
Rau Mare. Culturile cu pondere mai mare sunt graul
si porumbul, la care se adauga cartofii si legumele.
Zootehnia a fost dezvoltata si constituie inca o
preocupare de baza. Asistenta medicala se acorda
de personalul circumscriptiei medico-sanitare si prin
spitalul Pui situat la 14 km.
2.3. Studiul mediului din punct de vedere al contextului economic

In comuna Salasu de Sus, majoritatea

societatilor comerciale au ca si obiect de activitate
comertul, sectorul productiv si cel al serviciilor fiind
insuficient dezvoltat si diversificat.
2.4. Studiul mediului din punct de vedere al transportului si infrastructurii

Este situata la 54 km de Deva si la 14 km de

Hateg, ocupa o suprafata de 223 km patrati, are un
relief deluros si este strabatuta de apele raurilor
Salas, Rau Alb si Zavoi. In componenta comunei
intra satele: Salasu de Sus (resedinta) si satele:
Coroiesti, Malaiesti Nucsoara, Ohaba de sub Piatra,
Paros, Pestera, Rau Alb, Rau Mic, Salasu de Jos si
Zavoi. Fata de resedinta comunei, satele sunt
situate la distante cuprinse intre 3 km - Malaiesti si
7 km Coroiesti.

Drumul de interes local Ohaba de sub Piatra -

Carnic si DN Petrosani - Simeria - Deva asigura
legatura zonei cu resedinta judetului, iar pe calea
ferata legatura se face prin statia Ohaba de sub
Piatra, situata la 6 km.
2.5. Studiul mediului din punct de vedere al activitatii si produsului turistic

Impactul cel mai semnificativ asupra spatiului geografic si socio-cultural il au urmatoarele

forme de turism:
  Turismul montan: masivul Retezat cu Parcul National, relieful glaciar impresionant,
numeroasele lacuri glaciare (82) sau varfurile piramidale ce depasesc 2300m
altitudine, carstul si asezarile pastoresti din zona platoului Ohaba- Ponor- M.Sureanu,
M.Tarcu, Densus si Poiana Rusca;

 Turismul de circulatie: vestigiile dacice si romane, vechi monumente de cult, cetati

medievale, castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.

 Turism de tranzit: este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante
axe de comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si Banat.

 Turism cultural stiintific: istorie-arheologie (situri rupestre romane, dacice,

medievale), geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat, endocarstul,
statiunile cu fosile de dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie

 Turismul la sfarsit de saptamana: antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si

mai mult pe aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan,
Valea Jiului.

 Turismul balneo - climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii

Hategului decat sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in
unitatile balneo - climaterice din apropiere: Calan-Bai, Geoagiu-Bai.

 Agroturismul: gaseste in Tara Hategului un potential remarcabil prin calitatea

mediului natural, a ambientului socio-cultural, prin standardul habitatului, prin
diversificarea activitatilor economice cu tenta traditionala, conditii obligatorii pentru
atragerea unei clientele cat mai variate catre aceasta forma de sejur turistic. Toate
asezarile rurale cu functie agricola dispun de potential pentru practicarea
agroturismului. Realizarea agroturismului se dovedeste a fi deosebit de complexa, sub
raportul punerii de acord a modului de viata - relativ arhaic - al populatiei hategane,
cu exigentele turistilor cu atat mai mult cu cat satele pastreaza valorile traditiei. In
multe sate ale Tarii Hategului exista gospodarii care indeplinesc conditiile de a
practica agroturismul.

Cele mai important flux de turisti se inregistreaza in legatura cu participarea la o serie de

obiceiuri traditionale organizate in sate: nedeile (fiecare sat avand propria nedee), targurile
traditionale (Pui), hramurile bisericilor (Prislop, Colt), colindele de sarbatori, spectacole
folclorice.
 Pornind de la identificarea specificului fiecarui sat, s-a putut realiza o clasificare pe tipuri
de sate cu potential turistic:

 Sate agro-turistice pastorale: Clopotiva, Federi, Fizesti, Nucsoara, Ohaba- Sibisel;

 Sate agro-turistice pomicole: Silvasu de Jos, Valioara, Densus;

 Sate agro-turistice cu profil mixt: Valea Lupului, Baiesti, Paros;

 Sate turistice peisagere: Ohaba-Ponor, Crivadia, Mesteacan;

 Sate turistice cu potential cultural istoric: Sarmisegetuza, Densus, Orlea, Silvasu

de Jos, Salasu de Jos;

 Sate turistice- baza de plecare pentru ascensiuni montane: Nucsoara, Brazi,

Hobita, Ponor, Stei;

 Sate sprijin pentru arealele de dispersie a caselor de vacanta: Rau de Mori,

Clopotiva, Brazi, Ohaba de sub Piatra, Pui;

 Sate sprijin pentru turismul de tranzit : Sarmisegetuza, Pui, Santamaria – Orlea;

 Sate cu obiecte economice de interes turistic.

Unele sate pot fi incadrate la 2-3 tipuri de potential turistic.

In cazul Tarii Hategului, oferta turistica este reprezentata de patrimoniul uristic in ansamblul
sau, cuprinzand un sumum de componente materiale dar si imateriale in masura sa reconforteze
turismul, sa-i satisfaca motivatia deplasarii.

In satele comunei Salasu de Sus sunt localizate

numeroase vestigii istorico-arheologice, dupa cum
urmeaza:

 la Salasu de Sus, ruinele unei constructii feudale

cu 4 bastioane, cu pod suspendat si ale unei
biserici, probabil din veacul al XIV-lea; in raza
comunei s-au gasit monede dacice si romane;
  la marginea satului Malaiesti, ruina unei
fortificatii medievale, construita in secolul al
XIV-lea de cneji locali, pe o inaltime stancoasa;
 la Nucsoara - o biserica monument de
arhitectura de la inceputul secolului al XIV-lea,
cu pictura interioara executata in 1787 de
zugravul Popa Simion din Pitesti;
 in hotarul satului Pestera o pestera accesibila,
fara spectaculozitate deosebita.

Toate satele mentionate sunt stravechi asezari

cneziale romanesti, amintite in documente prin
secolele XIV si XV. Salasu de Sus, Zavoi, Paros si
Pestera sunt localitati ce au facut parte din
regimentul de graniceri romani de la Orlat.

Comuna Salasu de Sus este insa, in primul rand

un loc propice practicarii agroturismului, turismului
rural si chiar turismului ecologic, tinand cont de
conditiile de mediu existente. Totodata aici pot fi cu
usurinta descoperite traditia, cultura, bucataria,
folclorul si artizanatul specific locurilor. Ca element
de atractie turistica trebuie amintit Festivalul
Narciselor, in luna mai, o manifestare de etnologie si
folclor, sau pur si simplu splendidul spectacol al
narciselor salbatice in floare din Poiana Narciselor
aflata in apropierea comunei.
CAP. 3. PLANUL DE AFACERI

3.1. Descrierea firmei si a afacerii

 S.C. MAIA S.R.L. cu sediul in Comuna Salasu de Sus, nr. 74, judetul Hunedoara
s-a infiintat la data de 24.01.2003. Activitatea efectiva a inceput in 3.08.2004, perioada in care s-
a realizat constructia atasata cladirii existente si a fermei, realizarea dotarilor corespunzatoare,
angajarea fortei de munca. Infiintarea societatii a fost realizata de catre d-l Mihai Brebu si
familia sa. Casei familiei i s-au atasat mai multe camere si s-a construit o mica ferma cu scopul
de a desfasura o activitate agroturistica, iar pentru ca dreptul de a desfasura activitati de servicii
turistice il au numai agentii economici autorizati, proprietarii au procedat la indeplinirea
formalitatilor de autorizare pentru desfasurarea unei astfel de activitati.

Astfel s-a incheiat un contrat de comodat intre Brebu Mihai (in calitate de comodant) si
societatea comerciala S.C. MAIA S.R.L. (in calitate de comodatar), la care domnul este unic
asociat.

Obiectul contractului consta in darea in folosinta cu titlu gratuit a casei aflate in Comuna
Salasul de Sus, compusa din cladire administrativa, grajduri si curte administrativa asa cum este
inscris in cartea funciara a imobilului, precum si 10 ha de pamant.

Denumirea societatii este S.C. MAIA S.R.L. Societatea SRL are raspundere juridica
romana si isi desfasoara activitatea potrivit legislatiei romanesti.

Obiectul de activitate al societatii:

- Domeniul declarat: productie si servicii

- Domeniul principal: servicii

- Activitate principala: 5523 alte mijloace de cazare agroturism

Activitati secundare:

- fabricarea de produse alimentare;

- fabricarea preparatelor dietetice si a produselor alimentare pentru copii;

- prepararea sucurilor din fructe si legume;

- prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor;

- fabricarea produselor lactate si a branzeturilor;

Deoarece forma de functionare de societate comerciala este cu raspundere limitata,

urmeaza depunerea documentatiei la Ministerului Turismului in vederea obtinerii certificatului
de clasificare ca agent economic care detine si administreaza o ferma agroturistica. Investitia
presupune efectuarea tuturor cheltuielilor necesare pentru asigurarea bazei tehnico-materiale care
urmeaza sa participe la prestarea serviciilor agroturistice.
 Pensiunea agroturistica urmareste valorificarea in scopuri turistice a conditiilor naturale, de
care dispune minunata zona a Depresiunii Hategului.

3.2. ANALIZA PIETEI

3.2.1. Cererea actuala in Depresiunea Hategului

Impactul cel mai semnificativ asupra spatiului geografic si socio-cultural il au urmatoarele

forme de turism:

1.-turismul montan cu - masivul Retezat cu Parcul National, relieful glaciar impresionant,

numeroasele lacuri glaciare(82) sau varfurile piramidale ce depasesc-2300m-, carstul si asezarile
pastoresti din zona platoului Ohaba-Ponor-M. Sureanu, M. Tarcu, Densus si M. Poiana Rusca.

