Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Alexander Schmemann-Pentru Viata Lumii-Sacramentele Și Ortodoxia PDF

    Enviado por

    asatyk
    109 visualizações98 páginas

    Título original

    Alexander Schmemann-Pentru Viata Lumii-Sacramentele și Ortodoxia.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    109 visualizações98 páginas

    Alexander Schmemann-Pentru Viata Lumii-Sacramentele Și Ortodoxia PDF

    Enviado por

    asatyk

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 98
    sain opel: Pngerea Depa eeu din ee XVI usta cope 1: parities finn Apes Ptr mura din see. XVI, Meza Staeeich, ISBN. 973.9332-68-4 ofesor ALEXANDER SCHMEMANN = 5 = Se = 5 = = & z & a rota Profesor ALEXANDER SCHMEMANN PENTRU VIATA LUMII Sacramentele si Ortodoxia ‘i statu Bibi de Mshune at Bieri Ortodoxe Romine Preotul profesor ALEXANDER SCHMEMANN PENTRU VIATA LUMII Sacramentele si Ortodoxia Trea ERCHULAN FAROE TEOCTIST ‘Tralucere en tm ener te Prot profesor de: ALKE tt ® FDITURA INSMTUTULA BIBLIC 5 DE SNE [ALBISERC! ORTODOKE ROMANE ‘ucUREST1- 2001 PREFATA Aceasta carte a fost sevisa cu zece ani tm urma, ca indrumar pentru Conferinta Cvadricnala a Federatie! ‘Nationale a Studentilor Crestin! finuta la Athens, Ohio, in decembrie 1963, Fa nva fost harazita afi si cu sigue rana nu este un tratat teologic sistematic al traditiet liturgice ortodoxe. Singurul meu scop In scrierea ei a fost de a schita ~ pentru student care se pregatese s dscute despre misiunea erestina - .conceptia cresting despre lume”, adica abordarea lurnll sia viet! omulul in lume, care decurye din experienfa liturgiea a Bise- Ficii Ortodoxe. ‘Sa intamplat insa ca aceasta carte a ajuns la un cere mai larg de clitori, dincolo de cercurle. stu- dentesti pentru care a fost scrisa. Retiparta in 1965 de catre Kaltura Herder and Herder (sub titlal Sacra ments and Orthodoxy) apoi in Anglla (World as ‘Sacramend), tradusa in franceza, iallana 51 greaca, ea fost chiar recent ,publicata” Into traducere ruseasca, ‘anonima de catre samizdatul clandestin din Uniunea Sovietica. Sunt sigur ca toate acestea dovedesc nu ‘alta deosebite ale carl in sine ~ eu insumi, mal mult decat oricine, sunt constient de nutele ei defecte si lipsuri -, el importanta temel de care am. Incercat 88 ma ocup si necesitatea impetivasa de a 0 aborda care, evidenta acum zece ani este si mai evi- + PENTRU MIATA LUMI denta astazi si constitule singura justificare pentru aceasta noua edie. ‘Aceste teme nu sunt allele decat secularismul ~ instrainarea progresiva si rapida a cultutli noastre, a insesi_temellllor ci, de expertenta crestina si de con- cceptia despre lume care, Initial, au dat forma acestei ‘cultur ~ si profunda polarizare pe care secularismul a provocato chiar inte crestini. Intradevar, in timp ce. lunit dintre e} par sa priveasca secularismul ca pe rodul cel mal bun al crestinismulul in fstorie, alfil ‘gisesc in el justifiearea pentru o respingere aproape ‘mantheica, pentru evadarea intro .spirtualitate” ima teriala si dualista, Astfel, exista unil care reduc Biserica la lume si la problemele et si alfi care pun ssemnul egalitaiintre lume s1 rau, sf se bucura in chip ‘morbid de amurgul el apocaliptic ‘Ambele atitudini, sunt convins, denatureaza deplinatatea, sobomicitatea tradifiel ortodoxe auten- tice, care a afirmat intotdeauna atat bunatatea luni, pentru a carel viata Dumnezeu a dat pe Fiul Sau cel Unul Nascut, cat sf rautatea in care zace Inmea, care jotsteatina a vestt si continua sa vesteasca in flecare ‘dusiniea faptal ca .prin Cruce bucurie a venit la toata Ime” gl care, totusi, spune celor ce cred in tristos: ceva al murit gi viata voastea este ascunsa cu Hristos in Dunnezcu" (CoS, 3) {Yl wstel mitroborea noastra reald este: cum putem in credings, in viata si in fapta ~ re Biserica care par contradic ine tentatia dea opta pentru ‘abwolutizanel-o”, ajungand astfel ta PREFATA, s alegertle qresite sau la .erezlle” care au napastuit ata de des Crestinismul in trecut? Este certitudinea mea cA raspunsul ne vine, nu din teorl intelectuale elegant formulate, cl, mai presus de toate, din acea experienta vie sf neintrerupta a. Bise- ricll pe care ea neo descopera si ne-o comunica in ‘cultul ef, in fevourgla, facand-o intoWdeauna ceea ce feste; sacrament al lumll, sacramentul Imparatlet — ‘darul lor catre noi, in Hristes. In aceasta