Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Amenajarea Bazinelor Hidrografice Si A Cursurilor de Apa (Vasile Baloiu) PDF

    Enviado por

    ana_mircioi
    87 visualizações171 páginas

    Título original

    Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa (Vasile Baloiu).pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    87 visualizações171 páginas

    Amenajarea Bazinelor Hidrografice Si A Cursurilor de Apa (Vasile Baloiu) PDF

    Enviado por

    ana_mircioi

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 171
    MARIA PHEgA G Prof. dr. ing. Vasile Baloiu Amenajarea bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa Editura Ceres Bucuresti Prefata Lucrarea de falda fost elaboratt pe haza obiertinelor trasale de Congresul al XI1-lea al P.C.R. $i @ principiilor fundamentale ale ,Programutui nafional de perspectiod pentru amenajarea bazl- nnelor hidrografice din Republica Socialist Romania". Idea cilduzitoare in rezolvarea problemelor de amenajare care se pun tu businele hidrografice trebuie sa fle conceptia de gospodarire raltonald a solutui si a apei. Gospodarirea solului trebuie sd asigure condifiile necesare de conservare $i ameliorare continua a celui mai important bun material at farit, care este solul. Gospoddrirea apei Irebuie si asigure pe de o parte condifiile de alenuare a efeclelor distructive ale apelor, iar pe de alta, condiliile de folocire optima @ ape pentru toate sectoarede economice si soctale. Problemele de amenqjare sint tralate in luerare pe linia acestei coneepfii si se referit la regularizarea seurgerit pe versanjii barinelor Ridrografice, regularizarca albiitor din refeaua hldrograftea toren- Wald si permanenti, indiguirile de apdrare contra inundatilor si regularizarea debilelor prin lacuri de acumulare. Pentru rezol- varea acestor probleme sint presentate studitle necesare precum sl procedeele moderne de proieclare, execulare si tnrelinere a amen. Jarilor. Sa aordut © powlere mare amengjaritor pentru agrtcultura, funind seama de faptul ca agricultura a devenit cel mai mare const- mator de apa si constiluie sectorul economic cu cele mai mari pagube provocate de efectele distructive ale apelor. Lucrarea se adreseazd specialislilor din agricullurd, gospodd- rirea apelor $i silvicullurd precum si studenfilor de la facuitafile de imbundlafiri funciare si construcfii hidrotehnice, agricutturd st stl- oleultura. AUTORUL, Cuprins Prefott ce : . os ~ Gapitoat 1 — Consiersiteenerale asupra amenari azinelor hidro- Grafico si a cursurilor do apa : 414. Coractaristictla principalalor cursurl de api din tara noastré 12, Studi de anzambla necoeare pentru amenajarea cussurilor de! api 13, iStuotin octuolé qi do permpectiva a amenajéeii ourcurllor do. aps = Capitotut 2 — Regularizarea seurterilor pe vorsantii bazinelor hidro- 21. Problemole regulariziril scurgerii pe versanti 22 Amenajistle. anlsrosionale 23, Amenajarea refalel torenti 24 Amenajarea lerenusilor agricole alunceitoars = Cepitolul — Regularizarea atbiilor cursirilor de api 31. Morfologia si dinamica albiet 20. Datele de stilt si elemente de hard ale ‘proiectirit regularinanit ‘alblet do rogularlzare in alble 24 Apiedit ‘ao malu, oomctanea trasoule) gf reproflst do att 35, Rogularisdvile de albio oa caracter local = Capitotut 4 — tndiguisi de aplirare contra inundatilor Clasificaren diguriloe 42. Tafiuenja indiguislor aeupea regimului hldroloeie 44, Datole de basa neoseare proleotarii indiguirilor 45 Plminturle de construct pentru dase 48 Amplesares digurilor 47, Dimensionarea diguriloe 48, Cousolidarea 9i protectin digullt 45. ecomandarl de exeeutle si Intretinere a indiguiritor — Capitotul 5 — Megularisiri de debite prin bazine de acumulare . 5:1 Clasificarea_ acumuléritor 52, Datele de studi! nesesare proicstinii basinclor ds acumulare 83. Condiftile de amplasare a bazinelor de acumulare #1 curbele caracieriztice fle acumuldcior 84, Lucrdrite necesare realizirl Incuritor de acumulaze folosite pentru agricul” tus nan 9. Calcul voturbeicr earacteristice aie tacurtior de acumilare : Recomander priving execu, explotaea $1 intrejierea lacurtior de ou: Biblioorafte 2 1 1 tt n 19 2 8 19 MMs 181 153 18 18 190 20 a9 at 225 aan cco ca 283 Ed ae 268 an 275 2 37 a Capitolul 1 Consideratii generale asupra amenajarii bazinelor hidrografice si a cursurilor de apa Prin amenajarea bazinelot hidrogratice si a cursurilor de apa trebuie Infeles ansamblul de misuri $i luerirt organizatorice, agricole gi tehnive care trebuie aplicate pe bazincle hidrografice ale riurilor, atit pe versanti elt si fu releuua de scurgere, in scopul aparanit diferitelor obiective economice 51 sociale impotriva efectelor diunitoare ale apelor yi al asigurdrii necesa: pentra diferite folosinte. ce apele provoae’ cele mai mani pagubs seetorului agricol si totodati, agricultura este con mai mare consumatoare de apa, ponderea maxima ‘a problemelor din prezenta Iucrare este dati ameuajacilor pentru agrieultura., Electele daundtoare ale apelor de scurgere pentru agriculturd sint pro Noeate prin eroaiune, aluneodri de teren 3i inundafii care adic pagube con- siderabile, in special tn perioadele cu ani succesivi ploiosi In privinta necesarutti de api, agrienltura a devenit ined de pe acum cel mai mare consumator de apa dintre scctoarcle eeonomice ale tari, pri amenajirile peutvu irigatll, amenajatile piscieole, unitatile agrozootehnice ete. Cea mai_mare parte’ din lungimea cursurilor de apa ia importante stribate terenutile agricole gio mare suprafati din bazincle hidrografice este ovupati de ayricultura, ceea ce expliea pe de o parte influenta