2.-turismul de circulatie - vestigii dacice si romane, vechi monumente de cult, cetati medievale,
castele, lacuri de baraj antropic, situri paleontologice.

3.-turismul de tranzit-este legat de pozitia Tarii Hategului la convergenta unor importante axe de
comunicatie care leaga Transilvania de Oltenia si de Banat.

4.-turismul cultural stiintific – istoric - arheologic (siturile rupestre romane, dacice, medievale),
geografie, biologie, paleontologie (Parcul National Retezat), endocarstul, statiunile cu fosile de
dinozaur, tipurile specifice de asezari), sociologie, antropologie.

5.-turismul la sfarsit de saptamana - antreneaza mai putin populatia Tarii Hategului si mai mult pe
aceea a regiunilor urbane - industriale din apropiere: Hunedoara, Calan, Valea Jiului.

6.-Turismul balneo-climateric (pentru tratament si odihna) nu este specific Tarii Hategului decat
sub aspectul cererii de astfel de servicii, care este satisfacuta in unitatile balneo-climaterice din
apropiere: Calan Bai, Geoagiu Bai.

7.-agroturismul - gaseste in Tara Hategului un potential remarcabil prin calitatea mediului

natural, a ambientului socio-cultural, prin standardul habitatului, prin diversificarea activitatilor
economice cu tenta traditionala, conditii obligatorii pentru atragerea unei clientele cat mai variate
catre aceasta forma de sejur turistic. Toate asezarile rurale cu functie agricola dispun de potential
pentru practicarea agroturismului. Realizarea agroturismului se dovedeste a fi deosebit de
complexa, sub raportul punerii de acord a modului de viata - relativ arhaic - al populatiei
hategane, cu exigente turistilor cu atat mai mult cu cat satele pastreaza valorile traditiei.

In ceea ce priveste atragerea interesului turistilor straini pentru turismul rural din
Romania, presedintele Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.)
a prezentat o sinteza a tendintelor de dezvoltare a acestui segment turistic care reuneste, la ora
actuala, in Romania, oferta a peste 2500 de proprietati amplasate in 800 de localitati.
 “Am constatat o crestere vizibila a interesului din partea turistilor pentru aspectele
ecologice si culturale promovate in principal de turismul rural european”, a declarat directorul
pentru Europa a Organizatiei Mondiale a Turismului (O.M.T.), Luigi Cabrini. La acest congres
au participat reprezentanti din peste 34 de tari.

In urmatorul tabel se pot observa preferintele turistilor in alegerea locului de cazare:

Numarul sosirilor in structurile de primire turistica cu functie de cazare

[mii]

1996 1997 1998 1999 2000 2003

Hoteluri si moteluri 5494 4622 4552 4228 4050 13087
Camping 201 171 175 129 122 -
Vile si bungalouri 325 402 388 332 233 228
Pensiuni 33 41 67 83 105 931
Pensiuni 2 3 9 12 13 -
agroturistice
Alte tipuri de unitati 540 488 361 325 397 -
Total 6595 5727 5552 5109 4920 -

Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, cresterea cererii pentru cazarea in
pensiuni agroturistice a avut permanent o tendinta crescatoare.

3.2.2. Produsul turistic

Ansamblul de activitati care au ca finalitate satisfacerea tuturor nevoilor turistului in
perioada sederii acestora reprezinta serviciile puse la dispozitie de pensiunea agroturistica.

Serviciile oferite urmaresc sa creeze conditiile propice refacerii capacitatii de munca,

concomitent cu petrecerea placuta si instructiva a timpului liber.

Serviciul de cazare este cel mai important serviciu asigurat in cadrul unei unitati de
turism/agroturism. Acest serviciu este asigurat prin intermediu celor 4 camere (doua camere cu
pat dublu si doua camere cu doua paturi simple) si a unui apartament format din 2 camere( o
camera cu un pat dublu si salonul cu o canapea extensibila de doua persoane). Faptul ca toate
camerele se afla la primul etaj face ca linistea turistilor sa nu fie perturbata de activitatile care se
desfasoara la parter : serviciul de alimentatie, servirea la terasa, etc. acest lucru se realizeaza si
datorita izolarii fonice a camerelor cu ajutorul geamurilor termopan. Conditiile de igiena sunt
asigurate prin calitatea, functionalitatea si intretinerea echipamentului sanitar, existenta
obiectelor de inventar destinate igienei personale si frecventa inlocuirii obiectelor de inventar
destinate igienei personale.

Serviciul de cazare propriu-zisa include:

- pregatirea primirii;

- primirea propriu-zisa (receptia):turistii sunt intampinati de gazda si introdusi inca de la

intrare intr-o atmosfera familiala;

- pregatirea cazarii: care presupune conducerea clientilor in camere si verificarea utilitatilor;

- cazarea propriu-zisa: inmanarea cheii, transportul bagajelor, oferirea de servicii suplimentare;

- indeplinirea formalitatilor de plecare a turistului;

Toate serviciile vor fi realizate la un nivel calitativ cat mai ridicat pentru ca pensiunea sa
se diferentieze de celelalte din zona. Astfel pe primul loc va fi asigurarea unui mediu cat mai
relaxant pentru turisti, care sa poata beneficia din plin de liniste si odihna pe durata concediului
la pensiunea MAIA.

Serviciul de alimentatie publica

Acest serviciu se desfasoara in micul restaurant de la parter care are o capacitate de 16

locuri. Meniul pus la dispozitia clientilor ofera feluri de mancare traditionala cu accent pe cele
gatite din alimentele obtinute la ferma proprie, precum si mancaruri din bucataria internationala.
Dar, daca turistii doresc sa serveasca si alte mancaruri decat cele din meniul pus la dispozitie, se
va incerca indeplinirea dorintelor lor in cat mai bune conditii. Bucataria se afla chiar langa sala
de mese. De asemenea, se mai pune la dispozitia turistilor si un bar cu terasa unde oaspetii pot
servi bauturi racoritoare facute de gazde dar si bauturi alcoolice si deserturi traditionale.

Daca turistul doreste sa isi prepare singur mancarea poate sa o faca cu ustensilele din
bucatarie cu sau fara supravegherea gazdei.

Serviciile de agrement si cele suplimentare

Pensiunea pune la dispozitia turistilor o gama variata de servicii: diferite activitati in ferma
de animale: calarie, ingrijirea animalelor, agricultura, gradinarit in gradina cu flori, culesul
fructelor, a viei, prepararea traditionala a vinului, a tuicii, dar si relaxarea la piscina, biciclete
pentru drumetii, teren de volei, badminton sau relaxarea la terasa.

Se pune accent pe desfasurarea unor activitati inedite pentru turisti, petrecerea a cat mai
mult timp in natura intr-un mediu curat, nepoluat si familiarizarea lui cu anumite indeletniciri
care nu se gasesc la oras. De exemplu, participarea la activitatea de adunare a fanului uscat, sau
prepararea virslilor, etc. Dar, turistii se pot relaxa jucand sah, table sau biliard puse la dispozitie
de pensiune.

3.2.3. Concurenta

Pana in anul 1990, turismul rural a fost practic ignorat, principalele reglementari au aparut
insa odata cu anul 1994. Desi agroturismul se practica neoficial inca dinainte de 1990, doar de
cativa ani, aceasta forma de turism incepe sa fie apreciata nu numai de turistii straini, ci si de
catre turisti romani care, prefera ca dupa un sfarsit de saptamana obositor si stresant sa se retraga
in case satesti unde sa poata regasi obiceiurile si traditile culinare intr-un mediu rustic, natural si
nepoluat.

In multe sate ale Tarii Hategului exista gospodarii care indeplinesc conditiile de a practica
agroturismul.

Lista pensiunilor agroturistice din Tara Hategului:

Burseoc Mihai - Salasul de Sus - 1 camera (2 locuri)

Feder Leon - Nucsoara - Salasul de Sus - 2 camere (4 locuri)

Stancic loan - Nucsoara-Salasul de Sus-2 camere(4 locuri)

Danau Radu - Nucsoara-Salasul de Sus -2 camere(4 locuri)

Nisterescu Claudia - Hobita - Rau Barbat - 3 camere (5 locuri)

Budau Maria - Rau de Mori - 2 camere (4 locuri)

Adam Octavian -Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Arion lonel - Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Braila lonel - Rau de Mori-2 camere (4 locuri)

Jurconi Petru - Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Ivan Vasile -Rau de Mori-2 camere(4 locuri)

Draguin loan -Rau de Mori- 5 camere (10 locuri)

Purceloni loan - Rau de Mori-5 camere(10 locuri)

Ilinoi Petru -Rau de Mori-3 camere (6 locuri)

Ungur Aurel - Clopotiva 5 camere (10 locuri)

Partenie Marioara - Rau Mare 2 camere (4 locuri)

Hobean Ion - Salasu de Sus - 3 camere (6 locuri)

Craciunescu Adrian - Hateg 2 camere (4 locuri)

 Bunea Teodora - Hateg-2 camere(4 locuri)

Craciunescu Mihai -Hateg-2camere(41ocuri)

Ghenciu Pompiliu - Hateg-2 camere(4 locuri)

Jeledintian Doina - Hateg-2 camere(4 locuri)

Gioroni Lucia -Hateg-2 camere(4 locuri)

Pascotescu Mircea - Hateg-2 camere(4 locuri)

Csanadi Rodica - Hateg-4 camere (8 locuri)

Valeanu Eugen - Densus - 2 camere (4 locuri)

Vasiloni Cornel - Densus-2 camere-(4 locuri )

Burciuni Ion - Nalatvad - 3 camere (6 locuri)

Filip loan Victor - Subcetate - 3 camere (6 locuri)

Lupu Petru -Subcetate-3 camere(6 locuri)

Bordea Nicolae - Bucium - 2 camere (4 locuri)

Jian Gruita -Bucium- 3 camere (5 locuri)

Jian loan - Bucium- 2 camere (4 locuri)

Dupa cum se observa, oferta pensiunilor agroturistice este puternic conturata, existand
multe pensiuni de acest tip in zona. Prin urmare, putem vorbi de o concurenta directa pe plan
local dar si de una indirecta, venita din partea hotelurilor, a pensiunilor turistice, vilelor si
cabanelor.

