Ce este Postmodernismy] 2 Fara-ndoiala, la un prim nivel de aproximare, o singura fraza poate cuprinde raspunsul la aceasta intrebare: Postmo- dernismul este epifenomeny| cultural, artistic $1, in cele din urma, literar al postmodernitatii, calitate in care el reflecta toate trasaturile filozofice si ideologice ale acesteia, pe care le-am prezentat intr-un capitol anterior: Perspectivismul nietzschean, pierderea simtului realitatii, estetizarea existen- tei, asocierea constanti cu societatea democratic, inalt teh- nologica, informatizata si mediatica de astizi. Cind studiem insa un fenomen literar, evidentierea acestor principii gene- rative nu este suficienta, aga incit voi incerca si imping mai departe, pina la detalii de teorie literara sila exemplificari textuale, descrierea, extrem de dificila, a realitatii ambigue, fugitive, ingelatoare ca un Proteus cu o mie de fete a lite- raturii care se poate revendica astazi de la termenul de post- modernism. Aici vom intra insa pe un teren al paradoxurilor. Primul tine de insasi recunoasterea fenomenului: tocmai pentru ca postmodernismul este azi o prezenta aproape nde la sine-nteleasi“, pervaziva asemenea aerului pe care-| respiram, realitatea lui este, pur si simplu, negata de multi cercetatori ai mediului cultural contemporan. Dincolo de aceasta pozitie extrema si, evident, nerezonabila, nu scapam de ambiguitate nici in situatia in care cuistent 2: Cove aaa »postmodernism* in arte si in literatura este nee ca un fapt real. Pentru cA teoreticianul literar trebuie - se de- cida, in primul rind, cum sa interpreteze termenul in sine,POSTMODERNISMUL ROMANESC 4 observat este o constructe ce urmeza un iv in istoria ideilor culturale (vorbim curen: «|, ostromancsm,posthantansm,postistorie et) Ly Suimiprivene doar oealtatebinark:contnutare vss turd ci pare gio a trea perspectva, dupa care prefixul 5 Sepa THAIU AIC Gin sister, 0 ftevenis Geocrleseaniyo berate lungs eroure cult, ‘eum serie Vattimo!. Teoreticieni care sint ei insisi |, -—semnificatiy — autor de literaruré postmodern’, ea Uns Eco sau John Barth, au inclinat si confere alunecos:. Dprefixmai cutind semnificayia din ,postromantism" sino ‘cerea citre formele istoricizate,recuperarea trecutul, tontitate, dr (se grbese es preczeze) la modal cx! parodic, ironic sau metatextual, cea ce inseamni deja ; ipent Bontnliinie ee er shun ele. a Pa aint un muzeu imagi. ‘nar in care, ‘expresia lui Philippide, ,epoci vari, si Reet Taixioste gives lsat nas ines defor rice vss | Isipoatefi dep ar Ec, doa prin emunarc a ino s Bs pinata Spe alcitarlui feringei: ,Trecutul ne conditioneaza, ne apasi ues __ ne gantajeazd[..]- ppostmodernului dat modern Re Oagterea ci trecurul, de vreme ce mu post: pentru cd dis Tui duce la ticere, trebuic = fie ironic irk candoare. Ma gindesc Is 3:0 nea {cal atitudinea celui care iubesteo femes foarte cul i cieia mii poate spune: «'Teiubesc cv dis |_ rare’, pentru clea sti (gi eagie of el tie) cé propozitit< acesteale-a mai scrs gi Lila. Exist totuyi o solutie. Vs | tea spune: « Cum ar spune Lia tefubesc eu disperare »[ 1 Gian Vatimo, Sta moder 41 Termeol origi! love de losoal alan ee Vewinden Concept pelunt eH sdeger gi tad In lian ca vimerte se face (upto boas & ESTE POSMMODERNISMUL> . Tronie joemetalingvisic, nun a paese™ Sficatele com fina de stloridin arhitecura