ANUL I / ABT No. 3-4 Ad ORMIRGLAA REVISTA SOCIETATEI BAUECHIEOR RON! | | — —— _REDAGTIA $1 ADMINISTRATIAy Qe de triumf ridicat tn clnstea: armatelor roméne $f allate pe Caled Victor! cu ocazla inna! triumfate tn Capitats Gare COSTUL UNUI EXEMPLARCire onor, cititori ai revistet ,,Clrhitectura” Sociefatea arbilectifor romani consequenté angajamen- tului twat fati de D-nit abonafi st cititort al revistet ,,Clr= fitectura”, invingdnd dificultdtife de tipografie se gdseste in plécuta situatie de~a dé la tuminé Mo. 3 $f 4 al revistel, Scumpetea fdrtiel, tiparutul st cliseetor, ne silesc ins a micsor&: deocamdald formatul revistel dela 32 la 22 pagint sa mat solicit, un spor de platd, dupa cum se arate la rubrica ,,Informafiuni” de pe coperta revistel, Jn viilor sperdnd cé condlifiunile de tipar se vor ameliores vom puted dé revistet formatul normat cu prefuri mat scé- zute; pGnc& atunct solicilém concursul onor, abonati si citt- torl pentru incurajarea $1 sustinerea acestel reviste de arti, fe care soc, arfitectilor o old publiculu’ fard ure-o preocu- pare materialé, cl numai in scopul de-a da 0 tadrumare gustului public pentru arta romGneascd. De alifel, Xo, 2 al revistei, confindnd un numdr mat mare de papint de cat cel normal, se complecteazd aproape cantitatea obfigatorie, O compensare ar fi cc No, 8 si 4 se tipdreste in con difiunt superioere celor precedente, Odati cu primirea acesteia ud rugdm sd bine-voifi a ne confirme abonamentul pe anul II si a ne trimite costul de (ei 20, cum si diferenta de kei 5 pe anul 1. ,Orhitectura” Revises Soe, Crkltectlor RomantARHITECTURA CONGRESUL GENERAL TUTUROR ARHITECTILOR ROMANI DIN ROMANIA MARE Societatea Arhitectilor Romani in dorinta de-a sta- bili legaturi colegiale si profesionale cu toti arhitectii din RomAnia Mare a hotérat tinerea unui congres general in toamna’acestui an, cu care ocazie ya deschide si ‘sa- lon de arhitectura, in care se vor expune din lucrarile arhitectilor congresisti, ca o manifestare artistici-nationala. In acest scop roaga pe toti arhitectii romani sa tri- meati la_sediul Societétii Arhitectilor Romani din Bu- curesti Sir. Enei 6, datele personale ale fie-caruia aratand domiciliul, situafia profesional actual, studiile ficute, lucrari executate, functii ocupate, date biografice, cum si organizarea profesional din care face parte, aritand si felul si numéarul Tucrarilor ce doreste a expune la Salon. De asemenea, invita Societditile de arhitecti sau po- litecnice din {Arile unite, S ia contact cu Societatea Ar- hitectilor Romani din Bucuresti aritand organizarea ce au, statute, regulamente, tabloul membrilor cu adresele lor, studiile fie-cdruia, cum gi dezideratele ce propun pentru organizaréa Congresului, program de lucru si che- stiunile privitoare la revendicirile profesiunei de arhitect; de asemenea felul si numarul lucrarilor ce vor expune la Salon, : __._ Destrangerea acestui material, depinde in buna parte fixarea programului definitiv al congresului, si data des- chiderei, care se va anunta la timp tuturora, N&dajduim c& apelul nostru va avea ecoul dorit si int’o zi — cAt mai apropiati — ne vom putea da mana in jurul idealului nostru national si profesional. Ar fi de dorit ca sé putem avea cele cerute pana cel mai tarziu la finele lunei Mai 1919, COMITETULANUL i No. 3-4 ARHITECTORA BUCURESTI. APRILIE 1919 AL ZAGoRIT Diploma of cole soperone de Aritecan in Bacae ‘Gizut pe cAmput de onoare- j aRmnrEerUL 6. ‘Cizat pe cimpot de on vee or a Racoeyt 1916 — 1919 ipa anii de résboia prin cari treed fara