Analiza Ind - Alim - .In SSM

GUVERNUL ROMÂNIEI FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI SINDICATELOR DIN INDUSTRIA

PROTECŢIEI SOCIALE ALIMENTARĂ
Organismul Intermediar Regional
POSDRU Regiunea Sud-Est
Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTESTE IN OAMENI!
Analiza diagnostic a industriei alimentare

in materie de sanatate si securitate in munca vol. 3
Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din
Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
2 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Cuprins
1. Introducere si premise 6 11.3 Caracteristici demografice si caracteristici legate de

1.1 Imagine generala 6 munca 39
1.2 Structura studiului 6 12. Bolile profesionale 42
2. Muncind in Uniunea Europeana 7 12.1 Definitie 42
2.1 Structura fortei de munca 7 12.2 Declararea bolilor profesionale: 42
2.2 Organizarea muncii 8 12.3 Distributia bolilor profesionale declarate 42
3. Accidentele de munca 9 13. Strategia nationala privind securitatea si sanatatea in
3.1 Incidenta accidentelor de munca 9 munca pentru perioada 2008 – 2013 45
3.2 Caracteristici demografice si legate de munca 9 14. Studii de caz 47
4. Bolile profesionale 12 15. Concluzii 59
4.1 Incidenta si tipul problemelor de sanatate 12 16. Introducere si obiectivul cercetarii 62
4.2 Distributia bolilor profesionale declarate 13 17. Metodologia de cercetare 63
5. Expunerea la factori de risc 17 18. Organizarea prevenirii riscurilor profesionale -
6. Contributia strategica: Strategii comunitare notiuni generale 64
privind sanatatea si securitatea la locul de munca 18 18.1 Prevenirea riscurilor profesionale – asumarea efectuarii
7. Studii de caz 20 activitatilor din domeniul SSM de catre angajator 64
8. Concluzii 26 18.2 Lucratori desemnati 64
9. Introducere si premise 30 18.3 Serviciul de prevenire 65
9.1 Cadrul general 30 19. Rezultatele cercetarii 67
9.2 Structura studiului 31 19.1 Structura esantionului 67
10. Muncind in Romania 32 19.2 Structura esantionului rezultat 67
10.1 Structura fortei de munca 32 19.3 Resurse umane 69
10.2 Organizarea muncii 36 19.4 Securitate si sanatate 74
11. Accidentele de munca 38 20. Concluzii 89
11.1 Definitie 38 21. Anexe91
11.2 Incidenta accidentelor de munca 39 22. Bibliografie 100
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 3

Analiza diagnostic in materie de securitate
si sanatate in munca in Uniunea Europeana
1. Introducere si premise
1.1 Imagine generala 1.2 Structura studiului
Principiile de baza care guverneaza protectia angajatilor din Acest raport de cercetare este organizat in 4 parti principale.
punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca (SSM) Prima parte este adresata intelegerii realitatii sanatatii si
sunt prevazute in Directiva- cadru din 1989 (89/391/CEE). securitatii in munca in UE, continand date statistice despre
Toate sectoarele de activitate, atat publice cat si private, structura fortei de munca, accidentele si bolile profesionale.
sunt reglementate de Directiva Cadru, care stabileste Pornind de la problemele sanatatii si securitatii in munca, au
principiul conform caruia angajatorul are datoria de a asigura fost dezvoltate politici si strategii la nivel european, menite
securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele sa raspunda problemelor identificate in teritoriu. Acestea ne
referitoare la locul de munca, in timp ce lucratorul are ca sunt prezentate in partea a doua a studiului, prin detalierea
obligatii, printre altele, sa respecte instructiunile angajatorului Strategiei europene privind securitatea si sanatatea in
pe linia SSM si sa raporteze potentiale pericole. munca. Politicile in domeniu sunt sprijinite in implementare
de programe, proiecte si/sau campanii, o selectie a acestora
Activitatile desfasurate in prezent in acest domeniu urmeaza fiindu-ne prezentata in partea a treia. Ultima parte este
prevederile Strategiei comunitare 2007-2012 privind dedicata concluziilor ce reies in urma parcurgerii intregului
sanatatea si securitatea la locul de munca, care contureaza proces de documentare.
masurile ce trebuie luate pentru a face locurile de munca
din UE mai sigure si mai sanatoase. Strategia stabileste ca
obiectiv reducerea cu 25% a accidentelor la locul de munca,
acesta urmand sa fie atins cu ajutorul concertat al masurilor
adoptate atat la nivelul UE cat si la nivelul fiecarei tari din
Uniune.
Este important sa se continue eforturile de imbunatatire

a calitatii datelor statistice de la nivel european privind
sanatatea si securitatea la locul de munca, deoarece o
imagine statistica fidela a SSM in UE este esentiala pentru
monitorizarea politicilor si identificarea nevoilor de prevenire.
Prezentul studiu se bazeaza pe sursele de date din UE
privind sanatatea si securitatea muncii, si anume: Eurostat-
Labour Force Survey (LFS), Statistica Europeana a
Accidentelor de Munca (ESAW), Statistica Europeana
privind Bolile Profesionale (EODS), Cercetarea Europeana
privind Conditiile de Munca (EWCS), Studiul European la
nivelul Intreprinderilor privind Riscurile Noi si Emergente
(ESENER).

2. Muncind in Uniunea Europeana
In acest capitol sunt prezentate principalele caracteristici ale de situatia precara economico-financiara la nivel mondial.
fortei de munca din UE. Aceasta prezentare de ansamblu va
facilita interpretarea statisticilor prezentate ulterior.
2.1 Structura fortei de munca
Rata ocuparii fortei de munca in Europa a scazut in ultimii

ani analizati, cu 1,8 in 2009 fata de anul 2008, si cu 0.5 in
2010 fata de 2009.
Criza economico-financiara mondiala, resimtita la nivel

european acut incepand cu a doua jumatate a anului 2008,
a afectat structura fortei de munca, ducand la o crestere a
somajului, in acelasi timp cu o reducere a populatiei ocupate.
Fig. 1 - Ocuparea fortei de munca, pe sexe, procentaj crestere in

Se remarca ca, incepand cu anul 2009, populatia ocupata la
totalul populatiei ocupate, UE 271
nivelul UE a scazut fata de anul anterior, scadere determinata
Procentul ocupatiilor ce necesita munca de inalta calificare non manuala, a crescut de la 34.5% in 2000 la 37.8% in 2007,
in timp ce procentul ocupatiilor ce necesita munca manuala de inalta calificare a scazut de la 22.1% in 2000 la 18.6% in
2007. Procentele pentru posturile care nu necesita calificare sau necesita doar calificare slaba, au ramas stabile intre 1999
si 2007.
Ocupatia Procent in 1999 Procent in 2007

Forte armate 0.6% 0.6%
Functionari 12.0% 11.4%
Mestesugari si muncitori din domeniul comertului 16.4% 15.0%
Ocupatii elementare 8.8% 10.4%
Justitie, oficialitati, manageri 7.8% 8.8%
Operatori si mecanici masini si industrie 9.2% 9.2%
Liber profesionisti 12.4% 14.4%
Angajati in servicii si comert 13.0% 14.4%
Muncitori calificati in agricultura si pescuit 6.8% 4.6%
Tehnicieni si profesionisti asociati 14.2% 17.2%
Tabel 1 - Populatia ocupata pe grupe de ocupatii, procentaj in total, 1999-2007 (%)
1 1 Annual percentage change in total employed population, Eurostat

2.2 Organizarea muncii Spre deosebire de situatia de la nivel national, ponderea
angajatilor cu contracte pe perioada determinata, a scazut
Organizarea muncii reprezinta ansamblul de metode si in 2008 si 2009 fata de 2007 ( de la 14.6% la 14.2, respectiv
forme de activitate, care au ca scop valorificarea cu eficienta 13.6%), inregistrand la finalul perioadei analizate (2010) o
maxima a potentialului material si uman2. usoara crestere: 14%4.
In functie de necesitatile angajatorului si ale potentialului Toate tarile din Uniunea Europeana se confrunta cu o
angajat, se pot distinge 3 tipuri de programe de lucru/ imbatranire a populatiei. Recentele proiectii Eurostat arata
contracte de munca: ca:
program partial de lucru (programul a carui durata pre- Populatia din UE 27 va imbatrani, varsta medie urmand
vazuta prin contractul individual de munca este semnificativ sa creasca de la 40.4 ani in 2008 la 47.9 ani 2060.
mai mica decat durata normala) Proiectia procentului persoanelor in varsta de 65 de ani
regim de lucru temporar (contractele de munca pe pe- sau mai mult este 30% pentru 2060, fata de 17.1% in 2008.
rioada de timp determinata) Cifrele care corespund acestor procente sunt 84.6 milioane
pentru 2008, respectiv 151.5 milioane pentru 2060. Similar,
regim de lucru permanent (contractele de munca pe pe-
numarul persoanelor in varsta de 80 de ani sau mai mult
rioada de timp nedeterminata)
aproape se va tripla, de la 21.8 milioane in 2008 la 61.4 mi-
lioane in 2060, conform proiectiei.
In 2008, fiecarei persoane cu varsta de peste 65 de ani,
ii corespundea un numar de 4 persoane cu varste intre 15
si 64 de ani. In 2060, proportia se preconizeaza a fi de doar
1 la 2.
Populatia ocupata la nivelul UE a scazut

fata de anul anterior, scadere determinata
de situatia precara economico - financiara
la nivel mondial
Procentul ocupatiilor ce necesita munca
de inalta calificare non manuala, a crescut
Fig. 2 - Populatia ocupata cu program de lucru partial,
de la 34.5% in 2000 la 37.8% in 2007
procentaj in totalul populatiei angajate, UE 273
Procentul ocupatiilor ce necesita munca
manuala de inalta calificare a scazut de la
Asa cum era de asteptat, in ultimii 2 ani analizati, a crescut 22.1% in 2000 la 18.6% in 2007
ponderea contractelor de munca cu timp de lucru partial, o In ultimii 2 ani analizati, a crescut pon-
caracteristica ce se inregistreaza in general in perioade de derea contractelor de munca cu timp de
lucru partial
dificultati economice.
2 V. Buia si Gh. Mohanu, “Organizarea si disciplina muncii in unitatile socialiste de stat”, Editura
stiintifica, Bucuresti 1975, pag. 6
3 EuroStat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/employment_unemployment_lfs/ 4 EuroStat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=
data/main_tables tps00073&plugin=1

3. Accidentele de munca
Accidentul de munca este definit ca fiind un „eveniment cazul barbatilor, incidenta accidentelor de munca a scazut
neprevazut aparut in timpul muncii, care duce la vatamari odata cu cresterea varstei.
fizice sau psihice5. Sunt incluse cazurile de otraviri acute
si de actiuni intentionate asupra altor persoane, precum si Aparitia accidentelor de munca s-a diminuat de la 3.5% in
accidentele aparute in timpul muncii dar in afara punctelor 2007 fata de anul anterior, pentru categoria de varsta 18-24,
de lucru, chiar si cele cauzate de o terta parte. la 2.0% pentru categoria de varsta 55-64.
Sunt excluse leziunile auto provocate deliberat, accidentele Modulul ad hoc al studiului Ocupare si Somaj (LFS) din 2007
de traseu si bolile profesionale. Sintagama, „in timpul muncii”, a relevat ca incidenta accidentelor de munca a fost mai mare
inseamna in timpul activitatilor desfasurate la munca sau in in randul angajatilor cu un nivel educational scazut si ca
timpul orelor de program. aceste accidente au avut de foarte multe ori drept consecinta
secundara, concedii medicale. Totusi, procentul accidentelor
3.1 Incidenta accidentelor de munca de trafic a fost mai mare in randul angajatilor cu un nivel
educational inalt, in special barbati. In functie de statutul civil,
Conform modulului ad hoc al studiului LFS (Ocupare si persoanele necasatorite au suferit accidente de munca mai
Somaj) din 2007, al EuroStat, 3.2% din persoanele din UE des decat cele casatorite, dar concediile medicale datorate
27 cu varste intre 15 si 64 de ani care au avut continuitate acestor accidente au fost mai dese in randul persoanelor
in munca sau au muncit o anumita perioada in ultimele 12 casatorite.
luni, au suferit unul sau mai multe accidente de munca in
acesta perioada de timp. Acestui procent ii corespunde un La nivelul UE, accidentele de munca au fost mai frecvente
numar de 6.9 milioane de persoane din UE 27. In total, 0.4% in sectoarele „agricultura, silvicultura”, „industrie” si
dintre respondenti au suferit doua sau mai multe accidente, „constructii”, in special in randul barbatilor. Femeile angajate
numarul corespunzator procentului fiind aproximativ 0.8 in sectoarele „sanatate si asistenta sociala” si „hoteluri si
milioane de persoane. restaurante” au suferit mai des accidente de munca, decat
femeile angajate in alte sectoare de activitate.
Accidentele de trafic in timpul sau din cauza muncii (excluzand
accidentele de traseu), au fost raportate in sondajul LFS din Conform datelor din 2007, angajatii calificati care desfasoara
2007 de 0.3% din respondenti, numarul corespunzator fiind munca manuala au suferit mai des accidente de munca. In
0.67 milioane de persoane din UE 27. Accidentele de trafic acelasi domeniu al muncii manuale, frecventa accidentelor
au reprezentata 9.6% din totalul accidentelor de munca. de munca a fost mai mare in randul angajatilor de sex
masculin inalt calificati si in randul angajatilor de sex feminin
necalificati sau cu o calificare slaba. De asemenea, concediile
3.2 Caracteristici demografice
medicale, consecinte ale accidentelor de munca, au fost mai
si legate de munca dese in cazul ocupatiilor in care munca este manuala.
UE 27, ultimele date (2007) ne arata ca barbatii (4.0%) au

Muncitorii care lucreaza in schimburi sau au un program de
suferit accidente de munca mai des decat femeile (2.1%). In
munca neregulat au raportat relativ mai des accidente de
5 Ridley, 1990 munca decat cei al caror program de munca este regulat.

Muncitorii angajati part–time sau in baza unui contract un obiect stationar (victima in miscare).
temporar de munca au suferit mai putine accidente de Ranile sau leziunile superficiale, dislocarile, entorsele,
munca comparativ cu muncitorii angajati pentru perioade intinderile musculare, sunt cele mai comune tipuri de afectiuni
nedeterminate. Aceasta situatie ar putea fi explicata prin rezultate ale accidentelor. In cazul accidentelor mortale,
numarul de ore de munca prestate de fiecare categorie mai leziunile multiple au fost principalele cauze ale deceselor.
sus amintita. Marimea companiei (firme cu mai putin de 10
angajati si firme cu mai mult de 10 angajati), in functie de Leziunile/afectiunile au fost de cele mai multe ori localizate la
numarul de angajati, nu a fost un element care sa influenteze nivelul membrelor superioare, urmate de nivelul membrelor
incidenta accidentelor de munca, in cazul barbatilor. In cazul inferioare. In cazul accidentelor mortale, leziunile au afectat
femeilor, s-a constatat o incidenta mai mare a accidentelor de cele mai multe ori intregul corp sau multiple parti din corp,
de munca, in firmele cu mai mult de 10 angajati. urmate de ranile la nivelul capului.
Aproape 44% din victimele accidentelor non mortale si 62% Atat in 1999 cat si in 2007, studiul Ocupare si Somaj (LFS) a
din victimele accidentelor mortale au fost ranite datorita inclus intrebari despre accidentele de munca si problemele
contactului sau coliziunii cu un obiect. In accidentele non de sanatate legate de munca. Pentru zece tari, datele
mortale, leziunile au fost de cele mai multe ori cauzate de despre accidentele de munca pot fi comparate (DK, ES, FI,
impactul orizontal/vertical cu sau de un obiect. Tot in cazul HU, IE, IT, LU, PT, SE, UK). De aceea, trebuie precizat ca
accidentelor non mortale, ranirile au fost mai des cauzate tendintele prezentate nu vor reflecta cu precizie tendintele
de impactul orizontal/vertical cu sau de un obiect stationar pentru intreaga Europa.
(victima in miscare), stres fizic sau psihic, contactul cu
obiecte ascutite, taioase, rugoase si lovirea/ coliziunea de/ Incidenta accidentelor de munca a inregistrat o usoara
cu un obiect in miscare. scadere, de la 3.5% in 1999 la 3.3% in 2007, in randul
persoanelor angajate in ultimele 12 luni in cele 10 tari
europene amintite mai sus. Aceasta descrestere poate
fi atribuita descresterii incidentei accidentelor in randul
barbatilor (de la 4.4% in 1999 la 4.1% in 2007). In randul
femeilor procentul a ramas stabil (2.4% pentru ambii ani).
Incidenta accidentelor de munca a scazut in cazul tuturor
categoriilor de varsta intre anii 1999 si 2007, dar a crescut
usor in randul muncitorilor cu varste cuprinse intre 15 si 24
de ani, de la 3.8% in 1999 la 4.0% in 2007.
Cresterea ratei angajarilor si imbatranirea populatiei in

Uniunea Europeana ar putea avea ca rezultat o descrestere
globala a ratei accidentelor de munca. Deoarece ambele
tendinte sunt in special observate in cazul femeilor si
Fig. 3 - Accidente de munca cu ITM mai lungi de 3 zile, incidenta accidentelor de munca a fost, in perioada
in functie de tipul leziunilor analizata, mai mica in randul angajatilor de sex feminin, rata
accidentelor ar putea descreste in viitor, urmand aceasta
logica simpla. Analizand in acest fel, s-ar putea afirma ca
Accidentele mortale s-au datorat lovirii/coliziunii de/cu un
numarul accidentelor va scadea chiar luand in considerare
obiect in miscare sau impactul orizontal/vertical cu sau de
cresterea angajarilor in sectorul serviciilor, si in cazul

grupurilor ocupationale ce desfasoara munca inalt calificata
non manuala, unde incidenta accidentelor de munca a
fost mai mica comparativ cu celelalte sectoare si grupuri
ocupationale.
Totusi, tinand cont de faptul ca angajatii in varsta care au

suferit un accident de munca au raportat absente prelungite
de la munca fata de angajatii tineri si de faptul ca trendul
descendent al ratei accidentelor a fost aproape aparent in
cazul femeilor, sugestia este de a se acorda atentie datelor
doar atunci cand rata globala a accidentelor este luata in
considerare.
3.2% din persoanele din UE 27 cu vars-

te intre 15 si 64 de ani care au avut conti-
nuitate in munca sau au muncit o anumita
perioada in ultimele 12 luni, au suferit unul
sau mai multe accidente de munca.
Barbatii (4.0 %) au suferit accidente de
munca mai des decat femeile (2.1%).
In cazul barbatilor, incidenta accidente-
lor de munca a scazut odata cu cresterea
varstei.
Incidenta accidentelor de munca a fost
mai mare in randul angajatilor cu un nivel
educational scazut
Muncitorii care lucreaza in schimburi
sau au un program de munca neregulat au
raportat mai des accidente de munca.
Ranile sau leziunile superficiale, dislo-
carile, entorsele, intinderile musculare, sunt
cele mai comune tipuri de afectiuni rezulta-
te ale accidentelor.

4. Bolile profesionale
In categoria bolilor profesionale intra de obicei acele afectiuni legate de munca indicate ca fiind cele mai serioase, pentru
pentru care factorii de risc ocupationali sunt singurele sau, ultimele 12 luni ale anului 2007, conform datelor EuroStat.
in mod clar, cele mai importante cauze. Pentru Statistica
Europeana privind Bolile Ocupationale (EODS), datele Persoane
specifice despre bolile profesionale recunoscute de fiecare angajate
autoritate nationala sunt furnizate de catre statele membre. sau care Persoane
EODS contine numarul noilor boli profesionale recunoscute si Tipul afectiunii au fost angajate
al bolilor profesionale mortale pentru fiecare an de referinta. angajate (%)
Deoarece originea profesionala trebuie sa fie aprobata de anterior
sistemul national de asistenta sociala, conceptul de boala (%)
profesionala este dependent de legislatia nationala si de Osoase sau/si musculare care, in
practicile din domeniul asistentei sociale. 28.4 29.5
principal, afecteaza spatele
Osoase sau/si musculare care, in
Conform Studiului European la nivelul Intreprinderilor privind principal, afecteaza gatul, umerii, 18.8 20.1
Riscurile Noi si Emergente (ESENER), managementul bratele sau mainile
sanatatii si securitatii muncii este implementat de manageri
Stres, depresie, anxietate 13.7 14.5
si de responsabili cu SSM-ul.
Osoase sau/si musculare care, in
principal, afecteaza soldurile si/ 12.6 11.3
sau picioarele
4.1 Incidenta si tipul problemelor de Probleme ale sistemului
sanatate 5.2 4.8
respirator, inclusiv plamanii
Afectiuni cardiace sau alte
In sondajul studiului Ocupare si Somaj (LFS) din 2007, 5.9 3.8
problema ale sistemului circulator
persoanele cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani care
Migrene si/sau problema oculare 4.4 4.9
muncesc sau care au muncit anterior, au fost intrebate
Infectii (virusi, bacterii, etc) 2.5 3.1
daca au suferit de una sau mai multe probleme de sanatate
Probleme auditive 1.4 1.3
cauzate sau agravate de munca in ultimele 12 luni. In total,
Probleme dermatologice 1.3 1.4
8.6% din respondentii din UE 27 au suferit de probleme de
sanatate legate de munca. Acestui procent ii corespunde Altele 5.8 5.3
un numar de aproximativ 23 de milioane de persoane din
UE 27. Dintre aceste persoane, 2.1% au avut doua sau mai Tabel 2 - Tipul problemelor de sanatate legate de munca indicate
multe probleme de sanatate legate de munca. ca fiind cele mai severe in UE 27 (%)
8.2% dintre angajatii de ambele sexe, au suferit de probleme

