Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Arhitectura 1935 - 2 PDF

    Enviado por

    aaawww
    7 visualizações40 páginas

    Título original

    Arhitectura 1935_2.pdf

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    7 visualizações40 páginas

    Arhitectura 1935 - 2 PDF

    Enviado por

    aaawww

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 40
    mestrial de arhitectura si urbanistica ocietatii arhitectilor romani director —_— arhitect florea stanculescu lei 500 anual redactia i lei 250 anual v. val. Bucuresti, str. episcopiei, 2 telefon 3.67/28 rhitectura administrafia V. croitoru elior Arhitectura Nr. 1 sa infiisat publicului in inuta corecti, s'a spus chiar elegant. Am primit moase cuvinte de laud’, de indemn si urari de Direcfia ar avea toate motivele si fie mulfu- daca, nar exista acest daca, acest vierme mai bine’ care roade si macina temelia Iui ine’, oricit de mare, framos, complect, placut, isficttor ar Melior, mai bine, este deviza artistului fra- ntat de viziunile conceptiei, acest mai bine* meazi legea progresului, Arhitectura isi infiltreazd in suflet si-si adin- pe frontispiciu ca dogma: Melior. a orice dogma, ea trebueste urn repetati pina Ia obsesie, ma in act reflex. Pentru revista noastri aplicarea dogimei de bine cere: q @. colaborare, 1). fiparire, ¢. cititori Gonduri) neetul cu incetul vom ciuta si fixam firul program, sustinuti de cititori. olaborarea. Arhitectii nostri au Incrari ate, — demne si fie cunosente gi altfel decit 1a automobilului, sau din plimbarea pen- cu mersul taraginat, cari urmarese ;ce si palate frumoase sau fiicut’, saw a lui gribit si nu riména fara adipost de orghe si Sit. Dumitru, nevoe athitectii si de o clasare prin di- ‘corecti a Iucratilor lor. » sgin- pani se tran- roo Este 0 datorie fafi de cel ce le-a incredintat Iucrarea, aritind in public opera lor. Mai este pentru arhiteofi si cea mai pretioasa gi corecti carte de viziti. Nu-ie permisi arhitectului reclama comerciala. Necunoscindu-i-se insit opera lui tiparita si co- mentati, ceiace e corect si demn, in ce mod se objin lucrarile 2, Nu cumva prin reclama vorbiti, care se incadreazi pentru demuitatea profesionala mai odioasi decit reclama comerciala ? Tiparire. Se va da o deosebiti atentie tipa- ririi, pe ati cit mijloacele noastre grafice ne permit, Ca facturit vom cauta si progresim in- dreptind cu fiecare numir greselile precedentului si infatish nowi procedee. Cititorii (fonduri). Este a treia parte, si cea mai importanta in elanul nostru spre ,mai_ bine’ Exist o circulatie spirituali, un puls de viata dat de cititori fiinjei unei reviste. Revista se naste, treste san moare, dupa cum atmosfera in care s'a plasat, cuprinde san nn sensibilitatea pu- blicului si, nu arareori publienl apreciaza sufi © publicatie, pina 1a plata abonamentulu dupa incetarea aparitiei se intreabi mirat’ si cu regret: ,,oare de ce nm mai apare, piicat ca cra foarte buna. Noi nu putem si redim dectt caildura ce ne-o procura fondurile cu care suntem sustinuti. Nici mu contim, nici nu avem si nici nu vrem alt fond mai valoros, decit cel natural, al sustinerii cititorilor nostri. Astfel noi prezentim Nr. 2 din Arhitectura, tinzind mereu spre ,mai bine’. arhitectura i oraselor vechi — Inudind ca bazi fn stu- diul nostra, oragele mari din Europa — constatiim cl cle sfau format sub un dublu semn: af nesteurantes jf al nestatornicict Tstoricul constati astfel ci in evolutia lor, aceasti stare este datorita faptului ci realizatorii acestor orage —la inceput un nucleu de céteva familii — erat pradi a numerosi inamici, Astfel se dovedeste pentra ce acest prim simbure urban avea la inceputul for mfrei lui, forme stranse, oferind pe un perimetru, foarte restrins, un numar cit mai mare de locnitori La aceasta a contribuit in egal msurf, atat climatul cate a impus strizi mici — stramte — eft si lipsa mij- Toacelor_de locomotie. In zilele noastre ins conditianile in cari se orga- nizeaz aplirarea oraselor, au evoltat, ntt_mai sunt aceleasi pe cari strimosii nostri le aveau la indemni. Astizi, nu este nimic mai vulnerabil, decdt un orag in genul unei fortirete. Desigur e& intr'un astiel de oras — fortireati — ne putem mai invariei inamicului, dar fati de armele Iupti — notim in special gazele toxice si microbiene — locuitorii lui se vor gsi in fata unci catastrofe netn- Viturabile Prima conditie ce se pune in amenajarea oragelor de viitor este problema spatiilor si cailor de comt- nicatie cari si permit evactarea oragului dela un capit Ia celilalt fn cel mai scurt timp, fart ambusciri sau_congestionici de circulatie. In principia mu se poate concepe un orag modern, lipsit de 0 retea de artere mari, largi, pentra o cit- culatie de mare iufeali — adevirate autostrici — atét’ prin particularitatea traseului cat si prin ele- mentele din cari sunt construite. » Orasele gridini indeplinese in cea mai mare misuré conditiunile determinate de nouile principii in legt- turi cu apararea oraselor, desvoltarea lor cit si nor- mele determinate de higiena social Tn orasul gridini cetiijeanul nu mai este condamnat Si vietuiasci inconjurat de miasme, de sgomot, fim evolutia oraselor_gradini 1 de altfel c& nici un organism uman indelung vietii apocaliptice din oragele moderne fir o adaptare care se face in dauna