Analiza ofertei de credite de consum

a bancilor comerciale romanesti

INTRODUCERE

Cercetarile istorice nu ne-au putut arata pana acum, unde si cand au luat fiinta primele organizatii
bancare. Ele fiind intotdeauna in legatura cu o stare economica bine definita si urmand a functiona intr-un cadru
de oarecare ordine si siguranta, le gasim numai la popoarele care au ajuns la un oarecare grad de prosperitate si
activitate.

CAPITOLUL 1- NOTIUNI TEORETICE PRIVIND CREDITUL DE CONSUM

1.1. CREDITUL- CONTINUT SI FUNCTII

Pentru definirea creditului, este necesara prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest
concept, respectiv:
creditul ca incredere
creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire
creditul ca forma a relatiilor de schimb
Creditul ca incredere: este o conceptie care plaseaza la baza relatiilor de credit ideea de incredere, de
unde rezulta caracterul subiectiv al acestora. Considerarea creditului ca incredere se fundamenteaza pe definitiile
date acestui concept. Termenul credit isi are originea in cuvintele latine “ creditum”, “ de credere” care
desemneaza increderea in ceva sau cineva. In practica, aceasta incredere se concretizeaza in relatile dintre
creditor si debitor, in sensul ca cel din urma trebuie sa prezinte o anumita bonitate, astfel incat sa genereze
incredere din partea creditorului.
Creditul ca expresie a relatiilor de schimb, reprezinta “ un acord prin care anumite bunuri, servicii sau o
cantitate de moneda sunt cedate in schimbul unei promisiuni de plata viitoare”.
Unei asemenea abordari a creditului, ii sunt aduse contraargumente dintre care cel mai puternic, acela
potrivit caruia creditul nu este o forma a schimbului, nici din punct de vedere al scopului si nici al continutului
material al valorii.
Creditul ca expresie a relatiilor de redistribuire reprezinta o abordare care porneste de la continutul
economic specific al creditului, respectiv transferul unei parti din produsul social de la unii din participantii la
circuitul economic catre alti participanti la acest circuit. Spre deosebire de alte forme ale relatiilor de
redistribuire a veniturilor, ca de exemplu impozitele si taxele, care au caracter definitiv, creditul este o forma
particulara a acestor relatii, prin caracterul temporar al transferului din economie.
Definirea completa a creditului poate fi realizata prin luarea in considerare si corelarea acestor trei
abordari, ceea ce poate duce la urmatoarea formulare :
Creditul reprezinta o categorie economica, ce exprima relatii de repartitie a unei parti din PIB
sau din venitul national, prin care se mobilizeaza si se distribuie disponibilitatile din economie si se
creeaza noi mijloace de plata, in scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizarii unor obiective ale
politicii economice.

In esenta, creditul reprezinta schimbul unei valori monetare actuale contra unei valori monetare viitoare.

Continutul si semnificatia acestui concept rezulta si din functiile care sunt atribuite creditului, si care in
functie de opiniile care s-au conturat, pot fi grupate astfel :

o prima grupa de opinii abordeaza functiile creditului in acelasi mod ca si functiile finantelor,
respectiv functiile de repartitie si control. Potrivit acestei idei, relatiile de credit fac parte din
relatiile financiare in sens larg.

o a doua grupa de opinii considera trei functii caracteristice ale creditului : cele doua
precedente plus functia de emisiune
 a treia grupa analizeaza functiile creditului ca : functie de mobilizare si functie de
redistribuire.

a patra grupa de opinii apreciaza creditul prin aceea ca este insotit permanent de dobanda,
atribuindu-i-se functia de purtator de dobanda.

Dintre toate aceste opinii exprimate cu privire la functiile creditului, retin atentia cele care atribuie
creditului urmatoarele functii :

de repartitie

de control

de emisiune

2.2. ELEMENTELE SI TRASATURILE CREDITULUI

Pentru evidentierea functiilor si caracteristicilor creditului, este necesara prezentarea elementelor

incluse in relatiile de credit, astfel:

participantii la raportul de credit

promisiunea de rambursare

scadenta

dobanda ( pretul creditorului).

2.2.1 PARTICIPANTII LA RAPORTUL DE CREDIT

Participantii la raportul de credit, creditorul si debitorul sunt denumiti in literatura de specialitate cu

termenul “ subiecte ale raportului de credit”.

Analiza participantilor la raportul de credite evidentiaza marea diversitate a acestora si dimensiunile

ample ale creditarii. Daca se procedeaza la gruparea in trei categorii principale a creditorilor si debitorilor, se
disting: populatia, statul, agentii economici.

Agentii economici detin o importanta pozitie in randul creditorilor, in cazul in care obtin rezultate
financiare pozitive, pentru care cauta cele mai eficiente modalitati de plasare pe piata monetara sau de capital.
Disponibilitatile monetare degajate de intreprinderi se constituie in resurse de creditare a activitatilor unitatilor
deficitare, fie in mod direct, fie prin intermediul bancilor si al altor institutii financiare.

Populatia participa la procesul de creditare in dubla calitate, de creditor si debitor, remarcandu-se prin
rolul important in asigurarea resurselor de creditare. In foarte multe cazuri potentialul de economisire al
populatiei, reflectat in volumul depozitelor in lei si valuta, l-a depasit pe cel al agentilor economici.

Participarea statului in calitate de creditor nu poate fi analizata decat in situatia inregistrarii de

excedente bugetare si a disponibilizarii in economie a unor importante sume, dirijate catre sistemul asigurarilor
si protectiei sociale ori catre alte destinatii.

In schimb, calitatea de debitor a statului este bine definita in toate economiile contemporane, ca urmare
a inregistrarii de deficite bugetare.

2.2.2. PROMISIUNEA DE RAMBURSARE

 Promisiunea de rambursare reprezinta angajamentul debitorului de a rambursa, la scadenta, valoarea
capitalului imprumutat, plus dobanda, ca pret al creditului.

Datorita unor conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate afla in incapacitate de
plata, sau poate intarzia plata sumelor ajunse la scadenta. Din acest motiv, este necesar, ca la nivelul creditorului
sa se adopte masurile necesare pentru prevenirea si eliminarea riscului de nerambursare, printr-o analiza
temeinica a solicitantului de credite, din mai multe puncte de vedere: pozitia pe piata interna si in cadrul ramurii,
situatia financiara, gradul de indatorare, forma juridica si raportul cu ceilalti participanti pe piata.

Strans legata, si decurgand din promisiunea de rambursare, apare garantarea creditului.

Garantarea creditelor constituie o caracteristica legata de rambursabilitatea acestora. In functie de natura

elementelor care constituie obiectul garantiei, se poate face distinctie intre garantia reala si garantia personala.

Garantia reala are la baza garantarea sau gajarea creditului cu valori materiale, prin a caror valorificare
se pot obtine sumele necesare achitarii creditului. O forma distincta de garantare reala o reprezinta ipoteca, actul
prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare.

Garantia personala reprezinta angajamentul luat de o terta persoana de a plati suma ajunsa la scadenta,
in cazul incapacitatii de plata a debitorului.

Cea mai adecvata forma de garantare a creditelor o constituie garantarea financiara, fapt care este
posibil prin asigurarea in viitor a unor fluxuri de venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor legate de
rambursarea creditului si dobanda aferenta. In acest scop, se procedeaza la garantarea creditului cu elementele
patrimoniale ale debitorului.

2.2.3. SCADENTA

Scadenta sau termenul de rambursare stabilit in contract este diferit in functie de particularitatile
sectorului de activitate si de nivelul eficientei activitatii beneficiarilor de credite. Astfel, exista o diversitate a
termenelor scadente, de la 24 de ore ( in cazul pietei interbancare) pana la durate medii si lungi ( 30-40 ani) in
cazul imprumuturilor obligatare.