puternicd exereitata de cursurile de api In perioadele de ape mari sau de ape mick asupra agrieulturii, iar pe de alta parte influenla puternica exereilal de fagriculturd asupra eal Ail apel gi mai ales asupra regimului hidrologie al ccursurilor de apa contribuind la accentuaren earacterului torential al acestora, Lueririle mai importante care aint prezentate in aceasta carle sinl neeesare pentru atenuarea proceselor de erdzlune si alunecari de pe versanti, regularizarea scurgerii pe versan{i si in reteaa’ formatiunilor. torentiale, regularizarea albiilor in scopul stabilizarii lor, asigursrii capaciti{ii de trans. port corespunzitoare si apararii contra inundatiilor si regulatizarea debi- Xelor pentru atenuarea viiturilor si folosirea apei in agrieulturd Toate aceste lucriri trebuie aplicate in complex, esalonat si bine just ficat din punct de vedere tehnic si economic. Fste neeesar si se dea prior tate Iucritior de amenajare de pe versanfii bazinelor hidrografice iutrucit sint cele mai eficiente din punct de vedere economic s1 socal, pentru ea att © mare contribujte 1a Imbunitatirea regimului hidrologic. si. influenfeaza Puternie celelalte categorii de Iuerari de amonajare a cursurilor de apa. Aceste amenajari vor fi incadrate iu schemele de amenajare complexa @ bazinelor hidrogratice. Pc baza hotdtirilor cclui de al XTlea Congres al P.C.R., s-a elaborat, cu participarea st consultarea unui mare numar de specialisti, »Programul national de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din Rep blica "Socialists Romania, aprobat de Congresul Consilillor Populare si Plenara Comitetului Central al Partidului din 14 aprilie 1976. La baza acestui program stau urmitoarele prineipit: amenajareaintr-o conceplie unitara a intregit telele hidrografice, inclusiv a cursutilor de api de impustanta locala, pentru folosirea complex a apelor — realizarea controlului gi r mnulare cu earacter eomples 5 ~ regularizarea si indiguirea albiilor cursuritor de apa_in corelayie cu efectele de atenuare a viiturilor prin lacurile de acumulare, rezalvindn-se problema apiraeit coulsa inundlatilor, albia riurilor find folosit8 si pentru transportul apei necesare la irigati — realizarea eu prioritate in prima etapi a lucritilor de apirare contra inundatiilor a centrelor populate ca si a lucrarilor de combatere 4 eroziunit solului, corectarea torentilor si a celor de dezvoltare a lucrarilor de irigayit i deseckti Lucrarea de fafa a fost elaborata pe baza acestor prineipii gi are ea idee cAluzitoare In rezolvarea tuturor problemelor de amenajare a cursurilor de api pentru agriculturi, coneeplia de gospodirire rationala a solului si a apei. Guspodativea solului trebuie s& asigure condifile nccesare de con. Servare si ameliorare continua a celui mai important bun material al sari, care este solul, prin stabilirea celor mai potrivite eategorii de folosinta. agri- cole 9i silvice, exploataiea corecti a fiecdrei folosinfe, aplicarea unci agro tehniei diferentiate in raport cu. conditiile specifice ‘fiecarut perimetru st misurile gi Iueririle de imbunitatiri funciare aferente. Gospodirirea apei trebuie si asigure pe de o parte conditiile de stipinire a apclor in seopul atenuarii efectelor distructive ale acestora, prin combaterea eroziuntt solulut $i. alunceitilor de teren, apirarea contra inundatiilor si eliminarea exee- Sului de apa, iar pe de alte, condifiile de folosite a apei in agrieultura, In strinsi legiturd cu necesitatile celorlalte ramurt economice. Problemele importante ale amenajérii care se pun in bazincle hid Grafice sint: regularizarea seurgerii pe Versanti! bazinelor hidrografice, regu- larizarea alhiilor, indiguirile de aparare contra inundatilor si regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare. Regularizarea seurgerii pe versanti se tealizeazd prin amenajan anti- erozionale care trebuie sa teprezinte primele gi ecle mai importante masuri ‘din amenajarea complext a bazinelor hidrogratice. Tmportanta lor consti nu numai in faptul ei aduc o mare contributie la rezolvarea problemei regularizirii scurgerit lichide si im special « acclei solide, ca cle conditioneazd buna functionare a tuturor eelorialte Iuerari de regularizarea albiilor, indiguist gi acumulii, ci si in faptul ci asigurd con- difille de auwliosare si conservare @ solului. La regularizarea albiilor se da 0 pondere mai mare Iucririlor care asi- gurd stebilitaten trascului, capacitaten de transport corespunzitoare a albiei ‘si condifiile de functionare a prizelor de apa, iar Indiguirile de apirare contra inundatiilor sint prezentate ea Inerati de regularizare a albiei majore in scctorul inferior al cursurilor de api in corclatie cu regularizarea albiei minore Pentru reducerea la minimum a suprafejelor inundabile. fu privinga regu rea integral a apei prin Iacuri de aeu- 10 debitelar enrsurilor de api, in Iucrare shut prezentote Iacurile de acumulare a céror destinatic este alit atenuarea viiturilor pentru apararea terenurilor agricole Impottiva inundatiilor, eft si asigurarca volumelor de api necesare’ in agricultural, In fara noastrs twcrdrile de amenajare @ cursurilor de apt sau Tea zat pe o scara larg: in ultimit 25 de ani si, mai cu seamd, in ultimele trei cincinale, cotespunz: tor posibilititilor tehnice si materiale existente. Cu toate accstea mai sint ined suprafele considerabile de teremuri agricole @ viror productic este diminuata simlitor datorita eroziunii, alunecarilor de teren si inundatiilor. Lucrarile de amenajare a cursurilor de api vor trebui aplivale ew eff cienta tehnica, economica st sociala de durats, in baza unot studi apro- Tundate si complete. Diferitele genuri de Iueriri pentru gospodarirea solului 81.8 apei trebuic corclate intre ele si aplicate in complex, pe uuili{i waLurale si intro ordine logiea, fintnd seama de posibilitatile tehnice si economice. 