Pe plan national ne confruntam cu o concurenta directa venita din partea pensiunilor

agroturistice din zone recunoscute din punct de vedere cultural, al traditiilor, istoric si nu numai,
precum Maramures, Bucovina, zona Brasovului, zona Sibiului, Depresiunea Transilvaniei.
Pensiunile sunt numeroase, serviciile de asemenea, astfel ca, analiza concurentei, se va face
analizandu-se oferta de cazare a acestor pensiuni, tarifele practicate si mai ales activitatile pe
care le pot practica turistii care decid sa petreaca un sejur in aceste pensiuni.

In zona Maramuresului, tariful de cazare practicat este in jur de 6,5 Euro/persoana pentru
cazare, si intre 2 si 8 Euro pentru masa (in functie de tipul de masa: mic dejun, pranz sau cina).
Zona este recunoscuta ca vatra de cultura si civilizatie care si-a daltuit in lemn istoria, este locul
unde traditiile, portul si arta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania.
 Maramuresul este o regiune care a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de
munca, de viata si de sarbatoare. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de sarbatori ca in alte
zone.

Activitatile practicabile:

- plimbatul cu caruta sau sania trasa de cai

- activitati la ferma

- vizite la artizani (impletitul nuielelor si covoarelor, sculptura in lemn, pictura de icoane

pe sticla), excursii prin fanete si pe dealuri

- vizita satului, a bisericilor tipice maramuresene din lemn-patrimoniu UNESCO

- initieri in pictura pe sticla sub indrumarea gazdei

In zona Bucovinei, tariful de cazare practicat este in jur de 7-9 Euro/persoana si intre 2-5
Euro pentru masa. Bucovina, leagan de veche civilizatie, unde istoria se impleteste cu legenda,
este cunoscuta sub aspect turistic in primul rand pentru renumitele biserici cu fresce exterioare -
patrimoniu UNESCO: Moldovita, Sucevita, Voronet, Humor. Nu mai putin importante sub
aspect arhitectonic si istoric sunt manastirile Putna, Neamtului, Dragomirna. Arhitectura
populara este absolut unica si originala. Arta tesaturilor si a cusaturilor, incondeierea de oua cu
splendide miniaturi geometrice, confectionarea costumelor populare cu broderii de margele si
blana de jder sunt comori incontestabile ale artei populare bucovinene. Activitatile practicate in
cadrul pensiunilor:

- vizita renumitelor manastiri, a localitatii Marginea (ceramica neagra), la salina Cacica

- focuri de tabara si gratare

- culegerea fructelor, plimbare cu caruta sau mocanita

- vizita unui atelier de incondeiat oua.

In zona Branului tarifele de cazare depasesc mult 10 Euro/persoana, iar servicii de masa
sunt asigurate doar in cateva pensiuni. Desi numele Bran-ului este legat indisolubil de cel al
Castelului Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii
Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului, dar si Brasovul, impreuna
cu cetatile sasesti de la Prejmer si Harman.

In zona Lunca Ilvei tarifele de cazare sunt in medie de 10 Euro/persoana, iar cele de
alimentatie intre 2-5 Euro.
 - aceasta zona este cunoscuta datorita majoritatii pensiunilor care ofera turistilor
posibilitatea de a practica calaria, pentru orice categorie de varsta

- serii muzicale, plimbari cu caruta sau sania trasa de cai.

In zona Sibiului tarifele de cazare sunt in medie de 5 Euro/persoana, iar de cele de masa
intre 2-4 Euro. Muntii Apuseni reprezinta una din cele mai interesante destinatii turistice din
Romania. Relieful carstic, flora si fauna specifica, obiectele din lemn lucrate de locuitorii zonei
de generatii, reprezinta motive pentru care zona constituie o adevarata atractie turistica.

- excursii la artizanii din zona si la minele romane de la Abrud, vizite in zona: Cheile
Ordancusei, Pestera lui Ionele, Ghetarul de la Scarisoara, Casa de Piatra, platoul carstic
Padis etc

- participarea la activitatile din ferma, plimbari in padure, practicarea vanatorii si

pescuitului.

Dupa cu am putut observa mai sus, exista o concurenta semnificativa a pensiunilor

agroturistice pe plan national. Serviciile oferite de aceste pensiuni cat si posibilitatile de
petrecere a timpului liber, sunt extrem de variate in functie de zona de amplasament a pensiunii.
In cadrul pensiunii noastre se va incerca realizarea unei mari diversitati de activitati, iar calitatea
serviciilor va fi pusa pe primul loc, in incercarea de a ne diferentia de concurenti.

3.3.Analiza S.W.O.T. a pensiunii agroturistice MAIA

Analiza S.W.O.T. ne permite cercetarea produsului pe care il oferim si ne ofera informatii

despre piata pe care isi desfasoara activitatea, avand ca scop situarea cat mai buna a produsului
pe piata corespunzatoare.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

- asezarea geografica - concurenta puternica pe plan local si national

- varietatea formelor de turism - probleme legate de infrastructura cailor de

acces
- resurse naturale variate
- probleme legate de alimentarea cu utilitati
- calitatea superioara a serviciilor oferite

- forta de munca este calificata

 OPORTUNITATI CONSTRANGERI

- cresterea numarului de locuri de - comportamentul locuitorilor din

primire comuna

- incheierea unor contracte cu tour - legislatia romaneasca

operatori locali

- diversificarea activitatilor de agrement

oferite turistilor

- posibilitatea deschiderii unei partii de

schi in Retezat;
3.4. Legislatia in domeniu
Urmatoarele reglementari sunt cele mai importante in domeniul serviciilor turistice:

- HG nr. 634/1994, privind acordarea licentelor si brevetelor de turism;

- Ordinul nr. 56/1995 si Ord. MT nr. 24/2001 pentru aprobarea normelor metodologice si
a criteriilor privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire si cazare;

- Ord. MT nr.87/1995, modificarea normelor metodologice privind acordarea licentelor si

brevetelor de turism;

- OMT nr. 20/1995 pentru aprobarea normelor si criteriilor privind clasificarea pe stele a
pensiunilor turistice si agroturistice;

- HG nr. 114/1995, privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire

turistice;

- Ordonanta 63/1997, privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural,
Guvernul Romaniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si agroturistice;

- Legea 453/2001 - Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind
autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea
locuintelor;

- Legea 350/2001 - Lege privind amenajarea teritoriului si urbanismul;

- Legea 199/2004 – Lege pentru modificarea si completarea legii nr.50/1991 privind

autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

- Ordonanta de Guvern 5/2002 – Ordonanta

pentru modificarea si completarea art. 4 din
legea nr.50/1991 privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii;
- 69/2004 – Ordonanta pentru completarea art. 38 din Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului si urbanismul

-122/2004 – Ordonanta de urgenta pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

Formalitatile de autorizare a functionarii pensiunii cuprind in primul rand constituirea ca

persoana fizica autorizata, potrivit Decretului lege nr. 54-1990, in asociatie familiala sau
societate comerciala, avand ca obiect principal de activitate asigurarea de servicii turistice intr-o
pensiune agroturistica clasificata, apoi se merge cu extrasul de carte funciara si contractul de
comodat la Oficiul Registrul Comertului pentru a fi inregistrati printr-un cod fiscal si numarul de
inregistrare fiscala. Urmeaza varsarea capitalului social necesar stabilit prin lege pentru un SRL
si achitarea a diverse taxe. Autorizatia de functionare propriu-zisa se elibereaza de catre
Primarie.

Certificatului de clasificare ca agent economic care detine si administreaza o ferma

agroturistica va trebui ca pensiunea sa indeplineasca criteriile minime de clasificare a pensiunilor
agroturistice si urmeaza sa se transmita Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, cu 30 de zile inaintea inceperii activitatii o documentatie cu urmatorul continut:

 Cerere catre primaria din localitatea de dispunere

a proprietatii, in care proprietarul pensiunii,
prezinta obiectul activitatii ce o va desfasura,
cere aprobare pentru functionare si luare in
evidenta;
 Actele casei: act de proprietate, act de vanzare cumparare;

 Schita privind amplasarea, structura, nominalizarea camerelor si adresa casei;

 Fisa de prezentare a casei : numar de camere (nominalizate, suprafata), suprafata curtii,

gospodarii anexe, cu precizarea modului de indeplinire a criteriilor aferente numarului de
stele solicitat;

 Copia de pe autorizatia de functionare pentru agentii economici constituiti ca asociatii

familiale sau persoane fizice autorizate conform Decretului –lege nr. 54/1990;
  Copia de pe statutul sau de pe hotararea judecatoreasca de infiintare, prin care sa rezulte
obiectul de activitate (numai pentru agentii economici constituiti ca societati comerciale
potrivit legii);

 Copia de pe certificatul de inmatriculare in Registrul Comertului;

 Autorizatie sanitara de functionare;

 Autorizatie sanitar-veterinara;

 Avizul P.S.I.;

 Achitat o taxa in lei in contul 645132322 BCR SMB, pentru pensiunile care au pana in 5
camere;

 Achitat o taxa pentru Certificatul de Clasificare;

 Adeverinta de sanatate din partea medicului de familie la care este arondata pensiunea, in
care se specifica, ca proprietarul pensiunii este sanatos.