2.2.4. DOBANDA

Dobanda reprezinta o caracteristica a creditului si constituie pretul capitalului utilizat pe care il plateste
debitorul pentru dreptul care i se acorda, cel de a folosi capitalul imprumutat. In general, nivelul dobanzii se
coreleaza cu rata profitului obtinut de intreprinzator. Cuantificarea dobanzii se realizeaza prin utilizarea ratei
dobanzii, care se constituie intr-un instrument de influentare a cererii si ofertei de credite.

Un nivel redus al ratei dobanzii antreneaza o cerere sporita de credite, ceea ce determina efecte
favorabile asupra productiei si economiei, dupa cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rata a dobanzii
ridicata, genereaza diminuarea cererii de credite. Luarea in considerare a ratei inflatiei, comparativ cu rata
dobanzii utilizata in contractul de credit, conduce la constatarea faptului ca, in perioadele cu inflatie sporita,
creditele constituie pentru debitori o modalitate perfecta de finantare. In functie de acelasi element, inflatia, se
utilizeaza in raporturile de credit, doua tipuri de dobanda: dobanda fixa si variabila.

Dobanda fixa este stabilita in contractul de credit si este valabila pe intreaga durata a creditului.

Dobanda sensibila ( variabila) se modifica periodic in functie de presiunile inflationiste, ca pret platit de
client, sau de banca, pentru utilizarea unei anumite sume.

2.3. FORMELE CREDITULUI- CLASIFICARE

Diversitatea formelor sub care se manifesta creditul in economie a impus utilizarea mai multor criterii
semnificative de clasificare, in functie de care se disting urmatoarele:
Dupa natura economica si participantii la relatia de creditare:

creditul comercial

creditul bancar

creditul de consum

creditul obligatar

creditul ipotecar

Dupa calitatea debitorului:

creditul acordat persoanelor fizice

creditul acordat persoanelor juridice

Dupa calitatea debitorului si a creditorului:

creditul privat

creditul public

Dupa scopul acordarii creditului:

credite de productie

credite de circulatie

credite de consum

Dupa natura garantiilor:

credite reale

credite personale

Dupa intinderea drepturilor creditorului:

credite denuntabile

credite nedenuntabile

credite legale

Dupa modul de stingere al obligatiilor de plata:

credite amortizabile

credite neamortizabile

Dupa termenul la care trebuie rambursat creditul:

credite pe termen scurt

 credite pe termen mediu

credite pe termen lung

2.4. CREDITUL DE CONSUM

In cazul creditului de consum, relatia de credit se caracterizeaza prin obiectul creditului: finantarea
cumpararii de marfuri si servicii de catre populatie.

Subiectii relatiei de credit sunt

creditorul, respectiv:

- creditorul primar: reteaua de comercializare a bunurilor si serviciilor, achitarea

contravalorii acestora facandu-se ulterior;

- creditorul secundar - o banca care asigura refinantarea comerciantului prin preluarea

creantelor acestuia asupra cumparatorilor-debitori;

debitorul- cumparator al marfurilor si serviciilor.

Obiectul creditului poate fi reprezentat de cele mai diverse bunuri si servicii, cu modificari substantiale
in timp si diferente mari de la o tara la alta in functie de legislatie si amploarea sferei de consum.

Rambursarea creditului se poate face:

neesalonat, in functie de posibilitatile cumparatorului pana la un termen maxim convenit.

Aceasta este modalitatea clasica de rambursare in cadrul relatiei de credit primar cand obiectul
creditului comercial il reprezinta mai ales bunurile de valoare redusa.

esalonat - cu plata obligatiilor la termene fixe, stabilite de comun acord cu cele doua parti.
Aceasta forma de rambursare caracterizeaza indeosebi perioada de dupa primul razboi mondial
si este motivata de caracterul de masa a productiei de bunuri si de necesitatea de a asigura
accesul deschis la acestea cumparatorilor. Este modalitatea actuala de rambursare cu cea mai
mare frecventa.

Cea mai populara forma de credit de consum esalonat o reprezinta creditele de revolving (succesiv)
acordate prin intermediul cartilor de credit eliberate de catre banci clientilor solvabili.

Elementele caracteristice acestui credit sunt:

se acorda in cadrul unei conventii stabilite intre parti;

permite consumatorului sa efectueze cumparaturile sau sa obtina imprumuturi, fie direct,

asupra creditorului, fie indirect, prin cartile de credit, la momentul oportun pentru el;

cumparatorul-consumator are posibilitatea sa efectueze plata fie in totalitate pentru creditul in

curs, fie prin plati partiale, periodice, dupa posibilitate.

Pe plan general, asa cum experienta a evidentiat, creditul de consum a contribuit direct la cresterea
nivelului de trai al populatiei, stimuland in acelasi timp, productia de bunuri de consum de nivel tehnic si
oportunitate ridicata.

Pe de alta parte, creditul de consum, prin volumul sau, poate avea influente semnificative asupra
echilibrului monetar deoarece permite consumul in prezent cu plata ulterioara. Astfel, in perioadele in care
creditul de consum este in expansiune, diferenta (pozitiva) dintre valoarea bunurilor si serviciilor cumparate pe
credit si valoarea ratelor scadente la creditele de consum contractate anterior, poate exercita presiuni inflationiste
asupra nivelului general al preturilor daca volumul bunurilor nu creste corespunzator; creditul de consum poate
aparea astfel ca un factor degenerator al economiei de consum.

Sub titulatura de credit de consum intra, atat creditul de consum clasic, in acceptiunea standard
prezentata anterior, cat si creditul bancar destinat persoanelor fizice care nu are o destinatie conditionata prin
contractul de credit, intrepatrunse .

Asadar, creditul de consum insumeaza sub umbrela sa urmatoarele tipuri de credite :

linia de credit : cardul de credit si descoperitul de cont

creditul nenominalizat

creditul pentru achizitii de bunuri si servicii

creditul pentru nevoi personale

2.4.1.CARDUL DE CREDIT

Cardul de credit este un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta.
Limita de creditare se stabileste la emiterea cardului in functie de solvabilitatea clientului si de istoricul pe care
acesta il are in relatiile cu banca, pe baza unei fise scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3
venituri nete lunare sau mai mult in cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garanteaza cu
veniturile nete a 1-2 giranti sau cu un depozit bancar colateral. Dobanda este cea practicata la creditele pe termen
scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxa de emitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane
pentru operatiuni de plati interbancare si eliberari de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere etc.).
Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operatiunile se evidentiaza intr-un cont de card de credite. Acesta
poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluand automat fondurile pentru rambursarea ratelor
scadente la credit si plata taxelor si comisioanelor. Rambursarea in totalitate a creditului la termenul stabilit se
foloseste in cazul cardului de calatorie si divertisment (engl. travel and entertainment card), iar rambursarea
partiala, in cazul liniei de credit, partea ramasa considerandu-se o extensie a creditului anterior (engl. charge
card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor.

TOPUL BĂNCILOR DUPĂ NUMĂRUL DE CARDURI PERSOANE FIZICE ÎN 2016

Loc Banca Carduri Debit Carduri Credit TOTAL Carduri Retail
1 Banca Transilvania
2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane

2 Raiffeisen Bank
1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane

3 BRD
2,07 milioane Aprox.30 mii 2,1 milioane

4 BCR
1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane

5 ING Bank*
* * Peste 1 milion

6 CEC Bank**
** ** 1 milion
 7 Bancpost***
470 mii 530 mii 1 milion

8 Alpha Bank
186 mii 68 mii 254 mii

9 Garanti Bank
110 mii 140 mii 250 mii

Cardul de credit este un instrument prin care platile se fac dintr-un credit acordat de banca emitenta.
Limita de creditare se stabileste la emiterea cardului in functie de solvabilitatea clientului si de istoricul pe care
acesta il are in relatiile cu banca, pe baza unei fise scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3
venituri nete lunare sau mai mult in cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garanteaza cu
veniturile nete a 1-2 giranti sau cu un depozit bancar colateral. Dobanda este cea practicata la creditele pe termen
scurt iar comisioanele sunt cele standard ale bancii (taxa de emitere card, taxa anuala de utilizare, comisioane
pentru operatiuni de plati interbancare si eliberari de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere etc.).
Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operatiunile se evidentiaza intr-un cont de card de credite. Acesta
poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluand automat fondurile pentru rambursarea ratelor
scadente la credit si plata taxelor si comisioanelor. Rambursarea in totalitate a creditului la termenul stabilit se
foloseste in cazul cardului de calatorie si divertisment (engl. travel and entertainment card), iar rambursarea
partiala, in cazul liniei de credit, partea ramasa considerandu-se o extensie a creditului anterior (engl. charge
card). Cardul de credit este destinat cu prioritate pentru plata marfurilor si serviciilor.