In randul persoanelor care muncesc sau au muncit anterior,
de sanatate legate de munca.
problemele de sanatate decarate cel mai des si considerate
a fi cele mai serioase, au fost: afectiunile articulare si/
Tabelul de mai jos prezinta tipul problemelor de sanatate
sau musculare ale spatelui, afectiunile articulare si/sau

musculare ale gatului, umerilor, bratelor sau mainilor, stresul, Incidenta problemelor de sanatate legate de munca este
depresiile, anxietatea. Problemele cardiace, de respiratie diferita in cazul fiecarui grup educational din categoria
sau ale plamanilor, migrenele si/sau problemele oculare, au persoanelor care muncesc sau au muncit anterior studiului.
fost de mai putine ori indicate ca fiind cele mai serioase, iar Conform studiului LFS din 2007, persoanele cu studii
bolile infectioase, problemele auditive si cele dermatologice, superioare au raportat mai putine probleme de sanatate
au fost cel mai rar amintite. legate de munca (7.3%) decat persoanele cu studii medii
(8.9%) si studii primare (8.9%). Persoanele cu studii primare
Luand in considerare doar raspunsurile persoanelor care sau medii au identificat mai des probleme osoase, musculare
munceau in momentul studiului, s-a observat ca problemele sau combinate ca fiind printre cele mai serioase, comparativ
de sanatate indicate au fost similare cu cele amintite mai cu persoanele cu studii superioare. In contrast, persoanele
sus. Este de remarcat ca problemele cardiovasculare au fost cu studii superioare au suferit mai des de stres, depresii sau
cel mai rar raportate. anxietate, migrene sau probleme oculare, decat persoanele
cu studii medii sau primare.
Aproape 60% dintre respondenti cu probleme de sanatate
legate de munca au indicat afectiunile osteomusculare ca Cea mai mare incidenta a bolilor profesionale recunoscute
fiind cele mai serioase probleme, iar 14% au indicat aceeasi si a celor nou inregistrate s-a regasit in urmatoarele grupuri
importanta pentru stres, depresii si anxietate. de diagnostic: boli osteomusculare, boli neurologice, boli
ale organelor senzoriale si boli dermatologice. Problemele
osteomusculare au cea mai mare pondere in totalul bolilor
4.2 Distributia bolilor profesionale profesionale.
declarate
Din lista bolilor profesionale recunoscute, cele mai importante
inregistrari din perioada 2001 si 2007, sunt:
Tipul problemelor de sanatate legate de munca indicate ca
fiind cele mai serioase, sunt diferite pentru angajatii de sex Sindromul de tunel carpian
masculin, fata de angajatii de sex feminin. Astfel, barbatii Boli datorate suprasolicitarilor musculare
au raportat afectiuni ale spatelui mai des decat femeile, iar Hipoacuzie sau pierderea totala a auzului datorita zgo-
motului
femeile au raportat afectiuni ale gatului, umerilor, bratelor si
mainilor, mai des decat barbatii. In plus, femeile au indicat Boli datorate suprasolicitarii tecii sinoviale a tendoanelor
si stresul, depresiile si anxietatea ca probleme importante, Probleme dermatologice profesionale cauzate de subs-
tante iritative sau alergenice recunoscute stiintific.
mai des decat barbatii. Rezultatele EuroStat6 releva ca,
dintre toate problemele de sanatate legate de munca, chiar Fibroza pleurala, cu dificultati de respiratie, cauzata de
azbest.
daca nu cea mai importanta, stresul a fost raportat mai des
Mezoteliom datorat inhalarii de praf de azbest.
de barbati decat de femei. In completare, anxietatea a fost
indicata la fel de des in cazul ambelor sexe. Bronsite cronice obstructive sau emfizem in cazul mineri-
lor din minele de carbune.
Boli angio-neurologice cauzate de vibratiile mecanice.
Incidenta problemelor de sanatate legate de munca a crescut
puternic, in acelasi timp cu varsta. Totusi, in cazul categoriei
Aceasta lista, a bolilor profesionale cele mai intalnite, a
de varsta 55-64 de ani, cresterea incidentei problemelor de
ramas relativ aceeasi de-a lungul anilor.
sanatate legate de munca s-a diminuat in cazul barbatilor, iar
in cazul femeilor a inregistrat chiar o scadere.
In general, de doua ori mai multi barbati decat femei au fost
inregistrati cu boli profesionale. Numarul diagnosticarilor
6 2005

de boli profesionale a crescut, conform statisticilor, odata regaseste in sectorul „constructii”, in timp ce in sectoarele
cu varsta, pana la 54 de ani. Dupa 54 de ani, numarul „educatie”, „financiar, bancar”, „administratie publica si
diagnosticarilor a scazut. Acest tipar a fost similar in cazul aparare”, procentul celor care au declarat ca principala
ambelor sexe. problema afectiunile osteomusculare, este relativ scazut.
Totusi, chiar si in aceste sectoare, problemele osteomusculare
Mai mult de 80% din bolile profesionale au aparut in reprezinta un procent importanta din totalitatea problemelor
randul muncitorilor cu urmatoarele profesii: mestesugari si de sanatate legate de munca (35% pana la 49%).
comertul adiacent (41%), instalatii, operatori utilaje/masini,
asamblare (21%) si muncitori cu ocupatii elementare (19%). Atat in cazul firmelor mici (< 10 angajati) cat si in cazul
Acest clasament al profesiilor nu a inregistrat modificari intre firmelor mari, problemele osteomusculare constituie un
2001 si 2007. procent important din totalul problemelor de sanatate legate
de munca. Afectiunile osteomusculare au totusi, o incidenta
Cel mai mare procent al bolilor profesionale s-a regasit in mai mare in cazul firmelor mici.
sectoarele „industrie prelucratoare” (38%), „constructii”
(13%), „comert, servicii” (7%) si „sanatate si asistenta Pentru aproximativ trei sferturi dintre persoanele care lucreaza
sociala” (5%). In cazul barbatilor, bolile profesionale au sau au lucrat anterior, problemele osteomusculare au avut
aparut mai des in sectoarele „industrie manufacturiera” si ca efect limitari partiale sau considerabile ale abilitatilor de a
„constructii”, in timp ce in cazul femeilor bolile profesionale desfasura activitati cotidiene, la munca sau in afara muncii.
au fost semnalate mai des in sectoarele „comert, servicii” Aproape una din cinci persoane care au declarat afectiunile
si „sanatate si asistenta sociala”. Clasamentul privind osteomusculare ca fiind cele mai importanate probleme de
incidenta bolilor profesionale pentru deferitele sectoare a sanatate legata de munca, a suferit limitari considerabile ale
ramas relativ neschimbat de-a lungul anilor. Totusi, numarul abilitatilor. In cazul persoanelor angajate, limitarile au fost
bolilor profesionale din sectorul „industriei manufacturiere” mai putine, comparativ cu grupul persoanelor care lucreaza
a inregistrat o oarecare descrestere, in timp ce in alte trei sau au lucrat anterior. Pentru persoanele angajate, procentul
sectoare numarul a crescut usor. celor care au suferit limitari partiale datorate problemelor de
sanatate legate de munca, a fost de 54%, iar procentul celor
Aproape 25% din bolile profesionale recunoscute au drept care au suferit limitari considerabile a fost 19%.
consecinta incapacitatea totala de munca.
In directa legatura cu limitarile abilitatilor de a desfasura
Problemele osteomusculare activitati cotidiene si concediile medicale acordate pentru
61% dintre persoanele cu probleme de sanatate legate de probleme osteomusculare au fost frecvente (LFS 2007). In
munca, in ultimele 12 luni ale anului 2007, au indicat ca total, 61% din persoanele a caror principala problema de
principala problema afectiunile osteomusculare. sanatate a fost o afectiune osteomusculara, au beneficiat de
concediu medical.
Din totalul angajatilor de sex masculin, 62% au declarat
ca afectiunile osteomusculare au fost principala problema Stres, depresii, anxietate
de sanatate legata de munca, comparativ cu 59% in cazul In total, 14% dintre persoanele cu probleme de sanatate
angajatilor de sex feminin. legate de munca au declarat ca stresul, depresiile si
anxietatea sunt cele mai importante afectiuni suferite (LFS
Contributia afectiunilor osteomusculare la totalitatea 2007). De aceea, dupa problemele osteomusculare, aceste
problemelor de sanatate legate de munca, este diferita probleme sunt cel mai des semnalate ca fiind cele mai
pentru fiecare sector de activitate. Cel mai mare procent se serioase probleme de sanatate legate de munca. Studiul

EWCS7 arata ca, dupa durerile cronice de spate, durerile problema de sanatate legata de munca, persoanele angajate
musculare si oboseala cronica, stresul a fost cel mai des in firmele mari (cu mai mult de 10 angajati), mai des decat
amintit. Anxietatea a fost mai putin raportata, compartativ cu persoanele angajate in firmele mici (sub 10 angajati) .
stresul, dar relevanta ei este substantiala.
Conform modulului ad hoc al LFS din 2007, SDA au dus la
Datorita contributiei importante la totalul problemelor de limitari ale abilitatilor de a desfasura activitati cotidiene la
sanatate legate de munca, stresul, depresiile si anxietatea munca sau in afara muncii. Dintre persoanele care au indicat
vor fi analizate mai detaliat in prezentul subcapitol. SDA ca fiind cea mai importanta problema de sanatate
legata de munca, 44% au raportat limitari partiale si 24%
Stresul, depresiile si anxietatea (SDA), ca cea mai importanta limitari considerabile. Se poate concluziona ca procentul
problema de sanatate legata de munca, au fost indicate cel persoanelor cu SDA care au suferit limitari partiale a fost mai
mai des de angajatii de sex feminin (17%), decat de angajatii mic decat cel al persoanelor cu probleme osteomusculare
de sex masculin (13%), conform LFS 2007. Totusi, EWCS cu acelasi tip de limitari (44% fata de 53%), dar mai
8
2005 (Cercetarea Europeana a Conditiilor de Munca) mare in cazul limitarilor considerabile (24% fata de 21%).
arata ca atunci cand evaluarea nu s-a facut in functie de Rezultate similare s-au inregistrat in cazul studierii categoriei
importanta problemei de sanatate, barbatii au indicat stresul persoanelor angajate in momentul cercetarii, mai putin in
putin mai des decat femeile, iar anxietatea a fost indicata in ceea ce priveste limitarile considerabile, unde procentul
mod egal de ambele sexe. persoanelor angajate, cu SDA, care au declarat limitari
considerabile a fost mai mic, 18%.
In cazul angajatilor de ambele sexe, procentul celor care au
indicat SDA ca cea mai importanta problema de sanatate Concediul medical datorat SDA, ca cea mai importanta
legate de munca, a fost mai mare in cazul categoriei de problema de sanatate legata de munca, a fost acordat in
varsta 25-44 de ani (LFS 2007). 59% din cazuri, conform LFS 2007.
Conform LFS 2007, incidenta stresului, depresiilor si Problemele auditive

anxietatii (SDA) este diferita in randul sectoarelor de Au reprezentat cea mai importanta problema de sanatate
activitate. Procentul SDA a fost cel mai mare in sectoarele legata de munca pentru 1.4% dintre persoanele cu probleme
„invatamant, educatie” (27%), „financiar, bancar” (25%), de sanatate legate de munca. Conform studiului EWCS
„administratie publica si aparare” (24%) si „imobiliare, 2005, 7.3% dintre angajati au raportat probleme auditive.
inchirieri, afaceri” (22%). Atat studiul LFS cat si studiul EWCS au aratat ca problemele
auditive au aparut mai des in cazul barbatilor.
Dintre diferitele categorii de angajati, cei calificati care
desfasoara activitati non manuale au indicat cel mai des Pierderea auzului – consecinta a zgomotului, este una
SDA ca cea mai importanta problema de sanatate legata de dintre cele mai importante boli profesionale recunoscute,
munca (26%), urmati de cei slab calificati ce executa activitati conform raportului EU OSHA. Sectoarele in care expunera
non manuale (19%), si de cei necalificati sau slab calificati la zgomot recunoscuta poate cauza pierderea auzului
(8%) si calificati (5%) care presteaza munci manuale (LFS sunt: „agricultura, silvicultura, pescuit”, „minerit”, ”energie,
2007). furnizare apa”, „industria prelucratoare” si „constructii”. In
afara expunerii la zgomot, o alta cauza care poate afecta
Conform LFS 2007, au indicat SDA ca cea mai importanta auzul este si expunerea la solventi chimici, efect ce pare a
fi subestimat.
7 EuroStat 2005
8 Cercetarea Europeana a Conditiilor de Munca

Lucratorii care au raportat cele mai multe probleme auditive a desfasura activitati cotidiene si la concedii medicale lungi,
au fost cei care, de asemenea, au raportat expunere la procentul muncitorilor care vor inregistra aceste consecinte
zgomote puternice. Totusi, expunerea la zgomot nu a complementare ale afectiunilor ar putea creste.
inregistrat o crestere notabila.
Afectiuni dermatologice
Studiul LFS din 2007 a stabilit ca afectiunile dermatologice
au reprezentat 1.3% din totalul problemelor de sanatate
legate de munca indicate ca fiind cele mai serioase.
Afectiunile dermatologice se regasesc printre cele mai
intalnite boli profesionale recunoscute. Incidenta cea mai
mare a bolilor de piele recunoscute ca fiind profesionale
o are sectorul „minerit”, urmat de „industria prelucratoare”
si „constructii”. Lipsa unei definitii clare, la nivel european,
a bolilor profesionale de piele este, de asemenea, un
impediment in colectarea de date epidemiologice de inalta
calitate. Totusi, toate studiile au avut aceeasi tendinta de a
sugera o subestimare, dar si o crestere regulata, a frecventei
8.6% din respondentii din UE 27 au
si gravitatii afectiunilor dermatologice observate, in mod suferit de probleme de sanatate legate de
special pentru iritatii, cancere de piele si, mai presus de munca
toate, alergiile de origine chimica. Aproape 60% dintre respondenti cu
probleme de sanatate legate de munca au
Probleme ale sistemului respirator indicat afectiunile osteomusculare ca fiind
Din studiul LFS din 2007, 5.2% dintre persoanele cu probleme cele mai serioase probleme
de sanatate legate de munca care muncesc sau au muncit 14% dintre respondenti au indicat ca
anterior, au indicat problemele respiratorii si pulmonare ca fiind de importanta majora afectiunile legate
de stres, depresii si anxietate
fiind cele mai importante probleme de sanatate legate de
munca. In acest studiu, barbatii au indicat mai des decat Persoanele cu studii superioare au
raportat mai putine probleme de sanatate
femeile problemele respiratorii sau pulmonare ca principala
legate de munca (7.3%) decat persoane-
problema de sanatate legata de munca (6.0% fata de 4.3%). le cu studii medii (8.9%) si studii primare
(8.9%)
Previziunile privind cresterea numarului de femei pe piata De doua ori mai multi barbati decat fe-
fortei de munca, imbatranirea fortei de munca si schimbarile mei au fost inregistrati cu boli profesionale
sectoriale si ocupationale vor influenta incidenta problemelor Dupa varsta de 54 de ani, numarul diag-
de sanatate legate munca in randul muncitorilor din Uniunea nosticarilor de boli profesionale a scazut
Europeana. 7.3% dintre angajati au raportat proble-
me auditive
Imbatranirea fortei de munca poate, de asemenea, sa aiba 5.2% dintre persoanele cu probleme
ca rezultat o crestere a procentului celor care au una sau de sanatate legate de munca au indicat
problemele respiratorii si pulmonare ca fiind
mai multe probleme de sanatate legate de munca. Avand
cele mai importante probleme de sanatate
in vedere ca muncitorii in varsta cu probleme de sanatate legate de munca
legate de munca sunt predispusi la limitari ale abilitatilor de

5. Expunerea la factori de risc
Factorii de risc fizici Factorii de risc psihosociali
In UE 27, 40.7% dintre muncitori au raportat expuneri care Conform studiului LFS din 2007, in UE 27, 27.9% dintre
le-au afectat sanatatea, acestui procent corespunzandu-i un muncitori au declarat expuneri la factori de risc care le-
numar de 81.2 milioane persoane. In studiul LFS 2007, 17% au afectat stabilitatea psihica, numarul corespunzator
dintre muncitori au declarat expunerea la pozitii de munca procentului fiind de 55.6 milioane de persoane. Factorii de risc
fortate, miscari repetitive sau manipularea de greutati, 10% indicati mai des ca fiind cei mai importanti, au fost: presiunea
expunere la riscuri de accidentare, 8% expunere gaze, fum, timpului si suprasarcinile de munca (23%), hartuirea (2.7%)
praf, chimicale, iar 5% expunere la zgomot sau vibratii. si violenta sau amenintarea cu violenta (2.2%).
Rezultatele EWCS au aratat ca expunerea pentru cel putin un

sfert din timpul de lucru la pozitii obositoare sau dureroase,
a fost raportata de 45% dintre muncitori, manipularea de
greutati a fost raportata de 35% si deplasarea de persoane
de 8% dintre muncitori. Alti factori de risc fizici la care
muncitorii au declarat ca au fost expusi pentru cel putin un
sfert din tipul de lucru au fost: zgomotul (30%), vibratiile
(24%), fumul de tigara (20%), fum, praf, mirosuri neplacute
(19%) si vapori/abur (6%).
17% dintre muncitori au declarat ca

factori de risc fizici: expunerea la pozitii de
munca fortate, miscari repetitive sau mani-
pularea de greutati
10% dintre muncitori au declarat ca
factori de risc fizici expunerea la riscuri de
accidentare
8% dintre muncitori au declarat ca fac-
tori de risc fizici expunere la gaze, fum,
praf, chimicale, iar 5% expunere la zgomot
sau vibratii
27.9% dintre muncitori au declarat
expuneri la factori de risc care le-au afectat
stabilitatea psihica, dintre care: presiunea
timpului si suprasarcinile de munca (23%),
hartuirea (2.7%) si violenta sau ameninta-
rea cu violenta (2.2%)

6. Contributia strategica: Strategii comunitare
privind sanatatea si securitatea la locul de munca
Grupul consultativ a jucat un rol cheie in elaborarea primului substantelor chimice (Registration, Evaluation, Authorization
program de actiune al Comunitatilor europene in domeniul of Chemicals), care a intrat in vigoare in data de 1 iunie
sanatatii si securitatii la locul de munca (1978-1982), orientat 2007 in cele 27 de State membre, se inscrie de asemenea
fiind mai ales spre cauzele accidentelor de munca si bolilor in cadrul strategiei comunitare mentionate privind sanatatea
profesionale. Al doilea program (1983-1987) s-a axat pe si securitatea la locul de munca. Acest nou regulament, care
formare, informare, statistici si cercetare. Al treilea program constituie un avans istoric in domeniul prevenirii riscului
(1988-1992) s-a axat pe aspectele sociale ale dezvoltarii chimic, permite consolidarea protectiei sanatatii umane si a
pietei interne si programul comunitar (1996-2000) pe mediului inconjurator datorita identificarii mai rapide si mai
impactul unei rapide evolutii a formei de lucru ca urmare a exacte a celor mai periculoase substante chimice, care pot
tehnologiilor informatice. provoca cancer pe motive de munca, sterilitate masculina
sau feminina sau aparitia mutatiilor genetice si a anomaliilor
Agenda Sociala Europeana adoptata in anul 2000 a genetice.
favorizat o abordare comunitara mai strategica a sanatatii
si securitatii la locul de munca, cu scopul de a consolida, Strategia comunitara pentru perioada 2007-2012
adapta si, daca ar fi necesar, de a simplifica normele 10
urmeaza aceiasi pasi ca si strategia anterioara. Obiectivul
existente. De asemenea un alt scop a fost acela de a principal al strategiei comunitare pentru perioada 2007-
promova aplicarea legislatiei in cazul IMM-urilor, tinandu- 2012 continua sa fie o reducere continua, durabila si
se cont de caracteristicile sale speciale printr-un program omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
specific si, incepand cu anul 2001, de a realiza schimburi in special prin definirea si implementarea strategiilor
de bune practici si colaborare intre institutiile de inspectie a nationale in baza unei evaluari exacte a situatiei nationale,
muncii. prin imbunatatirea si simplificarea legislatiei existente,
completand-o cu instrumente neangajante, cum ar fi bunele
Strategia comunitara 2002-2006 a adoptat o abordare practici, campaniile de sensibilizare, o mai buna informare si
globala a bunastarii in munca. S-a pus accent pe consolidarea formare. Comisia considera ca obiectivul global in aceasta
unei culturi de prevenire a riscurilor, pe combinarea de perioada ar trebui sa fie reducerea cu 25 %, pentru 100.000
instrumente politice variate si pe constituirea de asociatii de lucratori, a numarului de accidente de munca in UE-27.
intre toate partile pe care le afecteaza problema sanatatii si a
securitatii. Strategia si-a propus sa demonstreze ca o politica
sociala ambitioasa reprezinta un factor de competitivitate si
ca, in sens invers, lipsa politicii genereaza costuri pentru
economii si societati.
Adoptarea regulamentului REACH9, sistemul integrat
de inregistrare, evaluare, autorizare si restrictionare a
9 Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 18 decembrie

2006, cu privire la inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor si prepara-
telor chimice (REACH), prin care se creeaza Agentia Europeana pentru Substante si Preparate Chi-
mice, se modifica Directiva 1999/45/CE si se deroga Regulamentul (CEE) nr. 793/93 al Consiliului
si Regulamentul (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum si Directiva 76/769/CEE a Consiliului si 10 Imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii: strategia comunitara pentru sanatate si
Directivele 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei. http://eur-lex.europa. securitate la locul de munca (2007-2012): http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.
eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32006R1907:ES:NOT do?uri=COM:2007:0062:FIN:ES:DOC

Strategia comunitara pentru perioada 2007-2012 propune urmatoarele obiective principale:
Garantarea unei corecte aplicari a legislatiei UE;
Sprijinirea IMM-urilor in aplicarea legislatiei in vigoare;
Adaptarea cadrului juridic la evolutia lumii muncii si simplificarea acestuia, cu implicarea activa a IMM-
urilor;
Stimularea dezvoltarii si punerii in practica a strategiilor nationale;
Stimularea schimbarilor de comportament a lucratorilor si incurajarea angajatorilor in sensul adoptarii
unei abordari favorabile sanatatii;
Elaborarea de metode pentru identificarea si evaluarea noilor riscuri potentiale;
Imbunatatirea controlului progreselor obtinute;
Promovarea sanatatii si securitatii pe scara internationala.

7. Studii de caz
In cele ce urmeaza va prezentam cateva initiative SSM pentru industria alimentara din diverse state UE.
Numele proiectului Program de implicare a angajatilor in evaluarea riscurilor

Locatie implementare Lituania
Parteneri Mars Lietuva
Detalii activitati Includerea in Programul anual al firmei si formarea personalului in sanatatea si securitatea
in munca
Mai mult de un an fara un singur accident la locul de munca.
Au fost inregistrate peste 130 de imbunatatiri ale locului de munca, au fost eliminate peste
2000 de discrepante si au fost prevenite posibilele accidente.
Participare sporita a personalului la activitatea de sanatate si securitate (incepand din
2007, au fost scrise peste 300 de formulare EPP- Evenimente potential periculoase)
Reputatie sporita a companiei si mediu de lucru imbunatatit.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/programme-for-the-involvement-of-associates-in-
risk-assessment/ProgrammeforheinvolvementofassociatesLT_05.pdf
Numele proiectului Reducerea riscului de alunecare intr-o fabrica de preparare a alimentelor

Locatie implementare Marea Britanie
Parteneri Tulip Foods Ltd
Detalii activitati Metoda de curatare a podelei a fost schimbata pentru a include utilizarea de substante
chimice pentru curatarea grasimii si unsorii.
Utilizarea stropitorilor si a unor doze mici si precise de substante chimice au permis redu-
cerea la minim a riscului de contaminare alimentara din cauza chimicalelor.
Angajatii responsabili cu igiena au folosit raclete pentru indepartarea reziduurilor insem-
nate, asa cum facusera si pana atunci, dupa care au stropit cu substante chimice pe podea,
au frecat si au raschetat, eliminand reziduurile intr-un canal de scurgere.
A fost organizat un curs de instruire bazat pe ghidul HSE privind alunecarile si impiedica-
rile pentru a informa intregul personal in legatura cu gravitatea alunecarilor, impiedicarilor si
caderilor si pentru a-i notifica asupra noului protocol de curatare. Reprezentantii Comitetului
consultativ mixt din ambele schimburi monitorizeaza starea pardoselii si prezinta rapoarte la
intrunirile bilunare.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/reducing-the-risk-of-slipping-in-a-food-processing-
plant-ro/view

Numele proiectului Promovarea sanatatii la locul de munca in brutarii
Locatie implementare Germania
Parteneri Federal Institute for Safety and Health, Germany
O retea de profesionisti in SSM
Detalii activitati Obiectivul principal a fost de a dezvolta si testa urmatoarele produse in cadrul unei retele
de profesionisti in domeniul sanatatii si muncii si cu asistenta acestora:
Un set de cursuri pe teme de munca si sanatate pentru tineri patisieri in cadrul formarii
profesionale a acestora si pentru maestri patisieri.
Un caiet pe teme de sanatate si munca in meseria de patisier care ofera informatii privind
pericolele si riscurile pentru sanatate si controlul acestora.
Un raport privind concediul medical in meseria de patisier.
Diferite liste de verificare pentru autoevaluarea potentialelor riscuri. Programul de formare
a fost dezvoltat de Institutul Federal pentru Securitate si Sanatate si a fost oferit de partenerii
de retea care asigura instruire pentru brutarii.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/workplace-health-promotion-in-bakeries-gesunde-
unternehmen-und-gesunde-beschaftigte-im-backereigewerbe-ro/view
Numele proiectului Evaluarea riscurilor biologice in industria de prelucrare a carnii din Bretania
Locatie implementare Franta
Parteneri Caisse Regionale d’Assurance Maladie
CRAM Institut National de Recherche et de Securite INRS
Comite d’Hygiène, de Securite, et des Conditions de Travail CHSCT
Detalii activitati doua vizite la patru unitati;
analizarea locurilor de munca prin fise ale locatiilor si afisaje video;
interventie a specialistilor intr-o fabrica de prelucrare a carnii.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/evaluation-of-biological-risks-in-the-meat-
processing-industry-in-brittany-ro/view
Numele proiectului Munca sigura intr-un mediul multicultural

Parteneri Northwest Food Alliance; Greencore Group; Uniq plc
Greencore Sandwiches; Tulip UK Ltd; Improve Ltd
Health & Safety Executive; Northern Foods; Eversheds
Detalii activitati Dezvoltarea unui Cod de bune practici privind implicatiile SSM intr-un mediu de lucru
multicultural
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/working-safely-in-a-multicultural-food-and-drink-
industry/view

Numele proiectului Management SSM in industria zaharului- British Sugar
Parteneri British Sugar
Detalii activitati Crearea de echipe pentru standarde de calitate
Formare pt manageri in SSM
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/osh-leadership-refined-at-british-sugar/view
Numele proiectului Siguranta in industria carnii

Locatie implementare Danemarca
Parteneri Danish Meat Industry’s Working Environment Committee
Detalii activitati Crearea parteneriatelor cu serviciile publice de SSM, cu partenerii social si principalii
angajatori
Elaborarea unui studiu privnd muncitorii tineri cu mai putin de 1 an de experienta profesio-
nala
Introducerea unui modul obligatoriu de formare de 20 de ore, urmat de sesiuni individuale
pe teme ergonomice
Crearea de grupuri de lucru pe tema SSM
Introducerea unui modul special denumit “Take good care of me” (“Ai grija de mine”)
destinat lucratorilor din grupuri etnice minoritare, incluzand informatii pentru angajatori privind
formarea angajatilor
Distribuirea de pliante si brosuri pe tema SSM
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/meat-sector-safety/view
Numele proiectului Sanatatea spatelui la Katjes

Locatie implementare Germania
Parteneri Katjes
Detalii activitati Instruirea muncitorilor din productie pe tema sanatatii la locul de munca
Adaptarea ergonomica a locurilor de munca
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/back-health-at-katjes/view
Numele proiectului “Reteta pentru siguranta”- securitatea muncii in industria almentara

Parteneri Health and Safety Executive
Detalii activitati Elaborarea de ghiduri SSM in diferite subsectoare ale industriei alimentare
Seminarii si targuri
Materiale de informare si publicitate
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/the-recipe-for-safety-safety-at-work-in-the-food-and-
drink-industry/view

Numele proiectului NFHSA- Eticheta nationala pentru igiena, siguranta si atitudine
Locatie implementare Franta
Parteneri UFFEB (Union des fabricants français d’equipements pour la boulangerie et la patisserie)
Detalii activitati Acordarea acestei etichete pentru fabricile din sectorul de panificatie, in urma studierii
conditiilor acustice, dimensionale, ergonomice, de igiena, termice, electrice.
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/nfhsa-national-label-for-hygiene-safety-and-aptitude-
for-use/view
Numele proiectului Securitate interactiva in industria zaharului- Leonardo Da Vinci