perlectionteii rasei umane. Precursorii oraselor gridini sunt Englezii, Bi sunt primii cari au inteles si trag’ tot folosul de Ia natur’ prin faptal ci au stiut si o admire, inspirindu-se din hotiunile de ordine si armonie proprit naturi. Inainte dea arunca o privire asupra desvoltir acestor orase in firile din lumea veche si now’, vom fincerca si aritim cari sunt avantagiile pe cari ni le oferi oragul gridins. Aceasta in speranta ch vom contribui la popularizarea oragului grading, faclitind astiel o mai curinda fnfaptuire a lui si in tara noastr’. In orasil gridin totul trebue. sii_contribue la intretinerea locuitorilor intro stare de siniitate fizict si moralf eft mai perfecta. Shatile vaste intre locuinte, di putintitlocuitorilor si se bucure de binefacerile vietii in aer liber. Aceste Spatii mu sunt alteeva decat vaste gridini imprejurul octintelor cari rimfn toati ziua scildate in soare. Centrele industriale — in orasele gridini — sunt plasate in directia vinturilor dominante, fiind scoase complect din zona de protectie a acestora. Vorbind de centrele industriale, gsi firese si amintim ci oragele gridini sunt realiziri ce se datorese in, cea mai mare parte — aproape in, toate tarile — clasei inuincitoare. Nimic mai just decit ca aceasti clas Si fie cca dintdi care si se bucure de toate binefa- cerile oraguli getidin’, cu atat mai mult, cw edt ea reprezintt forta creiatoare a tuturor bogifillor. Oragul gridini va_avea cit mai multe tere de joe si sport, Afei si str%i largi, umbra_unei 1 cuinfe sin stanjeneasct cu nimic pe cea de alituri, Si mui fure nied lumina, niet soaree. Va recuilta de aci — din conditiunile acestea viati — atmosfera moral necesaripicii sociale armoniei intime care trebue si domneascd intre oamer Tati in cdteva cuvinte, avant-normele de cari a eiliuzit autorii oraselor gridin’. Si ineepem cu ANGLIA, patria lor. Aci orasele gradina au devenit o necesitate, gratie ‘Ini WILLIAM MORIS, Ble au Iuat o atit de mare voltare, ineat necesiti un studiu special, pe care-l ‘om face intr articol vi In GERMANIA se 1 interesanti, Aci orasele gridini nu sunt decat satelitii oragelor mari. De remarcat orasul VELTEN, ling’ Berlin, unic in genul sau. A fost construit in 1910 dupii formula orasului grading. Pati de avantul pe Ya luat s'a previiaut in jurul si zona de 4000 ha, destinati carticrelor de resedinti si centrului indu- strial in plin mers. La LUBEK — tot in Germania — oras amenajat dup un plan foarte ingenios, central industrial se lat de zona locuintelor. Are astizi peste tori. Printre orasele gridini, afari de acelea ale lui RUPP, si ale altor mari’ intreprinderi din bazinul inului (dealtfel foarte cunoscute) semnalim USTAVSBURG, tinul din cele mai artistice orase, amenajate in gentil acesta in Germania, ine’ inainte de rizboi de Maschinenfabrick din Ausburg. Nu,trebuiese uitate realizarile foarte interesante indomeniul acesta ale arhitectului HOGEN, Deasemeni im ci in ficcare oras, cartiere intregi sunt ienajate in gridini municipale unde instalatiile cele i confortabile nu inlitur’ cu nimic pitorescul care a stat la temelia conceptiei creatorului In BELGIA, cine.m a auzit oare de pitorescul i plin de farmec oras al minelor din CAMPINE, ealizat de, marete artist, arhitectul BLOMME. Cei cari au avut ocazia st admire 1a Expozitia de te Decorative din Paris, realizarile urbanistilor belgieni in materie de orase’ gridina, si-au dat seama importanti dau belgienii acestor oras In OLANDA, cn toati lipsa de adevirate orase- giidini, semnalim totusi orasul amenajat_ pentru ctitori, de_citre Societatea de constructiuni navale din HEYPLATT, langa Rotterdam, precum si pe cel al lor STORK la HENGELO, fri sa uitim oragal feiat de Van MARKEN, linga DELFT acum o ju- Mitate de secol. In SUEDIA, novator in aceasta directie a fost dhiar_oragul capitala STOCKHOLM, care. poseda 2000 ha. zonificate, cea mai mare parte in alata rmetruini stu, ENSKEDE este un cartier pendinte de oras, care tconstruit in 1909 in genul orasului gradin’, ti fermecat — vizitandu- — de sumedenia de culori vilelor din lemn, solid construite, din care se Ksprinde o armonie remarcabila. NORVEGIA si DANEMARCA sunt deasemeni cu- pscute in privinja aceasta, ca {iri cari incurajeazt mult easti tendinti de desvoltare a oraselor gridini. RANTA, orasele gridini au Iuat o desvoltare @ mare. Printre precursorii_ in aceast directie sim pe un mare artist Victor PROUV URDAIN, arhitect de mare valoare. Amintim pe plphe DERVAUS, realisatorul orasului gridina ULON, Henri SAUVAGE, athitect de conceptii A. LURCAT, Tony SOCARD si alti. i amintim in Franta orasele gridini de la ENNES, opera lui MAISTRASSE, din Drancy gny, opera Ini BASSOMPIERRE de RUTTI ~ orasul gridini Stains al lui GONNOT si ALBENQUE, orasul gridin’ Bréguet, construit de uzinele Bréguet la VILLACOUBLAY, opera Ini A. GRANET, oragul ‘idiné Lilas al lui PELLTIER si PESSEIRE. Tar imprejurimile Parisului, nu trebue si uitim oragele cit in constructie — dela BOULOGNE PRE, SAINT GERVAIS, VANVES, CHAMPIGNY, LA MALABRY, VITRY sur SEINE, etc... fard si mai pomenim si de alte multe asemenea realizari in restul Frantel, ea acelea din departamentil Aisne Tati in efte-va cuvinte o dare de seam’ asupra desvoltirii si evolutiei oragului gridint in principalele tri din Europa, In lumea now in