2.4.2. DESCOPERITUL DE CONT (OVERDRAFT)

Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea platilor peste disponibilitatile
banesti din contul de card, intr-o anumita suma asimilata creditului. Se foloseste in cazul cardurilor pentru salarii
care se alimenteaza direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Garantia rambursarii este asigurata
de firma angajatoare.

Caracteristicile generale ale creditului acordat pe descoperit de cont sunt: limita maxima a sumelor
trase; perioada maxima de timp pe parcursul careia titularul contului poate utiliza aceasta facilitate; posibilitatea
tragerii sumelor fara notificarea in prealabil a institutiei de credit; inexistenta unei maturitati definite.

Overdraftul pe card este cel mai ieftin credit bancar de la ora actuala. Descoperitul de cont, cum mai
este intitulat, overdraftul asigura o finantare care poate ajunge la echivalentul a sase salarii nete, iar formalitatile
sunt mult mai reduse decat in cazul unui credit obisnuit.

Obtinerea unui card de debit este extrem de simpla. Dupa completarea unui formular si achitarea unei
taxe de emitere, in maxim doua zile se poate obtine cardul solicitat. In plus, comparativ cu un card de credit,
unde banii nu sunt purtatori de dobanda, avantajul cardurilor de debit cu overdraft este acela ca pentru banii scosi
de la bancomat, dincolo de disponibilul din cont, se platesc dobanzi mult mai mici decat cele la cardul de credit,
uneori diferentele ajungand si la 8-9 la suta.

Ca si in cazul cardului de credit, overdraftul este utilizat cu prioritate pentru achizitii de bunuri si
servicii.

2.4.3. CREDITUL PENTRU ACHIZITII DE BUNURI SI SERVICII

Creditul pentru consum reprezinta creditul acordat de catre institutia de credit gospodariilor, populatiei
si institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei, in scopul finantarii consumului personal de
bunuri (automobile, mobila, aparatura electrocasnica, electronica si alte asemenea) sau servicii (sanatate,
educatie, petrecerea vacantelor si alte asemenea).
 Concret sunt incheiate acorduri intre institutiile financiare, bancare sau nebancare, si marile lanturi de
magazine astfel incat persoanele fizice doritoare de finantarea produselor din cadrul acestor lanturi sa poata avea
un acces liber si direct la fondurile necesare.

Un exemplu concret il reprezinta parteneriatul dintre Flanco si Credisson International, care au lansat in
anul 2005 creditul de consum accesibil doar cu fluturasul de salariu. Ca atare, pentru orice produs in valoare de
minim 6 milioane lei vechi, clientii Flanco puteau contracta un credit cu fluturasul de salariu. Pe langa o gama
foarte variata de produse, clientii beneficiaza de servicii suplimentare: consultanta de specialitate, transport
gratuit, instalare gratuita in timp ce Credisson implementa un sistem foarte eficient privind plata in rate.

Un alt exemplu il constituie parteneriatul dintre Altex si Raiffeisen Bank din iulie 2005, potrivit caruia
s-a semnat un acord de infiintare a companiei de credit de consum Credex. Potrivit acordului, cele doua
companii si-au propus sa dezvolte noua entitate astfel incat incepand cu anul 2006 Credex sa fie prezenta in toata
reteaua de magazine Altex si Media Galaxy. Sistemul este foarte simplu : reteaua magazinelor atrage un numar
constant de clienti iar banca aduce know-how si resurse pentru finantare.

2.4.4. CREDITUL PENTRU NEVOI PERSONALE

Creditul pentru nevoi personale este specific institutiilor bancare si este reglementat de normele BNR.

Fiecare banca isi stabileste o politica proprie de atragere de clienti, stabilind caracteristicile produsului
propriu promovat.

Principalele caracteristici ale creditului de nevoi personale consta in :

perioada bine definita de derulare : de la minim 6 luni pana la maxim 10 ani

garantarea sumei imprumutate se face prin cesionarea veniturilor titularului sau titularilor de
contract si nu necesita garantii reale imobiliare

suma obtenabila rareori depaseste un maxim de 20 000 EUR sau echivalentul in RON

forma de rambursare consta in anuitati (rate lunare egale sau variabile)

Bancile isi aleg clientii pe baza unui scoring. Credit scoringul este un sistem de analiza a informatiei
utilizat in luarea deciziei de creditare. El se bazeaza pe un numar prestabilit de intrebari adresat solicitantului de
credite. Fiecarui raspuns posibil la intrebarile referitoare la caracteristicile economico-financiare ale persoanei, ii
este alocat un numar de puncte. Suma punctelor obtinute reprezinta credit scoringul, adica gradul de risc pe care
il implica acordarea acelui credit. In functie de marimea riscului, banca decide daca acorda sau nu creditul,
tinand

cont de politica de prudenta pe care o duce in domeniul creditelor. Fiecare sistem de credit scoring este elaborat
in functie de profilul clientului bancii si se bazeaza in mare masura pe experienta detinuta. De exemplu,
solicitantii unui credit pentru nevoi personale sunt segmentati prin utilizarea scoringului in solvabili sau
insolvabili.

Figura 3. Top credite de nevoi personale in perioada actuala

 Asteptarile privind dinamica cererii de credit de consum raman pozitive, dar mai putin optimiste fata de cele asociate cre
ipotecar.

3.2. PREZENTARE GENERALA BRD GROUP SOCIETE GENERALE

La 1 decembrie 1990, Banca Romana pentru Dezvoltare a fost infiintata ca banca independenta cu
statutul juridic de societate pe actiuni, ce a preluat activele si pasivele Bancii de Investitii, cu autorizatie
completa de desfasurare de activitati bancare. Banca Romana pentru Dezvoltare a fost inregistrata in februarie
1991 ca societate pe actiuni cu capitalul social detinut de Statul roman.

In martie 1999, Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni ale Bancii Romane pentru
Dezvoltare de la Fondul Proprietatii de Stat si, in acelasi timp, a majorat capitalul social al Bancii Romane
pentru Dezvoltare, ajungand astfel sa detina 51% din actiuni. Din ianuarie 2001, actiunile Bancii au fost admise
la tranzactionare si cotate in Categoria I (First Tier) a Bursei de Valori Bucuresti.
Volume bancare( mln RON, sfarsitul
perioadei)
2012 2013 2014 2015 2016
110.57 128.52
Credite totale 43.987 63.220 88.928 5 3
32,50 43,70 40,70 24,30 16,20
crestere de la an la an % % % % %
Retail 11,74 21.371 35.262 47.603 57.838
58,30 80,00 65,00 35,00 21,50
crestere de la an la an % % % % %
Corporate 26.971 35.626 46.598 54.986 61.584
29,20 32,10 30,80 18,00 12,00
crestere de la an la an % % % % %
Altele 5.142 6.224 7.067 7.985 9.100
21,00 13,60 13,00 14,00
crestere de la an la an 6,90% % % % %

Sursa : Unicredit Group

Figura 3.1.4. Credite de retail

Credite de retail (mln RON , crestere de la an

la an)
2012 2013 2014 2015 2016
TOTAL 12.408 22.574 36.701 49.291 59.783
 62,60 34,30 21,30
crestere de la an la an 51,10% 81,90% % % %
Credite imobiliare si ipotecare 3.494 5.367 7.284 9.047 10.690
35,70 24,20 18,20
crestere de la an la an 93,30% 53,60% % % %
Credite de consum bancare si nonbancare 8.506 16.230 28.355 39.078 47.819
74,70 37,80 22,40
crestere de la an la an 48,50% 90,80% % % %
Leasing pentru persoane fizice 408 977 1.062 1.167 1.274
- 139,70
crestere de la an la an 39,80% % 8,60% 9,90% 9,30%

Sursa : Unicredit Group

In martie 1999, Société Générale a achizitionat un pachet de actiuni ale Bancii Romane pentru
Dezvoltare de la Fondul Proprietatii de Stat si, in acelasi timp, a majorat capitalul social al Bancii Romane
pentru Dezvoltare, ajungand astfel sa detina 51% din actiuni. Din ianuarie 2001, actiunile Bancii au fost admise
la tranzactionare si cotate in Categoria I (First Tier) a Bursei de Valori Bucuresti.