Jadnd parte 1a lapta pentra desrobirea Popoarelor si pentra infiptairea idealalai de veacari ol neamalai roménese, ne gasim in al treitea an de incor date frémantiri, edind popoarele desrobite, fac sfortéri riage sé se Statorniceased pe ve chile tor temeliiisto- rice. Noarii grosi ai risboialat ineé mat in+ tanecd zarea, desi, din+ spre apas adie vantal inviordtor al libertafei $i drepiafei_omenesti Lamea incepe sé se desmeticcase’ din hao- sal patimilor indarate $i incet-ineet viata so clala se sileste st intre in carsal ei normal, Viafa noastra artisticd liedresie si co. Invingénd greatajile impase de imprejaréri, El Strada veche din Brasov. revista ,ARHITECTaRA* reapare Ia lamina zilei, trimifénd cititorilor ei, an salat! Inpragtiati de argia rasboialai, ne-am stréns farsi la vatra ,,ARHITECTUREL“, hottréti, ca prin ori-ce sacriticia s& adacem fa indeplinire Programal nostra din 1916, ardtat in No. 1 al revistei, Dar, din grapal nos~ tra de atane!, ozi tips sese malfi la apel: cor Pal arhiteefilor gi-a de= pus si el jertfa sa pe attarat potriei Printre cet edizati pe cémpal de onoare po~ menim ca evlavie name~ le lui Alex, Zagoritz, care a laptat ea loco- tenent in laptele dela Amzacea unde a edzat ranit de moarte, Socictatea arhitecfilor pierde in el an co- racter integra, iar ,,ARHITECTURA" an cola~ oesteat$ttdneseu in ol 1802 ARHITECTURA orator harnic si laminat, inzestrat ea un pa ternic talent si temperament artistic. Ca aceiagi cvlavie pomenim si namele Iai Gh. Lupu, care 0 laptat ea locotenent in tap- tele dela OdobestiDambovifa ande siea gasit Arc de triumf ridicat tn cinstea armateolr romine. Proce gi doen de Aric 6. Minetew da Pinirin Calis © moarte eroicd. Fire blénda, camarad ban, sia profesat arta lai ea o raré demnitate. Se cade si fe dam an toc de cinste si ca marazilor nostri, morti in timpal résboialai: A. Cristoloveana in Bacaresti, N. Damitresea in Bacaresti, A. Reisz si Steinbach, in acei dental dela Ciarea; cam si clevitor arhite: Enesea, A. Lapas, Hogas Gh., Bratiana V. gi Davidesea, morfi pentra patric. In fafa jertfei gi ‘memoriei lor, ne plecim eacernie franfile, Dar, dapi zile de ar gie si amilini’, venira si zile mari, inaljatoare: fn fata armatelor aliate, dasmanit nostri se f&- card nevizafi si dap’ scart timp ostasii nostri cari aut pus stavilé dag manalai la Oituz, Ma- rasti si Marasesti, da dara mana oastelor a liate si impreand, igi Mear& intrarca tria fali tn capitala {arci, in frante ca Majestatile Lor Regele Ferdinand I, Regina Maria si Aagasta Lor familie, de astdata saveranii tataror romé+ nilor. Bravii ostasi tre cart feriei{i pe sab area rile de triamf indilfate in einstea lor, sab ploai de flori si nestarsite arate, ce isbaeneaa din pieptari desrobite, AA fost cca mai str’ lacita sarbatoare a nea malai nostra! Tinerilor nostri camarazi_arhi« “teofi Sttincalesea Florea si C. N&nesca le fa data cinstea si tmbrace Ca- Pitala in haine de str= bitoare si si ridice méndre arcari de triamt dapé tradifia pimantean’, * ate Dar, bacaria noastré erestea din zi in zi: frafii nostri basarabeni, bacovineni, ardeleniARHITECTURA si macedoneni, desrobifi de jagal secular, vencaa fn méndre cele Ja sénal patriel mame! $i intr’o Zi de neaitata si mareaja srbétoare, ineinseré 0 a ras ford a untrei, in Jaral stataei croalai dela Calagéreni, acela care o- dinioar’ @ intrerapt pen tra o clipé, ideatal tataror roménilor, simbolic si distins decoraté de D-1 arhiteet St, Gocdrlan, De acam, pamantarile sfinte apirate de eredinfa i pieptarile’ voivozitor