3.5. Publicitatea

Publicitatea este un mijloc de comunicare oneros si unilateral, care presupune transmiterea

de mesaje provenind de la surse ce pot fi identificate, fiind conceputa pentru a sustine direct sau
indirect un produs sau o activitate a unei firme.

Prin publicitate firma urmareste difuzarea de date si informatii despre activitatea produselor
si serviciilor sale (cazare, masa,agrement), dar si receptionarea modului in care acestea sunt
primite si apreciate de destinatar.

Publicitatea va urmari in primul rand informarea potentialilor clienti despre existenta

pensiunii, in acest scop se vor face cunoscute serviciile oferite de pensiune, se vor monta
indicatoare pe drumurile din apropiere pentru a indica drumul spre pensiune, apoi se va insista pe
stimularea interesului cu privire la zona si la pensiune, astfel se ofera brosuri cu imagini
atragatoare, se vor stimula astfel vanzarile catre noii clienti, iar mai tarziu se va pune accentul pe
revenirea clientilor care au stat o data sau de mai multe ori la pensiune.

Actiunile promotionale trebuie sa-l faca pe potentialul turist sa ia decizia de a cumpara, de

a-l transforma in consumator. Dar aceasta reactie parcurge mai multe etape: in ceea ce priveste
informarea clientilor aceasta se va face cu ajutorul mai multor mijloace media, astfel se vor tipari
reclame in ziare, in reviste tematice, se vor difuza reclame TV sau la radio. De asemenea,
pensiunea fiind conectata permanent la Internet prin Romtelecom, se va face promovarea si pe
Internet prin deschiderea unui site care sa prezinte imagini si informatii despre pensiune, despre
zona, despre sarbatorile specifice zonei, despre caile de acces la ea, despre activitatile de
agrement din zona. Prin participarea la targuri si expozitii se vor contacta agentii de turism spre a
incheia contracte cu acestea sau spre a promova produsul turistic in intreaga tara prin brosuri
special editate pentru aceste evenimente, sau prin expedierea lor catre birourile de informatii
turistice din toata tara.

Mesajul care va fi promovat prin publicitate va evidentia calitatea serviciilor oferite, a

mediului curat, a unul loc in care oricine se poate relaxa impreuna cu familie sau poate participa
la unele activitati deosebit de interesante si inedite.

De asemenea se va dori afilierea pensiunii cu asociatia A.N.T.R.E.C. dorindu-se

includerea ei in catalogul Eurogites.

3.6.Managementul firmei

Fig.: Organigrama pensiunii MAIA

Structura organizatorica ierarhic functionala, se caracterizeaza prin principiul unitatii de

comanda (caracteristic structurii organizatorice liniare), prin personalul specializat pe functiuni.

Fiecare subordonat raspunde in fata unui singur sef. Autoritatea si responsabilitatile sunt
clar definite, fiecare stie ce are de facut si in fata cui raspunde. Comunicarea este operativa,
deoarece nu exista intermediari, activitatile de coordonare si control realizandu-se usor. Intre
subordonati exista o permanenta comunicare. Desi un astfel de tip de organigrama presupune
repartizarea clara a sarcinilor fiecarui angajat, pentru ca ne aflam totusi intr-o unitate de
capacitate mica multiplicarea atributiilor care revin fiecarui angajat este uneori o necesitate
pentru asigurarea bunei desfasurari a activitatii si asigurarea unui nivel calitativ al serviciilor
superior. Prin urmare repartizarea sarcinilor se va face astfel:

Administratorul reprezentat de doamna Brebu se va ocupa de buna functionare a tuturor

activitatilor, dand indicatii clare si concise angajatilor, dar in acelasi timp va fi gazda care va
intampina oaspetii tinand locul receptionerei, tot ea va urmari activitatea angajatilor, modul cum
ei isi indeplinesc sarcinile, va incerca sa rezolve eventualele solicitari venite din partea clientilor.

Contabilul este domnul Brebu si este cel care va tine evidenta contabila a firmei, va
intocmi zilnic registrul de casa, raportul de productie si gestiune care centralizeaza vanzarile si
incasarile dintr-o zi, va intocmi lunar balanta si bilantul la sfarsit de an. Trebuie sa asigure
conditii necesare pentru intocmirea documentelor justificative privind operatiunile patrimoniale,
organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitati; organizarea si efectuarea inventarierii
patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a
situatilor financiare, publicarea si depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea
documentelor justificative, a registrelor si situatilor financiare si organizarea contabilitatii de
gestiune adaptate la specificul intreprinderii.

Seful de sala se ocupa de desfasurarea in bune conditii a serviciilor de alimentatie,

coordonand activitatea bucatarului, a chelnerului si a cameristei, de asemenea asigura
aprovizionarea cu alimentele necesare la prepararea mancarurilor, care nu pot fi procurate din
gradina fermei.

Bucatarul va fi cel care va prepara mancarurile, preluand comenzile aduse de chelner.

Chelnerul va lua comenzile si va servi mancarurile.

Camerista este cea care va schimba lenjeria de pat, va face curatenie in camere, va schimba
prosoapele, va improspata permanent florile din camera, va calca hainele si le va spala.

Cei doi ingrijitori se vor ocupa de ingrijirea animalelor de la ferma, dar si de agricultura,
aprovizionand cu produse proaspete bucataria.

3.7. Resursele umane

Recrutarea personalului reprezinta un proces care trebuie sa fie foarte minutios, deoarece
de personalul angajat depinde in mare masura calitatea intregului produs turistic oferit. In ceea ce
priveste posturile de director, de contabil si de sef de sala acestea au fost ocupate de catre cei
care au infiintat pensiunea si de fiul lor, pentru recrutarea celorlalti angajati, alegerea lor se va
face printr-un interviu condus de directoarea pensiunii. Pentru postul de ospatar, bucatar,
camerista se va cere experienta in domeniu si studii medii in domeniul respectiv, se vor lua in
considerare abilitatile pe care le detin. Se va urmari angajarea unor persoane comunicative,
serioase, responsabile. Se va incerca recrutarea personalului din Comuna Salasul de Sus si
Salasul de Jos.

Pe viitor angajatii vor fi trimisi la traininguri in vederea perfectionarii profesionale pentru

satisfacerea sau chiar depasirea asteptarilor clientilor nostri.

3.8. Stabilirea tarifului de cazare a pensiunii

 Stabilirea tarifelor se poate face prin metode formale sau neformale.

Metodele neformale sunt:

a) Stabilirea intuitiva a tarifului afisat;

b) In functie de tariful concurentei;

c) In functie de tariful celei mai bune pensiuni, scazand putin apoi din tarif.

Dintre metodele formale se enumera:

a) Metoda Hubbort sau „de jos in sus” care ia in considerare toate informatiile
importante, valoarea investitiei, grad de ocupare, cheltuieli aferente fiecarui departament, marja
neta pentru fiecare departament.

b) Regula 1/1000. Aceasta regula de aur poate fi aplicata in cazul unei pensiuni noi.
Ca sa se asigure o rentabilitate normala, tariful de inchiriere mediu pe zi al unei camere trebuie
sa fie egal cu 1 0/00 din valoarea ce revine fiecarei camere din suma investita pentru construirea
sau amenajarea pensiunii si cu conditia ca unitatea comerciala sa prezinte o ocupare medie de
73%.

Calcularea tarifului mediu pe zi calculat prin regula 1/1000:

Cheltuieli pentru amenajarea exterioara:

- tencuiala: 200.000.000 lei

- zugraveala: 100.000.000 lei

- amenajare curte: 10.000.000 lei

- piscina(12 scaune plaja

si 12 umbrele): 120.000.000 lei

- teren bedminton - volei: 30.000.000 lei

- porti externe: 30.000.000 lei

- acoperis: 220.000.000 lei

- parcare (10 locuri) 6.000.000 lei

- 5 biciclete 30.000.000. lei

Cheltuieli pentru amenajarea interioara:

 parchet laminat 82.500.000 lei

 gresie 30.000.000 lei

 usi 30.000.000 lei

Camere:

 7 paturi 140.000.000 lei

 10 noptiere 7.000.000 lei

 5 dulapuri haine 5.000.000. lei

 5 cuiere 3.000.000. lei

 5 scaune 7.000.000. lei

 6 mese TV 3.000.000 lei

 6 televizoare 30.000.000 lei

 5 masute 3.000.000 lei

 9 fotolii 63.000.000 lei

 3 birouri 6.000.000. lei

 1 canapea pat 25.000.000.lei

 1 canapea simpla 15.000.000. lei

 11 veioze 5.000.000. lei

Baie:

 5 chiuvete 10.000.000. lei

 5 WC-uri 15.000.000. lei

 1 cada 9.000.000. lei

 3 dusuri 2.700.000. lei

  2 cade de dus 14.000.000. lei

 5 dulapuri 25.000.000. lei

 60 prosoape 1.800.000. lei

 6 halate

Sala de mese:

 1 masa pentru 6 persoane 4.000.000. lei

 2 mese pentru 2 persoane 4.000.000. lei

 1 masa pentru o persoana 2.000.000. lei

 18 scaune 15.000.000. lei

Bucataria si vestiarul:

 1 masa gatit 4.000.000.lei

 mobila de bucatarie complet utilata 100.000.000. lei

 1 frigider 12.000.000. lei

Bar si terasa:

 3 mese 3.000.000.lei

 1 bar: 4 locuri 23.000.000. lei

 1 masa cu jocuri de sah, table, biliard 40.000.000. lei

 2 mese pentru 2 locuri 2.000.000. lei

 4 fotolii 28.000.000.lei

Receptia:

 birou 2.000.000. lei

 2 calculatoare 40.000.000. lei

 1 canapea 25.000.000. lei

  2 fotolii 14.000.000. lei

 2 masute 2.000.000. lei

 3 veioze 1.200.000. lei

Ferma:

 constructie si amenajare interioara: 300.000.000. lei

 4 cai 16.000.000.lei

 4 vaci 28.000.000. lei

 3 porci 15.000.000.lei

 3 oi 15.000.000. lei

TOTAL: 1.943.000.000

Tarif 388.600 lei/zi

Cap.4. CONTABILIATEA ACTIVITATII DE CAZARE

4.1.Inregistrarea operatiunilor de amenajare a pensiunii

1. plata unui avans pentru construirea unei anexa la casa si unui etaj destinate pensiunii