In 2004, Société Générale a achizitionat si restul participatiei Statului roman in Banca Romana pentru
Dezvoltare, majorandu-si astfel actiunile detinute la 58,32%. In data de 27 mai 2004, denumirea juridica de
Banca Romana pentru Dezvoltare a fost schimbata in BRD-Groupe Société Générale SA.

BRD - Groupe Société Générale este a doua banca din Romania, cu o cota de piata la 31 decembrie
2007 intre 16% si 21%, in functie de segmentul de clientela si de produse. La sfarsitul anului 2007, BRD este al
doilea emitent de la Bursa de Valori Bucuresti, cu o capitalizare de aproximativ 5,4 miliarde euro. Banca numara
aproximativ 2.400.000 clienti, peste 8.500 salariati si detine o retea teritoriala de peste 80 unitati.[16]

BRD face parte din grupul Société Générale.

Société Générale a fost infiintata in 1864 ca societate bancara inregistrata in Franta. Sediul sau social se
afla in 29 Boulevard Haussmann, 75009, Paris, Franta, iar actiunile sale sunt listate la

Bursa de Valori din Paris. Société Générale este unul dintre principalele grupuri financiare din

lume si a saptea companie franceza, ca marime, dupa capitalizarea bursiera (46,2 miliarde EUR la 31 decembrie
2007). Société Générale are aproximativ 151.000 de angajati si este prezenta in peste 82 de tari.

Société Générale se concentreaza pe urmatoarele trei linii de activitate complementare:

Banca de retail si servicii financiare;
Gestionarea activelor si «private banking»;
Banca pentru corporatii si de investitii.

BRD este o banca universala, oferind servicii atat persoanelor fizice cat si companiilor. Strategia BRD
consta in dezvoltarea pe toate segmentele de piata, mentinand in acelasi timp un nivel de rentabilitate durabila.
BRD este a doua institutie de credit din Romania, ca marime, detinand urmatoarele cote de piata (date
neconsolidate):

In continuare, BRD este a doua banca din Romania, dupa total active, detinand urmatoarele
cote de piata:

Sep-15 Dec-15 Sep-16

TOTAL ACTIVE 13.2% 13.0% n.a.

 CREDITE 13.5% 13.1% 13.3%

Persoane fizice 17.0% 16.8% 16.9%

Persoane juridice 10.4% 9.8% 10.0%

DEPOZITE 15.0% 14.8% 14.3%

Persoane fizice 13.9% 13.8% 13.9%

Persoane juridice 16.6% 15.9% 14.7%

BRD detinea o cota de piata de 12,7% in functie de totalul activelor la 30 iunie 2016.

Structura creditelor nete acordate clientelei la nivel de Grup a evoluat dupa cum urmeaza:

Credite nete RON mld

Sep-15 Dec-15 Sep-16 vs. Dec-15 vs. Sep-15

Retail 18.2 18.9 4.0% 6.5% 17.7

Persoane fizice 17.1 17.5 18.2 4.1% 6.9%

Companii foarte mici 0.7 0.6 0.6 0.9% -4.0%

Non-retail 8.9 8.9 0.2% -5.2% 9.4

IMM-uri 3.2 2.8 -12.8% -21.0% 3.5

Mari clienti 5.8 5.7 6.1 7.5% 4.3%

Total credite nete 27.1 27.0 27.8 2.7% 2.4%

Creante din leasing financiar 0.5 0.5 0.6 16.1% 20.3%

Total credite nete, inclusiv leasing 27.6 27.6 28.4 3.0% 2.8%

a confirmat inca o data dinamismul comercial al BRD. Dezvoltarea retelei a continuat: au fost deschise
200 de agentii noi, dispozitivul nostru ajungand astfel la peste 800 de puncte de vanzare; 300.000 de noi clienti
ne-au acordat increderea lor; soldul depozitelor noastre a crescut cu 37%, iar al creditelor cu 44%, acest ritm
fiind superior mediei din sistemul bancar.

Contributia BRD la economia romaneasca se ridica la peste 10 miliarde de euro repartizati pe toate
segmentele de piata: persoane fizice, microintreprinderi, IMM-uri, mari intreprinderi, sectorul public si
colectivitatile locale.

In paralel cu dezvoltarea sa comerciala, BRD si-a adaptat dispozitivul de risc si control intern, pentru a-l alinia la
noile reguli prudentiale din cadrul Basel II. De asemenea, am realizat diverse investitii pentru a ne ameliora
procesele si productivitatea: am creat un pol de servicii destinate

clientilor, care regrupeaza serviciile administrative ale agentiilor din zona Bucuresti, si un centru informatic in
periferia sudica, destinat securizarii sistemelor noastre si dimensionat astfel incat sa ne sustina cresterea.
 Nu este prin urmare o surpriza faptul ca „Euromoney” a desemnat BRD, pentru al treilea an consecutiv,
cea mai buna banca din Romania, calificare reluata de „The Banker” si „Global Finance”.

Anul 2008 prezinta un anumit numar de incertitudini, care ar putea atarna greu asupra sistemului bancar.
Degradarea unor indicatori macroeconomici si efectele crizei financiare internationale au facut deja ca accesul pe
piete sa fie mai costisitor si pot avea impact asupra dezvoltarii si calitatii unor contrapartide.

Banca pentru persoane fizice: 2.259.000 clienti

3.4. FLUXUL ACTIVITATII DE ACORDARE A UNUI CREDIT

Initial, clientul solicita o analiza preliminara a datelor sale in vederea obtinerii de informatii privind
tipul de credit dorit, suma la care se incadreaza in concordanta cu venitul lunar, perioada de creditare, etc.
Evident, fiecare banca in parte are propriile reguli de acordare a creditelor, insa toate se incadreaza in aceleasi
tipare prezentate in ceea ce urmeaza:

Circuitul aplicatiilor incepe in momentul in care clientul completeaza dosarul pentru creditul de
consum. Acesta contine: copie dupa actul de identitate al solicitantului de credit, o adeverinta de venit (pentru a
se dovedi veniturile pe baza carora clientul solicita creditul)(ANEXA 1), fisa fiscala pe anul anterior cererii,o
copie dupa certificatul de casatorie (daca este cazul), o copie dupa cartea de munca, o cerere tip pentru credit
(ANEXA 2), un acord de consultare al Biroului de Credit (ANEXA 3) si, dupa caz, o factura de utilitati.

Adeverinta de venit (ANEXA 1) se cere a fi completata la locul de munca al solicitantului, cu ultimile 3

salarii conform cartii de munca, bonusuri si comisioane daca sunt incasate de solicitant, precum si eventualele
retineri de venit cu care ar putea fi grevat venitul net al solicitantului. De asemenea adeverinta contine informatii
necesare la identificarea solicitantului, datele de identificare ale firmei emitente a adeverintei de venit, datele de
identificare ale bancii, precum si semnaturile a 2 persoane din conducerea administrativa a societatii emitente a
adeverintei de venit. De mentionat ca Adeverinta de venit are valabilitate de 60 de zile de la data emiterii.