Locatie implementare UE - 11 tari
Parteneri parteneri social din industria zaharului din 11 tari UE
Comitetul European al Producatorilor de Zahar (CEFS)
Federatia Europeana a Sindicatelor din Alimentatie (SETA-UITA)
Detalii activitati Dezvoltarea unui instrument de formare in domeniul securitatii. Disponibil in 11 limbi, a
fost utilizat in cadrul fabricilor de zahar din UE. Axat pe comportamentul uman, a avut ca
obiectiv imbunatatirea semnificativa a securitatii fabricilor de zahar si reducerea la minim a
accidentelor de munca.
Contact -
Numele proiectului Codul de bune practici in industrie

Locatie implementare Spania
Parteneri FIAB, UGT, CCOO
Detalii activitati S-a semnat un Acord pentru incurajarea formarii, angajarii, calificarilor profesionale si prevenirii
riscurilor profesionale. Obiectivul principal al Codului este acela de a oferi un instrument care
sa ajute in procesele de implementare si management al prevenirii riscurilor profesionale in
cadrul intreprinderilor din sectorul agroalimentar. Codul reuneste un ansamblu de norme si
recomandari prin care intreprinderile din Sectorul Alimentar, afiliate voluntar la acesta, opteaza
pentru o conducere a intreprinderii orientata spre promovarea securitatii in munca si prevenirea
riscurilor profesionale si integrarea prevenirii riscurilor profesionale in sistemul general de
conducere a intreprinderii. Codul stabileste, in special, un decalog de bune practici
Contact http://www.fiab.es/archivos/documentoAutor/documentoautor_20090313104051.pdf

Numele proiectului Ghid de Prevenire a riscurilor profesionale in Industria Conservelor Vegetale
Parteneri AGRUCON (Gruparea Spaniola a Fabricantilor de Conserve Vegetale)
FTA-UGT
CCOO
Detalii activitati Ghidul prezinta riscurile specifice care por aparea pe durata procesului de productie, originea
lor si acele masuri preventive necesare pentru a impiedica aparitia acestora. Data fiind
variabilitatea proceselor in sectorul Conservelor, ghidul s-a bazat pe procesul de conservare
a rosiilor, desi riscurile si legislatia in materie pot fi aplicate la orice tip de conserva.
Ghidul identifica schema proceselor si riscurile profesionale implicate de fiecare proces,
originea lor si masurile preventive, precum si o serie de modele de munca sigura adresate
lucratorilor.
Contact www.prevencionlaboral.org/pdf/Guias
Numele proiectului Initiativa la nivelul Comunitatilor Autonome: Regiunea Murcia

Parteneri Consiliul Consultativ Regional de Formare profesionala
Inspectoratul Scolar, de Formare Profesionala si Educatie a Persoanelor Adulte din Regiunea
Murcia
Institutul Securitatii si Sanatatii in Munca
Detalii activitati Publicarea unei serii de manuale de baza care se ocupa cu prevenirea riscurilor profesionale,
pentru fiecare familie profesionala. In 2010 s-a publicat un manual pentru industria
alimentara, destinat in primul rand subsectoarelor industriei carnii, elaborarii si conservarii
pestelui, pregatirii si conservarii fructelor si legumelor, industriei laptelui, fabricarii produselor
de panificatie si de amidon, produselor pentru hrana animalelor, fabricarii produselor
alimentare, industriei bauturilor si tutunului. Manualul identifica principalele riscuri, descrie
atitudinile care trebuie adoptate in caz de accident, informeaza cu privire la semnalizare, la
planurile de autoprotectie in situatii de urgenta si la normativa in materie.
Contact http://www.sefcarm.es/neweb2/servlet/integra.servlets.BlobNoContenido?IDCONTENIDO=52
36&TABLA=PUBLICACIONES_TEXTO&IDTIPO=246&RASTRO=c$m9983,12510,19559&CA
MPOCLAVE=IDTEXTO&VALORCLAVE=579&CAMPOIMAGEN=TEXTO&ARCHIVO=Texto+C
ompleto+1+Manual+b%E1sico+de+prevenci%F3n+de+riesgos+laborales+para+la+familia+pr
ofesional+Industrias+Alimentarias.pdf
Campaniile dezvoltate de OSHA la nivel european, au fost implementate prin intermediul Punctelor Focale din fiecare stat
membru. Pentrru ca cele dezvoltate pe teritoriul Romaniei vor fi detaliate in capitolul urmator, ne rezuma doar la enumera
campaniile europene ale OSHA:

Nume campanie Site Web
2010 - 2011: Safe Maintenance http://osha.europa.eu/en/campaigns/hw2010/about
2008 - 2009: Risk Assessment http://osha.europa.eu/en/campaigns/hw2008/
European week 2007: Lighten the Load, Musculoskeletal http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2007/
disorders (MSDs)
European week 2006: Young people http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2006/
European week 2005: Stop that noise http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2005/
European week 2004: Building in safety http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2004/
European week 2003: Dangerous substances, handle with care http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2003/
European week 2002: Working on stress http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2002/
European week 2001: Success is no accident http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2001/
European week 2000: Turn your back on musculoskeletal http://osha.europa.eu/en/campaigns/ew2000/
disorders
Tabel 3
ACTIVITATI PROIECT www.riscurizero.ro
transnationale
Campanie de
IInformare si
Informare si
Investigare
promovare
preventive
publicitate
sectoriala
Activitat ti
PROIECT/CAMPANIE
a culturii
formare
1 Program de implicare a angajatilor in evaluarea riscurilor
2 Reducerea riscului de alunecare intr-o fabrica
de preparare a alimentelor
3 Promovarea sanatatii la locul de munca in brutarii
4 Evaluarea riscurilor biologice in industria de prelucrare
a carnii din Bretania
5 Munca sigura intr-un mediul multicultural
6 Management SSM in industria zaharului - British Sugar
7 Siguranta in industria carnii
8 Sanatatea spatelui la Katjes
9 “Reteta pentru siguranta”- securitatea muncii in industria alimentara
10 NFHSA- Eticheta nationala pentru igiena, siguranta si atitudine
11 Securitate interactiva in industria zaharului - Leonardo Da Vinci
12 Codul de bune practici in industrie
13 Ghid de Prevenire a riscurilor profesionale
in Industria Conservelor Vegetale
14 Initiativa la nivelul Comunitatilor Autonome: Regiunea Murcia
Tabel 4

8. Concluzii
La finalul acestui material, este necesar a se preciza ca De asemenea, insecuritatea locului de munca si problemele
tendintele prognozate au avut ca referinta de baza situatia personale ale angajatilor datorate evolutiei socio-economice,
economiei europene la nivelul anului 2007 (pentru tema sunt factori de stres care pot avea consecinte notabile
accidentelor de munca si a bolilor profesionale) si evolutia asupra sanatatii si securitatii muncii. De exemplu cresterea
ascendenta a acesteia, estimata pentru perioada urmatoare. numarului de accidente de munca datorate pierderii
Recesiunea economica ce a urmat, impune un nou studiu al controlului, neatentiei sau lipsei de concentrare. Combinarea
situatiei securitatii si sanatatii muncii la nivel european. factorilor de stres amintiti mai sus cu expunerea la alti factori
de risc psihosociali prezenti la locul de munca poate duce
In lipsa unor date recente ale institutiilor mai sus amintite, se si la o crestere a numarului de persoane cu probleme de
poate face doar o prognoza simpla a evolutiei pietii muncii si sanatate care le afecteaza stabiliatea psihica/mentala.
a problemelor de securitate si sanatate in munca care deriva
din aceasta evolutie. Diminuarea numarului de angajati din anumite sectoare,
un fapt evident chiar si fara a avea date statistice, va
Cresterea somajului ar putea conduce la o crestere a duce cu siguranta la o crestere, peste cea prognozata in
procentului celor cu probleme de sanatate legate de munca studiu, a numarului de cazuri de expunere la factorii de risc
din categoria studiata de LFS, cea a persoanelor care „intensitatea/ritmul muncii” si „suprasarcini de munca” si,
muncesc sau au muncit anterior. implicit, la o crestere a numarului de probleme de sanatate
cauzate de aceste expuneri.
Singurul aspect care pare a fi neschimbat, este cresterea
numarului de femei pe piata muncii si in special, conform Totusi, asa cum s-a specificat mai sus, este doar o analiza
datelor sociologice, a numarului de femei absolvente de simpla si neexhaustiva, neconfirmata de date oficiale
studii superioare. Deoarece categoria angajatilor cu studii si bazata doar pe deductii logice si pe realitatile socio-
superioare este cea mai expusa factorilor de risc psihosociali, economice actuale din Uniunea Europeana.
iar, in particular, angajatii de sex feminin au raportat mai des
decat barbatii expuneri la aceasta categorie de riscuri, este
de asteptat o crestere substantiala a numarului de expuneri
si implicit, o crestere a numarului de probleme de sanatate,
consecinte ale acestor riscuri.

Analiza diagnostic in materie de securitate
si sanatate in munca in Romania
9. Introducere si premise
9.1 Cadrul general
Trecem printr-o realitate economica dificila, in care atat Segmentul de Securitatea si sanatatea in munca (SSM)
angajatii cat si angajatorii pot fi tentati sa puna performanta prezinta avantaje pentru intreprinderi, pe langa faptul
economica mai presus decat propia bunastare, sa creeze ca reprezinta o obligatie juridica si sociala a acestora.
sau sa pastreze un post de munca indiferent de costuri, chiar Intreprinderile considera ca segmentul de SSM previne
cu pretul sanatatii, reducand la minimum orice investitie accidentele de munca si imbolnavirile profesionale, dar
care, in opinia lor, nu genereaza valoare adaugata. Si din constituie, de asemenea, un element esential al succesului
nefericire, in foarte multe intreprinderi, domeniul securitatii si lor, prin cresterea eficientei lucratorilor si implicit, a calitatii
sanatatii muncii este ultimul pe lista prioritatilor investitionale. produselor alimentare11.
Fig. 4 - Avantajele SSM
11 OSHA, Facts 77

Orice agent economic poate vedea cu usurinta avantajele Inclusiv datele de la Eurostat au o veridicitate ce poate fi
investirii in segmentul de SSM. La nivelul lor de baza, pusa sub semnul intrebarii, datorita conceptelor si cauzelor
investitiile pot creste competitivitatea, profitabilitatea si diferite ce sunt inregistrate ca accidente de munca in diferite
motivatia angajatilor. Un sistem de management a SSM este tari ale UE.
o parghie eficienta de reducere si prevenire a accidentelor si
a bolilor profesionale
9.2 Structura studiului
Securitatea si sanatatea in munca:
sprijina afirmarea responsabilitatii sociale a organizatiei Acest raport de cercetare este organizat in 4 parti principale.
protejeaza si imbunatateste imaginea de marca si va- Prima parte este adresata intelegerii realitatii sanatatii si
loarea de marca securitatii in munca in Romania, continand date statistice
ajuta la cresterea (sau chiar maximizarea) productivitatii despre structura fortei de munca, accidentele si bolile
lucratorilor profesionale. Astfel ne este prezentata de la inceput
creste devotamentul salariatilor fata de organizatie imaginea SSM cu care se confrunta Romania. Pornind de
dezvolta o forta de munca mai competenta si mai sana- la aceste realitati, au fost dezvoltate politici guvernamentale
toasa in domeniu, menite sa raspunda problemelor identificate
reduce costurile si perioadele de intrerupere a activitatii in teritoriu. Acestea ne sunt prezentate in partea a doua
permite organizatiilor sa raspunda asteptarilor clientilor in a studiului, prin detalierea Strategiei nationale privind
materie de SSM securitatea si sanatatea in munca. Politicile in domeniu
incurajeaza forta de munca sa ramana activa mai mult sunt sprijinite in implementare de programe, proiecte si/
timp12.
sau campanii, o selectie a acestora fiindu-ne prezentata
in partea a treia. Ultima parte este dedicata concluziilor ce
Este important sa evidentiem faptul ca este foarte dificil sa
reies in urma parcurgerii intregului proces de documentare.
analizam in mod obiectiv datele statistice disponibile privind
accidentele de munca, datorita incoerentei intre informatiile
oferite de Institutul National de Statistica, si cea a Ministerului
Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.
12 OSHA, Facts 77

10. Muncind in Romania
10.1 Structura fortei de munca cat si comunitar, care sa asigure consultarea partenerilor
sociali in luarea deciziilor economico-sociale cele mai
10.1.1 Definitie importante.
Resursele de forte de munca una din activitatile economie Forta de munca poate fi inclusa in categoriile:
reprezinta: totalul populatiei nationale (include: populatia pe gen si varsta de pensionare, astfel:
care dispune de ansamblul in varsta de munca, apta de (2001- 2009):
capacitatilor fizice si a lucra, precum si persoanele 16- 57 ani pentru femei,
intelectuale care ii permit sa sub si peste varsta de munca 16- 62 ani pentru barbati13,
desfasoare o munca utila in aflate in activitate). anul 2010- 2011 :
16-58 pentru femei si 16-63 pentru barbati,
16-59 ani femei, respectiv barbati 16-64 ani14.
10.1.2 Politica de ocupare a fortei de munca
pe regiuni de dezvoltare
Aceasta acopera domenii variate, cum ar fi: legislatia muncii, Resursele de munca pe regiuni de dezvoltare, mii pers., INS
egalitatea de sanse intre barbati si femei, protectia muncii,
protectia sociala, eliminarea excluderii sociale si lupta
13 Legea nr.19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
impotriva discriminarii, crearea unui sistem de dialog social sociale
functional atat la nivel de intreprindere, de ramura, national, 14 INS, FOM101A - Resurse de munca pe sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,
Definite
Regiuni 2008 2009 2010 % 2010/2009

TOTAL 13747,4 13875,9 14047,6 1,01
Regiunea NORD-VEST 1730,9 1750,1 1778,4 1,02
Regiunea CENTRU 1637,3 1651,5 1669,4 1,01
Regiunea NORD-EST 2331,8 2356,2 2385,3 1,01
Regiunea SUD-EST 1840,2 1853,7 1867,7 1,01
Regiunea SUD-MUNTENIA 2043,2 2063 2087,8 1,01
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 1510,6 1524,4 1546,8 1,01
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1401,7 1415 1436,9 1,02
Regiunea VEST 1251,7 1262 1275,3 1,01
Tabel 5

In ultima perioada analizata (2010 vs 2009) resursele de Categoriile de persoane active ocupational sunt:
munca au crescut in total cu 1.01%, cea mai mare crestere salariati care lucreaza in una din activitatile economiei
inregistrandu-se in Nord- Vest (1.02%) si in Sud- Vest Oltenia nationale in unitati din sectorul public (integral de stat si pu-
(1.02%), procentul resuselor de munca feminine fiind de blic de interes national), mixt, privat, cooperatist, obstesc;
48,58% (rata distribuita relativ constant intre toate regiunile). patroni - conducatori de unitati private - care utilizeaza
Ocuparea resurselor (raportul, exprimat procentual, dintre pentru realizarea activitatii forta de munca salariata;
populatia ocupata civila si resursele de munca) nu este intr- lucratori pe cont propriu;
un procentaj ridicat, in 2010 situandu-se la 59.6% pe total lucratori familiali neremunerati.
populatie, ocuparea feminina fiind in procent de 57.9%.
Populatia ocupata civila nu cuprinde cadrele militare
si persoanele asimilate acestora, detinutii si salariatii
organizatiilor politice si obstesti
Piata muncii din Romania a suferit dupa 1989 transformari

importante in privinta volumului si structurii principalilor
indicatori de forta de munca. Procesul s-a caracterizat prin
reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, datorita
migratiei fortei de munca si exploziei numarului pensionarilor
pe caz de boala. Desi dupa 1989 a intrat in categoria fortelor
de munca si a persoanelor ocupate generatia boom-ului
natal (1967- 1987), ponderea populatiei ocupate in totalul
populatiei Romaniei s-a prabusit dramatic, in mod deosebit
in perioada de tranzitie (1990- 1999). Dupa o scurta perioada
de redresare a pietei muncii (2000- 2008), criza economico-
Fig. 5 - Resursele de munca pe regiuni de dezvoltare 2010, mii financiara mondiala (in Romania din 2009- prezent), a
pers., INS afectat structura fortei de munca, ducand la degradarea
conditiilor de viata (cresterea TVA, reducerea salariilor din
sistemul bugetar cu 25% si inghetarea angajarilor in sistemul
public, reducerea si anularea scutirilor fiscale pentru tineri,
copii, persoane cu vulnerabilitati sociale, inchiderea unitatilor
Populatia ocupata civila scolare si a unitatilor spitalicesti din mediul rural si localitati
urbane mici si medii, a posturilor de politie din mediul rural,
Conform statisticilor oficiale15, aceasta categorie cuprinde
reducerea dramatica a subventiilor agricole, anularea unor
toate persoanele care au o ocupatie aducatoare de venit,
rute de transport public pe calea ferata si rutiera), o crestere
pe care o exercita in mod obisnuit in una din activitatile
a somajului, o prabusire a sperantei de viata si implicit o
economiei nationale, fiind incadrate intr-o activitate
reducere a populatiei ocupate.
economica sau sociala, in baza unui contract de munca sau
in mod independent (pe cont propriu) in scopul obtinerii unor
In anul 2010 populatia ocupata a atins cea mai mica valoare
venituri sub forma de salarii, plata in natura etc.
din ultimii 3 ani analizati (8371 mii persoane). Datele recent
publicate (2012) ale recensamantului populatiei si locuintelor
au dezvaluit indicatori ce au intors Romania cu 45 de ani in
15 INS, FOM103D - Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiu- urma la datele din 1967.
ne CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Stabilitate in valorile inregistrate se remarca in ultimii 2 ani Cel mai ridicat numar de persoane, asa cum era de asteptat,
in regiunea Centru, cea mai mare scadere fiind in regiunea se regaseste in cadrul categoriei de varsta 35-49 de ani
Sud- Est (la 98.4%). Cea mai mica scadere este in regiunea (primul val al generatiei boom-ului natalitatii generat de
Nord- Est. decretul de interzicere a avorturilor, 1967), aceasta fiind si
singura categorie care a inregistrat cresteri in ultimii 2 ani
analizati (cu 2,54%). Scaderea cea mai mare s-a inregistrat
in categoria celor peste 65 de ani, urmati de tinerii intre 15-
24 (nascuti la sfarsitul anilor 80 si inceputul anilor 90 cand
natalitatea a avut de suferit datorita lipsurilor elementare),
ceea ce arata ca acestora le este cel mai greu sa se mentina
pe piata muncii ca aducatori de venituri.
Statutul profesional al unei persoane ocupate reprezinta

situatia detinuta de o persoana in functie de modul
de obtinere a veniturilor prin activitatea pe care o
desfasoara16, si poate fi:
Salariat (persoana angajata pe baza unui contract de

munca intr-o unitate economica sau sociala, remunerata
Fig. 6 - Populatia ocupata civila, mii pers., INS
pentru activitatea presatata cu un salariu, in bani sau in na-
tura, sub forma de comision etc.). In aceasta categorie intra
Bucuresti- Ilfov este regiunea cu cele mai inalte valori ale si militarii in termen.
populatiei active ocupate, pentru toti cei 3 anii analizati. Patron (persoana care lucreaza in propria sa unitate, si
are angajati unul sau mai multi salariati. Aici intra si patronii
care sunt, in acelasi timp, salariati in intreprinderea proprie,
si titularii de contracte de locatie de gestiune sau de conce-
siune care utilizeaza salariati).
Populatia ocupata pe grupe de varsta Lucrator pe cont propriu (persoana care lucreaza in uni-
tatea proprie sau intr-o afacere individuala, fara a angaja
Grupe de % 2010/ niciun salariat. Aici intra liber profesionistii, intreprinzatorii
2008 2009 2010 independenti, agricultorii individuali sau care lucreaza in
varsta 2009
asociatii agricole, zilierii ocazionali, titularii de contracte de
Total 9369121 9243457 9239390 99,96% gestiune sau de concesiune care nu folosesc salariati etc.).
15 - 24 ani 776112 751825 720409 95,82% Lucrator familial neremunerat (lucreaza intr-o unitate
25 - 34 ani 2514134 2472443 2457336 99,39% economica familiala condusa de un membru al familiei sau o
35 - 49 ani 3530839 3513400 3602704 102,54% ruda, dar nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau
plata in natura)
50 - 64 ani 2061127 2066993 2041559 98,77%
Membru al unei societati agricole sau al unei cooperative
65 ani si neagricole (a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o
486909 438797 417382 95,12%
peste societate agricola constituita conform Legii 36/1991, fie ca
membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau
Tabel 6 - Populatia ocupata pe grupe de varsta, mii pers., INS de credit)17.
16 INS, AMG110S - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe
17 INS, AMG110S - AMIGO - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe

Populatia ocupata pe activitati
Statut profesional Sex 2008 2009 2010 % din total 2010/2009

Total Total 9.369.121 9.243.457 9.239.390 99,96%
Din care: Feminin 4.211.678 4.142.978 4.127.940 44,68% 99,64%
Salariat Total 6.316.873 6.213.037 6.061.467 97,56%
Din care: Feminin 2.849.141 2.797.874 2.741.679 45,23% 97,99%
Patron Total 124.675 131.603 119.014 90,43%
Din care: Feminin 28.624 31.951 28.948 24,32% 90,60%
Lucrator pe cont propriu Total 1.818.184 1.786.111 1.877.808 105,13%
Din care: Feminin 535.080 516.254 532.294 28,35% 103,11%
Lucrator familiar neremunerat Total 1.105.862 1.108.893 1.176.875 106,13%
Din care: Feminin 797.861 795.709 823.723 69,99% 103,52%
Membru al unei societati agricole
Total 3.527 3.814 4.226 110,80%
sau al unei cooperatii
Din care: Feminin 972 1.190 1.296 30,67% 108,91%
Tabel 7 - Populatia ocupata pe activitati, dupa statutul profesional si sexe, mii pers., INS
Cea mai mare crestere s-a inregistrat in ultimii 2 ani analizati in categoria cu statutul professional de Membru al unei societati
agricole sau al unei cooperatii (cu 10.8%), scaderea cea mai mare fiind la categoria Patronilor (9.4%).
Femeile sunt reprezentate cel mai mult in Lucratorii familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai scazuta prezenta fiind in
randul Patronilor si al Lucratorilor pe cont propriu (24, respectiv 28%).
Populatia ocupata pe grupe de ocupatii
Grupe de ocupatii 2008 2009 2010

TOTAL 9.369.121 9.243.457 9.239.390
Membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei
232.733 205.560 183.697
publice, conducatori superiori din unitatile economico - sociale si politice
Specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice 950.216 954.440 999.497
Tehnicieni, maistri si asimilati 859.572 864.108 835.957
Functionari administrativi 450.200 451.106 430.384
Lucratori operativi in servicii, comert si asimilati 944.703 1.016.084 1.042.262
Agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit 2.224.379 2.221.172 2.241.892
Mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal de reglare si
1.527.960 1.461.009 1.408.458
intretinere a masinilor si instalatiilor
Alte categorii de ocupatii 2.179.357 2.069.978 2.097.244
Muncitori necalificati 1.055.336 990.489 1.068.398
Tabel 8 - Populatia ocupata pe grupe de ocupatii, mii pers., INS

ocupate, se afla in grupa de ocupatii Agricultori si lucratori
calificati in agricultura, silvicultura si pescuit. Spre deosebire
de aceasta categorie, cel mai mic numar se inregistreaza
in Membrii ai corpului legislativ, ai executivului, inalti
conducatori ai administratiei publice, conducatori si
functionari superiori din unitatile economico- sociale si
politice, aceasta categorie inregistrand si cel mai important
declin in ultimii ani (cu 10,64%), scadere justificata de
numarul mare de disponibilizari care au avut loc. Numarul
muncitorilor necalificati a crescut in 2010 cu 7.87% (cel mai
ridicat procent dintre toate categoriile). Aceasta crestere
poate fi justificata atat prin slaba calificare a personalului,
Fig. 7 - Populatia ocupata pe grupe de ocupatii, mii pers., INS dar si printr-o masura agreata de unii angajatori de incadrare
voita a salariatilor pe o pozitie la baza grilei de calificare,
In perioada analizata, cel mai mare numar de persoane pentru a induce un nivel de salarizare mai scazut.
10.2 Organizarea muncii
10.2.1 Definitie 10.2.2 Programe de lucru/contracte de munca
Organizarea muncii reprezinta proiectarea, alegerea si In functie de necesitatile angajatorului si ale potentialului
transpunerea in practica, in entitati determinate, a unui angajat, se pot distinge 3 tipuri de programe de lucru/
ansamblu de metode si forme de activitate, care au ca scop contracte de munca:
valorificarea cu eficienta maxima a potentialului material program partial de lucru (programul a carui durata pre-
si uman. Cu alte cuvinte, organizarea muncii inseamna vazuta prin contractul individual de munca este semnificativ
mai mica decat durata normala)
atingerea unor rezultate cu valoare cat mai ridicata, investitii
regim de lucru temporar (contractele de munca pe pe-
cat mai reduse, concomitent cu realizarea conditiilor optime
rioada de timp determinata)
pentru dezvoltarea personala18.
regim de lucru permanent (contractele de munca pe pe-
18 V. Buia si Gh. Mohanu, “Organizarea si disciplina muncii in unitatile socialiste de stat”, Editura
stiintifica, Bucuresti 1975, pag. 6 rioada de timp nedeterminata)
Categorie 2008 2009 2010 2010/2009 % % Femei 2010

Total 926.345 903.102 1.013.254 112,20%
Feminin 455.259 440.371 472.386 107,27% 46,62%
Tabel 9 - Populatia ocupata cu program de lucru partial, pers., INS

Fig. 8 - Salariati cu regim de lucru temporar, pers., INS
In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor Cod al Muncii, prin care se flexibilizeaza si sporeste rolul
de munca cu timp de lucru partial, o caracteristica ce se angajatorului. Salariatii cu regim de lucru temporar au
inregistreaza in general in perioade de dificultati economice. crescut in numar in 2010 fata de 2009 cu 8.32%, procentul
Nu exista diferente considerabile intre procentele pentru femeilor in randul acestora mentinandu-se relativ constant
barbati si femei (47% vs 53%). Va fi interesant de analizat pe intreaga perioada analizata.
aceasta evolutie dupa data intrarii in vigoare a noului
Categorie 2008 2009 2010 2010/2009 % % Femei 2010

Total 6.237.501 6.150.392 5.993.611 97,45%
Feminin 2.816.246 2.771.279 2.715.512 97,99% 45,31%
Tabel 10 - Salariati cu regim de lucru permanent, pers., INS
In ultimii 2 ani analizati, a scazut ponderea contractelor de munca cu regim permanent, in favoarea celor cu program de
lucru partial. Nu exista diferente considerabile intre procentele pentru barbati si femei (45% vs 55%).
Cel mai ridicat numar de persoane din cadrul populatiei active se regaseste in cadrul categoriei de
varsta 35-49 de ani
In cadrul populatiei ocupate pe activitati, femeile sunt reprezentate cel mai mult in categoria Lucratori-
lor familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai scazuta prezenta fiind in randul Patronilor si al Lucratorilor
pe cont propriu (24, respectiv 28%).
In ultimii 2 ani analizati, a scazut ponderea contractelor de munca cu regim permanent, in favoarea
celor cu program de lucru partial.