si strdmosilor nostri, vor fi ale noastre! De acum, ectafile, mi nistirile, satele si ogoa~ rele sirkbanilor nostri, vor fi ale noastre ! Tot, c& anal dintre tix nerii nostri colegi, arhi- tectal Simofa, ne adace vesti dela cetatea Alba, Trimis in Basarabia ca inséreinéri mi~ litare-profesionale, se infldetireaza in fafa fal nicei cetifi, $i 0 prinde in schife docamen tare din cari ne d& si noaé cate-va, pe cari Ie redém aci, ca drag’ inima. Tata, c& Maestrul Stefanescu — parintele colegalai nostra, ne trimite o insemnare a Desale din 1863, 0 vedere din vechial Brasov. $i, vom continad seria monamentelor is toriee de pe intregal p&émant romanese, ca pe niste martarit vii ale anitafei noastre no« flonale din vremarile cele mai indepartate gi pind azi, sd se stie, cd a fost, este si va fi tana si nedesparfité Romamie mare, a tataror roménilor 1 In altimal moment ni se comanicd c& printre cet c&zafi pe cdmpal de onoare in ofensiva dela Mérdscsti a fost si arhitectal Marcel Lobel \ocot. de graniceri. /ARHITECTURA“ Are de trum) ridicat in cinstea armatelor al roe gf desea de arttet FL. Stineolescu dela Piniva Copa Cotatea Alba de lang Alherman-Dasorabia, Desen de aria Sots, 9594 ARHITECTORA Veiere a citadelet $i @ zidului spre tac. CETATEA ALBA lsezata pe 0 sténed, dominénd Limanat Nistratat, Cetatea Alb8, ca post ina~ intat, a jacat mare rol in treeatal Moldovei. Azi ine’, ¢ anal din ccle mai im« panitoare si mai complecte monamente de arti medievala rdmase si intereseazi deopo~ potrivé din panet de vedere arhitectonie si mai ales arheotogie fiind ridicaté pe rainele ‘vechialai oras greco romanie, Tyras. Constraité de Ge~ novezi, cari stipde niga farmal Marit Negre, trece fa Mol doveni sab Atexan= dra eel Ban, ince patal sccolalai al XVelea, in impreja- rari cari na se pot precizd. Urmasii fai ac tn tirit-o dup& cam reese di'ntr’o ins~ cripfic slavon& care spane ci—s'a sdvdrsit marea poarta a cetafii in ztlele evlaviosului Stefan-Voevod etc. (In altimi ani toate ins~ criptille si pletrele ornamentale aa fost 4) Ne torga, — la gf Cotatea-ab. Marea poarta o cetafi. transportate Odessa). Sapt domnii moldoveni, eetatea era admix nistraté de péredlabi dar tsi pitstrase gi oare~ care autonomic avénd peceiea sa, japénii sai si batranii sti, Aci a existat pe vremea aceea si o episcopie latina), Atacata ca forte mari de aseat si api, cade in stipdnirea tar= cilor pe la anal 1484, domn fiind Stefan cel Mare. Pérealabia de faci se mati 1a So roca far raiaaa Co- tafii-Albe devine san- giac tareese. Astizi trieoloral roménese falfae din nod pe vechile tar nari, De act gréini« ceral nostra stré= Jacste contra ame~ ninfirilor cari ne vin de pe malal opas. Vremea insi a ros tarnarile eat si zidarile ineintelor gi 0 parte din ele aa ineepat sé se prabaseascd ampland sanfarile inconjaratoare. de e&tre rast ta mazdal din Desea de 6: 8. G. SINOTTA swunrectARHITECTURA 95 BRIAR OK Chenar de piatra la Biserica Méndstirei Negra Voda din Campu-Lung. INVATAMANTUL ARHITECTURI LA NOT fr: arhitectorit Hind prods slletese a cela BOB| cot a8 nantere, merital amet Iirirt de ar- PED iccars este In roport direct insole A preg. arttst cell ce 0 Tace, Laer de arhietord. le ane fri Mind fate de mal mal ar= hie, nitigaesmisara de simgire, tn aceasts di reste, © poprala nso, Milloaete de preitire athitecor chemo si de Sindrjeasedaemenea eersi de arts sant. sole Frin ee, talenele se compestns, btindnd deta de stats gt ordonareselementetor de cart se vor Toe lost in aletttrea lorie Hl. Dela bana organi sare