postmodern, ea persia ea nostalgict a operclor secoluhi al XVIL ea yal vil ka nfl nome de la 080 sau in The Sot-Weed Fuacr tones fesrea cite alegoriculfiguraiv in picturataliant din dace iu nou sintsimptomatice pentru acest mod trans-intovie dea vedes postmorernitatea. In aceasta perspec, sgl fporil au mai echivaleaza cu o apoclipss ct eu un camara exuberant i nelinigtitor fn acelay timp, Chere continuitate mai curind dec cite ruptur, dar fitfe continuitarcs, de asemenea, nu cu modemigi,& ou echt artgt fnclina gi Robert Scholes, care vede in com omiteres definitva ideit de realism adeviraa guns a follor fabulatori" de astizi. De l Borges gi Nabokov la Barth, Barthelme, Coover si Gass, i par si fi avuteu tog Sentimentul that the postvstic basis for traditional realism Huad been eroded, and the realty if i could be caught atall, Would require a whole new st of fictional sill", Leet, Drinurinare, comun’ deca cs fbulata postmodern’ pee Geosebire de liveavura realises sau reaist-psihologick a toderniiti,rebuie i ristoarne portal tai fextsi referent, n care primal esc 0 antoms" Ete" prealtatesecundi* a celui del dole then, means not wcning away from realty : Tifind more subtle correspondences betwen the reality Which is fiction and the ® Disparic Fierupturi schizoide dinte text il widecare’ Alibesfigier dihotomice ale ing: in moseraitace este push Heiden, ca un faptesenial si beneic al poxmodernt, Biberto Eco, Marginal glove Is Nemele end Seal 20, -9-10/1583 ines Rober Scholes, Fabulion and eu 17, MTbid, p.4 bid, 8 bkminimal amo Bmof modern gly toward novel". ar noilor romsccic te fabulatori car © Gerald Graft, Mita sr, 1-2/1986, p. 172 + Robert Scholes, op i Br 2SU * Ibid, p. 206 ; + Citat de Scholes, 0p: ly BT ~ Nw e __GEESTEFOSTHODERNISMUL? 8 a deci un prim rispuns la intrcbareace sens trebuie sd dam prefixul post-? Acestrispuns ext unl oft andra fleomplice. Modernismal este rejecat,intr-adevdr dar na Seonru ch el este recut ci tocmai pentru etl dopreuicte a ss {recutul, pentru cy in goana dup estetiaarea yt exen faarea dotelectuslised a Uiveratui, ups noweate eu oriee prey e-aindeparta del adeodrata imate radii lite: Sremearerges y uperaci 9 reinterpreae in piri lui, auict postmodern, cea ce presspu fntotdesuna, pe celaltd parte bande ui MBbis, sli titate gi nostalgic. Postmodernism fn aceast& manierh ee frnigti, a plicerit lecruri, a fabulaiy, a digrsiuni eben farmectt vcclor mach a TAlycomentatori a: postmodernitii vid fn folosirea prefsulu post- mai cucindrapturd dec continue, Pee Fe aceti, postmoderisml este difert nu numai fil Gofiegiwelogic ce modernism, dar sca poetil.O roptark Paradigmatica, in seosl lui Th. Kubo, sa petrecut inte Prodemism gi postmoderaism, act de radical inc, chiar Ghdlfoloveseacleai concepe, criti din cle dou tabere Shima foyeleg prin ele aceleaslucruri. Fati de un moder- ism considera yclasciza:", sproape academic — cil exe Pings eurental marlor nume ale scolulu, de la TS. hoe MisGareta Lorca si de la Pasternak la Dylan Thomas —, cu- oped eare-|urmeaza ca stil nege (st vocabula post ex: Pett aceasc logic toca idea de depiie 9 negate) mle mai gmodern, rai experimentalist, aun Bi $e confunde sproape cu neosvangardele de dup BBE ke, in linik mari, punctul de vedere al, probabil Bf important teoretcian al postmodernsmulu ite Stab Hassan, a carci