11. Accidentele de munca
11.1 Definitie i. accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoa-

nei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este in-
cadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de
Prin accident de munca se intelege vatamarea violenta a
acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indepli-
organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care nirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;
au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea j. accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului,
indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de
temporara de munca (ITM) de cel putin 3 zile calendaristice, munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea
invaliditate (INV) ori deces(D)19. personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt
echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in
baie ori in spalator sau daca se deplaseaza de la locul de
Art. 5 lit. g) din Legea 319/2006, ne spune ca accidente de
munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;
munca sunt si:
k. accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca
acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum
a. accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprin- si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;
dere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; l. accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau
b. accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de persoane fizice romane, delegati pentru indeplinirea in-
de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati datoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si tra-
culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in tim- seul prevazute in documentul de deplasare;
pul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; m. accidentul suferit de personalul roman care efectueaza
c. accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte,
organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati; conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de
d. accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei persoane juridice romane cu parteneri straini, in timpul si din
actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;
vieti omenesti; n. accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de califi-
e. accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei care, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale,
actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului
inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat; de practica;
f. accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu pro- o. accidentul determinat de fenomene sau calamitati natu-
cesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice rale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari
sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in tim-
alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului pul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de
de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidenta- serviciu;
tului; p. disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de
g. accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea de-
si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de cesului acesteia;
munca organizat de angajator si invers; q. accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atri-
h. accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoa- butiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.
nei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de mun-
ca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei
sarcini de munca;
19 Art. 5 (g), Legea 319/2006

11.2 Incidenta accidentelor Constanta– 155 (4,2% din total);
de munca Tulcea – 147 accidentati (4% din total);
In 2010 a fost inregistrat un numar de 3.678 persoane Accidente de munca mortale au avut loc in numar cel mai
accidentate dintre care 272 accidentate mortal, mai putin cu mare in:
202 fata de cele inregistrate in 2009. Bucuresti– 34 accidentati (12,5% din total persoane ac-
cidentate mortal);
Constanta– 18 (6,6% din total);
Indicele de frecventa (numarul de accidentati care revine
la 1.000 de lucratori) a fost de 0,79 0/00 pentru totalul Arges– 12 accidentati (4,4% din total);
persoanelor accidentate si 0,06 0/00 pentru persoanele Cluj – 12 accidentati (4,4% din total);
accidentate mortal.
Clasificare
In 2010 s-au produs 26 accidentele de munca colective, Conform legislatiei in vigoare, accidentul de munca se
implicand 171 de persoane. Dintre acestea, 23 persoane au clasifica in raport cu urmarile produse si cu numarul
decedat. persoanelor accidentate in:
accident care produce incapacitate temporara de munca
Persoanele in categoria de varsta 40-50 de ani detin cea mai de cel putin 3 zile calendaristice;
mare pondere (31,3%), din numarul total al accidentatilor. accident care produce invaliditate;
Lucratorii cu o vechime in ocupatie mai mica de 5 ani sunt accident mortal;
cei mai expusi riscului de accidentare (43,8% din total accident colectiv, cand sunt accidentate cel putin trei per-
accidentati), in timp ce aceia cu o vechime de peste 20 de soane in acelasi timp si din aceeasi cauza.
ani reprezinta 24,7%, iar cei cu vechimea intre 10-20 de ani
reprezinta 16,4% din numarul total al accidentatilor. Persoane accidentate pe categorii de accidente
Din punctul de vedere al vechimii la locul de munca, analiza Categorie Valoare

accidentelor arata ca 64,5% (2.375 persoane) din totalul Nr. total accidentati 3678
accidentatilor sunt lucratori cu vechime mai mica de 5 ani, Nr. accidentati MORTAL 272
29,1%, (1.072 persoane) au vechime intre 1 si 3 ani, iar Indice de frecventa pentru TOTAL accidentati 0,79‰
cei din grupa de vechime 5-10 de ani reprezinta 15,8% din Indice de frecventa pentru accidentati 0,06‰
totalul accidentatilor. MORTAL
Nr. total accidente COLECTIVE 26
Nr. total victime in accidente colective 171
11.3 Caracteristici demografice si Nr. accidentati MORTAL in accidente colective 23
caracteristici legate de munca Nr. total accidentati de traseu 452
Nr. accidentati MORTAL in accidente de 34
Cel mai mare numar mare de accidente de munca (total)
traseu
se regaseste in 2010 in:
Tabel 11- Persoane accidentate in 2010,
Bucuresti– 680 accidentati (18,5% din totalul accidenta- pe categorii de accidente, Raport ITM 2010
tilor);
Petrosani– 239 (6,5% din total); Numarul persoanelor accidentante pe traseu a crescut
Timis– 177 (4,8% din total); in 2010 cu 128 (fata de cei 324 din 2009) . Si numarul de

victime din accidentele colective de munca a crescut cu 74 le si motociclete– 16 (5,9% din total);
fata de anul 200920, situandu-se la 171. Lucrari de geniu civil- 12 (4,4% din total).
Accidentele mortale din industria alimentara au reprezen-
Pe sectoare tat in 2010, 2.2% din totalul accidentelor mortale inregistrate.
Sectoarele economiei nationale cu cele mai multe acci-
dente de munca in 2010 au fost:Constructii de cladiri- 284
accidentati (7,7% din totalul accidentatilor);
Extractia carbunelui superior si inferior- 242 (6,6% din
total);
Transporturi terestre si transporturi prin conducte- 177
(4,8% din total);
Industria alimentara- 171 (4,6% din total);
Comert cu ridicata, exceptand comertul cu autovehicule
si motociclete- 148 (4% din total);
Comert cu amanuntul, exceptand comertul cu autovehi-
cule si motociclete- 146 (4% din total)
Fig. 10 - Persoane accidentate mortal in 2010, Repartizare pe

sectoare economice (diviziuni), Raport ITM 2010
Cauzele accidentelor:
dependente de executant
85% dintre persoanele vatamate (executantii) au contribuit
in mod direct la producerea accidentelor
Principalele elementele cauzale au fost:

efectuarea necorespunzatoare a operatiilor de munca
Fig. 9 - Persoane accidentate in 2010, Repartizare pe sectoare caderi (la acelasi nivel, de la inaltime)
economice (diviziuni), Raport ITM 2010 omisiuni (neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare;
neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile secu-
ritatii muncii)
Cel mai mare numar de accidente de munca mortale a avut
expunerea, in afara sarcinii de munca, la factori periculosi
loc in sectoarele: sau nocivi (deplasari, stationari in locuri sau zone cu pericol
Constructii de cladiri– 35 accidentati mortal (12,9% din temporar sau permanent)
totalul persoanelor accidentate mortal); efectuarea, in afara sarcinii de munca, a unor operatii din
Silvicultura si exploatare forestiera– 23 (8,5% din total); care rezulta stari periculoase sau nocive
Lucrari speciale de constructii- 20 (7,4% din total); prezenta la lucru in conditii psihofiziologice necorespun-
Transporturi terestre si transporturi prin conducte– 18 zatoare
(6,6% din total);
Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicu- dependente de mijlocul de productie
Mijlocul de productie a contribuit la producerea unui numar
20 Raport ITM 2009

de 2.299 de accidente. In 2010, 3.013 au suferit accidente incadrate initial in categoria
“Incapacitatea temporara de munca”, ulterior incadrarea
Principalele elementele cauzale au fost: fiind schimbata in “Deces” pentru 47 dintre accidente,
cauze de natura fizica (deplasari sub efectul gravitatiei; “Invaliditate” de diferite grade pentru 127 accidente, pentru
miscari functionale ale masinilor si mecanismelor etc.) restul de 2.839 pastrandu-se incadrarea initiala.
cauze de natura biologica (pericol la contact sau mani- Pentru acestea, indicele de durata medie (numarul de zile
pulare) pierdute, in medie, de un accidentat) este de 63 zile, iar
alte cauze proprii mijloacelor de productie (pozitii la lucru indicele de gravitate (numarul total de zile de incapacitate de
fortate sau vicioase, efort static mare, luarea unor decizii di- munca, raportat la 1.000 de angajati) este 41,3 0/00.+
ficile in timp limitat, monotonia muncii)
dependente de sarcina de munca

Deficientele legate de sarcina de munca a executantului au
produs in 2010 2.067 de accidente
Principalele elementele cauzale au fost:

deficiente de indrumare, supraveghere si control
erori in prestabilirea operatiilor de munca
omisiuni in prestabilirea operatiilor de munca
lipsuri in asigurarea conditiilor de securitate si igiena a
muncii
repartizarea necorespunzatoare a executantilor pe locu- Fig. 11 - Accidentati in anul 2010, repartizare pe grupe
rile de munca
de vechime in ocupatie, Raport ITM 2010
alte cauze
dependente de mediul de munca

In 2010 a fost inregistrat un numar de
Mediul de munca a contribuit la producerea unui numar de
3.678 persoane accidentate dintre care 272
1.485 de accidente in 2010 accidentate mortal, mai putin cu 202 fata
de cele inregistrate in 2009.
Principalele elementele cauzale au fost: In 2010 s-au produs 26 accidentele de
cauze de natura fizica (temperatura aerului, umiditatea munca colective, implicand 171 de persoa-
aerului, nivel de iluminare scazut) ne. Dintre acestea, 23 persoane au dece-
caracterul special al mediului de munca (subteran, ae- dat.
rian, acvatic) Cel mai mare numar mare de acciden-
climatul psihosocial te de munca (total) se regaseste in 2010
in Bucuresti– 680 accidentati (18,5% din
cauze de natura chimica (pericol de inhalare)
totalul accidentatilor).
alte cauze
Persoanele in categoria de varsta
40-50 de ani detin cea mai mare pondere
Ocupatia cel mai des intalnita in randul persoanelor (31,3%), din numarul total al accidentatilor.
accidentate in munca este cea de lacatus mecanic (179 64,5% (2.375 persoane) din totalul
persoane, 4,9% din total, din care 53,1% reprezinta lucratori accidentatilor sunt lucratori cu vechime mai
cu o vechime la locul de munca mai mica de 5 ani). mica de 5 ani

12. Bolile profesionale
12.1 Definitie 12.3 Distributia bolilor profesionale

declarate
Conform art. 5 din Legii 319/200621, boala profesionala
este afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii Conform datelor Centrului National de Monitorizare a
unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) din cadrul
chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, in anul 2010
si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale s-a inregistrat urmatoarea distributie a cazurilor noi de boli
organismului, in procesul de munca. profesionale declarate:
Boli profesionale sunt considerate si afectiunile suferite de

elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice.
12.2 Declararea bolilor profesionale:
Este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul

autoritatilor de sanatate publica teritoriale/Bucuresti,
cercetarea cauzelor imbolnavirilor facandu-se de catre Fig. 12 - Distributia pe activitati economice
specialistii autoritatilor de sanatate publica teritoriale, in a cazurilor noi de boli profesionale declarate in anul 2010
colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de
munca.
In fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor
si semiremorcilor s-au inregistrat in 2010, 204 cazuri noi de
Bolile profesionale nou -declarate se raporteaza lunar de
boli profesionale (reprezentand 19,15% din numarul total al
catre autoritatea de sanatate publica teritoriala/ Bucuresti
bolilor declarate), principalele boli profesionale fiind: silicoza
catre Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de
(121 cazuri), bolile profesionale determinate de zgomot (23
Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile
cazuri) si afectiunile musculo-scheletice (22 cazuri).
teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legislatiei in
vigoare22.
In fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. au fost
inregistrate in 2010, 181 cazuri noi (reprezentand 17% din
Un caz special il reprezinta intoxicatia acuta profesionala,
numarul total al bolilor declarate), afectiunile principale fiind:
care se declara, se cerceteaza si se inregistreaza, atat ca
silicoza (70 cazuri) urmata de afectiunile musculo-scheletice
boala profesionala, cat si ca accident de munca.
(57 cazuri) si bronsita cronica (17 cazuri).
In industria metalurgica s-au inregistrat 71 cazuri noi (6,67%

din numarul total al bolilor declarate) reprezentate in principal
de silicoza (20 cazuri), de afectiunile musculo-scheletice (14
21 Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitatii si sanatatii in munca
cazuri) si de hipoacuzie (11 cazuri).
22 Art.34, legea nr. 319 din 14 iulie 2006 securitatii si sanatatii in munca

Peste 100 cazuri de noi boli profesionale (nivelul maxim al
morbiditatii) s-au inregistrat in judetele Arges (206), Prahova
(175), Dolj (145) si in municipiul Bucuresti (103), si doar 1 caz
nou s-a inregistrat in judetul Vrancea. In 6 judete (Brasov,
Calarasi, Covasna, Dambovita, Giurgiu si Ialomita) nu a fost
inregistrat niciun caz nou de imbolnavire profesionala. Aceste
diferente apar datorita distinctelor ramuri de productie din
fiecare regiune.
In 2010 cele mai multe cazuri de boli profesionale noi au fost

identificate pentru ocupatiile:
turnator formator - 140 cazuri (13,15% din total cazuri noi
de boli profesionale) Fig. 13 - Nr. cazuri noi de boli profesionale, raport ITM 2010
lacatus mecanic de intretinere si reparatii universale -
102 cazuri noi ( 9,58% din total)
Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea
miner in subteran - 67 cazuri noi (6,29% din total).
aparatului locomotor se situeaza la un nivel la fel de ridicat
ca in anul 2009.
BOLI PROFESIONALE 2008 2009 2010
BP prin suprasolicitare In 2010 au fost declarate 310 cazuri noi de imbolnavire
218 394 310
profesionala: profesionala cauzate de suprasolicitarea diferitelor aparate
- a laringelui 4 0 8 si sisteme. Judetele cu cele mai multe cazuri sunt: Dolj (65),
- a aparatului locomotor 197 384 302 Prahova (57) si municipiul Bucuresti (34).
Silicoza si silico-tuberculoza 308 282 304
Bronsita cronica 193 174 64 In anul 2010, ca urmare a expunerii la pulberi silicogene,
Astm bronsic 90 149 43 au fost declarate 304 cazuri de boli profesionale, cele mai
BP determinate de zgomot 178 145 90 multe cazuri in Arges (121) si Prahova (68). Silicoza si silico-
tuberculoza sunt boli incurabile provocate de inhalarea
Intoxicatii: 87 58 16
pulberilor cu continut de dioxid de siliciu liber cristalin, care
- cu Pb 58 14 10
progreseaza chiar si dupa incetarea expunerii23.
- cu CO 3 9 0
BP determinate de vibratii 43 30 28 Bolile profesionale cauzate de pulberile silicogene au
Azbestoza 8 24 37 reprezentat 28,54% din numarul total de cazuri noi declarate
Boli infectioase, parazitare 23 22 46 in anul 2010 (locul 2 ca numar de imbolnaviri). Cel mai mare
Boli ale pielii 19 8 12 numar de cazuri s-a inregistrat la categoria celor cu varsta
Rinita alergica 3 8 3 intre 50-59 ani (121 cazuri, 40%). Din cele 304 cazuri de
Cancer profesional 3 2 7 boli provocate de pulberi silicogene, 8 cazuri sunt asociate
Afectiuni oculare 3 2 3 cu tuberculoza (2,63%). Acesta constituie un factor de risc
Ulcer, perforatie de sept nazal 0 1 2 deosebit de grav, deoarece mediul silicogen favorizeaza
raspandirea tuberculozei.
Alte boli profesionale 110 67 100
Tabel 12 - Nr. cazuri noi de boli profesionale, raport ITM 2010
23 Raport ITM 2010

In anul 2010, au fost inregistrate 44 cazuri de boli (70 cazuri). Hipoacuziile declarate s-au produs dupa o
profesionale cauzate de expunerea la azbest, din care: perioada de expunere profesionala medie de 23,54 ani, iar
34 cazuri de azbestoza (cu vechime medie de expunere de pierderea completa a auzului dupa o expunere profesionala
24,5 ani), 3 cazuri de azbestoza pleurala (cu vechime medie medie de 24,90 ani. Repartitia teritoriala ne arata ca cele mai
de expunere de 25,66 ani), 3 cazuri de bronsita cronica (cu multe cazuri s-au inregistrat in judetele Arges (24), Alba (8),
vechime medie de expunere de 24,33 ani), 1 caz de cancer Bistrita-Nasaud (7) si Maramures (7) si Prahova (7).
laringian (cu vechime medie de expunere de 18 ani) si 3
cazuri de cancer pulmonar (cu vechime medie de expunere In anul 2010, au fost declarate 28 boli profesionale prin
de 25,66 ani)24. expunere la vibratii mecanice (14 cazuri de sindrom
Raynaud profesional, 11 cazuri de sindrom osteo-articular
In 2010 au fost identificate 4 cazuri de boli profesionale si 3 cazuri de boala de vibratii), cela mai multe fiind in:
provocate de expunerea la crom (0,37% din totalul municipiul Bucuresti (7), Prahova (5) si Maramures (4).
morbiditatii profesionale), astfel: Cluj (1), Arges (2) si
Bucuresti (1). Bolile infectioase profesionale reprezinta acele boli
infectioase care se produc la persoanele care vin in contact
In anul 2010 au fost declarate 16 cazuri noi de intoxicatii cu diverse surse de infectie si pot aparea la personalul
profesionale (1,5% din numarul total al imbolnavirilor sanitar25. In anul 2010, au fost declarate un total de 46
profesionale) din care: 10 cazuri de intoxicatii cu plumb, cazuri de boli infectioase la personalul din sectorul sanitar,
2 cazuri de intoxicatii cu gaze si vapori iritanti, 1 caz de cele mai multe in judetele Galati, Maramures si Prahova (3
intoxicatie cu benzen si compusi si 3 cazuri de intoxicatii cu cazuri in fiecare judet).
alti solventi organici. Intoxicatiile cronice reprezinta 93,75% In anul 2010, au fost declarate 7 cazuri noi de cancer
din totalul cazurilor inregistrate. profesional, in Arges 2, in Bucuresti 4 si in Gorj 1.
In anul 2010, numarul cazurilor de imbolnavire prin astm Asigurarea unor servicii medicale cu rol profilactic este
bronsic profesional a scazut in comparatie cu 2008 si 2009 absolut necesara pentru supravegherea sanatatii angajatilor.
(90 de cazuri in anul 2008, 149 cazuri in 2009, 43 cazuri in Examenele medicale (la angajare, periodice, la reluarea
2010). Cele mai frecvente imbolnaviri au fost cauzate de: activitatii, de adaptare) reprezinta un instrument de depistare
expunerea la gaze si vapori iritanti (23 cazuri), expunerea inca din faza incipienta a bolilor si de evitare a agravarii unor
la pulberi organice (12 cazuri), expunerea la pulberi textile boli existente.
(5 cazuri). Cele mai multe cazuri au fost declarate in judetul
Olt (11).
In 2010 au fost declarate 310 cazuri noi
de imbolnavire profesionala cauzate de su-
Afectiunile cutanate au crescut in pondere fata de anul
prasolicitarea diferitelor aparate si sisteme.
2009, inregistrand, in 2010, 1,12% din total. In anul 2010 au Judetele cu cele mai multe cazuri sunt: Dolj
fost declarate 12 cazuri (cu 4 mai mult decat in anul 2009) de (65), Prahova (57) si municipiul Bucuresti
dermatoze profesionale provocate de diferiti factori: uleiuri, (34)
rasini, latex. In anul 2010, ca urmare a expunerii la
pulberi silicogene, au fost declarate 304
Bolile profesionale determinate de expunerea la cazuri de boli profesionale, cele mai multe
zgomot inregistrate in anul 2010 cuprinde atat surditatile cazuri in Arges (121) si Prahova (68)
profesionale (20 cazuri), cat si hipoacuziile profesionale
24 Raport ITM 2010 25 Raport ITM 2010

13. Strategia nationala privind securitatea si sanatatea
in munca pentru perioada 2008 – 2013
In cadrul Strategiei de la Lisabona (2000- 2010), statele munca pentru perioada 2008 – 2013. Scopul fundamental
membre au recunoscut rolul major pe care garantarea al strategiei nationale il reprezinta indeplinirea obiectivului
calitatii si productivitatii in munca il poate juca in promovarea principal cuprins in „Strategia comunitara 2007-2012 privind
cresterii economice si a ocuparii fortei de munca. sanatatea si securitate in munca” si anume „reducerea
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a
In spiritul obiectivelor Strategiei de la Lisabona, la nivelul bolilor profesionale”.
Uniunii Europene a fost lansata „Strategia comunitara in
domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada Strategia stabileste obiective si indicatori in conformitate
2007-2012”, document care invita statele membre sa atat cu strategia comunitara cat cu necesitatile identificate in
identifice strategii coerente si masuri practice pentru plan intern, evolutiile socio-economice si mijloacele specifice
promovarea securitatii si sanatatii in munca26. tarii noastre. De asemenea, sunt reglementate, pe baza
In anul 2008, la un an de la aderare, la Bucuresti a fost consensului tuturor partilor implicate, cadrul comun si unitar
elaborat de catre autoritatile romane un document de de abordare a securitatii si sanatatii in munca, precum si
strategie nationala privind securitatea si sanatatea in actiunile privind prevenirea riscurilor profesionale.
Analiza SWOT realizata in momentul dezvoltarii strategiei, isi dovedeste utilitatea si astazi:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

institutii constiente asupra importantei problematicii de deficiente atat la nivelul angajatorilor cat si la nivelul
securitate si sanatate in munca institutiilor privind implementarea legislatiei; - insuficienta
existenta legislatiei armonizate cu prevederile directive- dezvoltare a culturii de prevenire in domeniul securitatii si
lor europene din domeniu; sanatatii in munca;
existenta cadrului legislativ privind asigurarea pentru ac- deficiente in comunicarea inter-institutionala cu atributii
cidente de munca si boli profesionale; in domeniu;
derularea de campanii si activitati de informare insuficienta colaborare intre partenerii sociali
capital uman calificat prestatii necorespunzatoare oferite de unele servicii ex-
terne de prevenire si protectie
formarea de formatori;
procedura ineficienta a activitatii de abilitare a serviciilor
cadrul reglementat de organizare si functionare a ser-
externe de prevenire si protectie;
viciilor externe de prevenire si protectie
absenta ghidurilor in domeniu necesare pentru aborda-
utilizarea fondurilor de asistenta tehnica europeana in
rea unitara a procesului de aplicare a actelor normative;
scopul elaborarii de ghiduri, brosuri si alte materiale infor-
mative; nivelul scazut al constientizarii de catre angajatori a res-
ponsabilitatilor in domeniu
utilizarea de catre toate institutiile a mijloacelor de infor-
mare si comunicare electronica ceea ce duce la accesarea existenta unor domenii de activitate insuficient acoperite
mai usoara a informatiilor de catre cei interesati; prin legislatia din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
26 Strategia nationala privind securitatea si sanatatea in munca pentru perioada 2008 – 2013

organizarea si functionarea in cadrul INCDPM a Punctu- persistenta unor angajatori in utilizarea de tehnologii de
lui Focal al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate lucru invechite, cu grad mare de risc profesional.
in Munca care are rolul de asigurare a informarii si de dise-
minare a informatiilor in domeniu.
AMENINTARI OPORTUNITATI
constrangeri bugetare care limiteaza finantarea activita- posibilitatea de a accesa fonduri comunitare;
tilor de securitate si sanatate in munca; schimbul de experienta cu Statele Membre in cadrul gru-
tendintele demografice si fluxurile migratoare; purilor de lucru, seminariilor, conferintelor organizate la ni-
noile tendinte pe piata muncii, inclusiv dezvoltarea acti- velul institutiilor europene;
vitatilor independente, a subcontractarii unor lucrari si cres- dezvoltarea culturii de prevenire
terea numarului de lucratori angajati in IMM-uri; schimbul de date si informatii intre institutii, precum si cu
manifestarea unor noi riscuri profesionale la locul de partenerii sociali;
munca. utilizarea mass-media in scopul promovarii activitatilor
de securitate si sanatate in munca;
existenta unui institut de cercetare stiintifica in domeniul
securitatii si sanatatii in munca;
experienta acumulata in actiunile derulate anterior;
folosirea normelor generale de protectia muncii, a nor-
melor specifice si a ghidurilor europene ca baza de pornire
pentru elaborarea instrumentelor necesare unei mai bune
implementari.
Obiective ale Strategiei nationale privind securitatea si sanatatea in munca pentru perioada 2008 – 2013:
reducerea in mod constant si semnificativ a numarului de accidente de munca si boli profesionale
imbunatatirea in mod continuu a nivelului de securitate si sanatate in munca.