America de sud de pildi, re- marcim 0 tendinti de incurajare si creiare de orase si colonii-noi, nu numai sub forma oragelor gradi’, Gi si de orage ferme. Bxemplul cel mai viu fl avem in PERU: Haciendas model ridicat in mijlocul cimpului cu instalatiuni de higient sociala si educatie asemmitoare oraselor celor mai bine inzestrate, In scolile din Chictin, profesorii invag pe copii prin mijlocirea albumelor ingenios ilustrate, arta vechilor Incas, motive decorative din traditile girl, dupa cari s'au_inspirat astiai artistii lor, im infra: miusetarea locuintelor modeme. Cu acest prile} amintim oragul gigantic, opera Iui Pedro PAULET, proectat in mijlocul pidusilor Amazonului Semnalim in acelag timp, nowl cartier amenjat, im oras gridind pe terenurile Univesititii din CO- LOMBIA BRITANICA la POINT GREY. Tot in Colombia, la Caldas, guvernul a aprobat acum 3 ani amenajarea micului orisel, PUERTO dela DORADA oras gridini, model la’ ale cirui planuri am avut ‘onoarea si contribui impreuna cu amicul si camaradul met Manuel SANCHEZ, tintr arhitect diplomat al scoalei speciale de arhitecturi din Paris. Inainte de a pirisi acest stat al Colombici, au yom ita incdntatorul oras DOLBEAU pe fluvial Mistossibi, construit de Asociatia proprietarilor fax bricelor de hartie din imprejurim In CANADA vom vedea in curénd Iuand nastere orase gridini de forma hexagonal’ preconizate de fondatorul Institutului de planuri de orase Nonlan CAUCHON. $i si nu ne mire faptul dact intro zi in aceste . fimaturi vom avea ocazie sit vedem in acest domenia Jucruri, cum numai americanii isi pot ingidui st realizere, ' Adici: studii de amenajare a viitoarelor orase bazate pe principii ultra sociale, de un curaj i indraneali de neinchipuit Aceasta nu insemmeay cf, celelalte state sau sat mai prejos decat cele citate pint acum, Rustic in felul siu, — oragul gridini’ ROVCRO! TERS — a devenit un centru artistic incomparabil, Orage ca PABLOS VERDES, SANTA BARBARA din California. sunt compuse exclusiv din locuinge familiare, mari si mic, toate fiind supuse tnainte de construcfie cenzurei unui jurin de arta, (Cand vom putea vorbi si la noi de un adevarat juria de art?) PABLOS VERDES cu o suprafayii de 7000 hy, este opera Ini OLMSTEAD peisajist si CHESNEY arhitect diplomat de Scoala de Beaux Arts din Orasul Venetia... fin Florida inst) un oras gi de aproape 2000 ha. creiat de Sindicatul mecanicilor de drum de fier, inconjurat de o centuri agricoli imparfitt in ferme de 2 pana la 4 ha. Tati-ne acum la portile New-Vork-ului, unde in plin& activitate de creatie gasim oragul gridin’ HACKENSAK MEADOWS cu un numir de 700.000 locvinte individuale, construite astfel, incit poti intra din_garaj direct in’ salon. Printreorasele de mai putin’ important constraite pe principiul orasului grading remarcim; FOREST HILL lingi New-York, COU 2 KANSAS CITY; orasele gridini cu mari cartiere industriale ca: BILLERICA, opera lui Arthur COMEY si WARREN MANNING, orasul KOHLER in Wis- cousin, KINGSPORT in TENNESSEE edificat de Mackensic si Atterbury. Pentru incheere mentionim grupul de orage gra- Gini, opera lui John NOLE! jajate_pentra Incr’ tori fesitoriilor din Val din Tennesse In Roménia, in ultimul timp se constati realiztri vagi in acest domenin, adic in amenajarea urbanii spre orasul gridina. Dar si aceste citeva putine rea- ligtsi — de altel totdeatmna localizate — sunt departe de a se fi desbirat de toate picatele vechilor con- ceptii. Spiritul nou sa putut si triumfe deplin. In mai toate orasele noastre cu tending de ex- tindere, gtisim nouile cartiere afectate ca resedinti a claselor muncitoare, repartizate gi trasate dup vechile In BUCURESTI, — exemplu edificator, — pentru ada terenului un venit cat mai, ridicat,'se preieri cu o furie nestipaniti si de particulari si de oficia- litate, construirea de case bloc firii nici o dispozitie, fari nici o ordine, fri nici o armonie cu ansamblul inconjuritor: Se spune ci noul regulament al planului de sistematizare — unic in felul Iui — va pune o sta- Vausator de seminge in targul dela Orhei vila acestei_anomalii si o va reglementa sever, ‘Trebue totusi si recunoagtem ci sunt justificate intr’o oarecare masuri aceste constructii;, concen treazk pe o suprafati cat mai maximum de locuinge. Inmultind numérnl apartamentelor, vom avea chirii mai moderate, ceeace in timpul crizei pe care , constitwe un avantaj. Dar fafa de acest taj, cate desavantaje mu avem, Cici cu tot confortul asa zis ,modern™ care nt poate stplini lipsa de spatit, de act, Inmin%, soare, verdeati, casa bloc ne ofera in schimb sgomot, miasme, fum, praf etc. Sa mai addogim circulatia insulicienti si fird posi- bilitate de evacuare rapida care constitue un adevirat pericol pentru viata locatarului, a fi de prisos Imobilull bloc trebue — dupa cum s’a reglementat, in Statele’ Unite — construit exciusiv pentru satis- facerea nevoilor comerciale ale fiectirui oras, Si nu se permit deci construirea lor dec&t in asa numitele cartiere comerciale sau de afaceti sis serveasci mumai de birouri, ateliere, magazine, ete. Tata un lueru la care edilii nostri'nu sau gindit la vreme sau sii mai grav, nu sam gindit — ca de obicei — deloc. In sfarsit, atat in vechea noastri Europa cat si in Statele Unite, unde entuziasmal si geniul creator se contopese ci’ dorinta de cistig. si