viziunc, patrnica si sofsdeath @ pe lrg ceva mai ciriu Jean-Francois Lyotard asi ferm incre neoavangarde si postmodernism: sie:ROMANEsc MEM extinderi ale .,, i limi ese concec.” ee A Opereide ari, Geeslasmal in, Wacidea pe dife har dack acess: dif Mima experi Biel cl apace im: Denials devine. ages atul postmocr, fEaavangandci deexhaustviate cn : ME postmodern. lat putea sco i im. Com se inding ul pec rului siat mai curtad de Onis Lowell, pe care o vede a fi © primé utilizare majora sensul de azi, fi apargine lu 3 monumental Si i »postmoderna” perioada 7 Jean FrangoisLyorar Rips only auto yh ™ Gann Vain, fos nial splise pore he AW Alexandit-Flonn Pston sna in nt ore poncomnifepee line fo a, 1,0 pnd le Feree tee unt povnceschan Rl Ie ta rau supra” pce! x0 Poet ops sil modenta (P17) = z (CE ESTE POSTMODERNISMUT,? 45 lu 1875, caracerzat prin pribuires wtopielluminse aprons ide mas Poamodenamnsa foynbeepirationaltate, anarhie gio nedeterminee eres ens 30 Coc Chena jedernism in legiturd cu poeti scoli de la Blick Baila (Olson toruy, Rober: Duncan, Robert Creley), ent ca in 1959-1960 Irving Howe (penteu care pomngy Aeenismal ese expresia socterai de masi, commutes gh gra) gi Harry Levin si incare cv evideveconotat nt ie schimb, in atmosters de cfervesene pelted anilor ‘60, termenulincepe st semi fend ide contraculturs, migcarile underground si alternative i devenind, cu timpul, eal dintre cel i semnificative Bale schimbici profunde alumi. ste x motval sear iS dintr-o folosire locals, in domeniile restrinse ale arhi- fl artelor,termenul se extnde practic eae goa etl umane, in epstemologie (unde repenentanid ing, Heisenberg, Popper, Prigogine, Th kaka psise preocupe de relat de indectmiare hilibre, de un imp ireversbl viet ch ordine) in matematc, unde ual nelinear daa erie cttastrofelor (R Thom), osului (Yorke), Bilor (Mandelbrot) tn fozofie si hermeneuses unde es Fouceuly Deleuze, Denia, Vatimo sau Lyotard, aes nai aan Luninir le Nietzsche sau Heidegzcr gases imbaje alee lagini a lumii gi a omului, in care de-mitiza- He utmati de ¢ wdemitizare a demir") neon Scici jodernismal dar pre eh yet Aceana rele netafor frumoasa povestire di Setar ar pee moat espe cei doi iu denpact de (isthe FuonedleJohn Basi) co Teatale:, Whether we endo ealie Mega gn! of Postmodernism (Poirier) or amin ter Cisne lot emg ESS. relations, analogies enable our thane not suddenly cease so that Po they now coexist"!5, Aceasta side liber, inci nu numa ef d Portangi, s4 zicem Joyce si B modernist, altul postmode singur autor poate cuprinde mo tinind celor doua curente (Uf fine, chiar si fntr-o singura scriere; t derniste i postmodernisce, ea fn ac Intr-un fl, stuatia prezenté o amintene peg aanului 1800, cind infruntarea dintreo clas romantism incipient a creat nenumaragi hit tre pasiune $i rayiune din practic li Sew basuit de subtla deco Modernism doc nism may begin Tyo Lyotard art tsp ATE eee ert Cte Te tha ae ond Cle Oho Sate CE ESTE PosTHODERNISKUL? o dec inden iol men Ginteoria i practcaaristict de ata, peerage tle dout curcne Revue dts 5 produce bifurcatea lori en disuncee tou nen ample en de ila Ie eatlaseag cunt curopeeal avbeciaan es deer, ceo ned redone devine mal consent de sine fs, mal nts sale fie cu atl incctari des ma gin akeoeg orma sa gould scnccictoae,dexpre ce seen spine nic. Culminare a rciecue despre