14. Studii de caz
In anul 2010, organizatiile din Romania au fost implicate in mai multe proiecte si/ sau campanii pe tema sanatatii si securitatii
muncii. Vom prezenta in cele ce urmeaza, sub o forma schematica, o parte din acestea (cele cu cea mai mare vizibilitate
media), corelandu-le cu activitatile proiectului nostru, pentru a desprinde cu usurinta bunele practici.
Numele proiectului Evaluarea riscurilor chimice la locurile de munca din brutarii, ateliere auto, curatatorii si
activitati de curatenie, fabricarea mobilei
Locatie implementare UE- Romania
Parteneri Campanie europeana coordonata de SLIC - Comitetul Inaltilor Responsabili cu Inspectia
Muncii
RO: Inspectoratul territorial de Munca (ITM)
Detalii activitati 60 de angajatori din fiecare judet
chestionar specific domeniului de activitate
materiale informative simple si practice, sub forma de pliante, brosuri si afise specifice fieca-
rui sector de activitate
pagina de internet cu instrumente ajutatoare pentru autoevaluarea riscurilor legate de utiliza-
rea substantelor periculoase la locul de munca.
Contact www.chemicalcampaign.eu
Numele proiectului Organizarea si desfasurarea Saptamanii Europene de Securitate si Sanatate in Munca

Prevenirea riscurilor in activitatile de mentenanta (revizii, reparatii si curatenie)
Parteneri Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (OSHA)
RO: Punctul Focal OSHA + ITM
Detalii activitati actiuni de difuzare de materiale informative promotionale (afise, pliante si fise informative)
organizarea de manifestari stiintifice
3 conferinte regionale in Iasi, Buzau si Sibiu
Contact http://osha.europa.eu

Numele proiectului Campanie europeana de control privind respectarea conditiilor de introducere pe piata pentru
echipamentele si sistemele protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive
Parteneri Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (OSHA)
RO: Punctul Focal OSHA + ITM
Detalii activitati actiuni de control la nivelul a 25 de producatori, importatorilor si distribuitorilor pentru verifi-
carea modului de respectare a prevederilor HG nr. 752/2004 privind stabilirea conditiilor pentru
introducerea pe piata echipamentelor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere
potential explozive.
Contact http://osha.europa.eu
Numele proiectului Implementarea Planului national de actiune al Inspectiei Muncii privind promovarea realizarii
efective a evaluarii riscurilor in IMM (continuare proiect Phare RO 04/IB/SO-01)
Locatie implementare Romania
Parteneri ITM
Detalii activitati promovarea bunelor practici in randul lucratorilor
constientizarea angajatorilor in ceea ce priveste respectarea legislatiei in domeniu
Contact http://www.inspectmun.ro/Campanii/campanii.html
Numele proiectului Sesiuni de informare si constientizare a angajatorilor si lucratorilor din IMM, promovarea
bunelor practici de securitate si sanatate in munca
Parteneri ITM
Detalii activitati sesiuni de informare cu tema Securitatea si sanatatea in munca in intreprinderile mici si mi-
jlocii, in colaborare cu ITM Alba, Bistrita-Nasaud, Maramures, Sibiu si Tulcea
diseminarea a 276 seturi de materiale de informare, pentru constientizarea riscurilor existen-
te la locurile de munca: brosuri, Ghiduri de evaluare a riscului, CD-ROM cu prezentari si afise;
diseminarea „bunelor practici de securitate si sanatate in munca“ implementate in 3 centre
pilot
Numele proiectului Promovarea si controlul masurilor de imbunatatire a mediului de munca din domeniul
constructiilor
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor legale de SSM

Numele proiectului Verificarea si constientizarea angajatorilor privind respectarea cerintelor de securitate si
sanatate in munca in laboratoarele de analize medicale din cadrul spitalelor
Parteneri ITM
Detalii activitati intalniri cu reprezentanti ai unitatilor de sanatate si asistenta sociala
controale la unitatile de sanatate si asistenta sociala
Numele proiectului Verificarea utilizarii echipamentelor de munca destinate transportului de calatori si a

substantelor periculoase conform prescriptiilor tehnice
Parteneri ITM
Detalii activitati verificari ( atat la sediul angajatorului, cat si pe traseu) ale autovehiculelor destinate trans-
portului rutier de persoane cu capacitate mai mare de 9 locuri si cele de transport marfuri peri-
culoase
Numele proiectului Verificarea modului in care angajatorii si lucratorii respecta prevederile legale referitoare la
securitate si sanatate in munca in activitatile de recoltare a culturilor agricole si horticole
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea modului in care se respecta de catre angajatori si lucratori prevederile legale de
SSM, in vederea prevenirii producerii de evenimente in timpul activitatilor de recoltare.
Numele proiectului Campanie de control privind coordonarea activitatilor de prevenire si protectie in intreprinderile
in care isi desfasoara activitatea si lucratori din alte intreprinderi si/sau lucratori independenti
Parteneri ITM
Detalii activitati verificarea modului in care angajatorii respecta prevederile legale referitoare la coordonarea
activitatilor de prevenire si protectie, atunci cand in intreprinderi isi desfasoara activitatea si lu-
cratori din alte intreprinderi si/sau lucratori independenti.

Numele proiectului Campanie de monitorizare a modului in care este implementata legislatia comunitara din
domeniul securitatii si sanatatii in munca
Parteneri ITM
Detalii activitati s-a verificat modul in care angajatorii respecta obligatia de a asigura cadrul organizatoric
si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca, de a realiza evaluarea riscurilor,
inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, implementarea masurilor de prevenire si
protectie si asigurarea echipamentelor individuale de protectie, acolo unde riscurile nu au putut
fi evitate sau limitate suficient.
s-a verificat respectarea prevederilor legale referitoare la informarea si instruirea lucratori-
lor, asigurarea consultarii si participarii lucratorilor si asigurarea supravegherii sanatatii lucrato-
rilor, prin medici de medicina muncii.
Numele proiectului Campanii nationale privind identificarea cazurilor de munca nedeclarata precum si verificarea
respectarii prevederilor legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca: in domeniul
fabricarii produselor de brutarie si a produselor fainoase, in confectii – textile, pielarie si
incaltaminte, in hypermarketuri
Parteneri ITM
Detalii activitati actiuni de control, cu caracter inopinat, la angajatorii care au acest profil de activitate
controalele efectuate au vizat modul in care se respecta prevederile legale de relatiilor de
munca si de SSM.
Numele proiectului Campanie nationala privind identificarea cazurilor de munca nedeclarata, verificarea conditiilor
de munca si a modului in care se respecta prevederile legale de securitate si sanatate in
munca aplicabile pe perioada anotimpului rece pentru lucratorii din cadrul unitatilor care au ca
obiect de activitate repararea, ajustarea sau inlocuirea pneurilor (vulcanizari)
Parteneri ITM
Detalii activitati 556 de angajatori din aceasta ramura de activitate controlati

Numele proiectului Campanie nationala privind identificarea si combaterea cazurilor de munca nedeclarata in
domenii cu incidenta majora: constructii, industria textila, prestari servicii, turism, industria
alimentara si panificatie, industria lemnului, comert, paza
Parteneri ITM
Detalii activitati control in domeniul relatiilor de munca in scopul identificarii angajatorilor care foloseau per-
sonal fara forme legale de angajare si pentru stabilirea de masuri vizand diminuarea consecin-
telor sociale si economice ale acestui fenomen
Numele proiectului Verificarea si constientizarea angajatorilor privind respectarea cerintelor de securitate si

sanatate in munca in laboratoarele de analize medicale din cadrul spitalelor
Parteneri ITM
Detalii activitati controale in 48 de unitati sanitare din municipiul Bucuresti
Numele proiectului Respectarea de catre angajatori a prevederilor art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia
persoanelor cu handicap
Parteneri ITM
Detalii activitati Controale la 1.375 angajatori cu cel putin 50 de angajati si care aveau obligatia sa angajeze
persoane cu handicap intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
Numele proiectului Campanie privind prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin munca
Parteneri ITM
Detalii activitati Controale privind depistarea si combaterea muncii nedeclarate (inclusiv identificarea cazuri-
lor de exploatare a copilului prin munca)

Numele proiectului Verificarea modului in care angajatorii asigura instruirea lucratorilor desemnati sa aplice
masurile de prim ajutor
Parteneri ITM
Detalii activitati 16.210 angajatori controlati
Numele proiectului Controlul respectarii prevederilor normativelor tehnice privind utilizarea, intretinerea si
verificarea periodica a proprietatilor de protectie a echipamentelor individuale de protectie
utilizate de electricieni in instalatii electrice de inalta tensiune
Parteneri ITM
Detalii activitati 486 angajatori controlati
Numele proiectului Verificarea modului in care angajatorii asigura consultarea si participarea lucratorilor la
solutionarea problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca, in IMM cu mai putin
de 50 de lucratori
Parteneri ITM
Detalii activitati 18.795 de angajatori controlati
Numele proiectului Controlul activitatilor de prevenire si protectie prestate de catre serviciile externe in IMM din
sectoarele cu riscuri ridicate
Parteneri ITM
Detalii activitati 4.124 intreprinderi controlate in domeniile: silvicultura si exploatare forestiera, industria ali-
mentara, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei,
fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale, industria constructiilor metalice si a
produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, fabricarea de mobila, comert cu ridica-
ta si amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor

Numele proiectului Informarea si constientizarea angajatorilor si partenerilor sociali privind protectia tinerilor in
munca
Parteneri ITM
Detalii activitati informare a cel putin 5.000 de persoane (angajatori, lucratori si reprezentantii lor, reprezen-
tanti ai sindicatelor si patronatelor), pentru a deveni constienti despre prevederile legale referi-
toare la protectia tinerilor in munca si necesitatea respectarii lor
publicarea pe pagina de internet a Inspectiei Muncii a unor materiale de informare referitoare
la prevederile legale si bunele practici privind protectia tinerilor in munca, pentru angajatori,
lucratori tineri si reprezentanti ai partenerilor sociali.
Contact http://www.inspectmun.ro/Protectia%20tinerilor/Protectia%20tinerilor.html
Numele proiectului Verificarea respectarii, de catre agentii economici, a prevederilor Legii nr. 202/2002 referitoare
la egalitatea de sanse intre femei si barbati si ale OUG nr. 96/2003 privind protectia
maternitatii la locurile de munca
Parteneri ITM
Detalii activitati 36.920 angajatori controlati
Numele proiectului Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia
cetatenilor romani care lucreaza in strainatate
Parteneri ITM
Detalii activitati 197 agenti de ocupare a fortei de munca controlati
(Agentii de ocupare a fortei de munca desfasoara activitati de mediere a angajarii cetatenilor
romani cu domiciliul in Romania care raspund ofertelor de locuri de munca transmise de per-
soane juridice, fizice sau organizatii patronale din strainatate)27
Numele proiectului Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor OUG nr. 56/2007 privind incadrarea in
munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, desfasurata in colaborare cu Oficiul Roman
pentru Imigrari
Parteneri ITM
Detalii activitati 1.240 controale efectuate
27 Raport ITM 2010

Numele proiectului Controlul respectarii prevederilor legislatiei nationale care transpune directivele europene
privind munca cu fractiune de norma, munca pe durata determinata, organizarea timpului de
lucru, obligatia patronului de a informa lucratorul asupra conditiilor aplicabile contractului sau
de munca
Parteneri ITM
Detalii activitati controale efectuate la agenti economici
Numele proiectului Implementarea in sistemul de invatamant a proiectului Valente culturale in domeniul securitate
si sanatate in munca
Parteneri ITM
Detalii activitati un suport de curs pentru un semestru, in licee/ scoli de arte si meserii cuprinzand filme de
scurt metraj, clipuri, caricaturi, publicatii, cu mentionarea unor filme artistice care prezinta acci-
dente sau aspecte legate de munca
Numele proiectului Promovarea bunelor practici europene

Parteneri ITM
Detalii activitati Strategia comunitara pentru securitate si sanatate in munca 2007 – 2012, Anexa 2
Ghid de bune practici cu caracter neobligatoriu pentru punerea in aplicatie a Directivei
2001/45/CE (lucrari la inaltime);
Ghid de bune practici privind coordonarea securitatii si sanatatii in sectorul constructii
Aplicatii si privire asupra santierului
Fisa informativa - Consultarea si participarea lucratorilor la solutionarea problemelor referi-
toare la securitatea si sanatatea in munca in intreprinderile cu mai putin de 50 de lucratori;
Fisa informativa - Protectia tinerilor la locul de munca
Brosuri, bannere SSM

Numele proiectului Actiuni de informare si instruire pe ramuri de activitate
Parteneri ITM
Detalii activitati agricultura (102 intalniri)
minerit (43 intalniri)
transporturi (124 intalniri)
comert, industrie si alte domenii (754 intalniri)
Numele proiectului Masuri tehnice si organizationale pentru prevenirea expunerii la Legionella intr-un cabinet
medical
Parteneri SC Ambident SRL (cabinet medical)
Detalii activitati s-au introdus noi proceduri operationale in scopul unui control al raspandirii legionella
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/technical-and-organisational-measures-for-preventing-
exposure-to-legionella-in-a-dental-practice/view
Numele proiectului O noua abordare de management pentru locuri de munca mai sigure si o forta de munca mai
sanatoasa intr-o exploatatie agricola de dimensiuni medii
Parteneri S.C. ITC SRL Popesti– Leordeni
Detalii activitati noi masuri organizationale (lucratorii tineri au fost dsitribuiti in special pe turele de noapte,
controale medicale frecvente, adaugarea de surse de apa potabila, crearea de zone de repaus
in camp, etc.)
instruiri pe tema SSM
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/an-adequate-managerial-approach-for-safer-
workplaces-and-a-healthier-workforce-in-a-medium-sized-agricultural-exploitation/view
Numele proiectului O mai buna prevenire a riscurilor profesionale la Popeci

Parteneri S.C. POPECI UTILAJ GREU S.A. CRAIOVA
Detalii activitati noi masuri organizationale (stabilirea unei unitati sanitare permanente la nivelul unitatii, achi-
zitionarea de echipament medical modern, controale medicale periodice pt angajati)
formare pt management si angajati
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/better-health-prevention-better-work-performance-at-
popeci/view

Numele proiectului Toti pentru siguranta la Enel Romania
Parteneri Enel Romania
Detalii activitati formare pt management si angajati
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/everybody-for-safety-at-enel-romania/view
Numele proiectului Lupta impotriva abuzului de alcool si tutun

Parteneri S.C. HIDROELECTRICA S.A.
Detalii activitati investigare calitativa si cantitativa prin chestionare si grupuri de lucru pentru a evalua starea
de sanatate si profilele psihologice ale tinerilor lucratori
activitati sportive si actiuni de protectie a mediului
instruiri
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/sports-and-nature-against-alcohol-abuse-and-
tobacco-smoking-campaign/view
Numele proiectului Parteneriat pentru o scoala mai sanatoasa si mai sigura

Parteneri Universitatea tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Liceul Mihail Sturdza
Detalii activitati analiza riscurilor ce se pot intalni in activitatea din scoli
s-a dezvoltat un ghid al evaluarii factorilor de risc, ce include si masuri preventive
training
Contact http://osha.europa.eu/data/case-studies/a-partnership-approach-to-creating-a-healthy-and-
safe-school/view
ACTIVITATI PROIECT www.riscurizero.ro
transnationale
Campanie de
IInformare si
Informare si
Investigare
promovare
preventive
publicitate
sectoriala
Activitat ti
PROIECT/CAMPANIE
a culturii
formare
1 Evaluarea riscurilor chimice la locurile de munca din brutarii,

ateliere auto, curatatorii si activitati de curatenie, fabricarea mobilei
2 Organizarea si desfasurarea Saptamanii Europene de Securitate
si Sanatate in Munca Prevenirea riscurilor in activitatile de
mentenanta (revizii, reparatii si curatenie)

3 Implementarea Planului national de actiune al Inspectiei Muncii
privind promovarea realizarii efective a evaluarii riscurilor in IMM
4 Sesiuni de informare si constientizare a angajatorilor si lucratorilor
din IMM, promovarea bunelor practici de securitate si sanatate in
munca
5 Promovarea si controlul masurilor de imbunatatire a mediului de
munca din domeniul constructiilor
6 Verificarea si constientizarea angajatorilor privind respectarea
cerintelor de securitate si sanatate in munca in laboratoarele de
analize medicale din cadrul spitalelor
7 Verificarea utilizarii echipamentelor de munca destinate
transportului de calatori si a substantelor periculoase conform
prescriptiilor tehnice
8 Verificarea modului in care angajatorii si lucratorii respecta
prevederile legale referitoare la securitate si sanatate in munca in
activitatile de recoltare a culturilor agricole si horticole
9 Campanie de control privind coordonarea activitatilor de prevenire
si protectie in intreprinderile in care isi desfasoara activitatea si
lucratori din alte intreprinderi si/sau lucratori independenti
10 Campanie de monitorizare a modului in care este implementata
legislatia comunitara din domeniul securitatii si sanatatii in munca
11 Campanii nationale privind identificarea cazurilor de munca
nedeclarata precum si verificarea respectarii prevederilor legale
referitoare la securitatea si sanatatea in munca
12 Campanie nationala privind identificarea cazurilor de munca
nedeclarata, verificarea conditiilor de munca si a modului in care
se respecta prevederile legale de securitate si sanatate in munca
aplicabile pe perioada anotimpului rece pentru lucratorii din cadrul
unitatilor care au ca obiect de activitate repararea, ajustarea sau
inlocuirea pneurilor (vulcanizari)
13 Campanie nationala privind identificarea si combaterea cazurilor
de munca nedeclarata in domenii cu incidenta majora: constructii,
industria textila, prestari servicii, turism, industria alimentara si
panificatie, industria lemnului, comert, paza
14 Verificarea si constientizarea angajatorilor privind respectarea
cerintelor de securitate si sanatate in munca in laboratoarele de
analize medicale din cadrul spitalelor
15 Respectarea de catre angajatori a prevederilor art. 78 din Legea nr.
448/2006 privind protectia persoanelor cu handicap
16 Campanie privind prevenirea si combaterea exploatarii copiilor prin
munca
17 Verificarea modului in care angajatorii asigura instruirea lucratorilor
desemnati sa aplice masurile de prim ajutor

18 Controlul respectarii prevederilor normativelor tehnice privind
utilizarea, intretinerea si verificarea periodica a proprietatilor de
protectie a echipamentelor individuale de protectie utilizate de
electricieni in instalatii electrice de inalta tensiune
19 Verificarea modului in care angajatorii asigura consultarea si
participarea lucratorilor la solutionarea problemelor referitoare la
securitatea si sanatatea in munca, in IMM cu mai putin de 50 de
lucratori
20 Controlul activitatilor de prevenire si protectie prestate de catre
serviciile externe in IMM din sectoarele cu riscuri ridicate
21 Informarea si constientizarea angajatorilor si partenerilor sociali
privind protectia tinerilor in munca
22 Verificarea respectarii, de catre agentii economici, a prevederilor
Legii nr. 202/2002 referitoare la egalitatea de sanse intre femei
si barbati si ale OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la
locurile de munca
23 Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor Legii nr.
156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in
strainatate
24 Verificarea respectarii de catre angajatori a prevederilor OUG nr.
56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe
teritoriul Romaniei, desfasurata in colaborare cu Oficiul Roman
pentru Imigrari
25 Controlul respectarii prevederilor legislatiei nationale care
transpune directivele europene privind munca cu fractiune de
norma, munca pe durata determinata, organizarea timpului de
lucru, obligatia patronului de a informa lucratorul asupra conditiilor
aplicabile contractului sau de munca
26 Implementarea in sistemul de invatamant a proiectului Valente
culturale in domeniul securitate si sanatate in munca
27 Promovarea bunelor practici europene
28 Actiuni de informare si instruire pe ramuri de activitate
29 Masuri tehnice si organizationale pentru prevenirea expunerii la
Legionella intr-un cabinet medical
30 O noua abordare de management pentru locuri de munca mai
sigure si o forta de munca mai sanatoasa intr- o exploatatie
agricola de dimensiuni medii
31 O mai buna prevenire a riscurilor profesionale la Popeci
32 Toti pentru siguranta la Enel Romania
33 Lupta impotriva abuzului de alcool si tutun
34 Parteneriat pentru o scoala mai sanatoasa si mai sigura

15. Concluzii
Criza economico-financiara mondiala, resimtita in tara Persoanele in categoria de varsta 40-50 de ani detin cea mai
noastra incepand cu inceputul anului 2009, a afectat mare pondere (31,3%), din numarul total al accidentatilor in
structura fortei de munca, ducand la o crestere a somajului, munca, iar lucratorii cu o vechime in ocupatie mai mica de
in acelasi timp cu o reducere a populatiei ocupate. Cea mai 5 ani sunt cei mai expusi riscului de accidentare (43,8% din
afectata regiune este cea de Sud- Est (Buzau, Vrancea, total accidentati), ceea ce ne arata ca asupra acestora in
Galati, Braila, Tulcea, Constanta). special trebuie aplicate masurile de interventie si sprijin
avand ca scop reducerea accidentelor de munca, mai ales ca
Scaderea cea mai mare a populatiei ocupate s-a inregistrat 85% dintre persoanele vatamate (executantii) au contribuit
in categoria celor peste 65 de ani, urmati de tinerii intre 15- in mod direct la producerea accidentelor.
24, ceea ce arata ca acestora le este cel mai greu sa se
mentina pe piata muncii ca aducatori de venituri. Femeile In anul 2010, organizatiile din Romania au fost implicate
se mentin incadrate in categoriile cele mai putin favorizate in mai multe proiecte si/ sau campanii pe tema sanatatii si
pe piata muncii, ele fiind reprezentate cel mai mult in securitatii muncii, vizibilitatea cea mai mare in media avand-o
grupa lucratorii familiari neremunerati (aprox.70%), cea mai cele executate de Inspectoratul Teritorial de Munca. Marea
scazuta prezenta fiind in randul patronilor si al lucratorilor pe majoritate au fost axate pe control si sensibilizare.
cont propriu (24, respectiv 28%).
Datorita cresterii gradului de constientizare in randul
In ultimii 2 ani analizati, a crescut ponderea contractelor de angajatilor si angajatorilor a temelor legate de sanatatea
munca cu timp de lucru partial, in defavoarea celor cu regim si securitatea muncii, dar poate si intensificarii, printre
permanent, o caracteristica ce se inregistreaza in general in altele, a activitatii inspectiilor de profil din teritoriu, numarul
perioade de dificultati economice. accidentelor de munca in ultimii ani a inregistrat o usoara
scadere (de la 3984 in 2009, la 3678 in 2010), trend care
Asigurarea unor servicii medicale cu rol profilactic este se poate pastra si in urmatoarea perioada numai prin
absolut necesara pentru supravegherea sanatatii angajatilor. continuarea eforturilor depuse de autoritatile in domeniu si
Examenele medicale (la angajare, periodice, la reluarea de societatea civila.
activitatii, de adaptare) reprezinta un instrument de depistare
inca din faza incipienta a bolilor si de evitare a agravarii unor
boli existente.