Cererea pentru credit( ANEXA 2) cuprinde date esentiale ale solicitantului de credit si ale eventualilor
codebitori. In prima parte a cererii se vor completa datele personale ale titularului, urmatoarele informatii
solicitate se refera la informatiile personale ale sotului/sotiei/partenerului urmate de datele codebitorului. In a
doua parte se solicita informatii legate de creditul in sine: valoare, valuta, perioada, data scadenta. Sunt solicitate
si informatii legate de obligatiile de plata existente ale clientului precum si o declaratie privind apartenenta la un
grup.

Acordul de consultare la Biroul de Credit( ANEXA 3) este necesar sa fie completat intrucat prin
semnatura clientului ofiterul de credite este imputernicit sa consulte datele referitoare la obligatiile de plata ale
solicitantului de credit. Fara semnatura prealabila a clientului ofiterului de credit ii este interzisa consultarea
Biroului de Credit.

Odata ce dosarul este completat, acesta este depus intr-o sucursala. Agentul de vanzare preia dosarul si
introduce datele clientului in sistem iar cererea este trimisa catre sediul central in vederea analizei de catre
departamentul specializat, Credit Evaluation. Analiza cererii se face pe baza unei aplicatii de tip prescoring, care
ia in considerare toate date solicitantului, de la varsta pana la nivel educational, starea civila si tipul
angajatorului. Fiecare din aceste date despre solicitant sunt evaluate conform unui punctaj tinut confidential de
catre banca.

Odata ce dosarul a fost analizat si s-a dat un raspuns solicitarii clientului (cerere aprobata/cerere
rejectata) este informat ofiterul de credit insarcinat cu derularea dosarului care, la randul sau, anunta clientul cu
privire la acest raspuns.

In cazul unui raspuns afirmativ, clientul este invitat in sucursala pentru a semna contractul de credit,
document semnat in dublu exemplar atat de client, de ofiterul de credit si de o persoana cu functie de conducere
din sucursala, de regula, directorul de sucursala. In acelasi timp, clientul completeaza o cerere de deschidere de
cont, realizata de ofiterul de Operatiuni. Dupa deschiderea contului, se inregistreaza creditul in Arhiva
Electronica, se vireaza banii pe cont de unde clientul ii poate retrage in termen de maxim o luna de la data
aprobarii dosarului.

Dupa ridicarea banilor, titularul de contract primeste si scadentarul aferent creditului contractat urmand
sa achite rata lunar, la o data convenita de el si inscrisa in contract.

3.5. COMPARATIE PRODUSE DE CREDITARE

Nu incape indoiala ca piata creditelor din Romania a luat o puternica amploare odata cu cresterea
nivelului veniturilor si implicit, a consumului privat. Bancile au incercat sa isi muleze ofertele pe nevoile
clientilor lor, astfel incat au aparut pe piata o serie de tipuri de credite. Reglementarile BNR, in schimb, au tinut
in frau explozia de credite acordate persoanelor fizice.

Figura 3.5.1 Comparatie produse de creditare

CRITERIIBANCA UNICREDIT TIRIAC BANK BRD BCR
Creditul pentru orice Expresso Divers extra/ Super BCR
Beneficiari persoane fizice, intre 20-65 de persoane fizice persoane fizice, in varsta de cel
ani cu un venit de minim 1000 putin 18 ani, care indeplinesc
RON/familie conditiile de eligibilitate
solicitate de catre banca
Destinatie nu are o destinatie se acorda pentru satisfacerea
clara si nu trebuie nevoilor personale ale
justificat, putand fi imprumutatului
utilizat pentru
nevoi
nenominalizate
Moneda RON, EUR, USD RON, EUR RON, EUR
Durata maxim 10 ani maxim 10 ani maxim 10 ani
Valoare credit 1000- 20 000 EUR( sau 200- 15 000 EUR ( 700- 20 000 EUR( sau
echivalent in RON si USD) sau echivalent in echivalent in RON)
RON)
Avans nu este necesar nu este necesar nu este necesar
Dobanda variabila, calculata dupa fixa, pentru corespunzatoare termenului de
formula: creditele in lei si rambursare solicitat de client
D=Euribor/Libor/Robor 6M + indexabila pentru
CDS (medie pe ultimele 3 luni) creditele in euro
+ efectul MRR + marja bancii
Garantare nu este necesar fara giranti nu este necesar
Asigurare asigurarea de viata gratuita se poate incheia o certificat de asigurare (asigurare
pentru creditele mai mici de polita de asigurare de viata) oferit gratuit de catre
150000 EUR, daca solicitantul de deces, la o banca, in conditiile standard
creditului indeplineste societate de impuse de catre societatea de
conditiile standard de asigurare agreata de asigurari, persoanelor cu varsta
subscriere a riscului asigurat banca. Polita se cuprinsa intre 18 ani impliniti si
incheie in 65 ani neimpliniti (la data
momentul semnarii semnarii certificatului de
contractului de asigurare).
credit, pentru
intreaga perioada
de creditare
Grad maxim de se stabileste pentru fiecare se stabileste pentru se stabileste pentru fiecare client
indatorare client in parte dar nu mai mult fiecare client in in parte si depinde de profilul de
de 55% parte dar nu mai risc, comportamentul de plata,
mult de 55% venitul net eligibil al acestuia
etc
 Rambursare rate lunare constante sau rate lunare la orice sediu BCR, Alo 24
descrescatoare, la orice sediu constante, la orice Banking, Click 24 Banking, la
Unicredit Tiriac Bank, Online sediu BRD, BRD - orice ATM BCR, Direct Debit,
Banking, Direct Debit, ordin de NET, mobile Standing Order
plata banking - Mobilis
sau phone banking
- Vocalis

Sursa: Site-urile oficiale ale bancilor

Principala mare deosebire in ceea ce priveste produsele bancare o constituie rata de

dobanda practicata de fiecare banca analizata in parte.
CAPITOLUL 4. NOILE REGLEMENTARI ALE BNR PRIVIND CONDITIILE
DE CONSUM

4.1. BNR renunta la stress-test

BNR renunta, in forma finala a regulamentului de creditare, la denumirea de stress-test si la aplicarea

individuala a acestuia, dar cere bancilor sa tina cont, la calculul gradului maxim de indatorare, de majorarile
dobanzilor si comisioanelor, dar si de deprecierea leului in ultimele 18 luni.

In plus, gradul maxim de indatorare va fi calculat si in functie de destinatia creditului - de consum sau
ipotecar, de moneda in care a fost acordat, de tipul dobanzii aplicate - fixa sau variabila, de termenul de acordare
a creditului si de bonitatea clientului.

'Fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare,diferentiat pe categoriile de

clientela, pe destinatia creditului (de exemplu, credit de consum, credit ipotecar), pe tipul creditului (defalcat in
functie de moneda de exprimare sau, dupa caz, de indexare, de tipul dobanzii, respectiv fixa sau variabila, de
termenul de acordare a creditului si de comportamentul clientului in legatura cu onorarea serviciului datoriei
determinat de calitatea garantiei) si cu luarea in considerare a riscului valutar, riscului de tara a dobanzii, precum
si a posibilitatii de majorare a costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind
administrarea creditului prevazute in contract', se arata in forma finala a regulamentului, publicata in Monitorul
Oficial.

Pe de alta parte, elementele stress-testului au fost pastrate, intr-o forma apropiata de cea initiala,pentru
calcularea gradului maxim de indatorare, dar Banca Nationala a Romaniei (BNR) a renuntat la denumirea
propriu-zisa a acestuia si la aplicarea lui individual de catre banci, pentru fiecare solicitant de credit.

4.2.Nivelurile maxime admise pentru gradul de indatorare

'La fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de indatorare se vor utiliza cel
mult cea mai mare majorare a ratei dobanzii, conform statisticii BNR privind ratele medii ale dobanzii practicate
de institutiile de credit la creditele noi acordate gospodariilor populatiei si, dupa caz, cel mult nivelul cel mai
ridicat al aprecierii fata de moneda nationala a cursului de schimb al valutei in care se acorda creditul, inclusiv in
cazul creditelor indexate conform statisticii BNR privind indicatorii pietei valutare, precum si cea mai mare
crestere a nivelului comisioanelor si a altor cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract,
inregistrate in perioada de 18 luni anterioara datei de intrare in vigoare a prezentului regulament, respectiv
intervalul martie 2007 - august 2008', se mai arata in acelasi document.