pasiunea de afac ti sisi scuture de pe umerii sii haina, obicsiurile si tradijiile defectuoase. Se constati in toati Iumea — dupa cum nadajduim a si in acest domeniu—al —se opereaza 0 transformare decisiv’, 0 veritabili renastere. In concluzie socotese nimerit’ca inainte de a face un pas in domeniul inovator al urbanisticei si gandim serios Ia ceeace avem de ficut fn fata reaultatelor minunate ce ne stau pildi ochilor, nit ni se vor putea lesne ierta greselile ‘Aceasta sii ne fie inviititura. ing. urbanist ioan i, enescu apitala si _constructiile Cand omul cerceteaz realitiitile spre a cunoaste fie legitura precis fntre cauzi si efecte, fie rapor- fle de misurd, face stip. Cand inst face numai simple presupuneri, adeseori ajunge s& batt cimpii i SH incurce lumea. Economia, finantele si sociologia mau ajuns pant sum la nici un fel de precisiune si disciplint sti ick si de aceia in domeniul cunostintelor econo- e, financiare si sociologice iniri cine vrea, spune ge yrea si incurc cit poate rosturile si viata oame- nilor de treabi. Fiindet adesea economistii, sociologii financiarii nau alti treaba mai serioasti de ficut. - Dup’ marele economist Malthus, omenirea trebuia fi dat de mult ,ortul popit", fiindct camenii in- mulfindi-se in progresie geometric’ iar productia in sogresie aritmeticy, lumea trebuia si moar’ de foame. Realititile au Picut ins farsi lui Malthus, aranjénd tertile tocmai pe dos, asa ineat azi, dupa eum spun ecouomisti, Iumea moare de prea mult belsug. nd pe alfii i, preziceau desertarea satelor in orase. Bxodul ici rurale Ta orase Ina pentra sociologii nostri lor au ametit Inmea timp, apoi Iumea setioasi sia vizut de treabi ragele si satele si-au vaizut si cle de rostul lor use si desvoltindu-se treptat eu cresterea nu- Iti populatiei (excedentul de nasteri), Atrac : viata orisencasci sia gisit repede corect Capitala noastri, Bucuresti, n'a ctescut aga de in- spiimantitor, cum credeau cei ce fi atribuiau inci de acum zece ani o populatie de peste un milion. Are azi mai putin de 700,000 suflete. Capitala noastri se transforma inst fntr’un ritm atat de vertiginos, incat Histoarnti complect toate principiile pe cari —de bine de rau — ecouomistii si financiarii reusiser4 sisi sprifine subreda lor stiinti. Activitatea constructiva nu poate fi decit © cousecinta a belsugului, prosperititii $i sigurantei, spuneau cei cut teoria chibritului economic. Tat inst ci activitatea constructiva in Buctresti este mai intensi tocmai in aceasti perioadt de mizerie, sittcie si nesiguranti. Caraghiosii conducitori ai destinelor noastre eco- nomice si financiare, au incurcat Iucrurile aga fel, c& nimeni si nu Je mai descurce. Au ficut tot ce att putut ca st opreasci avantul constructiilor in fart gi in special in capital. Inst nau reusit, $i n'au reusit finde toate miisurile lor nesocotite dintrun do- meni se cereat impiedicate sau reparate de legile naturale ale echilibralui in alt domeniu, Stupiditatea dirijarii capitalurilor, ,,jmobilicate tn cladin* spre alte domenii de activitate (agricultura) a fost repetatt de toti constipatii nostri economici si financiari, Ca si cum capitalurile pot fi dirijate batul sau cu ordonantele oficialititii spre domeni care nu Ie ofer’ nici o siguranti, nici o rentabilitate. Spre a se sprijini aceasta aberatie sa suprimat gi avantagiile legit incurajérii constructiilor. Dar a fost vadarnic. j Intro epocd de nestabilitate monetari, de deze chilibra gi haos in gospodiiria si finantele statului, judetelor si comunelor, de nesiguranti, de pripastie tot mai adfnci intre preturile produselor agricole si cele origenesti, de mizerie reali la sate si de lux aparent la orase, unde ar fi voit economist ciarii nostri. si-si plaseze lumea rezervel si disponibilititile de numerar? In biincile falite sau concordatare?. In impramuturile statului risipitor, schimbitor si care nu-si respect obligatiile?, In agricultura ruinati de demagogie, in industria pe care unii politiciani o vor socializat sau in comertul omorat de piedicile organelor administrative? Tati de ce se fac investitii in constructii si in special in Capital, O capital prezint mai multi siguranti, chiar in haosul si praiptdul pe care — con- stient sau inconstient — il intretin sil pregiitesc acestui popor, conductitorii sii politic Cum se construcste ? Se construeste in acord cu vremea, In haosul si nesiguranta de azi cu falimentul teoriilor sociale, ett surprizele din bursa de valori morale si materiale, cu friimantirile sociale provocate de nedreptiti, dar mai ales de demagogie, omul cauti lumina, strada, lumea. Nu voeste sti fie surprins de nimic, Case alti dati cu gridi curtile spre liniste, viata, avand siguranta zilei de maine, an loc caselor cu toate deschiderile si cu toati spre stradi, spre lume, Atat de mare este nevoia de vedere spre strad% incit ferestrele se pun in Lirgime, Un cat mai mare front de vedere, de lumini, cu an cat mai mic rise de surprize, Tn preajma dezastrului, sau cu acest presentiment in suflet, oamenii se apropie unii de altii, se grupeaz’ laolalta, spre a nu rimdne izolati in fata necunoscu- tului, Cascle nu mai sunt azi familiale, ci sociale. Construim case bloc de apartamente, pentru cite 10-20, 50-100 de familii, $i e explicabil ca toatX aceasta tending de concentrare social, de solidarism