Cercetare privind prevenirea riscurilor profesionale
in industria alimentara
16. Introducere si obiectivul cercetarii
Identificarea problemelor si nevoilor de securitate si sanatate Acest capitol ne prezinta rezultatele cercetarii efectuate, prin
in munca din industria alimentara, cunoasterea importantei intermediul careia s-au urmarit, atat la nivelul intregii ramuri
acestora si adoptarea ulterioara de solutii adecvate, a industriei alimentare din Romania, cat si pe subramuri:
impune diagnosticarea, cat mai fidel posibil, a cadrului de
activitate a industriei alimentare in mediul prevenirii riscurilor Identificarea trasaturilor organizarii si gestiunii secu-
profesionale. ritatii si sanatatii in munca
Analizarea practicilor implementate de prevenire a
Avand in vedere ca nu exista informatii oficiale disponibile riscurilor profesionale
privind stadiul actual al activitatilor de prevenire si protectie a Analizarea riscurilor de accidente la care sunt expusi
muncii in industria alimentara din Romania, a rezultat ca fiind angajatii
necesara efectuarea unei cercetari in randul companiilor din
sector.

17. Metodologia de cercetare
Cercetarea realizata a urmarit un plan secvential si sistematic calitatii globale a informatiei tratate, etapele acesteia fiind
avand ca obiectiv asigurarea rigurozitatii stiintifice si a evidentiate in schema de mai jos:
PLANIFICARE CERCETARE
STUDIEREA SURSELOR BIBLIOGRAFICE SI ELABORAREA

INSTRUMENTELOR DE INVESTIGARE
CULEGERE INFORMATII- COMPANII
31 de vizite de investigare la companii din industria alimentara,

in care s-au realizat interviuri cu manageri de diferite niveluri/ direc-
tori de resurse umane/ responsabili SSM
427 de interviuri realizate la companii reprezentative din sector
PROCESARE DATE
INTOCMIREA RAPORTULUI DE CERCETARE
Fig. 14 - Etapele cercetarii prevenirii riscurilor profesionale in industria alimentara
Dupa etapa de elaborare a chestionarelor, acestea au fost echipei, responsabili cu investigarea sectoriala. A urmat
verificate si validate de membrii echipei. S-au definit subiectii etapa programarii vizitelor/ interviurilor telefonice, culegerea
de interogat (responsabilii de securitatea si sanatate in datelor si procesarea statistica. Toate activitatile mai sus
munca, managementul companiei), astfel incat sa se asigure expuse s-au desfasurat in perioada ianuarie 2011- martie
maxima reprezentativitate posibila in randul companiilor din 2012.
industria alimentara, in acelasi timp cu formarea membrilor

18. Organizarea prevenirii riscurilor profesionale -
notiuni generale
Conditiile de munca nu influenteaza numai productivitatea 18.1 Prevenirea riscurilor
si randamentul, dar sunt esentiale pentru calitatea vietii
profesionale – asumarea efectuarii
lucratorilor. O organizare a muncii in conditii de siguranta
si sanatate contribuie la bunastarea persoanelor care o
activitatilor din domeniul SSM de
efectueaza. Stresul, oboseala, accidentele sau bolile, sunt catre angajator
efecte care se regasesc in organizari deficitare ale muncii si,
probabil, si slab productive. Un angajator poate efectua activitatile din domeniul securitatii
si sanatatii in munca ce ii corespund, daca se indeplinesc
Obiectivul acestei parti a studiului este construirea unei cumulativ urmatoarele conditii:
imagini actuale a prevenirii riscurilor profesionale in sectorul
industriei alimentare. a. Compania are mai putin de 9 angajati inclusiv
Pentru acest lucru, amintim in primul rand de prevederile b. Activitatile desfasurate nu sunt cu risc ridicat (prevazute
legislatiei in materie, apoi vom prezenta metodologia si in anexa nr. 5 din HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
rezultatele sondajului efectuat in cadrul firmelor din sectorul
sanatatii in munca nr. 319/2006)
industriei alimentare.
c. Angajatorul isi desfasoara activitatea curent in intreprin-
dere si/sau unitate
Elementul-cheie de la care se porneste in acest studiu este
d. Angajatorul a urmat cel putin un program de pregatire
obligatia angajatorului de a asigura securitatea si sanatatea in SSM, de minim 40 de ore si continutul prevazut in anexa
lucratorilor in toate aspectele legate de munca (art. 6, nr. 6 lit. A28 din HG 1425/2006, dispunand de un certificat de
Legea securitatii si sanatatii in munca 319/2006). Este foarte absolvire a programului respectiv
important de subliniat ca primul pas in prevenirea riscurilor e. Compania are intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, conditiile
profesionale si a gestionarii lor in cadrul unei companii este b-d de mai sus sunt indeplinite, si riscurile identificate nu pot
alegerea modalitatii de organizare a prevenirii riscurilor genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave,
profesionale. In acest proces intervin factori intrinseci (numar ireversibile, respectiv deces ori invaliditate.
de angajati, nivel de formare profesionala a angajatorului sau
angajatilor) si extrinseci (domeniul de activitate a companiei),
insa modalitatea organizarii preventive se realizeaza tinand 18.2 Lucratori desemnati
cont de criteriile legal stabilite.
Angajatorul poate desemna un numar de lucratori pentru a
desfasura activitati de prevenire din cadrul intreprinderii, in
cazul in care:
1. Angajatorul nu poate intreprinde singur masurile pre-

ventive (adica nu sunt indeplinite conditiile prevazute in
paragraful anterior)
28 cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca; 2. concepte de baza

referitoare la securitatea si sanatatea in munca; 3. notiuni despre riscuri generale si prevenirea lor;
4. notiuni despre riscuri specifice si prevenirea lor in sectorul corespunzator activitatii intreprinderii
si/sau unitatii; 5. acordarea primului ajutor.)

2. Angajatorul nu are capacitatile si aptitudinile necesare lucratorii, persoanele delegate responsabile SSM si
pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si pro- reprezentantii lucratorilor.
tectie prevazute
3. Nu se doreste apelarea la servicii externe de prevenire Serviciile de prevenire pot avea caracter interdisciplinar si
4. Compania are intre 50 si 249 de lucratori trebuie sa dispuna de mijloace adecvate pentru indeplinirea
atributiilor pe care le au. In acest scop, instruirea,
Lucratorii desemnati apartin personalului deja existent al specializarea, dedicarea, numarul de componente ale
companiei, si pot combina responsabilitatile lor normale cu acestor servicii si resursele tehnice de care dispun, trebuie sa
cele de prevenire. Numarul de lucratori necesari, capacitatea fie suficiente si adecvate activitatilor de prevenire dezvoltate,
si formarea lor, mijloacele pe care angajatorul le pune la tinand cont si de marimea companiei, tipurile de risc la care
dispozitie si timpul pe care il vor avea pentru efectuarea pot fi expusi lucratorii si de distributia riscurilor.
activitatilor de prevenire va trebui sa fie suficient pentru
indeplinirea atributiilor, tinand cont de marimea companiei si Serviciul intern de prevenire si protectie
tipul riscurilor la care angajatii sunt expusi. Angajatorul trebuie Acesta reprezinta totalitatea resurselor materiale si umane
sa le permita accesul la toate informatiile si documentele alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si
referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor. protectie in intreprindere si/sau unitate. Angajatorul trebuie
sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de
Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in prevenire daca:
domeniul securitatii si sanatatii in munca sunt alesi de catre 1. Compania are peste 250 de lucratori
si dintre lucratorii din intreprindere si/sau unitate, numarul 2. Activitatile desfasurate sunt cu risc ridicat (prevazute in
minim al acestora fiind: anexa nr. 5 din HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
a. 1 reprezentant, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si
care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv; sanatatii in munca nr. 319/2006)
b. 2 reprezentanti, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor
care au sub 50 si 100 de lucratori inclusiv; Incepand cu data de 1 iulie 2011, serviciul intern de
c. in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 101 prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care
lucratori inclusiv: au contract individual de munca cu norma intreaga incheiat
101- 500 de lucratori - 3 reprezentanti; cu angajatorul. Cand angajatorul isi desfasoara activitatea in
501- 1.000 de lucratori - 4 reprezentanti; mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie
1.001 - 2.000 de lucratori - 5 reprezentanti; trebuie sa fie organizat astfel incat sa se asigure in mod
2.001- 3.000 de lucratori - 6 reprezentanti; corespunzator desfasurarea activitatilor specifice.
3.001 - 4.000 de lucratori - 7 reprezentanti; Serviciul de prevenire intern este o unitate organizationala
peste 4.000 de lucratori - 8 reprezentanti. specifica in structura companiei, dedicata exclusiv activitatii
de prevenire.
18.3 Serviciul de prevenire Serviciile externe de prevenire si protectie

Sunt reprezentate de persoane juridice sau fizice din afara
intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie
Serviciul de prevenire reprezinta toate resursele umane si
si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
materiale ale societatii necesare in desfasurarea de activitati
de prevenire a riscurilor profesionale, pentru a asigura
Angajatorul trebuie sa utilizeze unul sau mai multe servicii
o protectie adecvata a securitatii si sanatatii lucratorilor,
externe de prevenire, daca:
consiliind si asistand in aceasta activitate angajatorul,

angajatorul/lucratorii desemnati/serviciile interne de pre- protectie, emis de o comisie special constituta in cadrul
venire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare fiecarui inspectorat teritorial de munca.
pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protec-
tie.
Comitetul de securitate si sanatate in munca
Este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in
In cazul in care serviciul extern de prevenire si protectie
vederea participarii si consultarii periodice in domeniul
este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa
securitatii si sanatatii in munca.
indeplineasca cumulativ cerintele minime de pregatire in
domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare
Se constituie in urmatoarele cazuri:
nivelului superior. Daca este format din mai multe persoane,
in unitatile cu minim 50 de angajati
trebuie indeplinite cerintele corespunzatoare nivelului mediu
in unitatile cu mai putin de 50 de angajati, daca inspecto-
(art.49, 50 HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor
rul de munca hotaraste ca este necesar (in functie de natura
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si activitatii si de riscurile identificate)
sanatatii in munca nr. 319/2006). pentru activitatile care se desfasoara temporar, respectiv
cu o durata mai mare de 3 luni.
Aceste structuri externe trebuie sa dispuna de resurse umane
si materiale necesare pentru a fi capabile sa desfasoare Componenta Comitetului de securitate si sanatate in munca:
activitati de prevenire si protectie conform cerintelor legale, a. angajator sau reprezentantul sau legal;
luand in considerare tipul, amploarea si frecventa serviciilor b. reprezentanti ai angajatorului cu atributii de SSM;
de prevenire care urmeaza sa fie furnizate.
c. reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in do-
meniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
Incepand cu data de 1 iulie 2011, o persoana poate sa d. medicul de medicina a muncii.
ocupe functia de conducator la un singur serviciu extern de
prevenire si protectie. Numarul reprezentantilor lucratorilor este egal cu numarul
Serviciile externe de prevenire si protectie pot sa isi format din angajator sau reprezentantul sau legal si
desfasoare activitatea numai daca sunt in posesia unui reprezentantii angajatorului.
certificat de abilitare a serviciului extern de prevenire si

19. Rezultatele cercetarii
19.1 Structura esantionului Subsector Nr.

Chestionare primite Societati
In determinarea esantionului de companii intervievate, s-a Morarit- panificatie 233
luat in considerare reprezentativitatea din punct de vedere Carne 50
numeric al fiecarui subsector al industrei alimentare.
Bauturi 43
Lactate 36
In incercarea de a avea un esantion reprezentativ, s-a stabilit
Dulciuri, ceai, alte alimente 35
elaborarea studiului cu un grad de eroare de 5% si gruparea
industriei alimentare in 9 subramuri, asa cum se poate vedea Conserve vegetale 14
reprezentat in tabelul de mai jos: Grasimi 9
Hrana animale 5
Subsector Nr. Peste 2
Esantion Societati Total 427
Morarit - panificatie 232
Carne 38 Tabel 15 - Distributia chestionarelor primite
Bauturi 36 pe subsectoarele de activitate
Dulciuri, ceai, alte alimente 30
Lactate 26
Conserve vegetale 11
19.2 Structura esantionului rezultat
Grasimi 9
Hrana animale 5 In urma analizarii chestionarelor referitoare la securitatea si
Peste 2 sanatatea in munca in cadrul firmelor din sectorul alimentar
Total 389 au fost validate spre a fi procesate 391 chestionare.
Tabel 14 - Esantionul stabilit pe subsectoare de activitate Mai mult de jumatate din firmele respondente sunt, asa
cum se poate observa, din cadrul subsectorului Morarit si
panificatie – 52.9%, urmat de subsectoarele Procesare
carne si produse din carne – 11.8%, Fabricare bauturi –
11.0%, Fabricare produse lactate – 8.4%, Fabricare de alte
produse alimentare – 8.4%, Procesare si conservare fructe
si legume – 3.6%29.
29 Asa cum se poate observa, pentru subsectoarele Procesare si conservare fructe si legume,
Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale, Fabricare de produse pentru hrana animalelor
La finalul activitatii, s-au colectat 427 de chestionare, dintre si Procesare si conservare produse din peste, bazele sunt de dimensiuni reduse, cu toate ca
care au fost valide doar 391, indeplinindu-ne insa tinta ponderile lor sunt aproximativ similare cu cele de la nivelul intregului sector alimentar. De aceea,
valorile inregistrate (procente, medii, etc.) pentru aceste subsectoare vor fi luate in considerare
aleasa pe fiecare subsector. de-a lungul raportului cu titlu de exemplificare, si analizate cel mult ca informatie calitativa. Acestea
vor fi marcate cu *.

Subsectorul de activitate Nr. %
Morarit si panificatie 207 52.9
Procesare carne si produse din carne 46 11.8
Fabricare de bauturi 43 11.0
Fabricare produse lactate 33 8.4
Fabricare de alte produse alimentare 33 8.4
Procesare si conservare fructe si legume 14 3.6
Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale 9 2.3
Fabricare de produse pentru hrana animalelor 5 1.3
Procesare si conservare produse din peste 1 0.3
Total 391 100
Tabel 16 - Distributia societatilor in functie de subsectorul de activitate
Mai mult de jumatate dintre aceste societati au un singur punct de lucru (54.2%), insa exista si societati mai mari, cu 2-5
puncte de lucru (29.7%), 6-10 (7.2%), respectiv peste 10 puncte de lucru (9.0%).
Fig. 14 - Distributia societatilor in functie de numarul de puncte de lucru
La nivelul subsectoarelor, distributia in functie de numarul lucru in raport cu cele cu 6-10 puncte de lucru. In plus, pentru
punctelor de lucru variaza. Astfel, pentru subsectorul de subsectorul de Morarit si panificatie se observa ca cele mai
Carne si produse din carne exista o distributie relativ egala multe dintre societati au un singur punct de lucru, urmate de
intre societatile cu 1, 2-5 si peste 10 puncte de lucru (nu cele cu 2-5 puncte de lucru, 6-10 puncte de lucru si peste
au fost identificate diferente statistice semnificative ale 10 puncte de lucru, fara diferente insa sub aspectul ponderii
ponderilor). Aceeasi situatie se mentine si pentru subsectorul ultimelor doua categorii. Reliefarea distributiei societatilor
de Lactate. Pentru subsectorul Alte produse alimentare se prin prisma ordinului de marime al acestora este relevanta
observa o pondere mai mare a societatilor cu 1 punct de pentru o mai buna imagine asupra tipologiei societatilor
lucru in raport cu cele cu 6-10 si peste 10 puncte de lucru. respondente, putandu-se astfel asocia cu diversele aspecte
Pentru subsectorul de Fabricare de bauturi se observa de masurate.
asemenea o pondere mai mare a societatilor cu 1 punct de

Fig. 15 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de numarul punctelor de lucru
19.3 Resurse umane
In completarea criteriului privind numarul de puncte de lucru, o alta dimensiune care reliefeaza ordinul de marime al
societatilor este numarul de angajati. Din acest punct de vedere se poate observa ca aproximativ jumatate dintre firmele
respondente sunt de dimensiuni mici (1-50 angajati - 47.6%30), firmele medii (51-150 angajati) si mari (peste 150 de angajati)
distribuindu-se in valori relativ similare, 27.8%, respectiv 24.8%.
Fig. 16 - Distributia societatilor in functie de numarul de angajati
In subsectorul Carne si produse din carne se observa o pondere mai mare a firmelor cu un numar mediu de angajati
(45.7%), semnificativ mai multe decat cele cu un numar mic (17.4%). In cadrul subsectorului Morarit si panificatie se observa
in schimb o pondere mai mare a fimelor cu un numar mic de angajati (57.5%), semnificativ mai multe decat cele cu un
30 Cercul rosu marcheaza diferentele semnificative statistic in raport cu celelalte valori.

numar mediu (27.5%) si cele cu un numar mare de angajati (15.0%). In mod similar, in subsectorul Fabricare de bauturi se
inregistreaza o pondere mai mare a firmelor cu un numar mic de angajati (51.2%), in raport cu firmele de dimensiuni medii
(20.9%).
Fig. 17 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de numarul de angajati
De asemenea, cercetarea a relevat o valoare procentuala semnificativ mai mare a numarului de angajati de sex feminin,
comparativ cu procentul angajatilor de sex masculin.
Fig. 18 - Distributia societatilor in functie de genul angajatilor
Mai mult, la nivelul subsectoarelor de activitate, se observa de asemenea o diferenta semnificativa in cadrul subsectorului
de Morarit si panificatie, unde in mod similar exista o preponderenta a femeilor in raport cu barbatii, situatia inversa fiind
inregistrata in subsectorul Fabricarii uleiurilor si grasimilor vegetale si animale. Pentru celelalte subsectoare, desi exista
anumite diferente ale ponderilor, acestea nu sunt semnificative statistic.

Fig. 19 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de genul angajatilor
Sub aspectul categoriilor de varsta, observam in primul rand o pondere semnificativ mai mare a persoanelor cu varste intre
26-45 de ani (61.5%), urmata de cei cu varste intre 46-60 ani (24.5%), cei intre 18-25 ani (12.5%), cei peste 60 ani (1.2%),
cea mai mica pondere fiind a celor cu varste sub 18 ani (0.3%).
Fig. 20 - Distributia societatilor in functie de categoria de varsta a anagajatilor
La nivelul subsectoarelor de activitate aceasta distributie se mentine relativ constanta, in sensul preponderentei celor cu
varste intre 26-45 ani. Ponderea acestei categorii de varsta este semnificativ mai mare in raport cu celelalte categorii pentru
subsectoarele de Carne si produse din carne, Lactate, Morarit si panificatie si pentru Alte produse alimentare. Pentru
celelalte categorii de varsta, desi exista anumite diferente ale ponderilor, nu se inregistreaza diferente semnificative care sa
sublinieze fluctuatiile inregistrate la nivelul intregului sector.

Fig. 21 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de categoria de varsta a anagajatilor
Din punctul de vedere al nivelului de educatie, se poate observa ca cei mai multi dintre angajati sunt absolventi de liceu
(43.8%), urmati de ponderea celor care au finalizat o scoala profesionala (27.5%). Pentru celelalte niveluri de educatie
(primar – 4.2%, gimnazial – 10.9%, universitar – 13.7%), ponderea se mentine relativ constanta, fara diferente semnificative
care sa sublinieze preponderenta unui anumit nivel de educatie in raport cu celelalte doua.
Fig. 22 - Distributia societatilor in functie de tipul de contract al angajatilor
Diferentele identificate la nivelul intregului sector se mentin si la nivelul subsectorului de Morarit si panificatie, cu o
preponderenta a celor care au absolvit liceul (45.6%), urmati de ponderea celor care au terminat o scoala profesionala
(29.7%). Pentru celelalte subsectoare insa diferentele nu se mentin constante. Astfel, pentru subsectorul Carne si procesare
carne doar ponderea celor care au absolvit liceul (39.7%) este semnificativ mai mare decat a celor care au doar nivelul
primar (6.7%) si gimnazial (9.1%) absolvit. Aceasta distinctie este valabila si pentru subsectorul de Alte produse alimentare,
pentru care procentul celor care au terminat liceul este de 49.4%, semnificativ mai mare decat al celor care au finalizat ciclul
gimnazial (6.9%), si ciclul primar (4.6%).

Fig. 23 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de nivelul de educatie al angajatilor
Din punctul de vedere al tipologiei relatiei contractuale, se poate sublinia faptul ca pentru sectorul industriei alimentare din
Romania, cea mai mare parte a angajatilor detin contracte pe perioada nedeterminata (91.8%), doar 7.8% dintre acestia
avand contracte pe perioada determinata. 0.4% dintre respondeti sunt supusi altor tipuri de forme contractuale.
Fig. 24 - Distributia societatilor in functie de tipul de contract al angajatilor
In mod similar, aceasta preponderenta a contractelor pe perioada nedeterminata se mentine si la nivelul subsectoarelor. Mai
mult, intre subsectoare nu exista diferente sub aspectul ponderii contractelor pe perioada determinata, astfel nu exista un
anumit subsector care sa practice intr-o masura mai mare angajarea personalului pe perioada determinata.

Fig. 25 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de tipul de contract al angajatilor
19.4 Securitate si sanatate
Tipul de activitate specifica din cadrul sectorului industriei alimentare din Romania se evidentiaza printr-un grad relativ
ridicat de mecanizare, 25.3% dintre societati declarand ca acest tip de munca este proponderenta in cadrul activitatilor
intreprinse, in timp ce munca manuala este preponderenta pentru doar 15.3% dintre societati. Cu toate acestea, semnificativ
mai multe societati (59.3%), declara ca munca este realizata in mod egal, manual si mecanizat.
Fig. 26 - Distributia societatilor in functie de tipul de munca predominant
La nivelul subsectoarelor, preponderenta semnificativa a societatilor in cadrul caror munca manuala si cea mecanizata se
distribuie in mod aproximativ egal, se mentine similara pentru subsectoarele de Carne si produse din carne (67.4%), Lactate
(69.7%), Morarit si panificatie (61.4%). Pentru subsectorul de Alte produse alimentare se observa o pondere semnificativ mai

mare a firmelor in cadrul carora munca manuala si cea mecanizata se distribuie in mod relativ egal, in raport cu societatile
in cadrul carora munca de tip manual este preponderenta. Pentru subectorul de Fabricare bauturi, avem o distributie relativ
egala a societatilor in cadrul carora munca mecanizata este preponderenta (46.5%), si a celor in cadrul carora exista o
distributie relativ egala a muncii mecanizate si a celei manuale (41.9%).
Fig. 27 - Distributia societatilor pe subsectoare de activitate in functie de tipul de contract al angajatilor
Din punctul de vedere al modalitatilor de organizare ale serviciului de prevenire a accidentelor de munca, in cadrul societatilor
se poate observa ca nu exista un anumit tip de organizare preponderent, acestea fiind prezente in valori relativ similare.
Singura diferenta notabila care poate fi subliniata, este in raport cu organizarea serviciului de prevenire a accidentelor de
munca prin desemnarea unor angajati, respectiv asumarea acestei responsabilitati de catre angajator. In acest sens, se
poate observa o pondere semnificativ mai mare a societatilor care au persoane desemnate din randul angajatilor pentru
desfasurarea activitatilor de prevenire si protectie.
Fig. 28 - Modalitatea de organizare a serviciului de prevenire a accidentelor de munca

Un alt aspect specific sectorului industriei alimentare este 16.4% au serviciu intern de prevenire si protectie, in timp ce
faptul ca societatile tind mai degraba sa utilizeze doar o 20.2% au serviciu extern de prevenire si protectie.
singura modalitate de organizare a activitatii de prevenire
a riscurilor profesionale. Astfel, 61.5% dintre societati au %
optat pentru o singura modalitate de organizare a activitatii Management. Conducerea si-a asumat personal 11.3
de prevenire si protectie, asumare, lucratori desemnati, functia de prevenire a riscurilor
serviciu intern sau serviciu extern, in timp ce doar 38.5% Angajati desemnati pentru prevenirea riscurilor 13.6
au organizate doua sau mai multe structuri de prevenire si profesionale
protectie, precum si servicii de prevenire si protectie furnizate
Serviciu intern de prevenire si protectie 16.4
de o structura specializata externa.
Serviciu extern de prevenire si protectie 20.2
Mai mult de o modalitate de organizare 38,5
Dintre societatile care folosesc mai mult de o modalitate de
organizare a servicului de prevenire riscurilor profesionale
Tabel 17 - Modalitatea de organizare unica a serviciului
(38.5%), cea mai des intalnita situatie (in general in cazul
de prevemire a accidentelor de munca vs organizare multipla
societatilor care desfasoara activitati in mai multe puncte de
lucru) este de constituire a unui serviciu intern de prevenire
si protectie si desemnarea unor angajati cu atributii Tot in sfera modalitatilor de organizare a serviciului de
in prevenirea riscurilor profesionale (cu toate acestea prevenire a accidentelor de munca, se poate observa ca
fara diferente semnificative in raport cu celelalte valori aproximativ 4 din 5 societati au reprezentanti ai salariatilor
inregistrate). cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii
in munca. La nivelul subsectoarelor de activitate, domeniul
Din totalul societatilor participante la studiu si care au cu cea mai mica pondere a reprezentantilor salariatilor cu
declarat ca au o singura modalitate de organizare a acestui raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
tip de serviciu, in cazul a 11.3% dintre ele conducerea si-a munca este cel de Morarit si panificatie (71.5%), pondere
asumat personal atributiile de prevenire a riscurilor, 13.6% au semnificativ mai mica decat a celorlalte subsectoare, cu
angajati desemnati pentru prevenirea riscurilor profesionale, exceptia celui de Fabricare de bauturi.
Fig. 29 - Reprezentanti ai salariatilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii muncii