neleeea fal sien ds 0 sl ralrman ap abs inabstecyiunesinumana (dey se eres caena ge Bie)ajoculu secund. Liisa albul msde data lors, odath tine, or ce pons urna ene eputaen FSi, a cur tarsal cuncute dook el ale Bureizbivir,ascer desir, modernsmul eure Spd la al doiles rizboi mondial a imaginat dot Hinde asunge cr: media ens ea fli fnventindu-psnguriclfcutai aol dep tn fel de masochism lspiruli (modernnul sal li Mallarmé, Valery na Ton Barbu, Wiolents, obscens,(auto)destrucvi, blasfemsa ngardelor, ce se revendici dela Sade Rimbaad 23 Genet i Hency Millers pentru cae resin aml sa lami ian forma scandauli gt iteraure mores toward antiterature and ia finvents forms that become progressively crazy tive: neopicaresque, black burlesque, grotesque, aris Science fiction. Inthe end the aniforms and apocalypee blend in silence, derismul stgeyte in tcere gin deen mori Bea onl fasuyiydaci avangardele produc un fn, The Literature of Silence", inp. itp. san ibid, p17.. Searp mortii [arti in contexeal Posibila — de a crea cha Naivitate, orice it a it patoare ale modernismelor ludica, dezordonata gi lipsiti de Faseettreazd si se dstram ase luctueaza liber, imprevizibil, Warhol, ,fiecare va fi celebru urmitirea maniacala a ordinil $i se nanta modernist, pind-nte-atit in manul ca specie pentru cd o fraza inci putea fi continuata intr-un numa ostmodernistii cauta ticerea in foe si aos. Muzica lui John Cage, fot ale lui Warhol, povestirile mnodulare ale lui Cortézar sau oe prea d "Hara sau ,sculpturile" care se inguely pot i bune exemple de eeuper a ticeri in postmodernism. Eelecte wes gin*, lipsit de arene em eo Pasci locurile inalte ale sear ‘impuretés Guy Searperts PP feteas P22 cieat de Matei Ga CE ESTE POSTMODERNISMUL? ® fs Kiach-uh paaiteraur, designs devng gal erifndu-se ate in ins ita lumi depo ge pi tolerante a sfirsicului de milen ee eae priveste triste propriv-ise ale postmodn- tera, voi urma indeapronpeshordarea tong or, totusi,bulversanc,contraictoie paneaeey erarkeainsisi a lui thab Cassa, expats in sealed 971, The Dismemberment of Orpheus: Tousah Literature (care, prin impactul asupea ooed sporane, este comparabil cu celcbrul Aves Conle iy in Imaginative Literature of 1870-1930 al ag Bd Wilson, apirut in 1931 si considerat volumul de Gipenteu critica lterari modernist’ americana) de Gilegerea de strilucite escusi din 1987, The Titrn, Essays in Postmodern Theory and Cul fst intma cu adevirat in desrieestrisiculor post Aadiuga ci ele corespund, in lini generale, cu esi de alti comentatori gi situate pe axa unor fale: opozitia modern/postmodern este co tlle epistemologie/ontologie (Brian McHial hie, ntopie/heterotopie (Vastimo), heme. (Susan Sontag), in fine, cv celebrele oporiti dlismea lui Thomas Pynchon: negentropie/en- izofrenie/paranois. Ginci fete... p. 259: ,Eclectismulrafinat a} post- se4 el pune sub semnul tntrebiris unieates yi iin derimmenea tres lascer fy scl ne ra decadent» din ani 1992 Dar cul popul pe anier ath de bistoare a ch pone face pest i.e kitsch sau eamp-al (Sinai pea uncor frtele geamin a svangarde.ROMANESc AMPFECIST, ambigus, fn care la dul ironic $i parodic, aut Hb eatedevine astel metaficirs. liceraré postmoderna: Ben : Dp Mati Cline tor (foal americans . Mactalme, Federman, Sikeniks goals sedcaner hone ok oa Lk *u s austrieeica Th, Be: farce al # Calvino; france: i a Blin Pinget, Claud Poets, mai als tmodetn: poeti de | 5 Corso, Ferlin- ghett, Gary Snyder, gel Kenneth Koch, Frank O'Hara), Desigur, aceatdtrecere fat de postmodemite nue rezistenjei culvurale fayé de de el. Pugine sint directile expuse, inca de l aparitie), unor eri contradictorii pozitii. Acest f caracterului difert (ji, prin ac al acestui curent fari de toate secole de cultura european. ‘nismul rationalist, abandonarea ¢ valorilor*, neincrederea in insist fn orice ea, in orice fundamentare fi resimite de cite cultura mire reeilipst, ea 0 amenin(are prem: 6 rete {fard valori supreme, deal 2 Thi, p. 257 CCE ESTE POSTMODERNISMUL? oy sin realitate? Tata de ce, din unghi conservator, s-au ae vor veliemente impotriva .degenerii™ cult in al. Una dinte ele este cea lui Clement Green- fin cartea sa din 1980, Nojinnea de a postmodernismul cu kitich-al ss ppararea puritatiiesttice a artclor. O ali direcyiea “impotriva postmoslerntii este cea a crite neo- fare vede, in general, in noile dezvoltir culturale 1960 epifenomene ale capitalismului trai mal izant ca oricind. Simptomatii din acest punet de Feste antologia de critica marsisa radicals Antis- ger despre cultura postmodern, realizata de HalJor, un aer po Gonturao tain ideilor sau de vit irebari generari de titea postmodern, este ea inns seructutalst gatirde spe Sea in fabulatori, artistic, net Raymond Raderpen scree ‘Oia de critficion'. O astfel de erie mat opercer® Concepte clare, ci cantoneaza chiaefa milo unr ear semantice, ludice, vizionare, eare eofesplnd earner a indeterminat, contextual, perpen formate ideo al fenomenului Iterar postmodern, Dia dintre critica si literatura tinde si se micsoreze iad dispar dinspse ambele piri: operel, autorellexive i Conta propria retis $i critica, iar articolele eritice propriucaise espata velessy de ‘eri literare. In Postmodern Literature and Criticism Hassan defineste critica literal ea athe polides literary ee standing"? aritind cl ea instil teebtie sisi asus Jer misund ond Federman, Criifiaions Tote scl eate SOSH ttme Pigae’s araqiunes de tip metatextal raul de suefiction pentte 1 P26 Postmodern Tar hab Hassan, The Po ‘TRASATURILE POSTMODERNISMULUL 93 contradict, nedesiviryre,soviialacaracteristice iri actual, Imaginea integrals, rotunda, spreae ‘semantic ce aleituia idealuleulsuri ‘oder- Pic care, dela Toma d’ Aquino pinala James Joye opera Grasticdtrebuia si Intruneasc tei caractristiciesenles integrtas, consonantia,claritas’) este abandonati tn fa- ‘yourea pluralismului si fragmentirii. Epoca postmoderna, Jmostenitoare a principiulut de nedeterminareal ai Flisen. berg patea avea yan epistemological obsession with frag ‘ments oF fractures, and corresponding commitment £0 ‘minorities in politics, sex, and language. To think well, to” feel well, to act well, read well, 0 this epacheme, js to refuse the tyranny of wholes; totaization in any Jhuman endeavour is potentially rotaliarian", In conseciny Jags porupoderssmlu a iso le edit in textele lui Fassan se compune gi se descompune point list, prin revenir,supraadugar, rote obsedante i jun te ‘unel intuit, nega gi autoralavind mereu gyi sine avertizeze ci nici una dintre fetele acest cum apar ele din scrierile lui, nu este yadevarata™ gi tiva. Critcul este parea spune Hassan asemenea artist el decupesza, in materia unui fenomen