in fata necunoscutului, ale ctrui surprize ni le prepark gu- vernantii, si se resimt% mai mult in capitala aril Aci se poate mai curand lua cunostint® de aceste surprize si tot aci se pot Ina orice misuri, in primal rind de salvare individual’, colectiva si nationald, Viata sgomotoast, uncori usoara, alteori nespus de grea a oraselor, atrage mai putin lumea satelor. Din sate mu vin la orase decit oamenii ext orizonturi mai largiori aventuries cari isi incearct norocul Ia bursa de afaceri comerciale sau la bursa de afaceri politice. Dup’ ce a dat lovitura rman la oras, pentrn asi conserva blazonul sau rangul castigat in erarhia vietii economice sau a celei politice. De pe balcoanele si terasel nouilor case scrutear orizontal, spre a nui scipa nici o migcare nici un fapt now, nici o conjuncturi favorabillt scopurilor sale De aceia acoperisurile easelor, cari impiedicau vederea suprimate si inlocuite ea terase ctura se adapteazi deci cerintelor de via ale timpului, tine seama de realitati, bune sau rele, plicute sau neplicute. Nu se last impresionatt de teorii economice, financiare idu-le pe seama celor ce n'au alt treabii mai serioasi de facut, Tar in ce priveste Capitala si constructiile sale, ne putem consola cu constatarea cf, in _vreme ce in domeniul vietii politice si al gospodariei publice nimie nu se schimbi, de la un regim a altul, in cel al activitatii constructive asistim Ia schimbiir si tran- sformiri, de la o zi la alta, Capitala noaste se tra sform, cipitind 0 infétisare nou’ fri voia si fi sprijinul celor ce se pricep numai incurce Incrurile © consolare si poate o speranfi ch pint Ia legile firesti cari conduc viata oamenilor, vor reusi si inliture greselile apabililor cu _pretentii de conducitori, restabilind echilibrul in toate dome- nile de viag’ social athitect i, d, enescu Crucea de pe valea Argesului in druim spre Crevedia a ae ia w wow Luna Bucurestilor s'a sifirgit cu apoteoza ser- darii restauratiei, cu desvelirea statuei Ini Spiru Haret si cu inaugurarea parcului dela Cotroceni. Pentru fundalul acestor frumoase spectacole, ar- hitec{ii nostri oficiali au servit cu osebita hir- nicie imaginatia si munca lor. La serbarea restaurafiei: tribune si ruguri in fala cirora pontifii aw rostit incantafii wotaniene de recent inspiratie Wagneriani; la desvelirea statuei Iui Spiru Haret: un soclu de arhitectura clasici pe care raposatul mare cirturar imorta- Tizat in marmora se chinueste rezemindu-si spa- tele pe un vraf de crti si un glob terestru in miniatura, iar Ia inaugurarea parcului dela Co- troceni — vechea gridina Botanica — un frumos pavilion de restaurant asezat intr’o minunati pri- liste si inconjurat pe toate pirfile cu iarbi, flori i pomi bitrini, Este atat de frumoasi aceasti itima realizare intr'un cadru de sinitoasi recu- legere, incit am sacrifica jumatate din intentiile rbanistice ale Consiliilor Comunale in_viitor, entru repetarea ei —micar in parte—in origi- punct al orasului se va crede de cuviingi, Dar serbarile an trecut si noi riménem eu ul, strizile desfundate si petecite, trotuarele fimbe si practicabile numai in intentia edililor i cu intrebarea: cand vom putea oare si ne limbim in oragul nostru fara a blestema la fie- actualitati care pas birna din ochiul urbanistilor, cari nu vad deceit oragul de peste 100 de ani, dar nu acela din zilele noastre?. w a Cu intentia Tindabila de a incuraja si des- volta o industrie nationala, guvernantii printre alte misuri de protecfic, au instituit si un regim vamal, aproape prohibitiv pentru produsele streine, ferind astiel de orice rise si de orice concurenti produsele industriei indigene. N'am fi avut nimic de zis daci pentru citiva ani, necesari organizirii unei industri nationale, am fi suportat sacrificiul unor prefuri mai mari, Din nenorocire insa, industria noastra, protejata de tariful vamal, a socotit cd are monopolul spe- cularii consumatorului_rom&in — pe vecie. Industria hdértie’ si-a serbat jubileul de 50 ani. Nu sla gandit insii ci dupa 50 ani de protectic, adic dupa o jumitate de veac de rigaz si bene- ficii frumoase, care iar fi permis si se organi- zene, aga incat sa faci fafa oricarei concurente streine, — are datoria fati de consumatorii sai, adici de neamul romanesc, sit reduea preful hatrtiei, Industria cimentului, care ne intereseazi mai de aproape pe noi arhitectii, se giseste in aceiagi 10 situafie, In loc de 12—15 mii lei vagonul de ciment, consumatorul il pliteste cu 20—25 mii lei, —fiind ca aga voeste cartelul cimentului si acei cari direct sau indirect il sprijina. Sunt 11 fabrici de ciment in far, eu o pu- tere de productie de 600.000 tone anual, dar care n'a atins decit maximum 300.000 tone. Toate aceste fabriei intrebuinfeazd un per- sonal, functionari si Iucratori de 1650 persoane, pe cand industriile de constructii cari folosese cimentul, ocupi circa 300.000 de brafe de tot felul. Daci cimentul nar fi asa de scump acti tatea constructiva ar fi mult mai mare, iar posi- Dilititile de Iucru si deci de cistig, sar putea des- volta pina la folosirea unui numar dublu de brate. Romania consuma numai 19 Kgr. ciment pe cap de locuitor pe cind Statele Unite consumi 286 Kgr, Danemarea 70 Kgr, Anglia 96 Kgr., Elvefia 123 Kgr, Franja 118 Kgr, Yugoslavia 31 Kgr, Grecia 33 Ker. Daca la cartelul cimentului