EXECUTAREA LUCRARILOR DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIONAL SPECIFIC FONDULUI APELOR Generalitati, definitie, obiect, scop Apele reprezinta o surs naturala regenerabil8, vulnerabild si limitata, element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitai productive, sursi de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilibrului ecologic. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si apdrat ca atare. Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoasterea, protectia, punerea in valoare si utilizarea durabilé a resurselor de apa sunt acfiuni de interes general ‘Sistemul informational specific fondului apelor este un complex de operarit tehnice, economice si Juridice execurate pentru evidenta si inventarierea sistematied din punct de vedere cantitatty si calitatty a apelor, a lucrérilor de st&pdnire a lor, de folosire si de ameliorare a calitait lor, pe bazine hidrografice. Sistemul informational specific fondului apelor din Romania este un subsistem de evidensa si inventariere sistematicd a bunurilor imobile din domeniul apelor, sub aspect tehnic, al caracteristicilor de amplasament (localizare), sub astect economic gi de mediu, cu respectarea normelor tehntice elaborate de Agentia National de Cadastru si Publicitate Imobiliard si a datelor de baz din cadastrul general, privind suprafata, categoria de folosin(2 si proprietarul bunului. Pentru realizarea sistemului informational al apelor se execute Iuerdri geodezice, topografice, fotogrametrice, cartografice i altele, pentru satisfacerea necesitasilor proprii, specifice domeniului apelor. Sistemul informational al fondului apelor este definit ca: actiunea organizata de inventariere si centralizare a datelor privind resursele de apa, folosirea si protectia apelor, necesare activititii curente de reglementare a folosinjelor de apa (alimentiri cu apa, evacuari de ape uzate sau in exces, lucrdri de amengjare sau de aparare impotriva inundatiilor, alte Iuerari care sunt in legaturé cu apele), dar si de valorificare a potentialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape, mecanic si de transport al reziduurilor), in vederea gospodaririi complexe, eficiente si rationale a corpurilor de apa, a resurselor de apa de suprafayt si subterane ale fii. Aceasta activitate se desfisoar& pe bazine hidrografice si se centralizeazA la nivel nafional. Obiectele care se inventariazA sunt corpurile de ap delimitate pe baza tipologiei sia starii acestora. Modul de organizare, pastrare si gestionare a Fondului National de date de gospodiirire a apelor, precum si evidenfa apelor ce aparfin domeniului public, incluse in sistemal informational al fondtului apelor din Romania, cu exceptia apelor geotermale, se stabilesc de c&tre Ministerul Mediulni si Pidurilor - Administratia Nafionala "Apele Roméne" impreuni cu structurile sale teritoriale, care vor asigura permanent reactualizarea si inerea la zi a Fondului National de date de gospodirire a apelor. Informafiile care constituie Fondul National de date de gospodarire a apelor sunt furnizate de unititi de specialitate autorizate si de institutii autonome. Sunt furnizate informapi privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de ap, integrate in refeaua national de observafii pentru gospodatrirea apelor. Aceste informafii se pastreazi timp de cinci ani si se transmit lunar Ja Administrajia Nationala "Apele Romine". Folosirea informafiilor confinute in sistemul informational al apelor in scopuri comerciale este permis numai contra cost, in condifile legi, in baza proceduri stabilite de Ministerul Mediului si PAdurilor. Obiectul acestui sistem de evidenta specific domeniului de activitate al fondului apelor ‘il constituie: + apele de suprafata (suprafefele ocupate de oglinda apei, suprafefele ocupate periodic de ape, ostroavele); + lucratile de protectic, de stipénire si de folosinga a apelor; + apele subterane; + cadrul natural al apelor. {in cadrul