cultural literar Iaotic, supraaglomerat si anarhic,figur subiective, autosub~ ‘minate. In ceea ce mi priveste, nt-un spirit mult mal postmodern, voi incercao fixare mai coerenth a hassaniene, chiar riscind in acest el o tridare a lor, pentru a dezvilui parternul esteti care le subintinde, {In miezul gindiri lui Thab Flassan se afl un cuvine fabri cat de el dupa modelul cuvintelor-valiza din scree Iai Lewis Carrol, precursor el insusi al postmodernism ee a influenyat profund poetica lui Finnegans Wake (pent Teri dsc din url acestorcocepte ete a James ES Aoriat ofthe Avot as « Young Man, pp 206213 % oii ‘Wordsworth Casi 1992 “Tab Hasan, op. cp 133‘marcabil de neteds, a cuno ‘{yptures, daplacemensall e may think of Heisenb Gidel’s proof of iscamalalil -yerabend’s dadaism of science, trebuie in nici un caz valorizatd nega ” Matci Calinescu and Douwe Folkeniay nism, pp. 17-39, id un sistematizace co Hui Calinesey Perspectives eurent liters, erminaress Beeleunsprerece liste nume Wun fel de nori inte trisi fate din alte pede ala int eliminate Sunita, chiar ‘TRASATURILE POSTMODERNISMULUL stati ca fiind noua situatie a omului a es redeynt los a aut conser ramace eri lartelor, omenia tadigonslal pet franifestate in expodoperd. Nu ese eu patna ee eae smo ma lg ilar ole pricts, toute esti tational lectin ne Peppa urinic fect caro anon gee eee romantic sao pict cubis webuie stubs o ene s sotunjime" care si-l decupeze din haosul inconjrseg Helexpun, imagine perfectini, ino 2nd prlenes. celitista, peels eo uman. Pulau europea ae, fin acest punct de vedere, oirepresbli propennese sae tree fa locotiaulrrcor docs eos nc ae sor fundamentirilor, a scenarilor legiimante $a vtopilor ‘adusinsi, in domeniul estetic, la pierderea inerederit fn va- lori absolute, in perfectiune, in capodopera gi, pe de alti parte la descoperirea imensului gi fertilukui domeniu al ales. toriului, hazardului, indeterminicii, ambiguitigi, fragmentu- In, ,Stabltat perenitae a ate, profuncime aes a experientei productive si receptoare sint desigur lucruri la fare nu ne mai putem astepta de la experienfa estetcdtardo- oder, dominatsde puting (i nepaina) milouedor de fomunicare", scrie in acest sens Gianni Vattimo’, adaugind ‘Sd arta vremii noastre este ,arta oscilarii*, a instabilitaii, ca- Tacterizari prin ,depeizare, oscilare, exfundare, shock" Pentru teoreticianul italian, sursa indeterminirii operei de Amt in postmodernism este masificarea ei, transformarea ei, Bin eprocers in bis de con om. Ar ety l,m mai eaxata pe opera, ci pe experience mu m Bsteun obiect, ci un proces conf incontolbi, de cute. Acelasi sens, al mutirii accentelor in considerarea feno- Memului artistic, Gerhardt Hoffmann, Alfred Hornung #1 Rudiger Kunow scriu in lucrarea lor colectivi: , Modernism 95 fn lume gi noua lu * Sociiatea ransparent, p67 Mid, y.66.POSTMODERNISMUL ROMANESC We may say that che Authoricy 3 cultural, personal = rena onic ener {ders in times of ers [...) Such elit anh sel general auch list onde, per araaablace amongst us threatened as we ane oh by exterminationland totalitarianisnss1< °°" 7 Fragmentarea. Dupi claritas,faimos princpiu al ticlltomiste, este rindul lui integrtas fie pos oot Cain The Waste Land, poemullui TS Eich wate tease descompune In ahepaietinge uma numele care, pe de-o part sn desl eco ROscute ca si insemne ceva pentru