adiogim cartelul ferului, al geamurilor, al uleiurilor, ete, eu pre- furile de jaf, ne putem da seama ugor ed preful une constructii este, in medie, cu cel putin 30%y mai ridicat. Ceiace face ca industria i acti tatea construcfiilor s& nu se poati desvolta, chi- riile si nu se poati reduce, Iucririle publice sa nu se poata efectua, ete. Gi toate acestea pentru a nu strica socotelile eitorva zeci de profitori fari obraz In farile eu opinie publica mai constienta Numai in tari ina- astiel de situatii m_ pot exist poiate, fart opinie publici, deci fart putinta de reactiune, jaful organizat, tolerat sau chiar incu- * rajat de oficialitate este posibil. Ceiace se petrece la noi cu cartelul zahi- rului, aliment de prima necesitate, este mai mult decit scandalos. Statul isi imparte beneficii ne- permise, pe spinarea consumatorilor, cu condu- catorii cartelului. Statul ia 14 lei taxe la Kgr. de zahar, cartelul ia 8—10 lei; ceia ce face 2224 lei la un cost de productie de circa 10 lei. Gi ceiace face ca, consumafia de zahiir pe cap de locuitor la noi sé fie de 6 Kgr, pe cand in Statcle Unite este de 51 Kgr, in Danemarca , de 48 Kgr, in Elvetia de 34, in Germania de 24, in Pranga de 21 Kgr. O parte din fabricele noastre de zahar stau inchise, primind mumai cota respectiva de bene- ficiu de Ia cartel. Cine si sfatueasci pe stat si si faci si infe- leagi pe fabricanfi, ca e mai bine si reduci pretul pentru a desvolta consumatia? Ar cistiga toata lumea, gi stat, si cartel, si producatorii de sfecla, si consumatorii. Cei cari cistiga insi destul avi, fara batae de cap n’au interes si-si complice viata; iar statul— aga cum e condus — nici nu se pricepe, nici nu vrea si-gi batt capul, daci-l are si cind si intimpla sil aibi. De opinia publica ce si mai spunem: nu e sensibila decit pentru dema- gogii si sarlatanii politic. Asa cd ne marginim si noi sa facem consta- i, fari a propuite solufii, Ar fi si inutil. kde, ey Ne giisim in plina zodie a strbittoririlor si come- moririle de tot felul. Cunoastem de citva timp o adeviratit cascada ,zilelor’, ,stiptimanilor’, ,lunilor’ savant ()) puse la cale si nu mai putin savant (!) stra Patute de firul rosu al priceperii() si bunului simp istic) propriu organizatorilor lor. »Stptiimina laptelui, ,cirtii, »mamet, ,copilului etc. si acum in urma o ,Lumia Bucurestilor® sfarsita entra a da pas alte’ ,Lani‘,a ,Brailei", ne-au oferit chilor, privelistea unui nemaipomenit desmi afisajo- blicistic ‘Tipografiilor si litografiilor — ya lor nostri“ bine eles — le-a fost dat si cunoasci din nou zilele bune in timpul de pomin’ al lesnei imbogitiri de imediat lupi risboi Dar nui numai tipografiilor. Ci si serviciilor de ij ad-hoc constituite si pe deasupra ,talentatilor" igtivitori de chipuri ,sugestive™ Cine nisi aduce aminte de afiptul stritor in ochi timpul ,siptimanii laptelui', infatisind 0 cc finci purtand voiniceste o pancarti mult py fe pentru puterile lor — arta nu cunoaste dos ile proportiilor — pe care se tolinea stingacin is —de nu stiu cine — strigitul de totdeauna al jilor: VLEM LAPTE!. Si cAti dintre noi nn an fost isbiti de contrastul jetor dintre desenul viu colorat, infatisand o mami 0 rari robustime, tindnd in brate un prune gri- ofepene" si coloanele de copii jumbrece at ma- fat in cadenta indemnitoare a fanfarclor in ziua ociti strbatoririi mamei si copilului Cat lapte impartitu-s'a gratuit copiilorjinduiti dup’ fn timpul ,stptiimanii laptelui’, si cati dintre saptamana arhitecturii copiii hrtiziti mortii inainte de vreme, aut fost tri- misi st fact pindiri cu cristalul tipatului lor inve- sclitor, ticerea stépéna 1a poalele si pe culmile mun- tilor prinsi in strangerea verdelui nepieritor al bra- zilor?, Cayi2. Si pentru ci alunecarim pe panta primejdioast a nit mai putin primejdioaselor intrebiri, fiene ingi- duit si cerem a ni se spune, ce s'a ficut pentru le- giunea nesfarsitt amamelor eu sinii viduvi de sfintita hran& a pruncilor, cu Inmina ochilor sciildati ’n la- crami, in afara sgomotului si a reclamei care a pre- cedat si insotit pe tot intinsul celor sapte zile ,stip- timdna mamei"? Ginditu-s'a cineva — unul micar — din ceata ganizatorilor de stirbittoresti ile", ,siptima sluni* ci isvorul simitttii unui neam pentru a cireia promiovare —vorba vine —se duce atita bumitate de binet pe Apa Sambetii, este —inaintea hranei chiar —locuinja confortabila si higienics, nu adpostu- rile barbare cari impanzesc mahalalele oraselor noastre? Stiu savantii atoatecunoseatori ch strada curat si strajuit® de pomi, este — alaturi de lo- lati in soare — dusmanul cel mai de cuinta seid mut al tuberculozei care ne secer’ copii si vrastni daci stiu, si mai ales dact att intrebat docti diriguitori ai trebilor publice, ficut-au ceva pentru locainta liber-profesionistului, functionarului, comer- ciantului, mestesugarului si muncitorului sirman 2... Cum? © Lunt a Bucurestilor* cu maidanele grabit mas- cate de panouri gemfnd sub greutatea afiptelor mult culore si ey unui fragment din ,Bucurestii AA = 12 de altidatt* poate marca trezirea edililor nostri Ia realitate, la realitaten erudi care ne strigi in fata c& mai multe cocioabe si cei mai suntem oragttl ott ce multi ofticosi?, Eu refuz si ered Incrul acesta. Sgomotul ce s'a ficut si se face inci in jurul wdilelor’, ,Siptimanilor® $i ,Lanilor ce nea potop pe cap, ca si campaniile de presi osanalizand smarile realiziri urbanistice si arhitectonice () din ultima vreme, au avut de scop s& ridice pe culmile ocupate de marii gospodari si deschizatori de orase, toati liota miruntilor insetosati de glorie. Aceasta a reusit si ne demonstreze yzilele’, ,stp- le", ,lunile® si ditirambele presei de mare si mic tiraj, Dar a mai reusit ceva. A reusit si suscite interesul marelui public pentru problemele de urbanism si arhitecturi, Desigur ci acest rezultat mu a fost scontat de cet cari au pus si pun Ia cale Tiudarea operelor lor urbanistice. Este doar lesne de infeles ci se Iucreazti mai liber” si mai firi rispundere in tara in care cetiitenii ignor altele” probleme de gospodarire a oraselor. wAthitectara" @ aplirat cu scopul de a cultiva ‘Troi pe drumurile basarabene gustul marelui public pentru problemele care att aus azi obiectul intrecerii in a se linda opera ,celui de eri® sau opera celui de azi, ii mult decat atat, Revista noastrit si-a propus si orga mani a athitecturii, O siptimini care na va fi pre- cedati de afipte saritoare in ochi si nici de tobe § surle, O siptiman’ care va fi linistit pus la cale si care va infitisa pe deoparte realizisile datorite arhi- tectilor, iar pe dealt parte, va avea si atace in plin problema locuintei omenesti si a oragului gradink. Va fi stptimina color cari, zidind veacuri intregi, au Tisat altora dreptul dea vorbi, Dar va fi si stipti- mina in care ziditorii vor avea sti spun’ ett de putin au ficut cei ce au vorbit numai, et de mult at a. face Taolaltt cu arhitectii cari stan hotirat si pliriseasci biblioteca si biroul de Iucru pentru izarea pe teren a unui larg program de occidenta- are a {irii noastre. iene 0 stipt- Aceasta tinde si fie siptiména athitecturii pe care ne straduim si 0 organiztin, val precizari_privind ‘ofesiunea de arhitect Faria intra in istoria arhitecturii, din a cirei oricit de ugoari cercetare s'ar putea lesne vedea rolul pe care Pau jucat arhitectii in decursul yeacurilor, statornicind mirefe opere de arti, este stabilit in prezent ci arhitectul nu exerciti 0 profesie cu caracter comercial, ci intocmai me- Ini, avocatului, ete. exercitii o profesie liberi, ibuita prin onorariul pe care clienfi il acorda serviciile prestate. Spre deosebire de celalalte profesiuni libere hitectul depinde si suport in mare masu enja clientului, coneretizind in opera sa de ti prin o judicioast alegere a materialelor gio monic a volumelor in spafiu, gradul de cultura Ashitectura 4 inflorit 1a popoarele eu o cul- aleasi, in epocile cind oamenii erau cil de idei bine definite, fie ele politice, fre a gradului de civilizatic si sensibilitate iu poporului respectiv, monumentul. fi trebue stabilitate si con- din chiar momentul in care incepe fi si pind in momentul in care se termina, mai presus de orice discufie. La noi va trebui em cforturi din cele mai grele si si folo- nenumérate mijloace pentru a ajunge la un ‘ridicat nivel cultural, astfel inedt opera ar- hitecturala romaneascé si poarte nota specificului nostru. national. Pentru a creia astizi un curent sinitos care si determine cunoasterea marelui rol pe care il joaci arhitectura in progresul poporului nostra, arhitectii in primul rind, trebue si infeleagi ci nu pot, ci nu trebue si inceteze de a riméine arbitrii demni in toate chestiunile technice si ar- tistice necesare erijarii arhitecturale, care nu este cu puting’ fra contributia lor directa si atoate- hotaritoare. Arhitectului, care indeplineste 0 functiune o- ficial, ii este interzis si coboare profesiunea sa aservind-o considerajiunilor cari nu an nimic comun cu demnitatea unui adevirat arhitect. Onestitatea in gandire si actiune, cata si fie lo- inca oricirui arhitect constient de rolul sau. Lipsit, de aceasti onestitate, arhitectul nu poate cere celor cari au nevoe de serviciile sale, si vadi in el un mandatar al arhitecfilor. Apirat de Legea Corpului Arhitecfilor, care fi. garanteazi exclusivitatea profesiunei, arbitectul trebuie si caute a cistiga inerederea clientilor. Recunose ci aceasti atitudine de inalta con- stiinta profesional cere — mai ales astizi — 0 hotirire gi un spirit de renuntare la maruntele imterese personale, care se ridica pind la inalfi- mile unui adevirat eroism. Ei bine, de acest 14 eroism avem astizi nevoie mai mult ca oricand, pentru a pistra intreag’, autoritatea de care sau bucurat mari nostri inaintasi si mai ales pentru a 0 ridica la rangul de apanagiu al arhitectilor, Cei cari cred ci se pot da pe firul vremii, cileind in picioare comandamentele de eticd pro- fesionala, firi a-si pigubi lor si corpului céruia aparfin, se inseala. Astizi cind nu este prea tar- vit si mai ales cind avem in sprijinul nostra 0 lege care ingriideste exercitarea profesiunei de ar- hitect in scopul propisirii arhitecturii, arhitectii trebue si se convingi ci numai prin incadrarea lor in corp, pot contribui — in afar de valoar operelor lor personale — la ridicarea profesiune’ de athitect pe culmile la care are dreptul sa aspire. Cei cari urmirese numai interesul tor perso- nal, ignorind interesul unei intregi categorii de profesionisti, ca gi cei cari isi fae din profesiune un mifloc de imbogitire, fir a respecta 0 anumiti cuviingi profesionala, trebuie — alituri de cei pufin sau deloc