4092 Furnizori-debitori pentru prestari = 5121 Conturi la banci in lei

de servicii si executari de lucrari

2. inregistrarea lucrarii finale

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

212 Constructii

4426 TVA deductibila

3. achitarea integrala a furnizorului

 404 Furnizori pentru imobilizari = %

4092 Furnizori-debitori pentru prestari

de servicii si executari de lucrari

5121 Conturi la banci in lei

4. inregistrarea in contabilitate a centralei termice

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

5. achizitia de instalatii sanitare(5 x chiuveta, 5 x vas toaleta, 1 x cada baie, 2 x cada +

cabina dus, 3 x cada dus, 5 x mobilier baie)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

6. montarea instalatiilor sanitare de terti

% = 401 Furnizori

628 Alte cheltuieli cu serviciile executate

de terti
 4426 TVA deductibila

7. integrarea instalatiilor sanitare in imobil

212 constructii = 214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active corporale

8. achizitia de mobilier pentru sala de masa (1 x masa 6 persoana, 2 x masa 2 persoane,

1 x masa 4 persoane, 18 x scaun)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

9. achizitia mobilierului pentru bucatarie

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

10. achizitia aparaturii specifice pentru bucatarie (1 x aragaz, 1 x cuptor, 1 x frigider, 1 x

masina spalat vase, 1 x frigider, 1 x congelator)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Alte active corporale

4426 TVA deductibila

11. achizitia de ustensile necesare gatitului

% = 401 Furnizori

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 TVA deductibila

12. achizitia de mobilier pentru terasa (3 x masa, 12 x scaun, 3 x umbrela)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

13. achizitia de mobilier pentru bar (1 x bar, 4 x scaune bar, 2 x masa, 4 x fotoliu, 1 x
masa biliard)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

14. achizitia de mobilier pentru receptie (1 x front desc, 1 x canapea, 2 x fotoliu, 2 x

masuta, 3 x veioza, 2 x calculator, 1x mobilier birou complet)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

 si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

15. achizitia de mobilier pentru camere (3 x paturi duble, 4 x paturi simple, 1 x canapea
simpla, 5 x fotoliu, 4 x fotoliu mic, 6 x televizor, 6 x masa TV, 5 x masa, 10 x
noptiera, 3 x birouri, 5 x dulap, 5 x scaun)

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

214 Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor umane

si materiale si alte active corporale

4426 TVA deductibila

16. achizitia de obiecte pentru amenajare si de prosoape pentru oaspeti (11 x veioza,
perdele, 30 x prosoape mari, 30 x prosoape mici, 6 x halat baie, 12 x lenjerie pat
dublu, 12 x lenjerie pat simplu)

% = 401 Furnizori

303 Materiale de natura obiectelor de inventar

4426 TVA deductibila

17. inregistrarea piscinei si a parcarii cu 10 locuri

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

2112 Amenajari de terenuri

4426 TVA deductibila

18. inregistrarea unei sure

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

212 Constructii

4426 TVA deductibila

 19. achizitia unui tractor cu utilajele anexe

% = 404 Furnizori pentru imobilizari

2131 Echipamente tehnologice (masini

utilaje si instalatii de lucru)

4426 TVA deductibila

20. achizitia de animale ( 4 x cal, 4 x curcan, 2 x caine ciobanesc)

% = 401 Furnizori

2134 Animale si plantatii

4426 TVA deductibila

21. inregistrarea avansului acordat personalului

425 Avansuri acordate personalului = 5121 Conturi la banci in lei

22. inregistrarea salariilor la angajati ( 1 x contabil, 1 x administrator, 1 x bucatar,

2xingrijitor, 1 x chelner, 1x sef de sala, 1x camerista)

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal – salarii datorate

4.2. Activitatea de turism: caracterizare,

clasificare, documente specifice
Turismul, forma a comertului invizibil, are ca obiecte organizarea si desfasurarea unor
calatori inafara localitatii de resedinta pentru satisfacerea intereselor legate de utilizarea timpului
liber al populatiei.
 In afara actului propriu-zis de deplasare a turistilor in timpul lor liber, turismul mai
cuprinde industria care contribuie la satisfacerea nevoilor turistice: activitatea intreprinderilor
hoteliere si de alimentatie publica, activitatea de transport a turistilor, etc.

Dupa locul de provenienta a turistilor, turismul poate fi intern sau international.

Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice turismul poate fi:

 organizat;

 neorganizat;

 semiorganizat.

Turismul organizat se caracterizeaza prin prestatii turistice programate pe baze de contract.

Cel neorganizat cuprinde prestatii angajate in prealabil, dar nu pe baze contractuale.

Turismul semioragnizat cuprinde elemente imbinate a acelor doua forme.

Angajarea prestatilor determina modul de decontare a serviciilor. Daca privim situatia din
punctul de vedere al producatorului (in cazul nostru pensiunea agroturistica), atunci in turismul
organizat decontarea se face intre unitatile contractante (agentiile de turism), in timp ce in cel
neorganizat are loc incasarea serviciilor de la turisti in momentul eliberarii de catre acestia a
camerei.

Turismul prezinta o serie de trasaturi specifice care influenteaza modul de organizare a

contabilitatii.

a) diversitatea serviciilor ce se asigura turistului pe parcursul calatoriei sale (cazare,

masa, transport, vizite, etc.) determina complexitatea activitatii turistice. Totalitatea serviciilor
prestate turistului alcatuiesc produsul turistic.

Daca aceste servicii se cuprind in cadrul unui program delimitat in timp si spatiu pe un
anumit profil turistic, ele formeaza actiunea turistica (program de vacanta, excursia, etc.)

Actiunile turistice se pot individualiza dupa anumite criterii (apartenenta nationala a

turistilor, modul de angajare a actiunii, etc) pe tipuri de actiuni: interne, externe, contractuale,
ocazionale, etc.

Prestatiile turistice se pot clasifica la randul lor dupa modaliatea de realizare, in tipuri de
prestatii: desfacerea marfurilor prin unitatile de alimantatie publica, pensiuni, etc.

Pentru a determina eficienta activitatii desfasurate global si partial se impune evidentierea

cheltuielilor si veniturilor pe: activitati, tipuri si feluri de activitati turistice, tipuri si feluri de
prestati turistice, etc.
 b) Fiecare actiune turistica se incredinteaza unui agent de turism care primeste
mandat pentru efectuarea cheltuielilor necesitate de realizarea ei. Manuind diverse valori (bani,
bilete de calatori, etc.) agentul de turism devine debitor pana in momentul justificarii valorilor
primite care coincide cu incheierea actiunii.

c) Actiunile turistice au o durata relativ scurta

d) Prestatiile turistice se incaseaza, de regula, anticipat, in vederea utilizarii integrale a

capacitatilor bazei tehnico-materiale. De aceea se utilizeaza instrumente de plata cu caracter
international, care garanteaza incasarea serviciilor prestate: carti de credit, efecte de comert,
cecuri de calatorie etc.

Intrucat valoarea efectiva a prestatiilor difera de cea incasata anticipat, sau din diverse motive
actiunea turistica se poate anula, reflectarea incasarilor ca venituri se face dupa incheierea
actiunii turistice. In acest context incasarea coincide cu evidentierea veniturilor in contul 472 „
Venituri in avans”.

Conditiile diferite de angajare a prestatiilor turistice determina diferentieri in modul de

decontare a serviciilor si de evidentiere a veniturilor si cheltuielilor. Astfel, decontarea in
turismul organizat se face intre unitatile contractante prin intermediul bancilor; in turismul
neorganizat are loc incasarea anticipata de la turisti, urmand sa se regularizeze sumele incasare
sau sa se restituie in cazul serviciilor neprestate.

In turismul organizat, cheltuielile si veniturile se evidentiaza numai de unitatea

contractanta, chiar daca la realizarea lui participa si unitati prestatoare. In turismul neorganizat
cheltuielile si veniturile se reflecta in contabilitatea unitatii care organizeaza si incaseaza
serviciile turistice.

Cheltuielile efectuate de unitatile prestatoare nu se evidentiaza in calitate de cheltuieli ale

activitatii turistice, ci de cheltuieli ale activitatii de prestatii turistice, urmand sa se recupereze de
la unitatea solicitanta. Veniturile se constituie, de asemeni, din activitatile de prestari turistice.

Participarea mai multor unitati de turism la realizarea unei actiuni turistice face ca una
dintre ele sa indeplineasca rolul de unitate organizatoare iar celelalte de unitati prestatoare. Acest
lucru determina evidentierea veniturilor si cheltuielilor activitatii de turism numai in
contabilitatea unitatii organizatoare si recuperarea pretului serviciilor turistice de catre unitatile
prestatoare de la unitatea organizatoare (de regula agentiile de turism). Unitatile prestatoare
primesc pentru unele prestatii un comision din care isi acopera cheltuielile proprii si isi asigura
profitul.
 Principalele documente utilizate in turismul intern sunt: biletele de tratament si odihna,
borderoul de incasari-restituiri, situatia trimiterilor la tratament si odihna, programul excursiilor,
analiza de pret, dosarul actiunii turistice, factura, dispozitia de plata sau incasare.

In turismul international apar in plus graficele privind excursiile externe, pasapoartele

turistice, decontul excursiei.