lucrare am incercat nu atat sa explic sau sa anallzez aceasta experienta, cat, pur sf simplu, si 0 confirm. ‘Daca ar fl trebuit i o scriuastAzl, probabil ca ag fi scris-o intrun mod difert. Dar eu nu cred ca e post bil si nici nu sunt capabll de reserierea cu toata Inima a ceea ce a fost scris 6 data, oricat de imperfect arf Prin urmare, doar céteva corectarl si schimbati ‘minore au fost Fcute In aceasta noua retiparire, Am adaugat, sub forma de apendice, doua eseuri, scrise intro nota oarecum iferita, prin care sper sa pot aajuta fa o mai buna Infelegere a unora dintee impli- catille acestet cart Tn cele din urma, as dor! sa folosesc posibilitatea ce mi se ofera prin aceasta noua editle pentru a exprima recunostinta mea profunda fafa de cel ale ccaror reacii la hicrarea mea au constitult pentru mine izvor de mare bucutle: dl. Zissimos Lorenzatos de la Atena, care, din propre Iniiativa, pur si simplu pentru fe, aga eutn mi-a seis, a simfit CA trebule sa 0 faca’ fa publicat o excelenta traducere greceasca a acestel cari; prietenil mei necunoscutt din Rusla: vestea despre editia lor modesta, dactilografata, a cart mele ‘a constituit una dintre cele mai miseatoare experiente 6 PpNTRU ATA LUMA ‘ale viet mele: tot! cel care mi-au scris si ale cavor ‘mesaje au Inseminat pentru mine o fericita afirmare a lunitatii noastre in credinga si dragoste"; in cele din lurma, dar nu in ukimul rand, prietenii_ mei David Diillock si Anthony Fluth, care nau crafat nici un efort pentru pregatirea acestel nol edit. Preotal profesor Alexander Schmemann fanuarie, 1975 ‘VIATA LUMIL Omul este ceea ce mananca’. Cu aceasta afl imate, filosoful materialist german Feuerbach a crezut fca.a pus capat tuturor speculatilor .ideatiste” despre rralura umana. De fapt insa, el exprima, fara sa o stie, ‘cea mai religioasa idee despre om. Fentra ca, mult inainte de Feuerbach, aceeasi definite a omulul a fost data de Biblie, In relatarea biblica despre Create, ‘mul este prezentat mai intal ca o flinta infornetata, st Intreaga lume, ca hrana a sa. Indemmului de a se in- ‘mul si de a stapani pamantul, potrvit primulut capl- fol al Pacerii, # urmeaza porunca tui Dummezeu data famenilor dea manca din cele ale pamantululs ata va dau toata farba, ce face samanta... si tot pomul ce fre rod cu samanja Intrinsul. Acestea vor fi hrana voastra...”, Omul trebule S@ mananice pentru ca sa tra- fasea, el trebuie sa primeasca lumea in trupul sau st 8.0 tansforme in propriul sine, In trup si sange. Et teste, intradevar, cea ce mananca, sI intreaga lume ‘pare ca o atotcuprinzatoare masa de espa pentru fom. $i aceasta Imagine a ospatulul ramane in tot Cupringul Bibliel imaginea centrala a viel. Bste ima- finea viel de la erearea ei si, la fel, imagines viel la ® PENTRU IATA LUMI sfargitul sf implinirea ei: ... a vol sd mincafl si sa beti la masa Mea In Imparatia Mea, ‘Am Inceput cu aceasta tema, aparent secundara, a hbranet = secundara din punctul de vedere al marilor -leme religioase” ale vremii noastre -, pentru ca insust ‘scopul acestul eseu este sa raspunda, daca este pos bil, la Intrebarea: despre care viaja vorbim, ce viata predicam, proclamam si vestim atunci cind, in call- {atea noastra de crestini, marturisim ca Hristos a murit pentru viata lurall? Care este viata care constitule atat ‘motivatia, dt gi Inceputul gl felul mistunilcrestine? Raspunsurlle care sau dat urmeaza doua modele Exista acela dintre nol pentru care viata, seamna viala religioasa. $i aceasta viata religioasa te o lume in sine care exista separat de lumea secur lata el, Este lumea -spirtualitai", gh in © noasire ea pare sa dobandeasca tot mal multi populartate. Chiar si standurile de carte din aeropor- int pine cur antologit de seriert mistice. Misti- lanl elementar este ttl neta dintre ete. Pierdut si derutat de qomotul, qraba st frustrate .viefi", omul fnecept eu guint Invitatia de a intra in sanctuarul liuntrie ol auetutul sau si de a descoperi acolo o alta lak gh le ae bucura de .ospagul spiritual” apro- Vislonat din pilin rand spirtuala, Aceasta hana ‘spiritual, eee va alu. Ml va ajuta sas redo- bandeasel pacen wufleleasca, sa rabde ceatalta viata — pe ce neculard = wi aceepte necazurtte el, 88 ducal o Miaka plenai® $f eVlaviowsA, nasi pastreze zambetul, {toate tntrwn mod profiund, reiglos. $i astfel misiumea ‘IATA LUMA 9 const aici in convertirea oamenllor la aceasta via -spirtuala’, in a4 face ,religios!”