In prima forma a regulamentului, stress-testul ar fi fost aplicat fiecarui solicitant de credit.

'Imprumutatorii vor informa clientul si ii vor pune la dispozitie, inainte de semnarea contractului de
credit, doua scadentare, in moneda nationala, ale sumelor totale de plata aferente creditului solicitat, unul
intocmit luand in considerare conditiile avute in vedere pentru semnarea contractului de credit si unul luand in
considerare modificarile ce pot surveni, precum si evolutia gradului de indatorare pentru cele doua situatii', se
arata in proiectul de regulament prezentat la inceputul lunii august de banca centrala.

4.3.Capacitatea de rambursare a clientilor

O alta prevedere a regulamentului, pastrata intr-o forma foarte apropiata de cea initiala, este cea care
obliga bancile sa analizeze capacitatea de rambursare a clientilor pe baza unui nivel al veniturilor considerate
eligibile de catre imprumutatori, care nu poate depasi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior, stabilit
cu ajutorul fisei fiscale, pusa la dispozitia clientului de catre angajator.

In cazul in care angajatorul nu este obligat legal sa prezinte salariatului fisa fiscala sau salariatul nu are
obligatia de a depune documentul fiscal la administratia financiara, banca stabileste venitul aferent anului
anterior pe baza adeverintei de venit sau a altor documente justificative.

De asemenea, bancile pot lua in calcul venituri care depasesc nivelul din anul anterior cu mai mult de
20%, in cazul in care clientul dovedeste continuitatea acestora.
Bancile trebuie sa se asigure ca, pe toata durata creditului, gradul maxim de indatorare stabilit pentru client nu
este depasit, mai arata regulamentul BNR.

4.4.Accent pe informarea clientului

Bancile sunt constranse si sa informeze clientul, inca din contractul de acordare a creditului, de
posibilitatea majorarii dobanzilor sau comisioanelor, in cazul materializarii riscului valutar sau de dobanda.

In cazul bancilor care nu au normele proprii de creditare stampilate de BNR, gradul maxim de
indatorare este limitat, de la 40 la 35%.

'In cazul imprumutatorilor care, la data intrarii in vigoare a prezentului regulament desfasoara
activitatea de creditare a persoanelor fizice in baza normelor interne de creditare nevalidate de BNR, nivelul
maxim al gradului de indatorare este limitat la 35%', se arata in regulament.

De asemenea, bancile fara norme de creditare relaxate trebuie sa trimita varianta modificata a cadrului
dupa care dau imprumuturi in cel mult 30 de zile de la publicarea noului regulament in Monitorul Oficial.

Celelalte banci, care au aplicat, incepand de anul trecut, normele de creditare relaxate, trebuie sa
aplice modificarile prevazute de noul regulament in cel mult 45 de zile de la publicarea acestuia in forma finala.

4.5.Efecte ale noilor reglementari BNR

4.5.1.Persoane afectate

Cele mai afectate persoane de noile reglementari ale BNR privind creditarea, vor fi persoanele cu
venituri mici. Suma care va putea fi luata de la banci ar putea scadea cu pana la 50% in unele cazuri, din cauza
ca acestea nu vor mai lua in considerare o serie de venituri pe care pana acum le adaugau la salarii.

Cei mai dezavantajati vor fi cei cu salarii mici dar care obtin bani din alte surse.

4.5.2.Noul regulament BNR limiteaza concurenta pe creditul maxim

Bancile vor fi obligate in viitor sa tina cont atunci cand evalueaza capacitatea de rambursare a unui
client ca ratele ar putea sa creasca in timp, conform noului regulament pentru creditele acordate populatiei.

Astfel, gradul maxim de indatorare - raportul dintre rata lunara si venit – nu se va mai calcula tinand
cont de prima rata la credit, ci de una ipotetica. In principiu, aceasta ar fi una mai mare, pe care un client ar putea
sa fie nevoit sa o achite pe parcursul contractului.
 In determinarea acestei rate lunare, bancile trebuie sa utilizeze nivelul cel mai mare al dobanzilor, al
comisioanelor si al cursului de schimb – pentru creditele in valuta – in ultimul an si jumatate.

Spre deosebire de proiectul initial, regulamentul aprobat prevede ca in cazul dobanzilor, bancherii sa
foloseasca ratele medii ale dobanzilor la creditele noi acordate gospodariilor, publicate in buletinele lunare ale
BNR. Initial, BNR dorea ca bancile sa utilizeze dobanzile practicate de fiecare institutie in trecut.

Modificarea va limita insa drastic concurenta dintre banci dupa suma maxima pe care un client o va
putea obtine.

Gradul maxim de indatorare se situeaza la 65-70% la aproape toate bancile, iar acest aspect joaca un rol
marginal in diferentierea bancilor. De exemplu, o familie cu un venit de 2.000 lei pe luna poate imprumuta cu
aproximativ 2.000 euro mai mult daca gradul de indatorare acceptat de banca urca de la 65% la 70% (celelalte
conditii ramanand neschimbate).

In schimb, principala diferenta intre banci o face rata lunara, care depinde in special de dobanda. O rata
mai mica permite unui client sa imprumute mai mult.

Pentru exemplul de mai sus, daca rata dobanzii scade de la 8% la 6%, aceeasi persoana poate
imprumuta cu 10.000 euro mai mult. Asa cum se poate observa, efectul este in acest caz mult mai puternic si, de
aceea, multe banci practicau dobanzi initiale cu mult sub media pietei.

4.5.3.Regulamentul BNR privind creditele va reduce si mai mult numarul tranzactiilor imobiliare

Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) va avea ca
efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, al caror numar va fi afectat direct de cel al creditelor
acordate.

Noile norme 'ne aduc in situatia de acum trei ani, cand doar 30-40% din apartamente erau contractate cu
credit bancar, iar restul prin rate platite direct dezvoltatorului. Efectul vizibil va fi resimtit, probabil si printr-o
scadere a tranzactiilor in prima faza', a declarat Simina Istrate de la compania Colliers. Pe de alta parte, bancile
vor manifesta o prudenta mai mica la acordarea creditelor imobiliare decat la creditele de consum, pentru ca
acestea din urma sunt negarantate, potrivit Simonei Negoita de la compania Regatta. Normele BNR vizeaza
ambele tipuri de credite.

4.7.Evolutia riscurilor populatiei din perspectiva stabilitatii financiare

Populatia Romaniei se imprumuta semnificativ din sectorul bancar (peste 95 la suta[19]), astfel ca
sectorul IFN nu are importanta sistemica (iar expunerea fata de societatile de credit ipotecar este de 0,4 la suta).
Indatorarea de la extern este modesta (0,5 la suta din creditul bancar intern). De aceea, vom analiza in continuare
doar expunerea populatiei asupra sectorului bancar autohton.

Dinamica si structura indatorarii populatiei

Creditul bancar catre populatie si-a pastrat ritmul alert de crestere (68,9 la suta in perioada septembrie
2016 – septembrie 2017, depasind pragul de 18 mld EUR). Ponderea in PIB ramane cea mai mica in cadrul
esantionului de tari analizate (Grafic 4.1), astfel ca din perspectiva convergentei mai este loc de crestere.