acestar eal dex pinde-dacipnaree sim (ool ertte a! eelor Chemo st conohiere ana din ramarile de ce tate a Stat, a ebret Impotanys artistes x ae ttle practes neste pirat an vedere i ino tar el, Scoala superioara de arhitectura din Bie tures ee sing on stele 9 satel Roms, unde tnerien poten Oxf rta den onset rational st frumas. Ea 0st ina, Je Mister Intra Pabiee, in anal 1897 «2 0 secfone a Seoalet de Arte Framoase, far dn anol 1008 ore © Adminstragle co foal independents. Din ocelot an & fost posh sub condareres deli E, A. Pangra care 5 dat irecteea sintoast ee are a Oroatzat§ do tagcat flat france, task Hheré concer, nelestpst8 In forme gf nenplest de cursor teoretce tale unel deseo artistic. Pentre peegtieea. profeionitrerhite|) ceréndase art inf seals ace corre absolut necesare Cast din Cémpu-Lang, Catan de 1 N. Stinese sree. atat din panet de vedere technic-stiinfific, edt gi din ponet de vedere artistic, Elevit sunt sctectionaft prin te'an concurs la intrare — dintee absolvenfii carsalat superior liceal, real si modern, 38 indeplineases. ca~ HeStle stadiolol_matematicel sls sibs incinatiani ta Aesemmn, S'avorbit prea patin de accasté scoalé in cel 22 ‘ni de cénd fancfioneazs, aga 4, 0 bani parte din technicianii nostril s& pare e& 0 canose foarte patfa, ir alfi chiar de loc. Namal aga se explics aprecierile rreintemeiate ce onli aa incercat si le fac8 Ia adresa acestei_institafiant sf a absolvenfior ei, Imi prox par a face aci sumaral Programatat de carsari sf lucriri, pentea edii= carea tataror. ‘Scoala. se imparte in doa’ sectiani : Pragati= toare si de arhitectura. Carsarile ee se predaa sunt teoretice si aplica {un fa taerérite practice 1. Cursurile teore- fice, disteibaite pe anti de stadit_ sent armitoas rel ®) In anti I si Il pregattitori: Matematic, Algebra saperioar’, Geometeia analities ca aplcatiani, sl caleule, Topogratia si Nivelmentel, Fisica 51 Chimi ‘cu aplication, Technologia. materiatelor de constractie, Geometria deseriptivd ca epare, Mecaniea si Rezistenfa materialelor ea aplicafiani, Cursal de constractic partea Jia gi Teoria Arhitectarii partea I-ia; >) In anul I de arhitecturit: Perspectiva $1 Teo= ria Umbrelor ca proiecte de aplicatie, Salebritatea, si editalitaten clidirilor, Igtens elidirilor, Instatait speciale (api, incélzit s{ laminat), Carsal de construcfie partea Usa sf Teoria arhitectarlt partea H-a ;96 ARHITECTURA ©) In anu II de arhitectura : Stereotomia (tiicrea petrelor $i 0 lemnelor) ca proiecte de aplicatc, Istaria arhitectorit portea 1, Legisatia gi reglementarea clix Alrilor, Cacte de sarcine, Intoemirea devizelor, Serit ‘de prefarl, Contabiitaten 1 organizarea santierelor ; ® In anut IT de arhitectura : Cars de istoria Arhitectar partea Ilka, Estetica, Decorafiane, Com poriia decorativs. $i Mobilier. Carsarile se predac allie, dimineofa, far dap emeazs fx loc lacrbrile practice de desemn, protecte st apl= coyfant. Programel corserilor teoretice sf clasiicarea tor tn anit de stadia fost Rot ast-el en clesit 8 obtte fa primi oni toate cunostijele technice necesare, ago c& in alti ani, c&tre absolsiea qcoalei, $6 aibi putinga 4 le aplied in mod practic la proiectele propuse @ se studih. complect, dap cam se 9a veded la enumérarca in ordinea de execoffe—a tuerSrlor de arkitectar8, Profesorii cari predan aceste earsarl sant d-ait: Bs AL Pangrati si D. Bungefeana, profesori Universtart, Gr. Gerker gi N. MiSescu arhitet gl inginer, Petre Antonesca, |. Pompitin, Se. Petealesea, Er. Lizhresen 4 lon Trotanescu, arkitec ML. Din punct de