Iucrarilor acestui sistem informational de specialitate se culeg si se sistematizeazi date ‘geografice, hidrologice si de economie a apelor situate pe tot teritoriul farii Scopul sistemului informational specific fortdului apelor este procurarea de date pentru: + intocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice; + folosirea complexa a apelor si valorificarea potengialului acestora; + cunoasterea calitifi apelor, a modului de folosire si protectie a lor, * proiectarea si executia constructor hidrotehnice, a lucrarilor de imbundtiiri funciare sia celor de gospoditrire a apelor de suprafata si subterane,Cadrul legislativ in domeniul fondului apelor este reglementat de legi si acte normative specifice: - Legea apelor nr. 107/196, modificata si completata prin Legea nr. 310/2004, care transpune in legislatia romanease& Directiva Cadru in domeniul Apei - 2000/60EC; = Ordinul ne. 1276 din 14/12/2005 al ministrului mediului si gospodiririi apelor privind aprobarea “Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului apelor din Romania”, publicat in Monitorul Oficial, Partea Inr. 1180 din 28/12/2005; + Hotérdrea de Guvern nr. 408/2004 privind organizarea si fimcfionarea Ministerului Mediului si Gospodatirii Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare; - Hotdrérea de Guvern nt. 981/1998 privind infiintarea Companiei Nationale “Apele Romane” SA; = Ordonanja de Urgenja nr. 107/2002 aprobata prin Legea nr. 404/2003 prin care s-a infiinjat Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), aflat sub-autoritatea Administratiei Nationale “Apele Romane” ca unitate componenta a acesteia. - Ordonanja de Urgensa a Guvernului Roméniei nr. 3 din 5 februarie 2010, pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996, Directiile Apelor devin Administratii Bazinale de Apa (ABA). Struetu titusionale in domeniul apelor Apele Roméne - Administratie Nasional a fost inflinjata in anul 2002 prin HG nr. 107 este Autoritatea Nationalé care are drept scop aplicarea strategiei in domeniul gospodaririi apelor si valorificdrii apelor, precum si gestionarea refelei nationale de masuratori hidrologice, hidrogeologice si de calitate a resurselor de api ce apartin domeniului public. ANAR are statut de regie autonoma de interes public najional, este persoana juridic& romana, se afl4 sub autoritatea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, functioneazi pe bazi de gestiune economics si autonomie financiar& si isi desffsoara activitatea pe baza reglementarilor in vigoare Administragia Nasionalé Apele Romane - are in structura sa Administrafii Bazinale de Apa (ABA) - institujii bazinale de interes public national, cu personalitate juridied, in calitate autorititi Contractante. Actuala structura a fost generata de reorganizarea Direefiilor de Ape, organizate pe bazine si grupuri de bazine hidrografice. In structura ANAR se afld si Institutul Nafional de Hidrologie si de Gospodirire a Apelor, Exploatarea Complex Stanca Costesti precum si alte unitafi din subordine. ANAR aplicd strategia si politica nationalé domeniul gospodaririi cantitative si calitative a resurselor de apa, scop in care acfioneazi pentru cunoasterea resurselor de api, conservarea, folosirea rafional& si protectia resurselor de apa impotriva epuizarii si degradarii, in vederea asiguririi unei dezvoltari durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstructia ecologicA a cursurilor de api, asigurarea supravegherii hidrologice si hidrogeologice, implementarea prevederilor legislafiei armonizati cu Directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi durabile a resuselor de ap& si conservarea ecosistemelor acvatice sia zonelor umede. Pentru realizarea scopului, coordoneazA si rispunde de modul de folosire a resurselor de apa de suprafafa gi subterane pe ansamblul teritoriului tarii si de exploatarea lucririlor de gospodirire a apelor si colaboreazd cu tofi definatoriialtor Iucrdri construite pe ape sau in