Creditele pana in 20.000 RON reprezinta aproape 39 la suta din creditele acordate populatiei (Grafic
4.2). Ne asteptam ca valoarea creditelor sa creasca in viitor, dar este incert daca concomitent se va majora si
valoarea colateralului. In septembrie 2017, 15 la suta din creditele inregistrate in CRB erau garantate de societati
de asigurare (nu stim cat din pierdere acopera aceste asigurari), comparativ cu 25% in decembrie 2016.
Aceasta scadere ar putea fi explicata prin faptul ca incepand cu ianuarie 2017, unele societati de asigurare au
renuntat sa mai garanteze asemenea expuneri, pierderile depasind primeleincasate. Ca urmare, bancile sunt cele
care au inceput sa suporte direct riscul. Aversiunea mult mai redusa la risc a bancilor s-a concretizat intr-o
dinamica fulminanta a creditelor negarantate cu valoare de peste 20.000 RON (in septembrie 2017, aceste credite
au fost de 6.4 ori mai mari fata de sfarsitul anului 2016.
 Structura creditului este mai periculoasa decat dinamica.

Băncile au acordat populaţiei şi firmelor credite noi în lei în valoare de 55,5 miliarde lei în
2016, cu 6,6 miliarde de lei mai mult decât în 2015 şi cu 17,8 miliarde de lei mai mult faţă de 2014. Cu
toate astea, România este codaşa Europei la ponderea creditelor în PIB, dar bancherii sunt pregătiţi să dea
mai multe împrumuturi în 2017. Anul acesta va creşte creditul ipotecar şi va scădea cel de consum pentru
populaţie, potrivit estimărilor din piaţă. De asemenea, băncile vor să pună accent pe creditarea companiilor,
în special a IMM-urilor.

Riscurile asociate indatorarii populatiei

Riscurile principale identificate din dinamica indatorarii sunt: (A) serviciul datoriei a crescut intr-un
ritm foarte alert, (B) pozitia de creditor net a populatiei este tot mai divergenta teritorial, (C) riscul valutar s-a
majorat, iar (D) rata restantelor, desi are un nivel redus, a inceput sa aiba o tendinta usor crescatoare.

(A) Serviciul datoriei populatiei (ca raport in venitul disponibil) isi continua ascensiunea rapida,
depasind in 2016 nivelul din zona euro (circa 11 la suta). Situatia reclama o monitorizare atenta pentru ca
structura cheltuielilor banesti de consum diferita semnificativ. In Romania, pentru achizitia alimentelor se aloca
peste 35 la suta din veniturile banesti (in timp ce in zona euro procentul este de aproape 3 ori mai mic).

Creditul de consum are risc superior creditului ipotecar, genereaza 94 la suta din serviciul datoriei si
este principalul contributor la cresterea acestuia, in special prin efectul de cantitate (iunie 2017). Creditul in
RON are contributie in crestere la serviciul datoriei, pe fondul dobanzilor mai ridicate si al majorarii volumului
creditului acordat in RON

(B) Indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu
economisirea bancara. Numarul debitorilor cu credite de mare valoare (peste 20.000 RON) a crescut cu 58 la
suta in septembrie 2017 fata de sfarsitul anului 2016. Populatia a devenit debitor net fata de sectorul bancar in
2017, aceasta pozitie fiind sustinuta de partea valutara (debitor net inca din 2016).

Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile
dezvoltate, dar este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii (titluri ale pietei de capital,
fonduri de pensii, asigurari de viata etc.). In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este
contrabalansata in investitii in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate
de lichiditate sau ca forma de economisire.

(C) Riscul valutar al populatiei s-a majorat. Avand in vedere probabila asimetrie cu privire la detinerile
de depozite in valuta (concentrate in patrimoniul acelora care nu trebuie sa apeleze la creditare pentru a-
si satisface nevoile de consum sau imobiliare), rezulta ca pozitia valutara a debitorilor cu venituri mai mici
a devenit si mai scurta. In acest caz, o depreciere a RON ar putea afecta si mai mult pozitia financiara a
acestor debitori.

Populatia este cumparator net si sezonier de valuta. Cumpararile de valuta au un tipar sezonier, cu
varfuri in luna august. Un soc valutar in aceasta perioada este insa atenuat de caracterul sezonier al vanzarilor de
valuta care se intensifica in lunile august si decembrie (pe fondul transferurilor din strainatate si a perioadelor de
sarbatori). Cumpararile de valuta de la banci si case de schimb pentru onorarea serviciului bancar in
valuta reprezentau 15 la suta (in primele sapte luni din 2017).

(D) Rata restantelor populatiei are un nivel redus comparativ cu alte tipuri de debitori (0,54 la suta, in
septembrie 2017), dar incepand cu prima parte a anului 2017 a cunoscut un salt (Grafic 4.7)

Grafic 4.7. Evolutia restantelor populatie

 Impactul masurilor de limitare a creditului catre populatie

Credem ca disciplinarea populatiei in urmatorii ani in procesul indatorarii prin folosirea parghiei
pretului (cresterea ratei dobanzii, a RMO etc.) va avea eficienta scazuta. Restrictiile de lichiditate ar putea fi mai
eficiente pentru ca afecteaza in special cantitatea.

(A) Eficienta redusa a restrictiilor bazate pe rata dobanzii se datoreaza in principal urmatoarelor trei
elemente:

1) Ponderea ratei dobanzii nominale in totalul ratei dobanzii efective (DAE) este mica. Consecinta este
diminuarea procentuala semnificativa a impactului modificarii ratei dobanzii asupra costului total al indatorarii.
Acest efect este cu atat mai puternic cu cat DAE este mai mare. In acest fel, capacitatea ratei nominale de
dobanda in a influenta comportamentul de indatorare a populatiei devine si mai redusa.

In cazul creditului de consum, rata dobanzii nominale reprezenta 72 la suta din DAE pentru creditele in
lei Rezulta ca efortul BNR este maxim tocmai pentru creditele pe care ar dori sa le tempereze (chiar si in ipoteza
unui eficiente semnificative a canalului de transmisie a ratei dobanzii de politica monetara in rata de dobanda
activa a institutiilor de credit). Situatia este la fel de dificila si in cazul adoptarii de masuri care sa influenteze
costul indatorarii in valuta prin mecanismul pretului. Ponderea ratei nominale in DAE este mai ridicata (80 la
suta) si spread-ul efectiv fata de rata dobanzii de politica monetara din zona euro este foarte mare (peste 1000
bp).

2) Bilantul financiar al populatiei reactioneaza mai slab la modificarile de rata a dobanzii. Pe partea de
pasiv bilantier: (i) creditele sunt contractate in special la rata variabila a dobanzii si (ii) ponderea serviciului
datoriei creditului imobiliar este de 6 la suta in total. Pe partea de activ bilantier, ponderea activelor lichide
(cotate) este mica, in contextul in care pietele activelor financiare si nefinanciare sunt slab dezvoltate si
reactioneaza slab la modificarea ratei dobanzii.
 3) Este posibil ca cea mai mare parte din populatie sa ia in calcul, la momentul deciziei de indatorare,
valoarea sumei lunare pe care o va avea de platit si mai putin pretul (rata dobanzii). Tot mai multe magazine si
reclame la oferte de bunuri de consum pe credit pun in prim plan serviciul datoriei lunar in valori absolute si in
subsidiar este informatia legata de rata dobanzii. In acest fel, venitul disponibil devine variabila de decizie pentru
indatorarea populatiei cu putere semnificativ superioara ratei dobanzii pe care banca centrala incearca sa o
influenteze.

In aceste conditii, cresterea restrictivitatii politicii monetare nu are decat efect de semnal ca banca
centrala este preocupata de evolutiile de pe piata creditului.

(B) De aceea, in cazul populatiei, restrictiile de lichiditate (ponderea maxima a serviciului datoriei in
venit – Z, si ponderea maxima a creditului acordat in valoarea bunului de cumparat – LTV) credem ca sunt mai
eficiente pentru limitarea ritmului rapid de crestere al creditului. Ponderea creditului efectiv acordat in total
credit potential a crescut semnificativ in ultimii doi ani In conditiile in care s-ar fi mentinut restrictiilor de
lichiditate asupra serviciului datoriei si asupra avansului, populatia ar mai fi detinut inca resurse de crestere a
indatorarii, dar care se apropiau de limita.