vedere artistic, lucratrile prac fice se import in: R, Locrért de desema ornamental si modelogia $B. Lucriri de arhitectaré, A. Lucrdrile de desemn ornamental ss predau in cei einct ant de de stadia, eleit incepénd ea cele moi simple gi termintnd ed ecle mat grele, Aceste lacr8ri se fac dopi modele de platra, cu splicafiant de sehife dep. monamentele vecht, Execoffa s& face namat in ereion, hagarat, ca eleoit 8 obtlecanostinfele s{abilitatea de a edd in pafine Init deatile efdrilor ee wort ehematt s& execute mal térzia, Modelagiul #8 executs dap’ aceleasi modéle de patra, prin aceste Iucrdet arvafrindacse ca clesit 8's dea seam’ moi bine de plonari gi relcter, ombre gi faminl, Aceste lucSrt sont an comptiseat al desemnelor ornamentate, 8 execath In tol! anii de stadia sf au rolol a convinge 31 mai malt pe cles asupra efectalat ce trebuess producd decorajunileintcebuinfate la elbdir. [tt desemnal eft sf madelagial sa. predaw in geoalé de 4-1 Filip Marin, sculptor. Eteoal trebue 8 obffe in cursal geoset 13. menfint Jn desemn ornamental s 8 Ia modelasia. B. Lucrdrile de arhitectur’ se impart in: a) Lucrari de desemn arhitectural care se fac fn anli 1 91 Il pregiitart <1 cart caprind stadial ami funit al ordinelor clasice; Toscan, Dorie, lonie gl Corintic cu aplicatiant de detalii gi miei composi rolal acestor Iaeriri este ca cienii 84 inveje 9 desend corect, a refine proportile clementelor ordinelor gi a studid aplicafiant de Tavia; La aceste lacrirt_leval trebue s& obfin’ 7 menfiant, ») Proiecte de arhitecturd, cari se fac in anit 1, I gi I de arhitectar’, in timp determinat 1—2 lan, i cari caprind stadia! solafontrilor diteritelor pro- leme de elédiri, dela cele mai simple pink ta cele ‘mai complicate. Reeste proiecte s& prezinté. complect stadiate cu planar, fajade, sec(t, perspective, ete s La, aceste Incrirt eleval trebue s& obfind 9 mention cei tret amt; © Proiecte- de aplicafie 1a carsarile de Stereo= tomie, Perspectiv’ s{ Teoria Umbrelor, cari se fac in anit I gi Il de arhitectar® ca aplicaft fa carsarile ress pective—in timp de 15 zile 4 Proiectul de construcfie, s8 execats te trecerea leoilor din anal Ils Ill de arhitectr8, destegind toate problemele de constractie st aplicdnd canostinjele 0b finate de elesi Ia. carsal respectiv, 1a earsal de rex stents, stercotomie, devize, Caete de sarcine ete, Tim= pal de execatie tret lant: ©) Proiectul de decoratie, care s& exccath de elev analit al Illea de arhitecturé’ — spre a se constata abilitatea obfinats de lest in compozitile decorative, ca aplicalie © carstlai respectiv. Timpul de execatic 18-30 ile; 1) Memortile de santier exccutate de etesitanitor 1 s{ Il de orhitectar’, constaténd practica fécuth fa fax crdiri in timpal vecantelor. Cu accasté ocazie eleva! este obligat © deserie aminunit sf prezentd desene asapra tataror lacririlor execatate, cerdnda-ise a pre« modal cam a injeles execufia lor din panct de vedere constractte, 9 Relevri dupa monumentele nationale s% e= xecati de elevii anulat al llltea de arhitectard. Cr aceastt luerare se armireste panerea in contact a elevilor ea vechile clidiri, cart au insemnstate istorfc8 sf familiarizarea lor ca elementele arhitectarit nafio= nale,—Pentra aceste relevist cles primese gi premit jin bani, cari na sant decdt mici compensajiant ale cheltaelilor feate In fafa localat ca misuratorile sf intrefinerea, Reeste lueréri se fac in timpal vacant analot al Hsien de arhitectars. by Concursuri de schife in x2 ore, execatate sab control de elevit anilor I, Hl si I de