In mod similar, se poate observa ca aproximativ tot 4 din mai mici sub aspectul prezentei unor astfel de responsabili
5 societati au responsabili in domeniul prevenirii riscurilor (similar cu situatia prezentei reprezentantilor salariatilor cu
profesionale numiti de catre conducere. Subsectorul de raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in
Morarit si panificatie (72.0%) prezinta valori semnificativ munca).
Fig. 30 - Responsabili numiti de catre conducere in domeniul prevenirii riscurilor profesionale
Sub aspectul existentei Comitetului de Securitate si Sanatate exceptia celui de Carne si produse din carne (72.9%). Mai
In Munca, observam inca o data ca se mentine relativ mult, se observa de asemenea ca subsectorul de Carne si
constanta ponderea societatilor care au organizat un anumit produse din carne prezinta ponderi semnificativ mai mari
tip de sistem cu privire la sanatatea si securitatea in munca. privind existenta Comitetului de Securitate si Sanatate in
Astfel, aproximativ tot 4 din 5 societati din cadrul sectorului munca, in raport cu subsectoarele de Morarit si panificatie
industriei alimentare au organizat un Comitet de Securitate (52.2%) si cel de Fabricare bauturi (51.2%). Este subliniat
si Sanatate in Munca. La nivelul subsectoarelor se observa astfel inca o data gradul redus de organizare a unui sistem
pe acest indicator o diferentiere mult mai nuantata intre cu privire la securitatea si sanatatea in munca in cadrul
acestea: subsectorul de Lactate (84.8%) prezinta ponderi subsectorului de Morarit si panificatie.
semnificativ mai mari fata de celelalte subsectoare, cu In cadrul societatilor industriei alimentare se poate observa
Fig. 31 - Comitet
de Securitate
si Sanatate in
Munca

ca cele mai des intalnite documente/proceduri cu privire referitoare la securitatea la locul de munca.
la prevenirea riscurilor profesionale sunt: documentare de
instruire introductiv generala, la locul de munca si periodica Alte documente/proceduri mentionate au fost: Manualele
– 98.0% , dosare medicale, fise psihologice, fise de aptitudini de management al calitatii alimentelor HACCP (3.1%), ISO
si fise de expunere – 94.7%, si plan de prevenire si protectie 22000 (2.6%).
– 94.1%. Cele mai putin prezente documente/proceduri In mod similar cu celelalte proceduri de asigurare a sanatatii
sunt cele referitoare la standardele de calitate sub aspectul si securitatii muncii, se observa ca se mentine constanta
activitatilor prestate cat si a securitatii muncii: proceduri ponderea societatilor care au adoptat practici de prevenire
bazate pe mentiunile de calitate ISO 9001 – 65.0%, proceduri a riscurilor profesionale, in cadrul unor politici bine stabilite:
Fig. 32 - Docu-
mente/proceduri
disponibile in
societate cu
privire la preve-
nirea riscurilor
bazate pe specificatiile tehnice OSHAS 18001 – 39.1%. Mai aproximativ 4 din 5 societati au adoptat astfel de masuri. La
mult, de subliniat este faptul ca sub aspectul standardelor de nivelul subsectoarelor se mentine relativ constanta aceasta
calitate se observa o pondere semnificativ mai mare a celor proportie, fara a se identifica subsectoare cu o pondere
referitoare la calitatea activitatilor desfasurate, in raport cele semnificativ mai mare.
Fig. 33 - In socie-
tate s-au adoptat
practici de prevenire
a riscurilor profesio-
nale, in cadrul unei
politici bine definite

Sub aspectul actiunilor preventive dezvoltate in societate in instalatiilor – 90.2%. Actiunile implementate in cea mai mica
ultimii 2 ani, se observa ca actiunile cel mai des implementate masura sunt studiile ergonomice – 42.3% si studiile de riscuri
in industria alimentara sunt cele de instruire a angajatilor psihosociale – 32.1%. De subliniat este faptul ca investigarea
– 99.0% si de asigurare a echipamentelor individuale accidentelor si masurile de prevenire si protectie rezultate
de protectie – 96.1%, supravegherea sanatatii – 95.7%, din cauzele producerii accidentelor prezinta mai degraba un
evaluarea riscurilor specifice derivate din utilizarea masinilor grad mediu de realizare si implementare in cadrul societatilor,
– 92.5%, masuri de igiena (zgomot, vibratii, agenti chimici) 67.9%, respectiv 67.2%.
– 90.5%, programe de mentenanta a echipamentelor si
Actiuni preventive dezvoltate In cadrul societatii In ultimii 2 ani DA

Instruirea angajatilor 99.0%
Asigurarea echipamentelor individuale de protectie 96.1%
Supravegherea sanatatii 95.7%
Evaluarea riscurilor specifice derívate din utilizarea masinilor 92.5%
Masuri de igiena (zgomot, vibratii, agenti chimici) 90.5%
Programe de mentenanta a echipamentelor si instalatiilor 90.2%
Semnalizarea masurilor de urgenta 89.5%
Masuri ergonomice (temperatura, umiditate, iluminare, etc.) 88.5%
Dotarea si instruirea echipelor pentru cazuri de urgenta 84.9%
Formarea profesionala a angajatilor 83.0%
Stabilirea si semnalizarea zonelor cu risc ridicat si specific 75.1%
Investigarea accidentelor 67.9%
Masuri de prevenire si protectie rezultate din cauzele producerii accidentelor 67.2%
Furnizarea si actualizarea fiselor tehnice de securitate pentru produsele chimice 62.6%
Studii ergonomice 42.3%
Studii de riscuri psihosociale 32.1%
Tabel 17 - Actiuni preventive dezvoltate in cadrul societatii in ultimii 2 ani
Un aspect pozitiv identificat este gradul foarte redus al

dificultatilor intampinate in aplicarea masurilor mai sus
mentionate astfel, doar 2.6% dintre societatile care au
adoptat practici de prevenire a riscurilor profesionale, au
intampinat dificultati in aplicarea acestor actiuni preventive.
Fig. 34 - Societatea a intampinat anumite dificultati in aplicarea

actiunilor preventive anterior amintite?

Societatile care au mentionat ca au intampinat dificultati Sub aspectul tuturor celor 5 mentiuni, se observa ca riscul
in aplicarea actiunilor preventive au subliniat urmatoarele de accidentare in functie de numarul lucratorilor expusi,
motive: perioade de flux si perioade de stagnare a activitatii semnificativ mai mare decat toate celelalte este cel de
(12.5%), motive financiare (25.0%), multa teorie si putina lovituri, taieturi si Intepaturi de obiecte si unelte (53.2%). Alte
practica (12.5%), birocratie (12.5%), informatiile nu se pot riscuri mentionate intr-un procent relativ mare sunt caderile
obtine foarte usor pentru documentatie (12.5%). de persoane de la acelasi nivel – 41.2%, arsuri – 39.9%,
contacte electrice – 30.9%, prinderi/blocari intre partile
La nivelul identificarii de catre societati a principalelor 5 mobile ale utilajelor sau Intre diferite materiale – 25.1%,
riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii in functie accidente de trafic in timpul programului de lucru – 20.2%,
de numarul de lucratori expusi, se considera ca fiind cele miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de
mai importante riscuri: arsuri (18.7%), lovituri, taieturi si masini In miscare) – 14.80%, pozitii fortate, miscari repetitive,
intepaturi de obiecte si unelte (18.2%), cadere de persoane manipulara manuala a greutatilor – 11.8%, expunere la
de la acelasi nivel (16.6%), contacte electrice (11.3%). temperatura si umiditate extrema – 11.3%.
Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii Prima Toate

in functie de numarul de lucratori expusi mentiune mentiunile
Arsuri 18.7% 39.9%
Lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte 18.2% 53.2%31
Cadere de persoane de la acelasi nivel 16.6% 41.2%
Contacte electrice 11.3% 30.9%
Prinderi/blocari Intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale 9.0% 25.1%
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice
4.9% 14.8%
(organe de masini In miscare, curgeri de fluide)
Accidente de trafic In timpul programului de lucru 3.8% 20.2%
Cadere de persoane de la Inaltime 2.8% 9.2%
Pozitii fortate, miscari repetitive, manipulare greutati 2.3% 11.8%
Expunere la temperatura si umiditate extrema 1.8% 11.3%
Lovirea, rasturnarea sau miscarile bruste de vehicule (camioane, macarale, trapaleti) 1.5% 9.2%
Expunere la noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, substante iritante, etc.) 1.5% 7.4%
Explozii 1.3% 3.3%
Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corozive 1.0% 6.4%
Blocarea sau zdrobirea datorata vehiculelor, remorcilor sau
0.5% 4.9%
diverselor dispozitive cuplate la acestea
Expunere la zgomot 0.5% 5.4%
Incendii 0.5% 3.6%
Cadere de obiecte, materiale si unelte 0.3% 3.8%
Expunere la radiatii 0.3% 0.5%
Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide 0.0% 2.8%
Expunere la vibratii 0.0% 1.5%

Alunecare 0.0% 0.5%
Riscul de a fi loviti de animale 0.0% 0.3%
Nu exista riscuri de accidente 0.8% 0.8%
NS/NR 0.5% 0.5%
Nu au mentionat o ordine a riscurilor 2.0% -
Tabel 18 - Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi anagajatii in functie de numarul de lucratori expusi
Sub aspectul principalelor riscuri de accidente la care sunt celelalte. Dincolo de lipsa unei diferente semnificative, aceste
expusi angajatii in functie de gravitatea riscului, se observa marimi ale mentiunilor pot fi totusi considerate o masura
ca evaluarea acestora este similara cu cea referitoare la a evaluarii gravitatii lor. Astfel printre cele mai mentionate
principalele riscuri in functie de numarul de angajati expusi. accidente se numara: lovituri, taieturi si Intepaturi de obiecte
Astfel, ca prime mentiuni au fost subliniate intr-o masura si unelte – 47.1%, arsuri – 39.6%, cadere de persoane de la
mare inca o data arsurile (16.9%), caderi de persoane de acelasi nivel – 39.1%, contacte electrice – 30.9%, prinderi/
la acelasi nivel (16.1%), lovituri, taieturi si intepaturi de blocari Intre partile mobile ale utilajelor sau Intre diferite
obiecte si unelte (13.3%), prinderi/blocari intre partile mobile materiale – 22.8%, accidente de trafic in timpul programului
ale utilajelor sau intre diferite materiale (11.3%), contacte de lucru – 22.0%, miscari functionale ale echipamentelor
electrice (11.0%). La nivelul tuturor celor 5 mentiuni, desi tehnice (organe de masini In miscare, curgeri de fluide) –
exista anumite diferente ale valorilor, nu se identifica un 15.3%.
anumit tip de risc semnificativ mai mare procentual decat 31 Culoarea rosie marcheaza o diferenta semnificativa in raport cu celelalte valori.
Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii Prima Toate

in functie de gravitatea riscului mentiune mentiunile
Arsuri 16.9% 39.6%
Cadere de persoane de la acelasi nivel 16.1% 39.1%
Lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte 13.3% 47.1%
Prinderi/blocari Intre partile mobile ale utilajelor sau Intre diferite materiale 11.3% 22.8%
Contacte electrice 11.0% 30.9%
Accidente de trafic In timpul programului de lucru 5.4% 22.0%
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de masini In miscare, curgeri de
4.1% 15.3%
fluide)
Cadere de persoane de la Inaltime 2.8% 9.7%
Expunere la temperatura si umiditate extrema 2.6% 10.5%
Explozii 2.6% 3.6%
Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corozive 2.3% 7.2%
Lovirea, rasturnarea sau miscarile bruste de vehicule (camioane, macarale, trapaleti) 1.5% 7.9%
Pozitii fortate, miscari repetitive, manipulare greutati 1.5% 10.0%
Expunere la noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, substante iritante, etc.) 1.3% 9.0%

Blocarea sau zdrobirea datorata vehiculelor, remorcilor sau
1.0% 5.6%
diverselor dispozitive cuplate la acestea
Incendii 1.0% 4.1%
Expunere la zgomot 0.5% 3.8%
Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide 0.3% 4.1%
Expunere la radiatii 0.3% 0.8%
Cadere de obiecte, materiale si unelte 0.0% 4.3%
Expunere la vibratii 0.0% 1.0%
Alunecare 0.0% 0.3%
Riscul de a fi loviti de animale 0.0% 0.5%
Nu exista riscuri de accidente (putin probabil) 1.0% 1.0%
NS/NR 2.0% 2.0%
Nu au mentionat o ordine a riscurilor 1.3% -
Tabel 19 - Principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi anagajatii in functie de numarul de gravitatea riscului
Un aspect important al evaluarii sanatatii si securitatii in de la acelasi nivel – 11.0%, arsuri – 7.9%, prinderi/blocari
munca in cadrul sectorului industriei alimentare din Romania intre partile mobile ale utilajelor sau intre diferite materiale
il reprezinta identificarea accidentelor care se produc. Din – 6.4%, accidente de trafic in timpul programului de lucru
acest punct de vedere se poate observa ca unele dintre – 6.1%. Mai mult, de mentionat este faptul ca aproximativ
cele mai frecvente accidente intalnite sunt: lovituri, taieturi si jumatate dintre firmele chestionare (47.6%) declara ca in
Intepaturi de obiecte si unelte – 12.0%, cadere de persoane cadrul societatii nu s-au produs accidente.
Riscurile care au provocat accidente

Lovituri, taieturi si Intepaturi de obiecte si unelte 12.0%
Cadere de persoane de la acelasi nivel 11.0%
Arsuri 7.9%
Prinderi/blocari Intre partile mobile ale utilajelor sau Intre diferite materiale 6.4%
Accidente de trafic In timpul programului de lucru 6.1%
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de masini In miscare, curgeri de fluide) 4.1%
Cadere de persoane de la Inaltime 3.8%
Lovirea, rasturnarea sau miscarile bruste de vehicule (camioane, macarale, trapaleti) 2.8%
Contacte electrice 2.6%
Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide 1.5%
Cadere de obiecte, materiale si unelte 1.3%
Blocarea sau zdrobirea datorata vehiculelor, remorcilor sau diverselor dispozitive cuplate la acestea 1.0%
Pozitii fortate, miscari repetitive, manipulare greutati 1.0%
Expunere la temperatura si umiditate extrema 1.0%

Expunere la noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, substante iritante, etc.) 1.0%
Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corozive 1.0%
Explozii 0.3%
Conversatii Intre angajati (In timpul desfasurarii activitatilor) 0.3%
Accidente de traseu 0.3%
Expunere la radiatii 0.0%
Expunere la vibratii 0.0%
Expunere la zgomot 0.0%
Incendii 0.0%
Nu au avut loc accidente (putin probabil) 47.6%
NS/NR 12.0%
Tabel 20 - Riscurile care au provocat accidente
Analizand incidenta accidentelor la nivelul subsectoarelor se observa ca ponderea producerii accidentelor este in jurul
de activitate se poate observa ca subsectorul de Morarit valorii de 50%, fara a se identifica diferente semnificative
si panificatie – 33.3%. prezinta valori semnificativ mai mici intre acestea. Astfel, pentru aceste subsectoare incidenta
decat celelalte subsectoare reprezentative, cu exceptia celui este urmatoarea: Carne si produse din carne – 50.0%,
de Alte produse alimentare. Pentru celelalte subsectoare32 Lactate – 57.6%, Alte produse alimentare – 48.5%, Fabricare
de bauturi – 51.2%.
32 Asa cum s-a specificat inca de la inceputul raportului, analizele se realizeaza numai pentru sub-
sectoarele care au reprezentativitate semnificativa care sa permita analizarea lor din perspectiva tea bazele fiind prea mici (ex. Subsectorul de Procesare si conservare produse peste – 1 societate,
cantitativa, subsectoarele marcate cu * fiind prezentate doar cu titlu de exemplificare, pentru aces- Fabricare de produse pentru hrana animalelor – 5 societati, etc.)
Fig. 35 - Incidenta accidentelor pe subsectoare de activitate

Prin prisma incidentei accidentelor, asa cum a fost ea a accidentelor produse. Trebuie insa mentionat ca pentru cei
mentionata de societatile din cadrul industriei alimentare, care au declarat ca nu au adoptat astfel de practici sub forma
se poate observa ca nu exista o legatura directa intre unei politici bine stabilite, nu inseamna in mod neaparat ca
adoptarea unor practici de prevenire a riscurilor profesionale nu au niciun fel de prevederi cu privire la domeniul sanatatii
in cadrul unor politici bine stabilite si ponderea producerii si securitatii in munca, ci doar faptul ca acestea nu sunt, din
accidentelor. Astfel, pentru cei care nu au adoptat astfel de punctul lor de vedere, organizate in cadrul unor politici bine
practici, nu se inregistreaza o pondere semnificativ mai mare definite.
In cadrul societatii s-au produs accidente

DA NU NS/NR
In societate s-au adoptat practici de prevenire a DA 32.7% 34.5% 10.7%

riscurilor profesionale in cadrul unor politici bine
stabilite NU 7.7% 13.0% 1.3%
Tabel 21 - Gradul de adopare a unor practici de prevenire a rsicurilor profesionale

sub forma unor politici bine stabilite si incidenta accidentelor in cadrul societatii
Sub aspectul principalelor cauze ale accidentelor din cat si la nivelul tuturor mentiunilor (3 in total), cele mai
cadrul sectorului alimentar, se poate observa ca acestea importante cauze ale producerii accidentelor din sector sunt:
se datoreaza in principal „erorilor umane”, si mai putin neindeplinirea expresa a ordinelor primite la locul de munca
neadoptarii si neimplementarii de catre societati a – 25.3%, respectiv 43.0%, exces de incredere sau rutina –
prevederilor actelor normative care reglementeaza domeniul 24.3%, respectiv 40.7%, oboseala sau extenuare – 21.0%,
securitatatii si sanatatii muncii. Astfel, atat ca prima mentiune respectiv 34.5%.
Prima Toate
Principalele cauze ale accidentelor din sector
mentiune mentiunile
NeIndeplinirea expresa a ordinelor primite la locul de munca 25.3% 43.0%
Exces de Incredere sau rutina 24.3% 40.7%
Oboseala sau extenuare 21.0% 34.5%
Neutilizarea echipamentul inidivual de protectie 5.4% 15.9%
Asimilarea sau interpretarea defectuoasa a ordinelor sau instructiunilor primite 5.1% 14.8%
Lipsa de experienta de lucru 3.1% 10.2%
Spatiile, accesul la spatiile de lucru si suprafetele de lucru nu sunt amenajate corespunzator 1.5% 3.8%
Dificultate la miscarea In spatiul de lucru 1.5% 2.3%
Utilajele, vehiculele, macaralele si elevatoarele nu au verificarile tehnice oficiale si mentenenta
1.3% 3.6%
efectuate conform specificatiilor tehnice
Presiunea timpului / ritmul de munca alert, operatii repetitive de ciclu scurt si/sau complexe 1.3% 5.9%
Lipsa de ordine si curatenie 1.0% 2.6%
Deficiente In dispozitivele de securitate ale masinilor 1.0% 3.6%

Lipsa dotarii cu echipamente individuale de protectie sau calitatea necorespunzatoare a
1.0% 3.1%
acestora
Lipsa de semnalizare a zonelor/locurilor de munca cu grad ridicat de risc 0.8% 2.0%
Lipsa de calificare pentru sarcina respectiva 0.8% 4.3%
Formare profesionala inexistenta sau insuficienta privind metodele de munca si/sau utilizarea
0.8% 4.1%
mijloacelor de productie
Din lipsa mijloacelor si instrumentelor adecvate 0.5% 1.3%
Datorita efortului sau pozitiilor fortate 0.3% 2.0%
Instructiuni inexistente, confuze, contradictorii sau insuficiente 0.3% 1.5%
Locul de munca obliga la realizarea de operatiuni periculoase 0.3% 1.0%
Deschideri si gauri neprotejate/nesemnalizate 0.0% 0.8%
NS/NR 0.8% 0.8%
Nu au mentionat o ordine a cauzelor 2.8% -
Tabel 22 - Cauze ale accidentelor din sector
In ceea ce priveste investigarea accidentelor care se produc ar trebui sa respecte intocmai prevederile Legii 319/2006
in societate, se poate observa ca in cadrul a 89.3% dintre si ale HG 1425/2006 modificata prin HG 955/2010 privind
societati se investigheaza toate accidentele produse. Desi declararea si investigarea accidentelor de munca. La nivelul
aceasta proportie este relativ mare, ea totusi subliniaza o subsectoarelor se observa o pondere semnficativ mai mare
nevoie de imbunatatire a procedurilor sub acest aspect, a investigarii accidentelor in cadrul subsectoarelor de Carne
mai ales ca exista aproximativ 10% dintre societati care si produse din carne – 100% si Alte produse alimentare –
nu analizeaza cauzele producerii tuturor accidentelor. 100.0%, in raport cu subsectoarele de Lactate – 78.8%. si de
Investigarea producerii accidentelor reprezinta o masura Morarit si panificatie – 86.0%, intre acestea doua din urma
foarte importanta prin care se pot preveni eventuale accidente neinregistrandu-se diferente semnificative.
viitoare, de aceea, din acest punct de vedere, toate societatile
Fig. 36 - Ponderea
societatilor in care
sunt investigate
toate accidentele
care se produc

Dintre societatile care investigheaza cauzele tuturor singura diferenta semnificativa identificata este in raport cu
accidentelor produse, se observa ca aproximativ 95% dintre subsectorul de Lactate (83.9%) care prezinta o pondere
acestea adopta ulterior si masurile preventive necesare pentru semnificativ mai mica a adoptarii de masuri preventive in
corectarea cauzelor accidentelor. La nivelul subsectoarelor raport cu subsectorul de Carne si produse din carne (97.8%).
Fig. 37 - Ponde-
rea societatilor in
cadrul carora se iau
masurile preventive
necesare pentru
corectarea
cauzelor acciden-
telor (societatile
care investigheaza
cauzele tuturor acci-
dentelor)
O componenta importanta a prevenirii riscurilor profesionale nivelul subsectoarelor, singura diferenta identificata este in
o reprezinta formarea/informarea angajatilor asupra riscurilor raport cu subsectorul de Carne si produse din carne (97.8%),
la care se expun precum si a modalitatilor de prevenire a care prezinta valori semnificativ mai mare ale realizarii de
unor eventuale accidente specifice activitatii pe care o sesiuni se formare/informare pentru angajati in raport cu
defasoara. In acest sens, se poate observa ca 88.7% dintre subsectoarele de Lactate (81.8%), Morarit si panificatie
societati realizeaza sesiuni de formare/informare specifice (89.9%) si cel de Fabricare de bauturi (83.7%).
a salariatilor pe tema prevenirii riscurilor profesionale. La
Fig. 38 - Ponde-
rea societatilor in
cadrul carora se se
realizeaza sesiuni
de formare- infor-
mare specifice si
complementare a
salariatilor pe tema
prevenirii riscurilor
profesionale

In scopul reducerii riscurilor din cadrul industriei alimentare, auto/sofer – 33.3%, ambalator – 15.2%, electrician – 15.2%,
este importanta intelegerea contextelor in care acestea au angajati care se ocupa de manipularea masinilor/ utilajelor/
loc, mai exact a posturilor de lucru sau a sarcinilor de munca marfurilor – 15.2%, angajatii de la mentenanta – 15.2%,
in care apar cele mai grave riscuri. In acest sens, unele dintre lucratori de depozit/magazioneri – 12.1%, procesator
cele mai importante ocupatii mentionate de catre societatile lapte – 12.1%, operator produse lactate – 12.1%. In cadrul
din sector sunt: conducator auto/sofer – 16.9%, angajati subsectorului de Morarit si panificatie unele dintre cele mai
care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor importante ocupatii din punctul de vedere al gradului de
– 15.9%, cocator – 14.1%, angajatii de la cuptoare – 13.0%, risc la care sunt expuse sunt: cocator – 26.6%, operator
angajatii care se ocupa de transare/macelari – 10.7%, cuptoare – 24.6%, conducator auto/sofer – 14.0%, angajati
electrician – 9.5%, patiser – 7.4%, angajati care lucreaza cu care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor
malaxorul – 7.2%, ambalator – 6.4%, brutar – 6.1%, mecanic – 14.0%, operator malaxore – 13.0%, patiser – 13.0%, brutar
– 5.6%. – 11.1%. Pentru subsectorul de Alte produse alimentare
unele dintre cele mai importante ocupatii sunt: conducator
In cadrul subsectorului de Carne si produse din carne cea mai auto/sofer – 27.3%, angajati care se ocupa de manipularea
importanta ocupatie, mentionata in valori semnificativ mai masinilor/utilajelor/marfurilor – 18.2%, ambalator – 12.1%,
mari decat celelalte, este cea de lucrator care se ocupa de fochist – 12.1%. Tot sub aspectul ocupatiilor cu cel mai
transare/macelari – 82.6%. Alte ocupatii cu un grad ridicat de ridicat grad de risc, unele dintre cele mai importante ocupatii
risc in cadrul acestui subsector sunt: conducator auto/sofer din cadrul subsectorului de Fabricare bauturi sunt: angajati
– 19.6%, operator preparare mezelurilor – 15.2%, angajati care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor
care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor – 27.9%, operatoriImbuteliere – 18.6%, conducator auto/
– 10.9%, si mecanic – 10.9%. Pentru subsectorul de Lactate sofer - 14.0%.
cele mai importante ocupatii mentionate sunt: conducator
Posturile de lucru sau sarcinile de munca In care apar cele mai grave riscuri
Conducator auto/sofer 16.9%
Angajati care se ocupa de manipularea masinilor/utilajelor/marfurilor 15.9%
Cocator 14.1%
Angajatii de la cuptoare 13.0%
Angajatii care se ocupa de transare/macelari 10.7%
Electrician 9.5%
Patiser 7.4%
Angajati care lucreaza cu malaxorul 7.2%
Ambalator 6.4%
Brutar 6.1%
Mecanic 5.6%
Angajati de la mentenanta 3.8%
Agent curatenie/curatator/operator instalatii de spalare 3.3%
Framantator 3.3%
Cofetar 3.1%
Fochist 2.8%