1.1, Caracteristicile principalelor cursuri de apii din fara noastra Pe toritoriul arii noastre au fost inventariate prin eadastrul apelor mai mult de 4 290 ce rlurt care au suprafata bazinulul de receptie mai mare de 10 km*, Lungimea total a acestor rfuri este de peste 66.000 km. Refeaua hidrograficd a Romaniei arc ca recipient natural Marea Neagra, ca mai mare parte din teritotiul {Uri noastre (98%) este euprinsi. in bazinul hidrografic al Dundrii $i numai 29, este ceupat de bazinele riurilor eare so varsi direct in Marea Neayri. Din suprafala lolali « bazinului Duwdril (505 300 km*), 28% (peste 221.900 km*) se gaseste pe teritoriul Romani F din lungimea total de 2.860 km, pe mai mult de 30%, (1075 km) Dunarea, ca mirime dia Europa, curge la limita sau fu iuteriorul (rit ‘Muntii Carpati constituic cumpina prineipals a apelor de pe teritoriul {Ari noastre ; aceasti' cumpini a fost compartimentati, datorita tectonieii, prin trei culoare importante, ocupate de Somes, Mures si Olt, care dreneaza ‘Transilvania spre zonele exteriaare ale Carpatilor. Se devsebese urmatoarele grupuri de sisteme hidrografice pe teritorut tari (fig. 1.1) + = " nordic cu sistemele Vigeu, Tea si Tur; vestic cu sistemele Somes, Griguri, Mures si Bega ; sud-vestic cu sistemele Timig, Caras, Nera sl Cerna; sudic cu sistemele Jiu, Olt. Vedea, Arges si Talamita estie. ev sistemele Siret si Prut; riurile din Dobrogea cele afluente Dunérii (Ollins, Caras, ‘Topolog, Peceneaga etc.) si cele afluente Marii Negre (Telia, Tella, Casimeea, Slava ete.) Dupé permanenja scurgerit in bazinele hidrografice se deosebese trei tipurt de riuri: riuri eu regim permanent, riuri cu regim semipermanent. la clfiva ani o data gi rluri eu regim de seurgere intermitent, care numai in perioadcle de ploi si topiri de zipezl. Primul tip este carae- teristic in cea mai mare parte zonelor montane si deluroase, eu exceplia re unilor carstice. Al doilea tip igi are obirgia in zoncle deluroase sau de podig, iar al treilea tip formeaci veleaua secundara « zonelor deluroase s1 de podis si refeaua autohtona a zonelor de cimpie. u Datoritd intensiicarit proceselor de erasinne si alimecdri de teren a fost posibila trecerea de la un tip Ta altul pentru riuri eu bazine nu prea mari ca de exemplu rlurile din bazinul Blrladului, Oltefulut, bazinul mijloch al Buziului si in general Cimpia Transilvanie’ si Cimpia Moldovei. Cole mai caracteristice date morfometrice pentru releaua de rhuri sint Jungimea cursulul de apa, suprafaja bazinului de receptie st altitudinea medie a bazinului. Cel mai lung dintre sfurile farii cote Prutul care pe 716 kin ourge pe frontier’, dupa ce curge 237 km pe teritoriul Uniunit Sovtetie. de Mutes (716 km ping la frontiera), Siret (576 km pe teritoriul (ari Tungime ‘totala de 711. km), Oltul (670 km), Talomita (400 km), Somegul (949 km), Jiul (BL km), Argesut (327 km), Buzaul (908 km), Bistrita {20 kim! ja G87 km) Tireava Mave O58 km), Biladul 58 km). Dine bovita (237 km), Timigul (231 km pe teritoriul tarii), Moldova (216 km), Vedea (219 km), Grist Atb (212 km pe teritoriul tari. In privina ‘suprafetei bazinului, cel mai mare bazin este al Siretului (de 43 910 km’, din care 42 850 kin? pe teritoriul farii), urmat de cel al Pru- tului_ (28 996 km’, din care 10 990 km* pe teritoriul ,arii), al Muresului (27 830 km? pe teritoriul {2ri), Oltului (24 010 km*), Somesului (15 019 ki e teritoriul Romaniei), Argegului (12.500 km'), Talomifei (10.430. km!) si Julai (10.070 km), Bisladulul (7 330 km*), Bistrijei (0974 kum), Thuay Mari (6 200 km®), Jijiei (5 850 km‘), ‘Timisului (5 795 km® pe teritoriul tari Buziului (5 505 km’), Vedei (5 450 km*), Trotugului (1440 km*), Moldov (4.315 kw), Crigulul Alb (4 155 km®) pe Leriloriul Romani), Crigului (3880 km® pe teritoriul Romaniei), Somesului Mie (3 77 (B740 km’), Neajlovulai (3 660 km?) ete. Expresile analitice ale legaturilor generale pe tard intre lungimile riu- rilor si suprafetele bazinelor respective si F=063 8 si 1 1,32 Fs Pentru eiteva valori earacteristice ale ariei bazinelor hidrografice sint prezentate in tabelul 1.1 cocficientii de forma, caleulafi in baza formulelor anterioare. VARIATIA GENERALA A CORFICIENTILOR DE FORMA AT MAZINELON CU SUPRAFATL ‘opt 6.8.4) Content de frm aging ts | ay z Din tabel rezulta ci in general, cu eit bazinele hidrogratice au arii ‘mari cu atit sint mai alungite. Dups zona pe care o siribat rinrile din RomAnia pot fi riuri tipice de munte, de deal sau de efmpie, sau riuri complexe de munte-deal, deal-cimpie 12 sau munte-deal-cimpie. Obiisia sturitor poate fi formata dintr-un izvor propriu-zis permanent sau dintr-o suit de izvoare mici, in general neper~ manente, in acest eaz fiind considerati obirgie primul izvor permanent mai insemnai. Obirsia unor riuri mai poate fi constituita din curl, cum sint Riul Mare, Bilea, Arpasul si Simbita pe versantii nordiei ai’ Carpatilor Meridionali si riurile Capra, Buda, Vilsan, Riul Doamnei pe versanfii sudie. Gura rivlui se intiinejte la Virsarea intr-un all rlu, tntr-un lac, sau In mare. Datorita miscérilor tectonice, s-au creat pe teritoriul tirii noastre, la contaciul zonelor de piemont si podig cu zonele de cimpie, noduri de com vergenti 4 importante ca Somegul la Dej, Muresul 1a ATba Tulla, Jul 1a Filiast, Oltul la Bals, Argesul In Pitesti, lalomita in zona Adincata: Cosereni, Pruiul la Chiperesti si Birladul la