arhitéctars, prin care se armireste rezolvirea problemelor agpare, composi de planari gi de fofade i mai oles abih taten clevilor denn stadia, execatd si prezenth eét se poate mai bine o sehifa’ de arhitectar, intr‘an timp misarat. Gn ele trebue $8 obffe, in cursul anilor ena mbrafi mai sas—12 menfiacl, Ia aceste lueréri,ARHITECTORA o7 D Proicctul de diplomi—e altima tacrave ce se face de elevii cari oa objinat toate examenele (ea cel atin nota 7) gi toate valorile eerate de regalamentat seoelei — gi cari consti In desvoltarea ancl program ce gisl impane flecare candidat — aprobat, bine'nfles, de Consilial profesoral, Aceesté lacrare intrapeaza tot ceca ce s'a Theat din panct de vedere teoretic si prace tie, ea detali In scars mare, core privese atat partea artisticS cat sl pe cea technic’ — constructivs. Cal" calele de rezistents, detallle de dalgherie, timplérie, flertirie, pictréric, zidirie, decorate, misurétori, devize, te., sant redate de data asta compiccte gi studiate ea cea mai mare atenfiane, absolvental fiind pas ast-el la toote inceresrile st probele cerute unui arhitect bine Pregiatit pentra intrarea ta siajé socials. Toate locrarile de are hitectords se exceati na mai fn atelierele scoatet sob direcjianea d-or profesori arhiteeyi Ghiea Budegt, Stefan Bareag gi St. Ciortan. Inainte dena s& intra In stadia protetetor pro~ pase de profesorit ress pectioi, elevit sont. oblia ofl 86 Tock o schits de proieet, pentra care se fine an concars de 12 ‘ore—in care timp elestt sant obligag{ a consemnt concepfile si a Je dew pone Ja secretariatal yevalei. Toote —stadi ‘armitoare, i corectarile Heute de profesori na si Aepbrtenzs de conceptia consemnats. — ci namai o ImbunBtsfese, dock profesoril constaté e8 nu eorespunde caracteralai si confortalat elidirifor protectate Profectele gi Iueririle execatate de lest s& cer ceteszi de intreg Conslial profesoral, intr'anit anume entra aceasta de eel pain cinct orf pe an. Ele sant arapate In expoziti, dap programele propose, ar Consitial alege si valoriied pe cele bane, Pe Iaagi geoala saperioaré de arkitecters fanctiox nene8 si 0 secfie de Conductori — desemnatori — infiinfats ta incepatal anulai seoler 1912—1915, spre & forma elemente de ajatorf, pentra arhitec(i, in bia= roar gi pe gantiere. In accasté seefie si primese b= solvenfi a carsalat inferior lceal, selecfionali gi acestia prin concarsat de intrare. Carsarile teoretice si predaw tn tret est cncle Sind Casa din CampacLung. ‘comane ea cele ce si fae in sectia de arhitectar’ — far altele predinda-se special pentra aceasté secfie. Lacrérile de arhitectar’, {a primit dot ani, armirese programal celor dot ani pregititori din Scoala de ar hitectar’, ugurat; in anal al Il-len si fac procete de arhitectark simple, stadiindasse in special detalile de consiractiane. Concarsuri de schife s& foe namai in ‘anal al Ill-lea, dap programe agoare, Absolventi! obfin diploma Ia sfarsital anofat al Il-lea, dap ce execats an protect complect — ea detalii de constructie, misarStoore, deviz, ete. Rezaltatele obfinate, In cel patra ant de fanefjonare electivs a acestel secflani, at fost imbucardtoare, de are-ce absolnenfii au gisit imediat intrebainjarea entra care aa fost pregitif. Stadiile protectefor in seoala superior de arhitectors, 8 fae in siilarile clasice intre= ainjate; cite star sttal seoalet Inst, se daw Programe anamite cu o~ bligafianca a Te stadia namal in stilt romdnese. Tendinjele de caracteri- zarca stillat nostra nae {ional insalfeyese pe clei Jn studi, Topt care a feat 34 