Angajati de la sala de productie 2.8%
Modelator 2.8%
Lucratorii de depozit/magazioneri 2.6%
Operator preparare 2.6%
Stivuitor 2.3%
Operator Imbuteliere 2.0%
Operator la fabricarea mezelurilor 2.0%
Frigotehnist 1.8%
Angajati care se ocupa de manipularea materiei prime 1.5%
Lacatus 1.5%
Muncitori necalificati 1.5%
Activitati In silozuri 1.3%
Masinist 1.3%
Morar 1.3%
Procesator lapte 1.3%
Angajatii de la feliere 1.3%
Vanzator 1.3%
Angajatii de la vinificatie 1.0%
Angajatii care se ocupa de divizare 1.0%
Angajatii care lucreaza la fermentarea alcoolului 1.0%
Angajatii care lucreaza In zona de distributie 1.0%
Operator necalificat 1.0%
Operator produse lactate 1.0%
Operator tratament termic 1.0%
Administrator cladire/Ingrijitor cladire 0.8%
Laborantii chimisti 0.8%
Operator linie 0.8%
Altele 26.3%
NS/NR 2.6%
Nu exista posturi de lucru sau sarcini de munca In care apar riscuri 5.9%
Tabel 23 - Posturile de lucru sau sarcinile de munca in care apar cele mai grave riscuri

20. Concluzii
Prevenirea riscurilor profesionale este un obiectiv general informarea lucratorilor cu privire la riscurile profesionale
prezent in toate activitatile desfasurate de companiile din si masurile de prevenire
industria alimentara, la toate nivelurile organizationale ale comunicarea deschisa si bidirectionala
acestora si care se bazeaza pe urmatoarele principii: participarea activa si responsabila a managerilor si mun-
citorilor
Evaluarea si evitarea riscurilor profesionale instruirea personalului pentru a asigura un comportament
corect si adecvat.
Prevenirea riscurilor la sursa
Adaptarea locului de munca la caracteristicile lucratorului
(design, echipamente de munca, metode si sarcini la locul Avand in vedere obiectivul studiului, metodologia folosita
de munca) si rezultatele cercetarii sectoriale efectuate, precum si
Inlocuirea sau izolarea elementelor generatoare de riscu- informatiile obtinute si observatiile specialistilor SSM din
ri la locul de munca cadrul proiectului care au efectuat vizite la peste 30 de
Planificarea activitatii de prevenire profesionala ca un societati din industria alimentara si au intervievat 427 de
ansamblu format din elemente relationate cu organizarea manageri, putem concretiza o imagine obiectiva a punctelor
muncii, conditiile de munca, relatiile interumane la locul de tari si a punctelor slabe privind organizarea si activitatea de
munca si factorii de mediu prevenire a riscurilor profesionale in industria alimentara din
Adoptarea masurilor de prevenire a riscurilor profesiona- Romania:
le astfel incat prioritara sa fie protectia colectiva in fata celei
individuale
Puncte tari:
Definirea si implementarea procedurilor standardizate
specifice sarcinilor de munca Se respecta33 prevederile actelor normative in vigoare
care reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii muncii,
privind organizarea activitatii de prevenire a riscurilor profe-
Pentru realizarea unei gestionari eficiente de prevenire a sionale;
riscurilor profesionale intr-o companie, este esential ca Instruirile introductiv-generale, la locul de munca si perio-
managementul acesteia sa se angajeze in proces in mod dice, sunt realizate in marea majoritate a societatilor (90%).
activ si pozitiv, punand la dispozitie resursele tehnice si Sunt declarate si investigate majoritatea accidentelor de
economice necesare. munca care se produc (90%), in 95% din cazuri fiind adopta-
te ulterior masuri de prevenire rezultate din cercetarea cau-
Dupa angajamentul managementului, va trebui stabilita o zelor accidentelor;
structura organizationala, conform reglementarilor legale, Majoritatea societatilor detin documentele specifice orga-
pentru dezvoltarea si implementarea corespunzatoare nizarii si desfasurarii activitatilor specifice securitatii si sana-
tatii muncii (peste 94%);
a principiilor prezentate mai sus, pornind de la propria
organizare interna si dezvoltand proceduri specifice pentru In marea majoritate a societatilor sunt constituite Comite-
te de Securitate si Sanatate in munca;
a implica intreaga structura in activitatile de prevenire.
Evaluarea riscurilor este un pas-cheie de diagnostic
Puncte slabe:
pentru dezvoltarea unui plan de prevenire, care va asigura
Munca manuala este inca des intalnita in foarte multe
identificarea si controlul riscurilor, element de baza in
societati din industria alimentara- chiar daca o parte a pro-
adoptarea unei strategii eficiente de prevenire a riscurilor
profesionale, care ar trebui sa cuprinda, printre altele: 33 Majoritatea companiilor participante in cadrul cercetarii realizate

ceselor de productie sunt mecanizate- ceea ce presupune 1. Completarea si o mai buna fundamentare a documen-
existenta inca a foarte multe riscuri profesionale specifice tatiei in domeniul prevenirii riscurilor profesionale. Docu-
sarcinilor de munca realizate manual; mentatia SSM trebuie actualizata permanent si arhivata
Instruirile nu sunt uneori executate interactiv, materialele astfel incat sa fie usor accesibila. Trebuie verificat periodic
prezentate nefiind intotdeauna adaptate specificului societa- ca documentatia sa fie in conformitate cu actele normative
tilor si nevoilor lucratorilor; in vigoare si cu politica de securitate si sanatate a muncii
stabilita la nivelul companiei.
Cercetarea formala, in anumite cazuri, a incidentelor pe-
riculoase si a accidentelor usoare; 2. Realizarea de evaluari specifice: ale echipamentelor de
munca, de zgomot, microclimat, miscari repetitive, ergono-
Absenteismul datorat problemelor de sanatate legate de
mice si psihosociale.
munca (afectiuni dorso-lombare si/sau osteo-musculare,
afectiuni ale aparatului respirator datorate expunerii la con- 3. Cresterea nivelului pregatirii tuturor angajatilor in dome-
ditii de microclimat necorespunzatoare, etc.) nu este urmarit niul securitatatii si sanatatii muncii, prin calitatea si modul
si reflectat in situatii statistice; de prezentare a materialelor folosite la instruirile specifice,
mai ales in conditiile actuale ale unei piete fluctuante a
Nu in toate cazurile este acordata importanta cuvenita
muncii. Angajatii trebuie sa cunoasca riscurile profesionale
Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca, implicarea
la care sunt expusi, specifice locului si sarcinilor de munca,
lucratorilor in luarea deciziilor privind prevenirea riscurilor
modificarile in procesele de productie sau introducerea de
profesionale fiind minimalizata;
noi tehnologii.
Nu toate societatile detin evaluari specifice (zgomot, mi-
4. Folosirea si imbunatatirea semnalizarii pericolelor, ca o
croclimat, evaluarea echipamentelor de munca, etc.) sau
tehnica de prevenire atunci cand riscurile profesionale nu
studii ergonomice si psihosociale, iar semnalizarea riscurilor,
pot fi evitate sau reduse prin masuri organizatorice si/sau
cu anumite exceptii, este insuficienta;
tehnice de protectie colectiva, si asigurarea unor instructiu-
Domeniului Securitatii si Sanatatii Muncii nu este, in mul- ni precise pentru lucratori.
te situatii, una din prioritatile managementului societatilor;
5. Dezvoltarea, in baza evaluarilor specifice, a studiilor
Resursele materiale si financiare alocate activitatilor de psihosociale si ergonomice, avand in vedere schimbarile
prevenire a riscurilor profesionale sunt, cu anumite exceptii, recente ale mediului de munca: adaptarea angajatilor la
foarte mici, fapt datorat in mare masura necunoasterii bene- noile tehnologii, automatizarea proceselor de productie,
ficiilor implementarii unui management adecvat al securitatii sarcini de munca din ce in ce mai incarcate, noi tipuri de
si sanatatii muncii (reducerea absenteismului, cresterea pro- contracte, restructurari, redimensionari ale companiei, etc.
ductivitatii, etc.). si faptul ca stresul la locul de munca este printre cele mai
Desi cauzele celor mai multe accidente de munca au fost importante probleme de sanatate in munca de la nivel eu-
”erorile umane” (neindeplinirea ordinelor, exces de incredere ropean.
sau rutina, oboseala si extenuare), analiza atenta ar rele- 6. Acordarea unei atentii sporite in alegerea echipamentu-
va in multe situatii carente ale instruirilor specifice si/sau ale lui de protectie individual, astfel incat sa fie corespunzator
organizarii muncii, prin lipsa sau insuficienta instructiunilor riscurilor si conditiilor existente la locul de munca, sa ia in
privind procedurile de lucru pentru fiecare sarcina de munca considerare cerintele ergonomice si sa se potriveasca co-
sau activitate adiacenta. rect persoanei care il poarta.
7. Cresterea implicarii managementului societatilor prin
Recomandari: acordarea de sustinere decizionala si, in masura posibili-
Din analiza punctelor tari si slabe s-a evidentiat ca fiind tatilor, materiala a lucratorilor desemnati si a activitatii de
necesara o schimbare in abordarea problematicii domeniului prevenire si protectie.
securitatii si sanatatii in munca in sectorul industriei 8. Acordarea importantei cuvenite activitatii Comitetului de
alimentare din Romania, subliniind o serie de pasi care Securitate si Sanatate in Munca, ca parghie principala in
mecanismul de gestiune a activiatii de prevenire a riscurilor
ar trebui urmati pentru ca societatile sa se poata incadra
profesionale in companii.
in conceptele strategiei europene privind securitatea si
sanatatea muncii:

21. Anexe
Fig. 39 - Asumarea raspunderii de catre conducere in functie de subsectorul de activitate
Fig. 40 - Desemnarea angajatilor pentru prevenirea riscurilor profesionale in functie de subsectorul de activitate

Fig. 41 - Utilizarea unui serviciu intern de prevenire si protectie in functie de subsectorul de activitate
Fig. 42 - Utilizarea unui serviciu extern de prevenire si protectie in functie de subsectorul de activitate

CHESTIONAR INVESTIGARE TELEFONICA
SECTIUNEA RESURSE UMANE
1. Care este subsectorul din care face parte societatea Dvs. (bifati raspunsul in prima coloana)
Procesare carne si produse din carne

Procesare si conservare produse din peste
Procesare si conservare fructe si legume
Fabricare produse lactate
Fabricare de uleiuri si grasimi animale si vegetale
Fabricare de produse de morarit - panificatie, amidon si produse fainoase
Fabricare si producere de produse de patiserie si paste fainoase
Fabricare de alte produse alimentare
Fabricare de produse pentru hrana animalelor
Fabricare de bauturi
Altele:_______________________________
2. Va rog sa imi aproximati, in care din urmatoarele categorii va incadrati in ceea ce priveste numarul de puncte de
lucru? (bifati raspunsul in prima coloana)
1
2-5
6-10
> 10
3. Va rog sa imi aproximati, in care din urmatoarele categorii va incadrati in ceea ce priveste numarul de angajati:
(bifati raspunsul in prima coloana)
1- 50
50-150
150-250
peste 250
4. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor pe sexe (%) in unitatea dumneavoastra:

(completati procentul in prima coloana)
Barbati
Femei

5. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor pe varste (%) din unitatea dumneavoastra:
sub18 ani
18 - 25 ani
25 - 45 ani
45 - 60 ani
peste 60
6. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor in functie de nivelul studiilor (%) pentru unitatea dumneavoastra:
Studii primare
Gimnaziale
Scoli profesionale
Liceu
Studii universitare
7. Indicati cu aproximatie distributia salariatilor in functie de tipul contractului (%) pentru unitatea dumneavoastra:
Contract pe perioada nedeterminata

Contract pe perioada determinata
Alt tip de contract
SECTIUNEA SANATATE SI SECURITATE
8. Ce tip de munca predomina in societatea dumneavoastra? (bifati raspunsul in prima coloana):
Munca manuala
Munca mecanizata
Se distribuie aproximativ 50%- 50 %
9. Care dintre urmatoarele variante reprezinta modalitatea de organizare a serviciului de prevenire a accidentelor
de munca in societatea dvs? (bifati raspunsul in prima coloana):
Management. Conducerea si-a asumat personal functia de prevenire a riscurilor

Angajati desemnati pt prevenirea riscurilor profesionale

Serviciu intern de prevenire si protectie
Serviciu extern de prevenire si protectie
10. Exista reprezentanti ai salariatilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca?
Da Nu
11. Exista responsabili numiti de catre conducerea societatii in domeniul prevenirii riscurilor profesionale?
Da Nu
12. Exista Comitet de Securitate si Sanatate in Munca?
Da Nu
13. Care din urmatoarele documente sunt disponibile in societate in domeniul prevenirii riscurilor?
(bifati raspunsul in prima coloana)
Documentare de instruire introductiv generala, la locul de munca si periodica

Dosare medicale, fise psihologice, fise de aptitudini si fise de expunere la riscuri
Evaluare initiala de riscuri si actualizari
Plan de prevenire si protectie
Proceduri de siguranta si interventie in cazul constatarii situatiilor de pericol grav si iminent
Planificarea activitatii preventive si desfasurarea acesteia
Proceduri bazate pe specificatiile tehnice OHSAS 18001
Proceduri bazate pe mentiunile de calitate ISO 90001
14. In societate s-au adoptat practici de prevenire a riscurilor profesionale, in cadul unei politici bine definite?
Da Salt la14.A Nu Salt la 15
14.A. Indicati actiunile preventive dezvoltate in societate in ultimii 2 ani:
Raspuns
Actiune
DA NU
Formarea profesionala a angajatilor
Instruirea angajatilor
Dotarea si instruirea echipelor pentru cazuri de urgenta
Semnalizarea masurilor de urgenta

Programe de mentenanta a echipamentelor si instalatiilor
Asigurarea echipamentelor individuale de protectie
Evaluarea riscurilor specifice derívate din utilizarea masinilor
Furnizarea si actualizarea fiselor tehnice de securitate pentru produsele chimice
Masuri de igiena (zgomot, vibratii, agenti chimici)
Masuri ergonomice (temperatura, umiditate, iluminare,..)
Studii ergonomice
Studii de riscuri psihosociale
Stabilirea si semnalizarea zonelor cu risc ridicat si specific
Supravegherea santatii
Investigarea accidentelor
Masuri de prevenire si protectie rezultate din cauzele producerii accidentelor
15. Societatea intampina anumite dificultati in aplicarea masurilor anterior amintite?
15.A. Va rog sa imi indicati motivele

1_________________________
2_________________________
3_________________________
4_________________________
16. Care considerati ca sunt principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii, in functie de numarul
de lucratori expusi? (bifati in prima coloana cu 1,2,3,4,5, in ordinea importantei riscurilor, 1= cel mai important, 5= cel mai
putin important)
Cadere de persoane de la inaltime

Cadere de persoane de la acelasi nivel
Cadere de obiecte, materiale si unelte
Blocari sau prabusiri
Lovituri, taieturi si intepaturi de obiecte si unelte
Accidente de trafic in timpul programului de lucru
Lovirea, rasturnarea sau miscarile bruste de vehicule (camioane, macarale, traspaleti)
Proiectari de corpuri, fragmente, particule, jet/eruptie de fluide
Blocarea sau zdrobirea de/intre obiecte, rasturnarea de masini sau vehicule
Miscari functionale ale echipamentelor tehnice (organe de masini in miscare, curgeri de fluide)
Suprasolicitarea prin manipularea manuala de greutati
Pozitii fortate
Arsuri
Contacte electrice

Expunere la temperatura si umiditate extrema
Expunere la radiatii
Expunere la vibratii
Expunere la zgomot
Explozii
Incendii
Expunere la noxe (pulberi de orice natura, fum, gaze, vapori toxici, substante iritante, …)
Contact cu produse toxice, iritante, caustice sau corozive
Altele.Specificati. _______________________________________
17. Care considerati ca sunt principalele 5 riscuri de accidente la care sunt expusi angajatii,
in functie de gravitatea riscului? (bifati in prima coloana cu cu 1,2,3,4,5, in ordinea importantei riscurilor,
1= cel mai important, 5= cel mai putin important)

Pozitii fortate
Arsuri
Contacte electrice
Expunere la zgomot
Explozii
Incendii

18. Care sunt riscurile care au provocat accidente, in cazul in care au avut loc? (bifati raspunsul in prima coloana)

Pozitii fortate
Arsuri
Contacte electrice
Expunere la zgomot
Explozii
Incendii
19. Din experienta dvs., care sunt 3 cauze principale ale accidentelor din sector? (bifati in prima coloana cu cu 1,2,3,
in ordinea importantei riscurilor , 1= cel mai important, 3= cel mai putin important)
Lipsa de ordine si curatenie

Spatiile, accesul la spatiile de lucru si suprafetele de lucru nu sunt amenajate corespunzator
Deschideri si gauri neprotejate/nesemnalizate
Lipsa de semnalizare a zonelor/locurilor de munca cu grad ridicat de risc
Dificultate la miscarea in spatiul de lucru
Datorita efortului sau pozitiilor fortate
Deficiente in dispozitivele de securitate ale masinilor
Utilajele, vehiculele, macaralele si elevatoarele nu au verificarile tehnice oficiale si mentenanta efectuate conform
specificatiilor tehnice
Din lipsa mijloacelor si instrumentelor adecvate?

Lipsa dotarii cu echipamente individuale de protectie sau calitatea necorespunzatoare a acestora
Oboseala sau extenuare
Exces de incredere sau rutina
Lipsa de calificare pentru sarcina respectiva
Lipsa de experienta de lucru
Asimilarea sau interpretarea defectuoasa a ordinelor sau instructiunilor primite
Neindeplinirea expresa a ordinelor primite la locul de munca
Neutilizarea echipamentul inidivual de protectie
Presiunea timpului / ritmul de munca alert, operatii repetitive de ciclu scurt si/sau complexe
Instructiuni inexistente, confuze, contradictorii sau insuficiente
Formare profesionala inexistenta sau insuficienta privind metodele de munca si/sau utilizarea mijloacelor de
productie
Locul de munca obliga la realizarea de operatiuni periculoase
20. Tinand cont de principalele faze sau sarcini ale procesului productiv, care considerati ca sunt posturile de lucru
sau sarcinile de munca in care apar cele mai grave riscuri. Indicati 3 dintre acestea:
1_________________________
2_________________________
3_________________________
21. Sunt investigate toate accidentele care se produc in societate?
Da Nu
22. Daca raspunsul e afirmativ. Se iau masurile preventive necesare pentru corectarea cauzelor accidentelor?
Da Nu
23. Se realizeaza sesiuni de formare - informare specifice si complementare a salariatilor pe tema prevenirii riscurilor
profesionale?
Da Nu

22. Bibliografie
Health and safety at work in Europe (1999-2007), a statistical portrait”, Publications Office of the European Union, 2010
OSH in figures: stress at work — facts and figures, European Agency for Safety and Health at Work
OSH in figures: Work-related musculoskeletal disorders in the EU, European Agency for Safety and Health at Work
OSH in figures: Young workers — Facts and figures , European Agency for Safety and Health at Work
OSH SME REPORT , European Agency for Safety and Health at Work
Raport de activitate a Inspectiei Muncii– 2010
Romania in cifre 2010, Institutul National de Statistica
Comunicate de presa Institutul National de Statistica
Date statistice Tempo OnLine, Institutul National de Statistica
Working conditions in the European Union:Work organization, European Foundation for the Improvement of Living and
Working Conditions, 2010
Food for Life Romania- Viziunea 2020, IBA
Surse internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22
http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html
http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture
http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C=
http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp
http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true
http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara
http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2
http://www.who.int/countries/rou/en/
http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41
http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244
http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html
http://www.enwhp.org/european-toolbox.html
http://www.ms.ro/?pag=57
http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics,http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm
http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml

http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/agriculture
http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/horeca/accident_prevention.html
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_ro.htm
http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2008/04/RO0804019I.htm
http://www.mmuncii.ro/en/statistical-bulletin-190-view.html
http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1e.html
http://www.inspectmun.ro/RAPORT%20ANUAL/raport%20anual.html
http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=e
http://laborsta.ilo.org/STP/guest
http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex_browse.country?p_lang=en&p_country=ROM
http://www.incsmps.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=43
http://www.evz.ro/detalii/stiri/vinul-romanesc-o-industrie-de-500-de-milioane-de-euro-842775.html
http://www.standard.money.ro/articol_556/profit_dublu_la_karom_drinks__anul_trecut.html
http://www.zf.ro/search?search=search-zf&q=industria+alimentara
http://www.gandul.info/news/harta-alimentelor-in-romania-unde-se-gaseste-cea-mai-ieftina-mancare-7933888
http://www.standard.money.ro/articol_77908/criza_alimentara_continua_sa_i_afecteze_pe_cei_mai_saraci__atentio-
neaza_banca_mondiala.html
http://www.zf.ro/companii/industria-alimentara-in-2015-investitorii-straini-se-vor-uita-mai-atent-la-romania-si-vor-iesi-la-
cumparaturi-5490603/
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cumparatorii-de-actiuni-la-producatori-de-ulei-sau-carne-protejati-de-scumpirea-
produselor-8273469
http://www.gandul.info/financiar/romanii-mananca-si-beau-mai-putin-cu-10-industria-alimentara-produce-someri-in-pas-
cu-restrangerea-consumului-sindicatele-se-asteapta-la-cresterea-importurilor-si-la-scumpiri-6882969
http://osha.europa.eu/en/practical-solutions/case-studies/index_html/practical-solution?SearchableText=&is_search_ex
panded=True&getRemoteLanguage=en&country=RO&keywords%3Alist=&nace%3Adefault=&multilingual_thesaurus%3A
default=&submit=Search

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro

Analiza Ind - Alim - .In SSM

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Analiza Ind - Alim - .In SSM

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

GUVERNUL ROMÂNIEI FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI SINDICATELOR DIN INDUSTRIA

Analiza diagnostic a industriei alimentare

2 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

1. Introducere si premise 6 11.3 Caracteristici demografice si caracteristici legate de

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 3

1.1 Imagine generala 1.2 Structura studiului

Este important sa se continue eforturile de imbunatatire

6 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

2.1 Structura fortei de munca

Rata ocuparii fortei de munca in Europa a scazut in ultimii

Criza economico-financiara mondiala, resimtita la nivel

Fig. 1 - Ocuparea fortei de munca, pe sexe, procentaj crestere in

Ocupatia Procent in 1999 Procent in 2007

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 7

 Populatia ocupata la nivelul UE a scazut

8 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

UE 27, ultimele date (2007) ne arata ca barbatii (4.0%) au

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 9

Cresterea ratei angajarilor si imbatranirea populatiei in

10 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Totusi, tinand cont de faptul ca angajatii in varsta care au

 3.2% din persoanele din UE 27 cu vars-

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 11

8.2% dintre angajatii de ambele sexe, au suferit de probleme

12 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 13

14 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Conform LFS 2007, incidenta stresului, depresiilor si Problemele auditive

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 15

16 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Factorii de risc fizici Factorii de risc psihosociali

Rezultatele EWCS au aratat ca expunerea pentru cel putin un

 17% dintre muncitori au declarat ca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 17

9 Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului, din 18 decembrie

18 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 19

Numele proiectului Program de implicare a angajatilor in evaluarea riscurilor

Numele proiectului Reducerea riscului de alunecare intr-o fabrica de preparare a alimentelor

20 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Numele proiectului Munca sigura intr-un mediul multicultural

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 21

Numele proiectului Siguranta in industria carnii

Numele proiectului Sanatatea spatelui la Katjes

Numele proiectului “Reteta pentru siguranta”- securitatea muncii in industria almentara

22 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Numele proiectului Securitate interactiva in industria zaharului- Leonardo Da Vinci

Numele proiectului Codul de bune practici in industrie

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 23

Numele proiectului Initiativa la nivelul Comunitatilor Autonome: Regiunea Murcia

24 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

ACTIVITATI PROIECT www.riscurizero.ro

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 25

26 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

9.1 Cadrul general

Fig. 4 - Avantajele SSM

30 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 31

Regiuni 2008 2009 2010 % 2010/2009

32 Analiza diagnostic a industriei alimentare in materie de sanatate si securitate in munca

Piata muncii din Romania a suferit dupa 1989 transformari

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 33

Populatia ocupata la nivelul UE a scazut

3.2% din persoanele din UE 27 cu vars-

17% dintre muncitori au declarat ca

Salariat (persoana angajata pe baza unui contract de

31 de vizite de investigare la companii din industria alimentara,