4.3. Contabilitatea alimentatiei publice

Activitatea de alimentatie publica reprezinta o forma speciala de comert, in care se imbina
activitatea de productie cu cea de desfacere a marfurilor si de prestari servicii, toate fiind
considerate ca activitate de baza.

Particularitatile activitatii se rasfrang asupra organizarii contabilitati prin documentele

folosite, prin dezvoltarea conturilor.

In cadrul pensiunii noastre se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:

cazare,alimentatie publica, diverse servicii, bucatarie proprie. De acea in cadrul unitatii se
regasesc toate tipurile de activitati, adica productie, comert si servicii.

Fluxul activitatilor desfasurate cuprinde urmatoarea succesiune, in functie de momentul

desfasurarii lor:

 aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile si marfuri;

 darea in consum a materiilor prime si materialelor consumabile;

 obtinerea de produse finite

 transferul produselor finite spre vanzare in restaurantul propriu;

 vanzarea si incasarea marfurilor (incasarea se face pe loc numai pentru clientii din
afara, care nu sunt cazati in pensiune)

 prestari servicii de cazare si alte servicii

Evidenta acestor activitati presupune utilizarea unor documente justificative specifice, cum
sunt:

 aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile si marfuri se face pe baza

„facturii de aprovizionare” si a „notei de receptie si constatare de diferente”.

 darea in consum a materiilor prime, materialelor consumabile si marfurilor se face

pe baza „bonului de consum” sau a „fisei limita de consum”.
  obtinerea produselor finite se inregistreaza pe baza „bonului de predare, transfer,
restituire”.

 transferul produselor finite spre vanzare in restaurantul propriu se face pe baza

„bonului de predare, transfer, restituire”.

 vanzarea-incasarea marfurilor in unitatile proprii de alimentatie publica se face pe

baza „notei de plata” (pentru clientii externi), iar pentru clientii pensiunii serviciul
va fi inregistrat in „fisa de cont”, urmand ca la plecare a turistului sa se elibereze
„nota de plata”, pe baza acestei fise.

Pentru evidenta sintetica a activitatilor desfasurate in cadrul pensiunii se utilizeaza

conturile din clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie, clasa 4 conturi de terti,
clasa 6 conturi de cheltuieli si clasa 7 conturi de venituri.

In continuare urmeaza prezentarea inregistrarii in contabilitate a operatiunilor ce se

desfasoara in incinta restaurantului-pensiune.

- aprovizionarea cu materiale pentru curatenie de la furnizori, pe baza de factura

% = 401 Furnizori

3028 Cheltuieli cu alte materiale consumabile

4426 TVA deductibila

- cumpararea de materii prime pentru bucataria pensiunii, restaurantul

% = 401 Furnizori

301 Materii prime

4426 TVA deductibila

- cumpararea de marfuri

% = 401 Furnizori

371 Marfuri

4426 TVA deductibila

- stabilirea si inregistrarea pretului de vanzare de alimentatie publica la marfurile
cumparate, pe baza” notei de receptie si constatare de diferente”

371 Marfuri = %

378 Diferente de pret la marfuri

4428 TVA neexigibila

- darea in consum a materiilor prime

601Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime

- receptionarea produselor finite venite din bucataria unitatii (obtinerea preparatelor) pe

baza „bonului de predare – primire - transfer”

345 Produse finite = 711 Venituri din productie

stocata

- transferul preparatelor la marfuri pe baza „bonului de predare – primire - transfer”

371 Marfuri = %

345 Produse finite

378 Diferente de pret la marfuri

4428 TVA neexigibila

- inregistrarea incasarilor din cadrul restaurantului pentru clienti externi

5311 Casa in lei = %

707 Venituri din vanzarea marfurilor

4427 TVA colectata

- descarcarea gestiunii de produse finite

711 Venituri din productia stocata = 345 Produse finite

 - descarcarea gestiunii de marfuri a unitatii de alimentatie publica

% = 371 Marfuri

607 Cheltuieli privind marfurile

378 Diferente de pret la marfuri

4427 TVA neexigibila

Un aspect deosebit de important care face ca pensiunea agroturistica sa se deosebeasca de

celelalte unitati turistice care asigura pe langa cazare si servicii de alimentatie publica, il
constituie existenta fermei agroturistice. Aceasta presupune cumpararea si cresterea de animale si
pasari pentru obtinerea carnii, a produselor lactate si a oualor. De asemenea ferma mai cuprinde
si gradina de zarzavaturi. Toate aceste activitati trebuiesc inregistrate in contabilitate.

Aceste operatiuni se desfasoara pe baza acelorasi documente enumerate mai sus si sunt
inregistrate in raportul de productie.

- achizitionarea de animale si pasari de la furnizori, pe baza facturii

% = 401 Furnizori

361 Animale si pasari

4426 TVA deductibila

- achizitionarea de furaje pentru cresterea animalelor

% = 401 Furnizori

3026 Furaje

4426 TVA deductibila

- darea in consum a furajelor

601 Cheltuieli cu materii prime = 3026 Furaje

- sacrificarea animalelor si pasarilor si transferarea lor la materii prime

 301 Materii prime = 361 Animale si pasari

- darea in consum a materiilor prime. De aici incolo inregistrarea se face in mod normal
pentru materii prime: obtinerea de preparate, transferul acestora la marfuri, inregistrarea
incasarilor si descarcarea gestiunii.

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime

4.4. Activitatea de cazare si alte prestari de

servicii: caracterizare, documente specifice si
reflectarea in contabilitate
Desi strans legata de alimentatia publica si turism, activitatea de cazare are o autonomie,
desfasurandu-se in cadrul unor unitati operative specifice.

Forma prestarilor de servicii, activitatea de cazare are un caracter nematerial. Ca urmare,

reflectarea ei in contabilitate este mai simpla, reducandu-se la inregistrarea pe de o parte a
cheltuielilor de cazare, iar pe de alta a veniturilor aferente, diferenta dintre ele reprezentand
rezultatul financiar al aceste activitati.

Dotarea materiala a unitatii si calitatea diferita a serviciilor determina niveluri diferentiate a

cheltuielilor. Ca urmare se impune stabilirea unor venituri diferentiate pe categorii de unitati
operative.

Aceasta diferentiere face necesara clasificarea unitatilor operative de cazare dupa

importanta lor si dupa conditiile materiale si gradul de confort oferit:

c) dupa importanta lor unitatile de cazare pot fi:

 unitati principale: hoteluri, hanuri turistice, moteluri, cabane turistice, pensiuni, etc.

 unitati complementare: popasuri turistice, sate de vacanta, camere la cetateni, etc.

d) dupa conditiile materiale si gardul de confort, unitatile da cazare pot fi catalogate de la 1

la 5 stele.

Acest din urma criteriu de clasificare determina sistemul de tarife pentru cazare.

Tarifele de cazare exprima valoarea serviciilor corespunzatoare si au drept scop acoperirea

cheltuielilor si asigurarea realizarii profitului intreprinderii.
 Tariful de cazare poate fi diferentiat si in functie de perioada de cazare (sezon) care
influenteaza raportul cerere-oferta a spatiilor de cazare.

Concomitent cu cazarea, intreprinderea mai poate pune la dispozitia turistilor sau altor
persoane:

 servicii de tratament

 servicii de frizerie, coafura, inchirieri de obiecte, curatatorie sau spalatorie chimica

 servicii de agrement

 servicii de posta (convorbiri telefonice, telex, telegraf)

 schimb valutar

Documentele si evidenta operativa a activitatii de cazare

Activitatea de cazare presupune:

 operatii de rezervare si inchiriere a spatiilor de cazare;

 operatii de urmarire si incasare a tarifelor pentru serviciile prestate.

Rezervarea spatiilor de cazare se face pe baza comenzilor verbale ale pasagerilor sau a
comenzii de rezervare intocmita de agentiile de turism. Acestea cuprind denumirea si adresa
unitatii solicitante, numarul pasagerilor si numele lor sau a delegatului turistilor, numarul
locurilor si durata cazarii. Comenzile se inscriu in registrul de evidenta a comenzilor.

La cazare, receptionerul completeaza date de identitate a pasagerilor in cartea de imobil si

intocmeste diagrama grupului in vederea repartizarii locurilor de cazare. Aceasta cuprinde
tariful, numarul de zile, suma de incasat, date ce se inscriu ulterior in situatia prestarilor si
decontarilor. Pe baza acestei situatii se intocmeste fisa de cont, care inregistreaza ansamblul
prestatiilor realizate pe parcursul sederii in cadrul pensiunii.

Pentru toate celelalte servicii oferite pasagerilor, sectiile prestatoare transmit receptiei
bonuri de servicii ale caror date se inscriu in situatia prestatiilor si decontarilor.

Pe baza situatiei intocmite, receptia emite nota de plata, care serveste decontarii in
numerar sau pe baza filelor din carnete CEC cu limite de sume. Pentru decontarea prin virament
este necesar intocmirea facturii, un exemplar al acesteia fiind remis conducatorului de grup.

Notele de plata se centralizeaza la sfarsitul zilei in borderoul notelor de plata.

Evidenta operativa se realizeaza cu ajutorul:

a) diagramei locurilor ocupate care urmareste ocuparea spatiilor de cazare

b) situatia prestarilor si decontarilor care reflecta in orice moment sumele datorate de

pasageri si incasarea lor pe feluri de servicii

c) raportul de gestiune care stabileste zilnic situatia realizarilor si a incasarilor distinct pe

servicii prestate si modalitati de incasare.

Activitatea de cazare impune si intocmirea de documente care sa consemneze cheltuielile

aferente, ca de exemplu: bonuri de consum materiale, state de salarii, situatii de calcul a
amortizarii, etc.

Inregistrarea curenta a operatiilor privind activitatea de cazarea si alte activitati executate se

poate face conform exemplului ce urmeaza:

1. din rapoartele de gestiune ale unei pensiuni rezulta sumele datorate de turisti pentru cazare
de 40.000.000, TVA 19% si pentru alte activitati 15.000.000, TVA 19%.