obflas maite lax ri framoase in aceasts irectine. Resultatal de allel s& poote observa si din incercérile fecte, in altimal timp, tn nas reroascle cliditi ca caracter romdnesc, exccatate in fpri: Aceasta da $i nota inmulfirii, an cu am a diplomatilor scoalei noastre ‘Scoala saperioars de arhitecturs este chemats si auddc& mari servicll till, pe de-oparte forménd gi ine maljind profesionisti romént, for pe de-alte scéptind societaten de ecise, sub fall ta de arhitet, speca- leaz& ined bana eredints a pabtcat Mai ea seams acam, e6nd rolul arhitectului i s0~ cietate devine din ce in ce mat apreciat, scosla de arhitectard miité gi complectatS ca altete in oragele principale ale {Srilor sarort—are menirea s& deb s0~ i numiro} necesar de arhitecfi bine pregatifi carl 8% implineased negoile din ce in ce mai namen roase, fats ea prefacerle gi organizatiunile ce vor avea loc in Romania-Mare. STATIE CIORTAN gerect,98 ARHITECTURA, PALATUL BURSEI $I AL CAMEREI DE COMERT DIN BUCURESTI ‘eastii clédire monamentala a capitalei este opera D-lai St, Burcus, core in anal 1907 a objinat premial 1, din 14 con carenfi, 1a concarsal international deschis Pentra aceasti taerare. Concepatt instil Ludovic XVI modern, coprinde la parter Sala Societéti comerciale; actaalmente este ocapat de Cereal Industrial si Comercial, Exceafia elédirel s'a feat ea materiale alese ; toate plangearile din beton armat, ior ofadele in piatra artificial’. Valoarea total& @ Iucrarilor a costat 1.400.000, din cari Planut Parteruted. Bursei, ca intrare prin stradele Paris si ‘Smérdan, cam si ined 5 mari piese pentra pravalii si sali de consam ca serviiciile lor, avind legitari cu sabsolal si antre-solal. Etojal I cuprinde Camera de comer} ca toate serviciilé i. Etajal I caprinde incdperi de inchiriat spafioase ca dependinfele lor potrivite pentra Prot ltocit de De St Buren attest. 1.100.000. constracfia fille si mobiticral, Din lips de spatia redim pentra acest namér o parte din protect: planurile si ve- derea prespectiva ; vom continaa in name= rile viitoare pablicarea acestci interesante lwerdri. i 500.000 lei insta~ AARHITECTORA 99 Vederea prespectiva a Palatulut Bursei si Camerei de Comert din Bucuresti. ‘Procter de Det St. Buren are.100 ARHITECTURA, Gad Cornise ta Cavoul Evlogie Gheorghief Chmintiral Beit, Tom nee arte. rae | TROITA DIN BALABANESTI lc culmea anaia din din dealarile cele ‘mai inalte cari imprejmaese Comana Baldbanesti din jad. Tatova, agezata ca fafa spre soare-risare si dominénd pox norama de colnice ce se desfégoard departe, in ztri, — sta si priveste méndr& in simpli= totea ei, Troifa indlfats in primavara analai 4918, pentra pomenirea gi cinstirca vegnica a croilor—ofiteri si trap’—eari aa insemnat ea sdngele lor dramal de glorie al . Del Y ¢ inginer (2) mecanic. In sala de deliberare a Secfiel, calendaral de perete poartt tiparit eat mai vizi~ il, namele si adresa andi neingédait de favorizat in expertize domn. $i probabil e& in afaré de sala de de= liberare si de calendar, vor mai gasi mijloace pentra a se véré in safletal Jadecd= torilor, acesti geambasi de expertize. Sé mi-se ierie tite Jal ce-l daa, insé alta! na aa. La Academic, an ilastra cradit a afirmat pe onoarea Desale, c& tréim intr’an se col de civilizatic. Mixse pare @ spas c& cste sec. XX. Il credem pentra c& sia dat onoarea si ne plecdm inaintea eradifiei, — de ce ins admostera foptelor © asa de safocanta > Si-si ded savantii onoarea, pentra a scaipa de dezastrele acestei admosfere 1 ate Un politechnicam pentra a dd Romanici