orice cititor dePOSTMODERNISMUL ROMAN ps, Mporani si care, pe de alts 4 schimbarii, a tansformirilo; 'v. Acelasi spirit al timpuluis U mai putin, in fiecare, in cluda difer reaailnte autor Dineolo ns de acess i ica, se intind vastele d, aia bliitaii, divertismen $e reflects, tual Bs rentelor, consum — ale pul ; Videoclipului, esteticii comerciale, modei vestimentare, design-ului nimi care totusi contribuie esential nul, ki jocurilor pe ie conturares on Mea artadevins. fi siguri dacs ima Produce din ambele sensu gi este si de derutanta ineit nu mai putem Giocondei de pe o cutie de spaghetti ramine un vb Ustic* si, dimpotriva, daci o eticheta de supa Cam, dintr-o pictura de Andy Warhol ii pierde -vulg. Patrunderea artei in lume gia lumii in arti, generarea se continuum in care metafizicul efnlocuit de estetic ca m litate de cunoastere filozofici, este posibilé numai dator culturii postmoderne in care trim gi care este una a de-r lizasii sia virtualului. Sub aceasta zodie paradoxala or contemporan igi trfiegte viata ea pe un vis gi pune in pasiunea existentei ,adevarate", Postmodernism and beyond*? eutgar, in cadrul Facade ‘tn 1992 a avut loc la Stuttgart, in o sl Fac “Americanistied,. The Stugart Seminar in Cultural Satis", fa acel an a avut ca fem generals ciudata sintagmt “Postmodernism and Beyond”, Am avut sans, lind parte is lucrez cu ctiva dintre cei mai important! autor es decd cree tnk Haren Rayna Palerman, Malcolm Bradbury, John Bah g Willan H. Gass. Discutile si conferinrele m1 cuprins practic toate aspec- tele pontmoderniiti, de la lozofia acetal experi cotidiana gi la cea artistic’, a fel at ae stic abia daci au incercat) si rispunda prov = alte cuvinte daca rey exe xen “ eis pneu caren soll onside Rec deat eps, pa sau daca, dimpotriva, i o apocalpl ek aa Wats vol observs doa i upinventaea cement ‘modernism, care, cu toate defectele sia obipiae ae a Tate pe cea modernist, a4 art tot at de puiernicecascea modernist AE Rican alt concept la fel de pera. a Tare dintre metafizica/hermeneutic a si _ tici/erotica postmodern’ pare st continues “ jichetare sth gi este mulafeldePOSTMODERNISNC ROA, tt. Noile concey * ete teoretice — ce ma BB, body-art, environny. tal art exe eu atc conform principal »Consumul" i Semis mine, tal interativ. fn acest media hedonist cre sunind in mod ciudat seu alte sfrgsuri de seal odecadenga* si bintuite de samurgul amurgului ola cum ar spune Ezra Pound), culture fie ,formativa $i spi Placerea textului, a irtvall nu male percept cave cum imi plac si jazz-ul, si muzica rock), a formelor 9 dc formirilor plastice devine esenyiala in postmodern i ca, inu-adevir, maniera de asvurareachice tului de arta si semene, dpa expresia lui Susan Somay "Este remarcabil, din aces pe We Wedere, ini lui id S ncn cas ovata dn Ne Sleachide volume oi Aly coolest Ici 90 dee laminae IURVET les, da cae n od sete epg dee hos Rati Foe eden: lian Soe in ot ae aee ae toes ried logile svanset ee oe est: ce, Modernifa 0 MMMM er ie: ‘ora progress hitate si postme Considerau inevial derail accepts te ” —— POSTMODERNISM -AND BEYOND" 17 2 Aeestfenomen este pin dsfigurace rep Sin Moca fsa aye puten pes i find un pandane al democratic plan PebGlocidectalede zi, porrmodernismal arte lic my eoneeptefemet un in Tre atte altel nlf, mental asemeniclascismui, romanismului, bareeul ode