4111 Clienti = %
65.450.000

704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 40.000.000

708 Venituri din activitati diverse 15.000.000

4427 TVA colectata 10.450.000

2. sumele incasate ulterior in numerar, conform monetarelor sunt de 30.000.000 care includ
si sumele datorate din alte activitati iar cele prin virament 35.450.000 lei.

% = 4111 Clienti 65.450.000

5311 Casa 30.000.000

5121 Disponibilitati la banca in lei 35.450.000

CAP. 5 AMENAJAREA PENSIUNII

Ceea ce adunam, cladim si lasam mai departe, va

avea o farama din noi, astfel ramanem o amintire
mereu vie in gandurile celor pe care noi i-am
influentat si in gandurile urmasilor. Pentru a lasa o
amintire placuta ai nevoie de cateva ingrediente
esentiale: bun gust, modestie ,amabilitate si
respect. Atent imbinate duc la gasirea cheii
succesului in afaceri.
Calitatea bunurilor si a serviciilor imbinate cu designul si ambientul pensiunii sunt cele care
influenteaza cel mai mult clientii. Gustul dulce cu care raman clientii nostri, duc la crearea unei
imagini favorabile pe piata turistica, ei fiind cei mai buni si fideli promotori.

Atentia pentru detaliu ne-a facut sa acordam o mare atentie fiecarui centimetru al pensiunii
atat in interior cat si in exterior. Pentru inceput dorim sa va prezentam pensiunea in linii mari
,adica vom enumera principalele incaperi,mentionand faptul ca pensiunea prezinta doua niveluri
:parter si etajul unu.

1. Corpul de cazare – parterul are o suprafata de 350 mp, iar etajul 1 are o suprafata de 460
mp; este compus din urmatoarele componente:

 Parter:

- Receptie

- Salon receptie

- Manager office

- Hol intrare

- Sala de mese

- Bucatarie

- Vestiar personal angajat

- Bar cu terasa si cu mini sala de recreere

- Hol anex

- Scari in spirala ce duc la etaj

 Etajul 1 :
 - Hol

- 2 camere de 2 persoane cu pat dublu

- 2 camere de 2 persoane cu 2 paturi simple

- 1 apartament de 2 persoane cu 1 par dublu +2persoane pe canapea

- 5 bai

2. Locuinta proprietarilor are o suprafata de 132 mp si se afla doar la parterul cladirii;este

formata din:

- 2 dormitoare

- 1 baie

- 1 bucatarie

- 1 hol

- 1 sufragerie

3. Ferma cu parcelele de pamant se gasesc la 100 m distanta de casa;pamantul ce ne apartine

are o suprafata de 10 hectare din care 6 hectare arabile si 4 hectare fanete; Ferma include atat
cladirile ,cat si animalele si utilajele agrare.

 Cladirea:

- 1 grajd pentru vite, cai si oi

- 1 granar

- 1 sura

- 1 sopron pentru lemne

- 1 cotet porci

- 1 cotet pasari

- 2 cotete caini

 Animalele:

- 4 cai
 - 4 vaci

- 3 porci

- 30 gaini si 2 cocosi

- 4 curcani

- 2 caini

- 2 pisici

 Utilaje agrare:

- 1 tractor cu utilaje agrare anexe

4. Parcarea este construita in apropierea pensiuni pentru a putea supraveghea masinile mai
bine; are o capacitate de parcare de 10 autovehicole, si are o suprafata de 120mp;

5. Piscina si locul pentru foc de tabara si gratar se afla in partea de sud-vest a cladirii;piscina
are o suprafata de 150mp ( L=15 m, l=10m),iar adancimea ei variaza de la 1 m la 2m .

Conectarea la utilitati este facuta la reteaua din localitatea apropiata.

Principalele utilitati sunt:

 Alimentarea cu apa se face de la reteaua de apa deja existenta ce apartine Regiei

Autonome a Apelor.

 Canalizarea –exista instalatie speciala de filtrare si purificare a apei reziduale.

 Alimentarea cu energie electrica se face de la sistemul electric ce apartine de

S.C.Electrica S.A

 Alimentarea cu energie termica si gaz este facuta de la la sistemul propriu de

alimentate cu gaz (de la rezervorul de gaz amplasat nu departe de casa) prin care ne
producem propria caldura.

 Televiziunea prin cablu este asigurata de firma competenta ce se afla in acea zona.

 Reteaua de telefonie este asigurata de Romtelecom, alaturi de serviciul de internet.

5.1. Amenajarea exterioara a pensiunii MAIA

 Prima imagine ce ramane intiparita in mintea turistului este cea a exteriorului pensiunii.
Pentru ca prima impresie conteaza ,si noi am incercat prin designul exterior ,prin armonia
complexului cu natura sa starnim curiozitatea turistilor de a dori sa vada mai mult decat ce e
afara, sa descopere linistea naturi si sa guste aromele mancarurilor proaspat facute.

Principalele elemente ale exteriorului sunt: numele

pensiunii, fatada cladirii ,piscina, ferma de animale
si nu in ultimul rand natura.

Numele pensiunii-este afisat in fata cladirii, chiar

la intrare. De asemenea pentru a fi facuta
cunoscuta, am amenajat suporti publicitari la drumul
national, dar si indicatoare de directie. De asemenea
ne-am facut cunoscuta pensiunea si cu ajutorul
internetului.
Fatada pensiunii Locul de cazare a turistilor este construit ca anexa la casa proprietarilor
care a fost construita cu ceva timp in urma. Intrarea in pensiune se poate face prin trei locuri:
intrarea principala ce se afla in partea de nord ,intrarea pe la terasa din partea de Vest si intrarea
prin gospodaria proprietarilor ,dar pe acolo nu au acces turistii.

In urma noii constructii intreaga fatada a locuintei proprietarilor a fost refacuta la fel ca si
cea a anexei.

Fundatia a fost facuta pana la o adancime de 2 m si parterul porneste de la o inaltime de 30

cm de la nivelul solului,astfel pentru a intra in pensiune s-au construit cateva trepte la cele doua
intrari .

Pensiunea are o inaltime de aproximativ 10 m din

care parterul are o inaltime de aproximativ 3,5
metri ,iar etajul 1 are o inaltime 2,8 metri si o
suprafata totala a celor doua etaje de aproximativ
810 mp.

La construirea cladirii s-au folosit materiale de

constructie de foarte buna calitate;principalele
materiale au fost:ciment, nisip, pietre pentru
fundatie; ciment, nisip, boltari, pentru ziduri, de
asemenea pentru consolidare, au fost introdusi si
scheleti speciali din fier forjat.

Tencuiala exterioara este formata din ciment, nisip

si pietre de rau de dimensiuni medii. Peste aceasta
tencuiala se da cu un lac special de exterior pentru
protectie.

Ferestrele pensiunii sunt de dimensiuni foarte mari

si s-a folosit geam termopan pentru o mai buna
protectie impotriva frigului ,si pentru o mai buna
izolare : unele dintre ele ,sunt aproape cat peretele
incaperii. Am construit pensiunea cu foarte multe
ferestre gandindu-ne la faptul ca natura trebuie
admirata in fiecare moment de catre turistii satui de
zidurile inghesuite ale oraselor ;astfel iluminarea pe
timpul zilei este foarte buna;nu s-a folosit jaluzele
exterioare si nici interioare.

Scarile ce duc la etaj sunt protejate tot de geamuri

si au forma circulara.

Acoperisul este facut din grinzi de lemn si are o

inaltime de aproximativ 2 metri si s-a folosit pentru
acoperire tigle de culoare rosu inchis de cea mai
buna calitate pentru a rezista actiunii fenomenelor
naturii.

Terasa este fabricata din lemn si are o suprafata de

12,5 mp. Pe terasa se gaseste mobilier (mese cu
scaune) fabricat din lemn.
 In fata pensiunii se va gasi parcarea cu o capacitate de 10 locuri. Este asfaltata pentru a nu
crea probleme soferilor in caz de ploaie sa se produca innamolirea sau pe timp de iarna ,
inzapezirea masinilor.

Piscina este construira in partea de sud-vest a cladirii. Are o adancime cuprinsa intre 1 m si 2
m,cu o suprafata de 150 mp. Imprejurul piscinii se gasesc 12 umbrele de soare si 12 scaune de
plaja. Curatarea apei se face tot timpul cu ajutorul instalatiilor speciale ce recircula mereu apa
astfel tratand-o . Aproape de piscina se afla locurile special amenajate pentru foc de tabara si
pentru gratar.

Pentru petrecerea timpului liber am amenajat si un teren de sport cu dubla utilitate; poate fi
folosit ca teren de badminton sau ca teren de volei in are liber.

Ferma se afla la o distanta de 100 m de locuinta, si cuprinde :un grajd ce gazduieste vitele,
oile si caii ,un cotet de porci ,un cotet de pasari ,cotetul cainilor ,o sura un granar ,un sopron de
lemne. Este construit din lemn, caramida si ciment. Langa ferma se afla si gradina de zarzavaturi
loc unde se cultiva tot ce e necesar pentru bucatarie.

In ferma avem :4 cai, 4 vaci, 3 porci, 20 gaini, 3 oi, 4 curcani si 2 caini.

Terenul de fanete si cel arabil se afla la distanta apropiata de pensiune. Are o suprafata de 10
hectare din care 6 hectare arabil si restul fanete.

Daca turistul doreste el poate ajuta la treburile fermei sau se poate implica la gatitul
bucatelor.

Natura trebuie valorificata la maxim ,dar asta nu inseamna distrugerea ei . Raul, padurea,
apa sunt in armonie si noi am incercat sa nu o stricam .