. tExistd 0 mare varielate de accente gi chiar de teo- logit in cadrul acestil model general, de la populara, redesteptare a credinfel, la interesul sofisticat pentru doctrine mistice ezoterice. Dar rezultatul este acelas: viata .religioasa” o face pe cea seculara viata man- carl si bauturi ~irelevanta, o lipseste de orice inteles real, cu exceptia celul de a fl un exercifiu de pietate si rabdare, $i eu cat ,ospatul religios” este mal spiritual, cu atat mai seculare devin semnalele lumlnoase de neon: ‘Manancat’ ‘Beal’, pe care le vedem dea lungul soselelor noastre. Dar exista si cel pentru care aflrmatia -pentru viata lumil” pare sa inseme in chip firese -pentru mal buna viata a lumit". .Spiritualisti” sunt contrabalansati de calre activist, Cu sigurania ne aflam astaz| departe de ‘optimismul simplu si cuforia .Evangheliel sociale” Toate Implicatile existenfialismulul cu nelinistle lu, ale neoorlodaxiel cu conceplia sa pesimista si rea- lista despre istorie au fost asimilate sl Il sa acordat consideratia cuvenité. Ins. credina. fundamental despre crestinism, ca find mal intal de toate actiune, ‘arama intacta si de fapt a dobandit mai multa tae Din acest punct de vedere crestinismul a plerdut pur ‘i simplu Iumea. $i lumea trebule recastigata. Misi- lunea crestina, deci, consta in a ajunge din urma viata, care a luato pe cl gresite, Omul amancator” si =bautor" este Iuat foarte in serios, aproape prea in Serlos. I constitule efectiv obiectivul exclusiv al actiunit crestine si not suntem in mod constant che- ‘mafi sa ne pocaim pentru c@ am petrecut prea mult 10 PENTRU ATA LUMI timp tn contemplare gi acorare, iy liniste $¥ttarghie, pentru cd na ne-am ocupat indeajuns de probleme sociale, police, economice, rasiale si de alt fel ale vietif reale, Carlllor despre mistica si spinitualitate le corespund, in acest plan, cati despre ,Relige si via” (sau societate, sau urbanism, sau sex... $l, totus, Intrebarti de baza mu I sa dat raspuns. Care este ‘aceasta viaja pe care noi trebuie sa 0 redobadim pentru Hristos si sao facem crestina? Care este, ct alte cuvinte, elul final al tuturor acestor fapte sl actiuni? Presupunand cam atins cel putin unut dintre aceste feluri, ce am .caslidat” alunct? Intrebarea poate parea naiva, dar nlmeni mu poate actiona in ‘mod real fara a cunoaste nu numal Infelesut actiunil isl pe cel al viet inses! in numete careia actioneaza, Omul mananca si bea, omul lupta pentru libertate si reptate, pentru a fi viu, pentru a ave plenitudinea Weel. Dar ce este aceasta? Ce este viata viet insasi? Care este continutul vielii vegnice? Intran final, in ccadrul unei analize finale, nol descoperim in mod {nevitabl c, in sine si prin Sine, actiunea nu are sens, Atunci cand toate comitetele sau indeplinit misiunea, ‘cand toate documentele au fost distibuite si toate felurile practice realizate, ar trebul sd urmeze Ducurie desavarsita. Dar de ce ne ucuram? Daca nu ‘lm pentru ce, ramane aceeasi dihotomie intr religie si via, pe care_am observato si in solutia spina lista" Fe ca .spiritualizam” viata noastra, fie ¢a secu larlzam” religia noastra, fle ca invitam oament Ia an ‘spat spiritual, sau pur gi simplu ne alaturam lor la uunul secular, viafa adevarata a lumi, pentru care ni se uaa cust n spune a Dumnezcu La dat pe Mul Siu cel Unul Fascut, (loan 3, 16), ramane in mod iremediabil din- colo de cuprinderea noastra. 2 -Omul este ceea ce mananca”. Dar ce mananca sh ide Ce? Aceste intrebari par naive sl irelevante nu rnumal pentru Feuerbach. Ele au parut si mal itele- vante pentru oponenfillul religiosi. Pentru el ca si pentru el, a manca constitule O functie materiala, si Singura chestiune importanta era daca, pe langa aceasta, omul poseda o ,suprastructura” spiiitual. Relig a rdspuns: da, Feuerbach a raspuns: nu. Dar ambele raspunsurl au fost date in cadrul accleiasi ‘opozitil fundamentale, a spritualulul fafa cle material. “Spiritual” contra .matetlal”, .sacru” contra .profan‘. Tsupranatural” contra jnatural” ~ acestea au fost, timp de secole, singureletipare sl categorilinteligibile ale gndiri si experiente! religioase. lar Feuerbach, in polida materialismulul sau total, a fost de fapt un ‘mostenitor firese. al ,ideallsmulul” si -spirtualismu. Jul crestin Insa, aga cum am vazut, si Biblia incepe cx omul

    Você também pode gostar