Você está na página 1de 7

Despre Hunedoara

Județul Hunedoara este situat în partea central-vestică a tarii, la contactul dintre Carpatii
Meridionali şi Carpatii Occidentali, într-o zona cu masive montane, despartite de depresiuni
şi culoare intramontane. Clima județului este temperat-continentală. Activitatea
postvulcanică̆ produsă în lungul unor linii de fractura a favorizat aparitia în lungul Culoarului
Muresului a unor izvoare minerale la Bacaia, Banpotoc, Mada, Boholt, Chimindia şi Vetel.
Cele mai cunoscute sunt apele minerale din sursele Boholt – „Aqua Sara”, Chimindia –
„Miracol” – şi Bacaia – „Cezara”.
Atracții turistice
Castelul Corvinilor

Castelul Huniazilor sau Corvinilor a fost ridicat de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei
vechi fortificații de piatră. Veniturile sporite ale domeniului Hunedoarei i-au permis lui Iancu
de Hunedoara, dupa 1441, să întreprindă lucrări de amplificare și consolidare a cetății, care i-
au crescut rolul de apărare. Cetatea a fost întărită cu ziduri noi și bastioane puternice,
precum și cu un tun masiv, cunoscut sub numele de Neboisa („Nu te teme”). O etapă
importantă a construcțiilor se înregistrează începând cu momentul în care Iancu de
Hunedoara a fost ales guvernator al Ungariei. Acum Cetatea se va transforma într-o
reședință somptuoasă, cu elemente unice de arhitectură militară, cât și civilă. Este perioada
în care se vor construi Turnurile Rectangulare, Capela, Sala Cavalerilor, Sala Dietei, precum și
Fântâna dintre cele două curtine. Se admite, în general, faptul că finalizarea lucrărilor la
castel, încetează în jurul anului 1480, momentul fiind comparabil, cu castelele din vestul
Europei, prin fast și amploare.

Sarmisezetusa Regia

Capitala Regatului Dac se întindea pe aproximativ 4,5 km și era formată din trei părți
principale: fortificația, zona sacră și așezarea civilă. Pornind de la platoul superior al cetății
(cota 100m), dacii au amenajat peste 260 de terase, cele din zona sacră fiind susținute de
ziduri masive din blocuri de calcar fasonate. Fortificația vizibilă astăzi a fost probabil ridicată
de către romani, care au refăcut și extins cetatea dacică. Un drum pavat cu dale de calcar
ducea în zona sacră, străbătută de un canal din aceeași rocă, unde au funcționat în
antichitate șapte temple și un altar circular din andezit. De remarcat că toate sunt grupate
pe doua terase antropologene susținute de ziduri masive. În prezent, din templele de acum
2000 de ani sunt vizibile pe teren plintele circulare pe care se spijineau coloanele, din lemn
sau piatra, și pilaștrii din calcar sau andezit care aveau rolul de a marca perimetrul.

Stațiunea Montană Straja - „Ski în Hunedoara”

Staţiunea Straja este localizată în judeţul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de metri, în


inima Munţilor Vâlcan, în zona Valea Jiului, la aproximativ 8 km de municipiul Lupeni.
În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalaţie de transport pe
cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiază şi de instalaţie de nocturnă, făcând astfel
posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreţinute cu ajutorul utilajelor de
bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menţine în condiţii cât mai bune de schi. Prin cele 12
pârtii de schi, staţiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din
aceştia, 20 km sunt acoperiţi cu zăpadă artificială. Cele 11 instalaţii de transport pe cablu
asigură accesul facil la toate pârtiile din staţiune.
Datorită construirii telegondolei şi a telescaunului de pe Vf. Straja, apar pârtii noi, cea mai
lungă fiind Pârtia Straja, cu o lungime de 8,1 km. În anul 2016 s-a montat un nou telescaun
pe Pârtia Constantinescu.

Stațiunea Parâng

Muntii Parâng sunt mentionați încă din antichitate: Eschil, iar mai apoi Herodot, spun într-o
legendă despre muntele Parangos unde Prometeu a fost pedepsit să stea 3000 de ani în
ținutul de piatră de către Zeul Jupiter. Se remarcă prin piscurile de o rară frumusețe: vârful
Parângul Mare (2519 m – al treilea vârf ca înălțime din România), vârful Cârja (2405 m),
vârful Parângul Mic (2074 m) și vârfurile Mija, Stoienița și Mohorul. De asemenea, munții
Parâng adăpostesc 22 lacuri glaciare printre care amintim Roșiile, Gâlcescu, Mija, Lacul
Verde.
Geoparcul Dinozaurilor

Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este un teritoriu UNESCO, membru în rețelele Globală
și Europeană a Geoparcurilor, care cuprinde toată Țara Hațegului și care conține valori
geologice extraordinare, precum și valori naturale și culturale.

Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este administrat de Universitatea din București, care
asigură un management integrat de educație, protecție și dezvoltare durabilă. Geoparcul
folosește valorile locale pentru a da comunităților un sentiment de identitate și pentru a
genera noi venituri locale, în special prin geoturism.

Vizitând Geoparcul, puteți face o călătorie în timp și explora Istoria Pământului și Istoria
Omului. Vă stau la dispoziție 6 puncte de vizitare și numeroase trasee:

 Sediul din orașul Hațeg și expoziția „Balauri, Dragoni, Dinozauri”, cu povestea și


reconstrucția dinozaurului Balaur bondoc

 Centrul de Știință și Artă din comuna General Berthelot, cu două reproduceri de


dinozauri: Maghyarosaurus dacus și Zalmoxis robustus

 Casa Dinozaurilor Pitici din satul Sânpetru

 Casa Vulcanilor din comuna Densuș


 Casa Tradițiilor din satul Sânpetru

 Casa Miniaturilor din comuna Totești

Peștera Bolii

Numele peşterii provine de la Familia Bolia ce apare pentru prima dată menționată în anul
1404 într-un act de donaţie al regelui Sigismund. Documentul arăta că voievodul Bolia din
Zarand primea pământuri şi păduri în zonă.

De-a lungul timpului, peştera a oferit un excelent adăpost pentru mărfurile aduse de
negustorii porniţi de la Marea Egee şi Siria şi desfăcute apoi spre Appullum şi Potaissa, unde
era cantonată legiunea a XIII a Gemina, respectiv legiunea a V a Macedonica.

Astăzi, Peștera Bolii, îngrijită de oameni cu suflet mare, își primește cu drag vizitatorii într-o
sală spectaculoasă, cu o acustică extraordinară, care găzduiește evenimente.
Băile Romane de la Geoagiu-Băi

Antica Germisara este cunoscută, mai ales, datorită apelor termale utilizate, probabil, încă
din epoca dacică. Băile romane sunt identificate în punctul „ Dâmbul romanilor”. Din întregul
complex termal antic, astăzi mai pot fi văzute bazinele cu banchete pe toate laturile, rețeaua
de canale săpate în stâncă prin care se dirija apa, precum și urme ale lăcașelor de cult
închinate divinităților care patronau aceste ape curative.

La sud de stațiunea actuală Geoagiu-Băi, sunt vizibile porțiuni (în total aproximativ 400 m)
din drumul roman pavat cu dale din piatră, care reprezneta calea de acces spre băile termale
romane.

Stațiunea Geogiu-Băi este situată la o altitudine de 350 m, aici predomină un climat


reconfortant, tonic cu variații mici de temperatură, ierni blânde și veri plăcute.