5.2. Amenajarea interioara a pensiunii

Ideea ce ne-a calauzit in construirea pensiunii a fost cea a spatiului. De aceea toate
incaperile sunt mari,asigurand astfel un confort ridicat turistilor,si o mai mare libertate de
miscare .

Am incercat ca amenajarea interioara sa fie o combinatie placuta intre elemente moderne si

traditionale asa ca am folosit o variata gama de materiale ca: lemnul, sticla, faianta,gresia,ciment,
rigipsul, vopsele lavabile pentru pereti, lacuri pentru lemn.

Podelele pensiunii sunt facute din parchet laminat ,exceptie facand, receptia , bucataria si
baile camerelor,unde s-a folosit gresie.

Tavanul fiecarei incaperi este o combinatie de lemn,tavan fals si sisteme de iluminat.

Incalzirea pensiunii se face cu ajutorul sistemului prin calorifere si cel prin podele;sistemul
de incalzire prin podea se afla doar in camerele de dormit si in baile camerelor.
 Nu s-au folosit jaluzele de nici un fel, nici exterioare nici interioare; doar in camere la
ferestre se gasesc draperii asortate cu culoarea camerei.

Parterul pensiunii cuprinde sala receptiei cu receptia si scarile ce duc la etaj ,hol ce duce la
sala de mese ,bucataria cu camara si vestiarul angajatilor si barul cu terasa.

La intrarea in pensiune turistul este intampinat de gazda in sala receptiei. Aceasta este
mobilata discret, nu foarte incarcat:o canapea neagra ,doua fotolii,o masuta si elemente de
decoratiune interioara. Receptia este formata dintr-un mobilier special fabricat din lemn de
culoare deschisa si unde se afla documentele speciale ce sunt completate la cazarea unui
turist,dar si cheile camerelor.

In spatele receptiei se afla biroul administratorului pensiunii si unde se desfasoara toata

activitatea economica a firmei .

Sala de mese se afla in partea de est a cladirii. Este locul unde turistii vor servii masa
preparata din bucate proaspete si facute de gazda sau chiar de mana lor sub supravegherea
gazdei. Sala este foarte spatioasa si luminoasa datorita ferestrelor foarte mari amplasate pe trei
parti ale incaperii,dintre care o fereastra este sub forma de semicerc, cuprinzand unul dintre
colturi ;astfel este oferita o frumoasa priveliste afara . Incaperea este zugravita intr-o combinatie
de bordo ,crem si maro. Mobilierul este fabricat din lemn iar mesele sunt acoperite cu fete de
culoare deschisa. Capacitatea salii este de 16 persoane .

Langa sala de mese se afla bucataria dotata cu echipament si mobilier de bucatarie. Nu

lipseste camara de unde se poate cobori in pivnita; aici sunt pastrate o parte din alimentele si
bauturile ce vor fi servite la masa. Tot langa bucatarie se afla vestiarul angajatilor.

In partea de vest se afla barul cu terasa. Este o combinatie intr-un bar clasic unde se
servesc bauturi alcoolice si nonalcoolice fabricate de gazde sau cumparate de pe piata si o
camera de recreere. De ce? Pentru ca am combinat atmosfera calda a unui bar, cu competitia
jocurilor de table , sah si biliard .

Caldura este inspirata de culorile folosite si anume: verdele crud inchis, maro cu care au fost
zugraviti peretii, culorile inchise ale fotoliilor mari din catifea ale scaunelor si meselor, dar si de
lumina difuza seara oferita de apusul soarelui, iar noaptea de instalatiile de iluminat.

Daca turistul doreste sa savureze natura, poate sa petreaca timpul pe terasa sau langa piscina
la soare. Aceste locuri sunt foarte bune de a sta si in serile senine de vara si de a te uita la cerul
instelat.

Din sala receptiei se poate ajunge la etaj pe scarile circulare . Acestea sunt acoperite cu
parchet laminat si sunt inchise de geamuri de jur imprejur.

Etajul aste format dintr-un hol ,doua camere de doua persoane cu pat dublu, doua camere
de doua persoane cu doua paturi simple si un apartament de patru persoane cu un pat dublu si o
canapea de doua persoane ce se poate face pat . Fiecare camera are baie proprie cu diferite dotari
.

Asternuturile si prosoapele din bai se schimba la plecarea turistului daca acesta sta mai putin
de cinci zile, sau o data la cinci zile. De obicei in fiecare baie se gasesc patru prosoape din care
doua mari si doua mici. Si acestea se schimba o data la cinci zile.

Iluminatul camerelor este asigurat pe timpul zilei de lumina naturala, fiecare camera avand
foarte multe ferestre,iar pe timpul serii aste asigurat de veiozele pozitionate in diferite parti ale
camerelor si de instalatia de becuri aflate pe tavan.

Avand televiziune prin cablu in fiecare camera se afla un televizor, exceptie facand
apartamentul, in care se gasesc doua televizoare :unul in dormitor si unul in salon.

Deoarece incalzirea se face si prin pardosea, nu s-au pus covoare pe jos pentru a nu
impiedica caldura sa iasa. Si baile au incalzire prin pardosea si o foarte buna iluminare atat ziua
cat si noaptea.

Materialul folosit la cuverturile de pe paturi este catifeaua. Fotoliile, canapelele si scaunele

fiecarei camere sunt tapitate cu acest material . Asternuturile de pat sunt fabricate din bumbac de
cea mai buna calitate asortate la culoare cu cea a camerei. Pe paturi se gasesc: 1 sau 2 perne mari
(in apartament avem si doua perne mici pe patul de doua persoane),cearceaf de pat, cearceaf
pentru plapuma sau patura depinde de anotimp.

Fiecare camera este speciala in felul ei. Dimensiunea fiecareia difera , dar mentionam ca
fiecare are denumirea ei data de culoarea predominanta din interior. Asa avem camera verde,
camera alba, camera albastra, camera rosie si camera galbena.

Camera albastra este denumirea apartamentului. Se afla asezata in partea de sud a cladirii
chiar deasupra locuintei gazdei. Dupa cum spune si denumirea camerei, aceasta este vopsita in
nuante de albastru pornind de la albastru inchis. Mobilierul camerei, constand in pat de doua
persoane, noptiere, masuta, fotolii, dulap, canapea, birou, masa de televizor este confectionat din
lemn de culoare foarte deschisa; draperiile ferestrelor sunt albastru foarte inchis pentru a nu lasa
lumina sa intre in camera.

Intre camera de dormit si salon se afla o usa despartitoare ce asigura astfel intimitatea.

Baia este spatioasa; faianta de pe pereti, gresia de pe podea, si mobilierul ce consta in

chiuveta ,toaleta,cabina dus ,cada de baie si dulap sunt de culoare albastru deschis. In baie se mai
gasesc patru prosoape din care doua mari si doua mici si doua halate de baie.

Camera verde se afla in partea de est si o

recomandam persoanelor matinale ce vor sa admire
rasaritul. Este o camera cu pat dublu. Culorile
folosite la decorarea peretilor sunt verdele inchis
(dar nu foarte mult), verdele deschis si albul.
Mobilierul este de culoare inchisa pentru a fi in
contrast cu zidurile, iar asternuturile sunt si ele de
culoare mai deschisa. Principalele elemente de
mobilier sunt: patul, noptierele, biroul, dulapul de
haine, doua fotolii, masuta, masa pentru televizor si
o canapea plasata in capul patului. Camera are si o
fereastra in forma de semicerc si draperiile de la
ferestre sunt de culoare verde inchis combinat cu
negru. Baia este decorata cu alb si vernil ,iar
mobilierul consta in chiuveta, toaleta, cada de baie
cu dus incorporat si un dulap cu patru prosoape.

Camera rosie este camera romanticilor incurabili, a

celor care iubesc apusul, de aici putand admira
spectacolul apusului de soare si savura momente de
neuitat. Este o camera de doua persoane cu pat
dublu. Dupa cum spune si numele camera e
decorata in nuante de rosu-caramiziu si crem,
mobilierul fiind de culoare mai deschisa decat
nuanta zidurilor. Principalele elemente de mobilier
sunt: patul, noptierele, biroul, dulapul de haine,
doua fotolii, masa pentru televizor si masuta. Si
aceasta camera are o fereastra in forma de
semicerc, iar draperiile sunt de culoare negru
combinat cu bordo. Baia este decorata in bordo si
crem si are in dotare o toaleta, chiuveta, cada de
baie cu dus incorporat si un dulap ce contine
prosoapele.
Camera alba si camera galbena sunt de doua
persoane cu doua paturi simple fiecare. Acestea se
gasesc pe partea de nord a cladirii. Datorita
pozitionarii lor peretele pe care il au cu exteriorul
este in majoritatea lui geam si culorile folosite sunt
deschise respectiv la camera alba s-a facut o
combinatie de alb si crem si la camera galbena s-a
facut o combinatie de galben pal si crem. Aceste
culori s-au folosit la ziduri, mobilier si asternuturi.
Singurele lucruri de culoare inchisa sunt draperiile.
Mobilierul camerelor este identic fabricat din lemn si
consta in: doua paturi simple, noptiere, dulap haine,
masa televizor, doua fotolii si masuta .

Baile sunt de dimensiuni mai mici decat celelalte

bai. Culoarea predominanta a faiantei din bai este
albul respectiv galbenul. Mobilierul din baie consta
in: chiuveta, toaleta, dulap ce contine patru
prosoape si o cabina de dus.
BIBLIOGRAFIE:
1) Consiliul Judetean Hunedoara - Ghidul intreprinzatorului in agroturism, 2002

2) Craciun Sabau, Ion Peres – Contabilitatea intreprinderilor de comert, turism si servicii,

Editura Eurostampa 2001

3) Eugen Falnita, Carmen Babaita – Amenajari turistice, Editura Mirton Timisoara, 2003

Site-uri:

www. pensiunituristice.com

www.antrec.ro

www. mt. ro