Teeuei In cuprinsul zonei de cimpie se mentioneazd nuduri de convergenta. mal importante la Stoenesti unde se aduna apele Cilnistel, Neajlovului, Bimbov- nienlni si Glavacicului si la Namoloasa unde converg afluen{ii” Siretului inferior — Birladul, Putna, Rimnicul Strat, Buciul. Flurl complexe’ de miinte-deal-cimpie Sint mnarile riuri ea: Somes, Crisuri, Mures, ‘Timis, Jiu, Olt, Arges, Islomita si Siret ; riuri complexe de munte-deal sint: Vigeut, ize, Someyul Mie, Atiesul, Tirmava Mare, ‘Tirnava Mica, Sebesul (Mures), Fit Doamnei, rit Tirgului, Suceava, iar riuri com- plexe de deal-cimpie 'sint riurile: Homorod, Crasna, Bereteu, Teuz (C suri), Caras, Amaradia Mare, Vedea, Teleorman, Neajlov, Sabar, Birlad, La riurile tipice de munte, traseele sint aproape rectilinii din eauza Pantelor mari, Ia cele de deal traseele devin mai sinuoase, iar le cele din clmpie foarte sinuoase, cu numeroase meandre, La riurile complexe, se diferentiazi sectoare cu trasee caracteristice dupa zona fizico-geografica strabatuta si dupa pantele longitudinale. In privinga profilulu; longitudinal, unele vfusi din fara noastra pre zinta un profil de echilibru relativ, altele un profil longitudinal In trepte 3 in prima categorie intra in general tnele riuri mari, complexe dar si riurile de podis si eimpie care stribat terenuti din roci mai pufin rezictente le ero- tiune. Din prima categorie fac parte Somegul, Argesul, Dimbovita, Oltetul, Talomita, Prahova, precum si Vedea, ‘Teleorman, Neajlov, Sabar, Birlad si Jijia care sint situate in zone de podig si cimpie. Din a doua categorie fac parte riurile Mures, Olt, Jiu, Distrifa yi Moldova. Profiluri transversale ale riurilor se diferentioza de Ia zonk la zon. Jn zona montana vaile riurilor au profilul fie in forma de V, caracteristic Vailor tinere neevoluate, fie sub forma de ches, de origine, fie’ tectono-coro- ziva (defileele Oltului, Jiului si Muresului) fie’ sub farm’ de euloare (cheile Carajului, Nerei, Dimbovitei, Dimbovicioarei, Jalomicioarei,, Bicazului ete.) se mat intitnese’ si profilurl in forma de U, formate de eroziunea ghetarilor cuaternari, la rhirile en igvoarele in Mun{ii Pagiras si in Muntit Retezat si ville superioare ale riurilor eu obtysia in Muni Rodnei In zonele de deal si podig vaile au un profil transversal tipie trapezoidal, uneori asimetric din cauza siotemelor de terase dezvoltate inegal pe ambii versanfi, In zonele de cimpie valle rlurilor mari au un profil trapezoidal larg deschis, in general asimetric dezvoltat snh acfiunea fortei Coriolis, eu versantul drept mai inalt, iar cel sting face trecerea gradat spre suprafecle interfluviale ; celelalte rhuri au profilul transversal tot trapezoidal dar indl- ‘timea versantilor se reduce pind aproape de nivelul malurilor In zonele de cimpie gi in Dobrogea pe terenurile din depositele loessoide vaile au un 19 profit transversal de tip canton cu adlucini de eleva zeci de mets gi pere abrupti (riul Carasu). Bvolufia refelel hidrogratice a fost conditionat’ do relief, toctonica si structura geologiea, Aceasta evolufie in fara noastrs a avat Toc. in dow etape mai importante: etapa antecuaternard si cea cuaternard. In etapa fantecuaternart a avut loo evolufia refelol hidvogeatice incepind de 1a afi Sitar erel mezozotee st in touta cra terfiars, in care sa format uscatel pe fen mai mare intindere a teritorilui {ari noastre, réminind submerse doar Zoncle jouse — Cimpia Tisel 91 Cimpia Romina. Accast’ etapa Incepe eu faza erttacie mediu-paleogena in care au avul loc procesele tectonice mai importante si sau pus in eviden{ marile link orografice ale teritoriului firii. ‘in etapa cuaternura se disting dows fase mat importante tn care sau produs modificri mari ale retell hidrografie + faza plelstocend caracterizats prin activarca eroziunii datorita apelor carpatice ea urmate ‘miseiilor Tectontee, care a anirit energia veliefului 91 prin glaciajiumea cuaternaré care a produs cea mai puternici eroziune a cumpenei principale de apa; faea holocend caracterizata prin formarea aetuslel infatigiri refelet hidro- fratice, conturinducse dcfinity actualele cursurk de ape pe linile tectonice si in zone depresionare preexistente, Singurile mirturii ale stadiilor de evo- Ine prin care a trecut refeaua hidrografied de Ia ultimele migeari tectonice te mare amploare, pliocenul 3i pestpliocentl, deet in cuaternar, sint terascle fluviatile care insotese cursurile principale. Modifier mai recente. ale cursurilor “de api se datorese interventist omului sau aluvionivit albii de eatre colectoral principal (earul afluentlor Siretului, Moldova, Bistrita, ‘rotus, Putna — sau al afluengilor Prati, — Bayou gi Jijia) sau conlueraei colectorului principal eu riul afluent (sehime area cusului Ollului 31 al Siretului, vecbile cursuri rimiaind sub demu rireaOltul Mic si Siretel). ‘Toate elementele seurgerii riurilor sint depen ncteristicile Duzinului hidvogtatie dintre case cca mai des utilieats este marimea bazinului te de de receplie. Forma bazinelor hidrografice este diferiti + in eazul riurilar mari se intiinese bazine hidrografice dezvoltate mai mult in cursul superior (Argep, Somesul Mic), bazine hidrografice dezvoltate relativ uniform pe toata lun- fgimea (Crigul AUb, Bega, Aries) si bazine care se ingusteazs in partea mijlocie (Timmava Mare, Oit). O alt& earacteristicé importanté « baainului hidrografie este altitudinea medie care are 0 mare influenja asupra regimului hidric prin intermediut climes, reliefului, solului, vegetatiei st structurit geologice. fn general, caracteristicile bazinului hidrografic care se cer cunoseute pentru amenayarea cursurilor de apa se impart in trei_ eategor — caraeteristicile geometrice ale bazinului hidrografic (marimea. forma i relieful bazinului; lungimea, Lifimea si altitudinea medic a bazinului; Dantele si lungimile’ medit ale’ versantilor; densitatea, lungimea 5i panta refelei hidrografice) : = caracteristicile fizico-geografice ale bazinului hidrografic (aleituirea geologica a bazinului ; elima, solul si vegetatia din ‘cuprinsul bazinulul ; Iacurile naturale, acumulérile naturale si artificiale, biltile, mlastinile din bbazin ete.) — caracteristicile cu privire la luerarile de gospodarire a apelor existente in bazin aplieate in eadrul activitatii economice a omului (hidroamelioratii, hidrocnergeticé, navigatic, alimentiri eu apa). 