apace at de fren nda pounadera Soper score pont set In arpa ar Nate denne peel ents (Bars nvr ALL Cor, Toi Le Riler orb dep opusigns (ence Be gent pbematrdsinie sud invole mec ctoec ‘ence mini sg 8 nd Ball preocpues pe brash vee Ieee sro cine nmin sane pete I, sora Gronays tatoo aeticaal radon Flinn meso, vnar a pera tl Par atpaed coasters un airy wre c mck Oy protean g POs Berk acceso or unnioter ela eai ame PR eee i ce arses rt pace Seca aa Bhat dare peers o pone nny (cat deb Be uct cs len Gas g-acomreiocrea IeedO erotic exe Won Ma? Loney Went ae ‘ent ron fotogafi, Incr tex exe Sor mal ee pedis sone eae rfl di a mii, ttn inteprene coger devine indie lege Har icc ip oe Cale The Orpen of ton" dingp & gp. 2eqhurmh Ieee sir de ncepu i chive: The there ol al tan ithesenul sc Rel wns epost a zoe eae flere ecomplescnd cde yomtope een Prunes Ena psl si pcre ror boner Tspane dares lr dos jn gence Joh pia ferme hfe, ss inthe opiate! psc of cx, ochf thee ent icon, pia an Af Saying climax wan he ame o ese noe log th ables ain eine gs er Bah uMArguer, adopts Se nmr mc sin ea a reel Anil inal or sare le Scheer Yor sug dw cee Amal pontmodern es mat arose del hiss prod Ipmopale ets te le PL, a ers Bale su Henry NilPOSTMODERNIS MU, RomA énlsmul concept care ny op iba ePOci de indices practi doar imbareimagiabilaacesui ca" oro Toei gaan ft © schimbare a democr aj °° ierorege alRim ich teza li Fukay on tu dernde garetetnte-adevac i, o data ca oa iy deri nu mumalistoria ymarc, chs ncn Proseesiva sicu tendinge sutoritare ays 2" In finalul acestui capitol, in loc de orice alti concluz Sese potrivit st citer dail im plas cuvinele hi tna fare sintetizeazi in numaicitevarinduri nous sie ict si artel (sa eiepiZarte eontopite mis) uti dupa rizboi, si pe care am numitro, ingen,’ ‘men mai potrivit, ill this pattern [dic indeterminacy and immanence; ubiquitous simul. pseudo-events; a conscious lack of mastery; lightns=: ‘evanescence everywhere; a new temporality, o1 intemporalitya polyehronie sease of history; pa: or ludigwansgesive or densi, sp iowledge and authority; am ironic, parodie, ex pantele ‘moment; 4 linguistic tru, si imperative in cultures and inset general ih lence of local desces diffused int ateehnology bh and force.“ ee cat sud Wo Rete spun son dacd aceste variabile (sau mienr ceva dintre lc Hoar ee ae in cults ERR grone utes fi ine ic tchNolOAAMNEapea in sociopolitic, cr fost diferitde Cll démoerailor . timil cincizeci de ai. culeura terminating tag Eidentale (dar este 0 ders To TThab Hassan, The Poste et POSTMODERNISM .AND BEYOND"? 119 fei social ale unei comunitii?), Cu alte eu condi vs fntrebat daci ag putea defini, pe de-o parte in its Meath (d a nceputurie i pina) teu cal. is lattice paristice marginale, .neortodoxe, .bi- MM eeccerrale®, .greu de caslicat” ec. gc Bie os Hona ca un bincerland pentru un post postm- factual ar pe de alt parte dacic lgitim si vorbim depeosomint postmodern in literatura romins pom tea in cea din kim dour de ani. Cams pin Heiss, calrars rots a foe isstdexuos marg- fer arantle gi dezavantsele,complence de rpeio- Fofertotaeinerene) aga nc dle execs ymodelde te cau propagat ince i deformat in aceara oak Sear cortunisth a iflvcratcoplegivor cla Geis provoctnd mutati fick precedente vt GuubIA posbilainadccvare. Este o provocare cate face parte din regula joculu,