Nari, pe lénga alte persoane tehnice, si Arhitecti. Un sirig&t lonsat, articote de ziare, se nasie in isvoras de idee ea tendinfa zilelor de re~ Troifa din Motogest. Dosen de FL. Stinesesey arte. LIBERA Torma de zi, s& devie pahoia. Un obaz pe campal de lapté al idcilor, care imorménteazd © viaté. Si ochial arhitectalai-artist se inehide sab daramatarile colfaroase ale anci organi- zatiani straine, Un politehnicum, care s& scoata si arhi= tecfi, aga cam este in Germania sina stia in mai care ard, asa cam na este in Franfa, fora care paseste car eater’ seeole in frantea cérdatai de {ari ce 0 armeazi si o imiteaz’ in Arhitectard, De ce? Pentra a stranm gala copilal abid niseat de Arhitecturd caracteristic sa Hletalai nofiet noastre si a climei in care traim 2 Am ajans atét de departe in Arta Arhiteetonied, incét patem s& jonglim noi tor matiani, ajangdnd —blazati Bird treeat de blazon, intr’ dccadenfa tard ealme? Este Arhitectara romd- neascd an naseat _hibrid pentra o-! araned pe Stén- ca Tharpeia ca odinioard Spartanii! $i in schimb si ra ménem ca an sehetct technic? Malte pancte de intrebare se nase, cari na Pot avea raspans pe bazd de politehnicum. Paméntal care se invarteste ‘in haosal irée méntérilor dapa rasboi, suport ca tofi cei cari na aa cderea, sé vorbeased in namele eclor care ar trebai ? Ce fac acestia 2 S8_vorbeased 1106 ARHITECTARA Scrisesem inainte de résboi an articol, in care pasesem revolta mea ténaré gi sincer’, de modal cam se interpreteaz# si se dow in omer} aname motive de arti najionald. Re= vista @ binevoit si-l cenzareze complect. Ca toate acestea trebacste revenit. Trebacste revenit pentracé avem o datorie fai de pax blical care ne arméreste, ne inearajeazt si chiar ne tolereaz& in inceredrile noasire de fixarea artei nofionole. Pablical vorbeste: . E trist. Se face reelama pe spinarea artei nafionale care formeaza fala angi neam, — si care na are + intemeetor gi n’are specialist, — ¢ prodasal anonim al neamalati. La noi se face greseala de se ia execatantal drept speci~ alist gi in compozitie ca si cam zidaral inlocaesie pe ar~ hiteet in conceptia planarilor. Stadiind namai patin de tot, foarte p: ceiace avem fardnese gi vechi in arta natio~ nal, vom veded c& cei ce act Iuerat pe vre~ mari, si cei care anonim lacrew2i astézi, na lacraa festtoria de pe chilim pe scaune si cioplitara dela cosoroaba casci cra alta ca cea dela farea de tors. Taetara st&ipatai care fl panem ta poarté diferea de a celai pe care il paneoa Io cast. Plosca era decorati dap’ forma ei rotunda si na eat motive col faroase de fesitari, ei ea flori, dénd nota banci dispozitii, Pictarile de pe azi gi pe acolo pe nde mai sant, niciodata, dar absolat niciodaté na re prezentaa: motive de festtari, Aeclog laera pentra ceramicé, decoratia ar mareste si accentaeaz’ forma intr’an ‘mod foarte rational si ea motive a parte, intrebaintate namai la ceramicd, rezaltat al practicei. Ceva moi malt. Chiar la imbracéminte, casatarile ea acal diferd in motive, de alesétari. Ornamentajia pe panz& diferé de cea pe lan’,—iar ornamentafia de géiten Taeat pe haina de dimie si cioarect © ca total aparte. S& na facem confazie de interpretare erezind e& ori cam s’o atiliza motivele no fionale, cle reprezinté arta nafionala, Preferam si réménd ascanst, arta nationala, deeat prost interpretatd. Interpretirile gresite strieé gastal public si gustal pablie incorajeazi interpre~ tarile gregite, SA na ajangem din caaza aceasta si ne halim arta, pe care a stricat~o nevrednica noastré cereetare. Eee atrect