4 Factorii care influenjessi sourgerea opei in bazincle hidrogratice sint fectorit climatologici, topogratiel st geomorfologil, pedologil, geotehaicl st sovial-economici Faetorit elimatologiei joacd un rol important : un anotimp ploios deter mini eregterea debitelor in cursurile de api, un anotimp seeetos duce 1a Secarea cursurilor miei: in zonele bogate in precipitatii se formenz’ ens importante de api cit debit permanent, pe cind in zoncle secatoave cursurie de api sint rare yi miei, Pe un terivoria dal, factoril elimatologie, dintr-un an mh se repeta aidoma in anul urmitor si ca! urmare niet regimul seurgerlor nu se repeti la fel in ficeare an. actorii topografici (asia si forma businulat hidrogratie) si factorul feomorfologie (elietul bazinului respectiv) influenteaz debitul din riu si In privinfa factorului pedotogie, solusile eu Uenturinisipoasi usureazit infiltrarea apei, pe cind solurile argiloase, impermeabile, fac ca apa din pre- eit 9 se surg fa mare parte ta euprataimpeditnd ofl allmen: Cu privire la factorul geo-botanic, daca vegetatia din bazinul hidrografie este Feprezentati printrum eovor ietbaceu bine incheiat, apa de. plosie se seurge iucet pe pante si se infillzeazé im sot aprovirionind att solul eft st stratul freatic, iclusiv izvoarele; vegetatia arborescenta are o influenta si mai puternied asupra ‘e{inerii_apei de. precipita Pe versanfii neacoperiti eu vegetatie apa se scurge sepede, intensified procesil de eroziine 3 produce viituri brute pe cursul de api In privinfa factorilui geologic, felul roeilor din subsolul bazinului hidro- arafie gi stratificatia acestor roc! joaed de ascnienea ui vol exeulial tn scUr gerea apelor ; un subsol nisipos inmagazincaza o bund parte din apa de pre- éipitati si asigur’ wm debit uniforin al zvoarelor; day sau atineos in apropiere de saprafata terenulul, apa iufltrati are andi mat scurt de pareurs pentru a ajunge, prin izvoare, in scurgerea superficiala (in aceste conditii, seurgerea din riu variazi in mai strinsi legituri eu varia. fille precipitation); pe un strat impermeabil puternie inclinat, apa fnfitrata se seuirge mult mai repede deeit pe un strat impermeabil mai putin inclina Den strat impermesbil, dispus in subsol sub forma unei cupe, apa infiltrata ‘Bu mai are posibilitaten de a se scurge. Un important factor este si cel social-economic. Activitatea omului in bazinul hidrografic influenteaza regimul apelor Tie indivect (defrghci eau plantiri de paduri, extinderea sau reducerea terenurilor arabile, pigunatul, sugeulehnica aplicats, organizarea tentonuluh ete.), fie direct prin. regular: zarea debitelor cu ajutorul acumularilor si derivatiilor, prin amenajari de torenfi_ gi regularizarea salbilor, prin indiguiri si deseci, prin extinderea folosinjelor, indeosebi a eelor consumatoare de apa, ea irigahille, alimentiri cu apa potabild si industriala ete. Dintre surscle de api, cele de suprafaté sub forma apetor de seugere Presinta cantitativ o mal’ mare pondere. Dupa cum se tie, scurgerea de Suprafala este influentati de numerosi factort ew se gisese intro interdepen- dent complesa, “Modul complex de combinare a surselor de alimentare a riuritor deter- Inina existenta. sezoanclor hidrologiee, diferentindu-se.sezonul_ de arn, Primivaré, vara si toamnd. Ju seconul hidrologie de tarna rfurile au scurgerea foarte mica 51 numat Uuneori, mai ales spre sfirsitul sezonului, datorita Incdlirlor temporare. st 15 wiiturile de iarna : ‘aprilie) Produe topiri parfiale ale réperii eave dan nastere ta acest sezon are 0 durald mai mare in zona muntoasi”(noiembri im comparagie ott zona de ses (decembrle—febriarie). In sezonul hidrologie de primivuri, datoriti topirit zapezilor gi ploilor de ta stirsitil sezonulul, are loc 0 scurgere bogata eu deblte maxime eare variazd in funetie de stratul de zipada, intensitatea topirii, gradul de satu- ratie a solului ou api, gradul de Inghofare a solului gi de cantitatea gi inten- silatea plollor de primavara. In sezonul hidrologie de vari, care dureazi de lu sfirgitul apelor mari de primivara pina in lunile septembrie-octombric scurgerea este in general miei, cele mai mict debite inregistrindi-se spre sfirsitul sezonului pe misura ce so epuizeazi rezervele sublerane ; in zona de cimpie riurile miei rcack de obicei in acest sezon, Siul uneori yi viibuti de vari daturila ploilor de var Sezonul hidrologie de toamnd se earacterizeazi in general printr-o eves. tere @ scurgerii din riusi datorita ploilor de hinga durata, dar sint regi si ani In eate, de regela, lipsese precipitatile si toamna poate It considerata ea 0 prelungire a sezonului de v Apa riurilor provine din surse de alimentare superficiala 1 surse de alimentare sublerane, In general. riurile din Romania sint alimentate pre- dominant superficial (60% din alimentafia totala), exeeptie ficind zonele muntoase est-earpatice situate 1a altitudini de peste 1 