Acordarea posibilitatii ca institutiile de credit sa relaxeze restrictiile de lichiditate are un aport

diferentiat la modificarea creditului maxim potential (simularile au fost realizate cu indicatorii disponibili pentru
luna mai 2007. Impactul asupra creditului potential urmare modificarii LTV aferent creditului ipotecar indica o
plafonare a cresterii la aproximativ 12 la suta pentru un nivel LTV de peste 80 la suta. Aceleasi simulari arata ca
relaxarea sau eliminarea restrictiei Z poate avea un impact mult mai puternic decat in cazul relaxarii sau
eliminarii LTV. De aceea, consideram ca in special bancile care accepta prin norme interne sa acorde credite cu
serviciul datoriei in venitul debitorului mare trebuie sa demonstreze inclusiv prin rularea de scenarii de stress ca
potentialele riscuri sunt bine identificate si gestionate.

Dupa estimarile noastre, cresterea maxima a creditului datorita relaxarii conditiilor de creditare in cazul
bancilor care demonstreaza ca sunt apte sa gestioneze corespunzator riscul ar fi de 11 mld RON (respectiv, o
crestere suplimentara a creditului neguvernamental cu 23,6 la suta).

CONCLUZII

Prin lucrarea de fata am abordat o problematica din ce in ce mai des intalnita in viata de zi cu zi:
creditul de consum si creditul in ansamblul lui, ca si concept.

Nu este nevoie sa accentuam ideea ca acest tip de credit face parte din viata noastra de zi cu zi, intrucat,
potrivit studiilor BNR peste 70% din populatia Romaniei este indatorata la banci sau la institutii financiare
nebancare, intr-o forma sau alta.

Creditul de consum pe termen lung nu este recomandat de specialistii Bancii Nationale a Romaniei
(BNR). Acestia avertizeaza asupra faptului ca aceste credite sint mai riscante decit cele ipotecare. Mai mult,
specialistii bancii centrale atrag atentia asupra faptului ca bunul cumparat pe credit, fie o masina fie un bun
electrocasnic, se depreciaza mult mai rapid decit se ramburseaza creditul.

Economistii de la BNR sustin ca exista, in continuare, loc de crestere pentru creditul catre populatie,
intrucit ponderea in PIB ramine cea mai mica in cadrul esantionului de tari analizate de BNR, care include state
din regiune - Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Croatia - si o medie pentru zona
euro. Insa, potrivit bancii centrale, tendinta romanilor de a imprumuta bani de la banci pentru a achizitiona
bunuri de consum dauneaza averii populatiei, intrucit activele astfel achizitionate, de exemplu electronasnice sau
automobile, se depreciaza mult mai rapid fata de ritmul in care debitorii ramburseaza creditul. In plus,
indatorarea bancara a populatiei a crescut intr-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancara.
'Scaderea plasamentelor populatiei in depozite bancare este o tendinta observata in toate tarile dezvoltate, dar
este dublata de cresterea plasamentului in alte forme de investitii - titluri ale pietei de capital, fonduri de pensii,
asigurari de viata. In Romania, pozitia de debitor net fata de sectorul bancar nu este contrabalansata in investitii
in alte tipuri de active lichide, capabile sa fie uzitate in cazul unor nevoi neasteptate de lichiditate sau ca forma
de economisire', mai spun expertii bancii centrale. Acestia avertizeaza ca riscurile generate de structura
creditului ar putea creste in perioada urmatoare, intrucit nevoia de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata a
romanilor 'este posibil sa nu se fi ameliorat', mai ales in cazul celor cu venituri reduse. Politicile de refinantare a
unor credite mai mici printr-un credit cu maturitate mai mare au inceput sa ia amploare, iar pretul locuintelor
ramine prohibitiv pentru marea parte a populatiei.
Băncile au acordat populaţiei şi firmelor credite noi în lei în valoare de 55,5 miliarde lei în 2016, cu 6,6
miliarde de lei mai mult decât în 2015 şi cu 17,8 miliarde de lei mai mult faţă de 2014. Cu toate astea,
România este codaşa Europei la ponderea creditelor în PIB, dar bancherii sunt pregătiţi să dea mai multe
împrumuturi în 2017. Anul acesta va creşte creditul ipotecar şi va scădea cel de consum pentru populaţie, potrivit
estimărilor din piaţă. De asemenea, băncile vor să pună accent pe creditarea companiilor, în special a IMM-
urilor.

De ce nu se simt creditele noi din 2016 în creşterea economică? O parte din împrumuturile care au fost acordate
anul trecut au fost refinanţări ale creditelor vechi, mulţi din cei care au luat în 2007-2009 credite în valută le-au
schimbat acum pe împrumuturi în lei, profitând de dobânzile ajunse la minime istorice. Este una dintre
explicaţiile pentru care soldul creditului neguvernamental a crescut cu numai 2% în 2016 compartaiv cu 2015, în
ciuda avansului de noi împrumuturi. O altă explicaţie este că băncile au scos masiv credite neperformante în
afara bilanţurilor şi creditele noi au trebuit să acopere golurile care s-au format prin scoaterea în afara bilanţurilor
a creditelor neperformante, a explicat Radu Gheţea Graţian, preşedinte CEC Bank.
Soldul total al creditelor pentru populaţie şi firme, atât în lei, cât şi în valută, era în 2008 de 189 miliarde lei, sub
nivelul de la finalul lui 2016, de 213,5 miliarde lei.

Totuşi, dacă ne raportăm la creşterea PIB, creditarea a fost sub aşteptări în 2016. Am avut o creştere a creditului
neguvernamental de 2 procente, la o creştere a PIB mult mai mare, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele
Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Acesta a adăugat că în acest an creditarea populaţiei va accelera, pe
partea de ipotecare, însă va scădea în ceea ce priveşte creditul de consum.
"În 2017, sunt câţiva factori determinanţi posibili pentru creditare. Primul ar fi nivelul ridicat de solvabilitate din
sistem, adică noi suntem pregătiţi să credităm. Al doilea este supralichiditatea sistemului, care ţine şi de creşterea
economisirii interne, iar al treilea este legat de situaţia macroeconomică bună, care ne arată o cerere agregată mai
mare din partea clienţilor ", a explicat Oprescu.
Populaţia va lua mai mulţi bani de la bănci în acest an pentru a-şi cumpăra locuinţe şi mai puţin pentru
cumpărături
Vor creşte dobânzile
Asociaţia Română a Băncilor atrage atenţia că indicii de referinţă aflaţi la baza dobânzilor la credite sunt la
minime istorice şi există riscul ca aceştia să crească şi, implicit, şi ratele la bancă. " Sistemul bancar trebuie să fie
atent în această perioadă la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobândă, mai ales în
ceea ce priveşte creditele persoanelor fizice, în special cele care merg la un nivel mare de îndatorare, aproape de
nivelul maximal permis de legislaţie", a declarat preşedintele ARB
BIBLIOGRAFIE
 Aurel O. Berea, Octavian A. Berea – Orientari in activitatea bancara
contemporana – Ed. Expert

 Cezar Basno, Nicolae Dardac, Constantin Floricel – Moneda credit banci –

Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti

 Constantin Rotaru – Sistemul bancar romanesc si integrarea europeana –

Ed. Expert

 Dediu Vasile – Management bancar – Ed. Mondon, Bucuresti

 Florin Coman – Activitate bancara profit si performanta – Ed. Lumina Lex

 Ionela Costica, Sorin Adrian Lazarescu- Politici si tehnici bancare

 Mugur Isarescu – Reflectii economice. Piete, bani, banci – Ed. Academiei

Romane

 Nicolae Dardac, Teodora Vascu- Moneda si credit. Modul 1.

 Vasile Lazarescu – Bancile comerciale in economia de piata – Ed. Angora,

Bacau

 Victor Slavescu- „Tratat de banca vol I. Tehnica operatiunilor de banca”. Ed.

Cartea Romaneasca

 Raport anual 2007 BRD

 Raport anual 2007 BCR

 Rapoartele BNR 2007

 Norma interna de creditare 2007-2008 Unicredit Tiriac Bank

 Site-urile oficiale ale bancilor analizate