legafi de aceasti fart cari vor sa introduc inovatii striine de sufletul nostra Si fie identificati de Corpul athitectilor si indepartati din calea arhitectilor dornici si-si exer- cite profesiunea in cadrul eticei profesionale, pu- nnd astfella adapost colectivitatea de riscurile 1a care se expune prin folosirea unor oameni straini de arhiteofii cei adevarati, athitect gh. negoesen Cetaten Orheislut ‘iluminatul monumentelor si gradinilor publice Posediim un dar nettigtduit: adoptim cu usuringit finovatiile striinttatii, Dact putem observa cu mfindrie ch nu exist’ un ‘uropa al cirui aspect si se schimbe atita repeziciune ca Bucurestii, aceasta se dato- te in primul rand faptului cd am trebuit intean rte scurt sii transformim vechea capital tro metropolit modern a unei mari fri, iar in al ilea rind, ci am aplicat toate procedecle survenite re timp, la valorificarea frumusetilor ei Din nenorocire, sistemal de centralizare existent noi a ficut ca provincia si inainteze cu un ritm i lent. Problemele de estetict public sunt Risate motive multiple pe planul al doilea, ei dezvoltiri armonicea intregei fri, Inertia trebuie itut’ cu hot%rare per punctele d fie : dite si si devie prin istic’, si deci si comercial pe e nationale Jn rindurile ce urmeaz vom insista asupra unui floc rispindit in striinitate si care a inceput si se la noi, pentra a scoate in relief in timpul ti, prin efecte de Inmina, irumusetile cltidirilor gi parcurilor sau gridinilor Insemmitatea iluminirii fatadelor si monumentelor Ssubliniat-o intro Iucrare anterioari. !) Am accen Ia dispozitie apl le a douk mari procedee: duminatul prin incan- yf $f iluminatul prin luminescenfa. jaminatul prin luminescent este re umplute eu gaze dup’ principiil in dauna atractie e de energ! feu acea ocarie ci ne st: lizat de tu- ini Georges p. Mirculocn, Principiite iluminatului rational Romineasci 1933, 15 iluminatul in serviciul urbanismului cer ee eo Claude si asezate dealungul clidirilor: Sistemul acesta, care privit sub unghiul economiei se prezinti relativ costisitor, nu a fost utilizat la noi, In schimb iluminatul prin incandescent a gisit in acest domeniu o intrebuintare larg’. facteristice ale Serbatile jubiliare din Londra; catedrala Westminster iluminata, (J. of G. L) Ceeace engl ‘i denumese cu drept cuvént flood- “iting consti in inundarea unor suprafete anume ionate, cu un flux, cu un torent de lumini, menit 16 st infrumuseteze aspectul nocturn al edificiilor, mo- numentelor sau griidinilor. Funefiune direct de gradul de emotivitate este- tick a techni tist, alegerea si ordnduirea corpurilor de iluminat constitue cheziisia capital in succesul asteptat, J: Chappat. Pare ituminat Puterea mijlocie a reflectoarelor si proectoarelor varia7 intre 500-100-1500 W. Un numar mai mare de focare Iuminoase mici, distantate convenabil, dau © iluminare cu un coeficient de uniformitate, eu o omogenitate mai mare decat un num&r restrins de proectoare satt baterii de reflectoare. Reflectoarele trebuesc disimtlate astfel incAt ochiul spectatorului si nu fie lovit de nici o raz directi, orbirea produsi in aceste cazuri fiind diunfitoare din cauza puternicelor intensititi luminoase in joc. Deasemeni trebuese evitate locurile accesibile publi- cului in cazul unor eventuale aglomeratiuni. Fixate prea jos, reflectoarele pot modifica complet inf rea obignuiti a monumentelor. Desigur ci materialul pe re constructorii de corpuri de iluminat il ofr’, este bogat si variat. Cu toate acestea este insuficient in elaborarea unui plan de iluminat. Cum nu se pot da regule generale, ri- , in cadrul eirora orice problemi si fie rezolvati automat, factorul de apreciere personal, bazat pe bunul simt si gustul frumosului mai mult saw mai putin desvoltat al specialistului, dobindeste o insemnitate deosebitt. Ar fi absurd, de pildi si avem pretentiunea de a deslega more geometrico, un proect pentru iluminatul gridini, unde ambianta decorativa in strinst leg’ituri cu horticultura, d& nastere unor probleme cu totul deosebite de cele clasice Coloritul este un auxiliar de valoare care manuit cut pricepere li intotdeauna rezultate excelente. Fas- cicolele de lumina trecute prin ecrane de sticli cari selectionearii radiatiunile emise, intregese fericit efee- tele ce se pot obtine Este bineinteles ci indicatiuni pot fi culese din reviste de specialitate 9), din ucriri executate, practica trecutulu find astiel o calzuz’ pretioas’. Dar pentruc nu existi: dow probleme identice, nu exist nici dow’ sohutiuni identice, aga ct numai analizarea fiectrui caz particular poate conduce Ia atingerea rezultatelor optime, Inceputul plin de promisiuni, ficut la Bucuresti Ja Atenen, Cereul Militar si Parcul Carol, credem ci va fi imitat si generalizat Cu putin buntivoingi, vom izbuti ca_printrun miraj de umbre si lumini si revitalizim fizionomia montmentelor noastre publice, insuflandu-le si in timpul noptii puterea de atractie din timpul zilei ing. gh. b. m&rouleseu 1), Hluminating Engineer, The journal of good lighting, London ius, La revue de Véclairage, Pats, ropus de comitetul de Cu ocazi delegatiei ce mi sa dat de citre So- jetatea Architectilor Romani, am putut remarca ur- nitoarele puncte defectuoase de primul ordin si anume: 1. — Conceptia generala a formei orasului, zis

    Você também pode gostar