200—1 300 m — Muntiv Apuseni (peste 1000 m), Muntiv Banatuhii (peste 1900—1 300m), Carpatii Meridionali (peste 1200—1 300 m), Muni Vrancei (peste 1000 m), Podisnl Mehedinti, Depresiunea Tirgu Jiu st Dobrogea — unde rturite au 0 limentare superficial, intre 40 si 60% din eca totala. Dintre surscle superficiale de allmentare, cea pluviala predomina (mal mult de 60% din alimentatia superficiala) in Transilvania — sub 1 300 m, in Banat, sub 1.000 m, in Carpatii Meridionali, sub 1500 m, in Carpatii Ori entall, Podisit Mehedin{l, Depresiunea ‘Tirgu’ Jiu si Dobrogea, Cu privire la seurgerea pe riurile din tar, eel mai important indice este valoarea medic multianuali a debitului, «© volumului seurgerit anuale 31 debitului specie. Cel mai ridicat debit specific medi se intilneyte im marile masive mune toase din sudul si niordul tari si in Muntii Apuseni, depiisind 40 1/s-km*. In podigul din contrul bivit debitul specific medi multianual este de ordinvl 22-3 Va-km?, iar in Cimpia Tisei seade la 1—2 Va-km®. Cele mai scizute Valori apar in sudul si estul Cimpiei Romane unde ajung s1 sub 0,9 1/s-km2, Volumul scurgerit medi pe intreg teritoriul [arii este de 34 200 milioane m? eeea ee insemncari un debit de 1085 m*/s debit specitic de 4,57 V/s-km’, stratul seurs de 144 mm $i coeficientul seurgerit de 0,22. Pe trepte de altitu tre 0 51 200 m, pe suprafaja de 102 500. km (48%) din suprataa farii, debitul specific mediu este de 1,17 I/s-km*, iar Vohiimul anual al seurgerii este de 3.8 miliarde m* (11%): intre 200 si 730m, le 0 suprafatir de 95.000 km? (405,), debitul specific de 4,67 W/s-km?, iar volumul scurgerii de 14 miliarde m* (11%); la peste 750 m altitudine, cores- punzitor une suprafete de-40 000 km® (178) debitul specific este de 13 V/S-km’ jar volumul sourgerit de 16,100 miliarde m® (18%). Viiturile eu debite maxime variaz’ anual si de la 0 zond fizico-geograt Ja alta, In general, la posturile hidrometriee situate pe riuri de munte, numic ul de viituri inregistrate intr-un an variaza intre 9 si 10, in timp ce la pos- 16 trie din goncle de deal si cimpic numirul viiturtor vatiaed tulre 1 gi 0 In tabelat 12 se prezint® debitele maxime pe principalele riuri din lara noastri TABELUL 12. DEBITELE MAXDIE SEABILITE FE MIUKL LA FOSTUMILE UIDKOMETHICE DIN AVAL, (UPA HAI) ou Vigen Tar Someyul Mle erga Repese ccrisul Negru Timava sare Ruut Nave Size Besa Tinks Cavoe corns ‘ott anges Tuomala Prahova Prat ita Gastmeea Cel mai mare debit maxim Inregistrat pe rlurile Interioare a fost pe riul Somes la Satu Mare in anul 1970, de cca 3000 m*/s s-au inregistrat debite maxime deosebite pe Olt la Rimnicu-Vilece in 1048 de cen 2.500 m/s, ge, Siet Ja Raeatau in 1069, de 2400 m°s, pe Jiu a Podar tn 1958 de cea 2 — Amenajaras tinal nidroprtioe ga ourturilr do api — of. S80 7 Perioadele cu ape mici se intilnese de obicei in august septembrie, din cauza precipitatilor reduse si temperaturilor inci ridicate, precum sl In ‘timpul iernii, din cauza preeipitatillor sub forma solidi si a inghetulni apei riurilor. Pentru exprimarea scurgerl{ minime se foloseste de obicei debitul de Gilupe considerat ca find debitul medin lunar minim de asigurare 05% Cele mai ridjeato valori ale debitului specific de diluie sint de ?-8 I/s-kin®, pe cursurile cele mai inalle ale Carpatilor, far cele mai coborite valori sint In Cimpia de Vest, sub 0,3 I/s-kmé: si in’ Cimpia Romand, sub 0,1 Ue km?; zoncle in care debitul specific de dilutie este mai mare de 1 ‘Vs-km' sl 2 Vs-km? sint reletiv restrinse, acoperind doar 0 treime si respectiv 0 optime Gin teritoriut aril, Deoarece pentru agricultura prezinti interes deosebit ebitele miei de vara, sint trecute, in tabelul 1.3, debitele medi ‘TARELUL 1 ‘CAMACTEUSHIEL ALK UNOI RICRE MAL TMPORTANTE (UPA Lat somes zoo fine [ara | 90 130 (eonties) Murep ness | soa o4 me rently | Ju sat} so] ere] 1 167 (convents Dasare) ow | 100 | oor | x 38.7 & bunarey (R. Vitoes) Aree sa7| 63. | 500 | 1 (rites 80 (emonte {confluent Denice) pimtevitay Iolomita 400 | 387 - 129 contiventt Demine) seo fies | saa] a 400 (contuenta Dusaze) Pout zee | 70 | 990] 22 © (heovs} \ Busta 03] ons] aes] 22 cateueay | 180 (sr9) sta p00} a9} 742] 31 330 (ue) Motsova 26 035] 99) 2 (sire!) Ht be perioada iunie-august eu asigurarea de 80% corespunzitoare amenajirilor Pentru irigafi, pe riurile mat importante din tard. In acelasi tabel sint date si debitole solide medit in suspensic, 18 1.2, Studi de ansombiu necesare pentru amenajarea cursurilor de apa Pentru cunoasterea factorilor influen{i si a earaeteristicilor bazinclor cursusilor de api in vederea claboririi. conceplici generale de amenajare trebuie procurate, prelucrate si Interpretate o serie de date de bazi referitaare Ja pozitia geograficd, configuratia, relieful si retenna hidvogratiea a bazinul clima, conditile geoiogice $i geotohnice, pedologice, hidrologice si hidrogeo™ logice din bazin, precum si datele economice 31 demogtafice Datele privitoare a posilia georafied a basinului hidrografic se indiek rin coordonatele geografice (longitudine si latitudine) ate limitelor sau ale centrului bazinului, Pentru bazine mal miei, pozitia geogratica se indict prin distante faté de puncte cunoseute (localita{i, cai de comunicalio ete). Este recomandabil ea bazinal studiat si fic ineadrat in ansamblul taait (evure donate, limite naturale, bacine Inveeinate, lmite administrative). Dalele prvitoare ta configuratia bazinului, relief gi releaua hidrograficd trebuie si cuprinda aria, lunginea, Kilimea medic, Indicele de asimetrie 31 forma bazinulut hidrogratic si a Subbazinelor componente. Se analizeaz formele principale de relief, stabilindu-so 2onele, eventual 31 subzonele, eu relief de munte, de deal, colinc, cimpie. Este necesar, de asemenea, si se facdo considerare asupra pantelor, lungimilor, profilului si exporiiei ver~ santilor, asupra modului de treeeve de la wn relief Ia altul, asupra.altitus medii a’bazinului 9i « subbazinelor. Se vor indica lungimile s1 pantele rejelei hidrografiee, deusitatea tefelei; se vor Taco consideratii asupra retelel de seurgere temporara (torentiali) a refelet de seurgere permanenta (fluvietili), asupra albiilor minore 31 majore. Unde este eazul se prezinta si date legate de Tacurile existente, alti, depresiuni in albia majord, care influenteari asupra atenudrii, pe cale natural, a viiturilor tie datele In legaturd ext ctima, cele mai importante sint cele priv toare Ja precipitatii si evaporatie. Pentru. precipitatii se prezinta releaua de posturi pluviometrice din hazin, valoarea anuali normala @ precipita filler, repastitia precipttattitor pe ani si in cursul anutut (mai ales in perioada de vegetatie), precipitaliile maxime in 24 ore si 72 ore (la toate posturile pluviometries din bazin), durata si intcnsitatea ploilor tuieufiale, eanuitatea de zipaia si viteaa el de topire, durata perioadelor de secetd. Pentru com- paratie se prezinta date legate’ de temperatura (valori- medi, maxime si minime anuale, variafia temperaturii in eursul anului gi pe zoue caracleristiee ale bozinului, prima st ultima zi de tnghet), de vinturi (directiile dominante ale vinturilor diundtoare, freeventa si faria vintului pe direetie pentru fieeare luni din an) gi de deficitul de umiditate (valori ale wmidita(ii relative pe zone ete.) in privinta condifilor geologice si geotehnice, pentru procurarea acestor date sint necesare Iueriri de teren (recunoasterea terentlui, eartarea geo logica si lucrdti de eaplorare), Incereari experimentale (pentru determinarea caraeteristicilor geotehnice sle terenului in locurile eventuslelor amplasa- mente ale luerdrilor din sehema hidrotehnied de amenajare complexa a baz nului) 9i Iueriti de luburator. Aceste date cuprind indicalit asupra strat grafiel bazinului, proceselor fizieo-geologice (alterare, dezagregare, pornituri de teren, eroziune, saraturi etc.) in bazinul hidrografic, asupra natutii peiu- grafice a rocilor, caracteristicile geotehnice ale rovilor, asupra tectonieli, eu delimitarea unitatilor geologice si a zonelor de proeese firieo-geologice peri 19 culoase pentru constructiile hidrotehnice si eu seurte consideratii asupra posibilitatilor de realizare a acumulirilor gi constructiilor hidratehnice. Referitor la datele pedofogice, in aceasta categorie de date trebuie deli- mitate 5i stabilite, la seara planului general de situafie, unitifile de sol, gra- pele de vegetalie’ spoutani, folusinfele agtosilvice actuale, procesul de eru- Ziune In suprafata pe grade sau grupe de eroziune, formatiunile erozin in adineime, alunecirile, tasirile, terenurile sariturate gi terenurile eu exces de umiditate ; toate aeestea pe Iutiegul bacin hidsugral In Iegitura cu unitiile de sol mai intinse intereseazi in special datele eu privire Ia insusirile fizice (structura, textura, porogitatea, eoeziunea, unghiul de freeare la sol si subsol), insuyirile chimice (cantitatea elementelor nutritive — azot, fosfor, potasiu — continutul in humus, capacitatea de adsorbtie a complexului Dil wsorbtiv, reaefia solului, continutul in siruri sol si insuyirile biologicc (prezenta_microorganismelor, & florei si faunci Sol, felul asoeiatilor vegetale). Situatia pedologicd se analizeaza defal- cati pe unita{i naturale (luned, terasi, versanti, subbazine ete.) 1 po 20 cu terenut interesate Ia hierivile de imbunatiini funciare (irigatil, deseed combaterea eroziunit solului, indiguiti, ameliorarea siraturilor, fixarea ni purilor ete.) Datele legate de vegetatie sint foarte importante si trebuie si cuprinda suprafetele terenurilor ocupate de piduri, pajisti naturale, eulturi agricole, facindu-se aprecieri asupra situatiei in care se gisese aceste forme de vege= tajie (desimea, stadiul de dezvoltare, influen\a asupra scurgert apelot). Datele hidrologice i hidrogeologice sint cele mai importante date de studi flind legate tocmat de resursele de apa (de suprataya si subterane). Dalele hidrologice euprind — numarul posturilor hidrometrice din bazin, perioadele de misurare directe, sirul de ani eu observatit valorificate, calitatea datelor si studiilor hidromettice existente 5 — debite caracteristice — medii multianvale (debite normale) maxime, cu asigurarea de 0,1%, 1% 91 5%, minime zilnice, ou asigurarea de 80%, 90%, 95% $1 97% (Pe perioadele apriie—noiembrie si decembrie—martie), medii anuale si lunare — volume de viituri pentra asiguratea de 1%, punctele reprezentative din bazin pe cursul principal si pe afluentii mai Important (eventual In seejiunile de control stabilite m activitaten de gos podirive a apei) ~ earacterizarea regimutui hidrologie pe cursul prineipal 51 pe afluenti privind scurgerea medie — repartitia seurgerii normale pe zone prin anatiza seurgerii specifice, seolinds-ac in evident anit coracteristic! din perioada de studia (ani norinall, ani eu seurgere minima), seurgerea minima $1 maxima, regimul de iarni — numirul de zile medin, data medie a aparitie st dispari- {ici pentru fenomene de inghe| gi formarca podusilor de gheats, iar la xiuri mart regimal sloturitor, zalurlor sh zApezilor, elnd acestea sint’ importante, scurgerea solidi ebitul tirit si eel in suspensie pe eursul principal si pe afluenti), volumul media multianual in diverse. secfiuni, corclatille dintre debitul solid st chia ; — viiturile inregistrate, cele reconstituite sau teoretice de caleul, core lajia viiturifor cx factorit naturali, propagarea undel de viitura, Influenta configuratiei albilor principale si majore asupra viiturilor, hidrogeafele viitu- rilor in diferite secfiuni de pe cursurile de apa din bazinul hidrografic 20 — pentru lacurile naturale considerate on resurse de api pentru bazin, se scot in evidenté datole caraoteristice : alimentarca, infiltraji, pierderi prin deversari, evaporatii, regim de iarna ; = date asupra chimismului natural al apelor, mentiont speciale in care chimismul natural influeneazi calitatea apei; — se vor evidentta sectoarele de riu pe care se produce 0 pierdere impor~ tanta de debit in subteran (strat freatic,fisuri,erapaturi sau goluri earstice ete.) sau un aport deosebit de api din subjeran in riu; cu privire la alimentarea iului ve slabilesle legitura dintre scurgerea superficiala 51 subterana ; se vor scoate in evidenti zonele sirace in ape de suprafati Dalele hidrogeologice euprind = — cartarile si forajele hidrogeotogice existente, numarul si rispindirea lor pe zone earacteristice, biochimismil, nivelul hidrostatic (varia(iile Tui); caracteristicile hidrogcologice pe zone, tinfadii-se seama de criteriile stratigrafice si litologice In cadrul fieedrel zone geomorfologice (zona de ‘munte, colinara, de cimpie, terase si linet) — zonarea resurselor de api freaticd dupa nivelul apelor freatice, vari nivelelor, grosimea 51 permeabilitatea straturilor freatice, debite ce pot fi captate, proprictatile chimice ale apei freatice ete. : — zonarea resurselor de apé de adinelme dupa caracterut ascensional sau artezian, dupa debite obtinute in foraje, adincimea apei, chimismul apelor ete. ; = zonarea izvoarelor in functie de numérul si debitul lor, precum si de calititile hidvochimiee ; = Indicarea zonelor deficitare sau eu resutse bogate in ape freatice, de adincime sau in izvoare eu debite mari, precum si zonele ct. nivelul freatic apropiat de suprafaja terenului si eu chimismul ridicat. Se vor face precizari asupra modulut in care apele subterane din bazin eorespund pe zone cerin- {elor de folosire pentra irigatii, alimentare cu api potabili si industrial’ sau pentru efeete curative. Heferitor Ia datele economice si demografiee. in aceasts eategorie de date se face 0 prezentare generali. a resurselor ceonomice naturale din bazinul hidvogiafie studiat, a gradului de valorificare a lor s1 0 caracterizare a situa- et populatiei din’ mediul urban si cel rural, avindu-se in vedere legitura eu gospodirirea apelor. ‘Datele economice se refer Ia — resursele subsolului i impurlan|a lor: petrol, e&rbunt, sare, mine~ reuri, piatra de constructie ete. ; — industria pe eategorii in eadrul bazinului, aritinduse importanja i reparti(ia teritoriala legate de cerinfele pentru alimentiri eu api si pro- tectia calitatii apelor: industria extractivi, energetic’, siderurgied, meta. lurgied, ugoari, alimentars ete. ; agricultura eu categoriile de folosinti agricola a toritoriului din bazin : productia, stadiul de dezvoltare a agrotchnicii aplicate, uiyanicurea agricullurii, unitajile agricole socialiste mai importante, situafia generala a septelului de animale: — piscicultuta — suprafata lacurllor si a amenajanior piseicote, lung’ mea seetoarelor de riu interesate la pescuit. productia, specii piscicole, sta- dint de dezvoltare a piseieulturii in. bazin ; = piduri — productia si modul de exploatare : du-se zonele an — trausport ~ categoriile de eai de comunicatic pe useat si pe apa intre prineipalele centre din bazin, transporturi efectunte, starea secstor repartitia lor in bazinul hidrografie ; transpoil de energie — situatia liniitor de inalta tensiune existent’, stafille de transformare importante si modul eum se asigus’ in prezent nece- sarnl de energie ; — comer} — schimburile In interiorul bazintlui $1 prmeipalele sehimburi eu alte zone din tar Natele demografice euprind — numirul de locuitori din orase, situajia economies, gradul de dez~ Voltare a oraselor, mina de lucru, repartitia centrelor urbane in. bazi — ssituatia populatiei din mediul rural, numarul locuitorilor, ocupatia de bac, repartitia in bazinul hidrografic, mina de lucru ealifieata si necali- feat im eadrul acestor date de studii se va da o pondere marc eentrelor Populate 3i ramurilor eeouumice care pun probleme: deosebite de stapinite si folosire a apetor. Studiul bazinelor hidrografics stabilegte dutele de bazi pentru toate Problemele de gospodivive a apelor din bazin si di posibilitatea cunodsterii Tegimulul eursutitor de ap’ in seopul folosirii multilaterale a apei si in seopul combaterii influentei diunitoare a apelor- Dat fiind et neest regim al curs ilor de spi din fara noastia se eatatlerizeuza printi-o mare variate @ debi- ‘ulus, folosirea rationala si complex a apei precum si stipi intima Dina grenti{i deosebite. Pe de o parte, aceasta variatic a debitului in deeurstl ‘unui an nu concord eu variatia corinjelor de constim al folosin{clor si se Intimpta, ea I eazul irigalillor. ca toemai in timpul apelor mici de vari si fie necesar un consum mai vidicat, iar pe de alta porte, in Uimpul apelor mari de viituri eare nu mai pot fi cuprinse tn albia prineipald, sa se produed cele mai pagubitoare efecte diferitelor obiective eeonomice’'si sociale. din Dazin. Sint bazine hidrografiee saie zone din asine care chiar tn. timpul apelor miei satisfac cu prisosin{z toate eerin{ele de apa (zone excedentare), far altele unde in mod freevent trebuie spficste restrieti la consum In pert oadele secetoase (zone defieitare in

    Você também pode gostar