legaturd cu apele. Infrastructura Sistemului Nasional de Gospodarire a Apelor data in administrarea Administrajiei ‘Nationale Apele Romane este formata din: * apele de suprafaté din domeniul public, asa cum sunt definite in Legea Apelor nr. 107/1996, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele lacurilor, cu bogatiile lor naturale si potenfialul energetic valorificabil, apele subterane, faleza si plaja marii barajele; lacurile de acumulare permanente si nepermanente; prizele de apa, stayile de tratare;* 2 digurile de ap&rare impotriva inundatiilor, lucratile de regularizare a albiilor; cantoanele hidrotehnice si alte construcfii asimilate; stati si instalati ale rejelei de supraveghere a calitiii resurselor de apa; canalele statilor de pompare si conductele pentru derivare de debite; stapit si instalafii ale refelei nationale de observajii $i masurétori hidrologice si hidrogeologice, precum si ale refelei de observatii si masurdtori meteorologice’specifice gospodaririi apelor; ooo oees+ _ alte construcfii si luerdri hidrotehnice, bunuri aflate in proprietatea public& a statului, + ng + + ° + ° + Autoritifile bazinale care rispund de activitatea sistemului informational al fondului apelor istratia National Apele Romane are in administrare: 78.905 km cursuri de ap&; 295,6 mii a suprafsté de teren cu ape; 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde me, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanent; 7100 kam diguri pentru apararea localitiilor si terenurilor agricole; (6600 km regularizari de réuri si 1320 km apsrari si consolidiri de maluri; 157 canale de adueiune cu o lungime de 1100 kan; 59 staji de pornpare a apei cu um debit instalat de 237 meis; 49 prize de aps si noduri hidrotehice cu un debit otal instalat de 249 m/s; 178 alte luerdci bidrotehnice; 122 lacuri naturale Nr. | Administratii Bazinale de Apa | Cod Bazinele sau spatiul hidrografic | crt. |_ale A.N. "Apele Romane" _| cadastral administrat 1.___| bh Tisa_superioara | SOMES TES T__| buh. Somes - Crasna 2 | CRISURI HH. [ b.h.Criguri 3_| MURES. ‘bh. Mure buh Bega-Timig.- Carag 4 | BANAT bbsh.Nera-Cerna spatiul Nera-Cerna baJiv s | su spatiul Cerna-Tiu-Olt bah. Olt es ioee XIVic. | spafiul Ole Vedea IX. | bh. Vedea 7 | ARGES-VEDEA X. | bh. Arge; XIV/d | spaiul Vedes-Arge | XL___| bh talomita | 8 | BUZAU-IALOMITA Xia. | s.b.h. Buziu XIVie | spatiul Arges-Siret Xil/b. | b-h. Siret (exclusivsbh.Buziu+ Balad) | St | SURET XIVi._| spafiul Siret-Galati Xilic. | s.b.h. Barlad | 10 | PRUT XM. —| bh. Prut XIV/g_| spatial Galaji - Prat XIV/h | spatiul Dobrogea 1 | DOBROGEA LITORAL SSE na Taaral Etapele de realizare a sistemului informational specific fondului apelor sunt urmatoarele: ) inventarierea cadastrald primara; evidenta cadastrala; realizarea sistemului de reférint& cadastral si intocmirea hartilor cadastrale: prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale specifice;, Sey Inventarierea cadastral primar Consta in cercetarea la fata locului si inscrierea in fige speciale a tuturor datelor si lucrarilor legate de ape, execut tate pe bazine hidrografice, urmarind drept obiective: + condifile naturale (cadrul natural); Iucrérile de stapénire a apelor; ile de folosinta a apelor; pentru protectia calitatii apelor.{in cadrul acestor ramuri ale evidenjei legate de ape se inventariaz& datele specifice, a. Evidenta conditiilor naturale Se referd la cursurile de apd, lacuri, balti, helesteie, litoralul Marii Negre din urmitoarele puncte de vedere: + degradarea albiilor si terenurilor invecinate: | — = surpari de maluri; depuneri; eroziuni; ‘inundatiis schimbari de albii, ete.; + sursele apelor subterane: * nivele; * debite; = calitatea apei; + exploatile balastiere din albile réurilor. b. Evidenta lucrdrilor de stipSnire a apelor Se referd la urmatoarele elemente: + datele asupra instalatiilor hidrometrice: + amplasament; * _perioada cand s-au efectuat observatiile; lucratrile hidrotehnice de protectie si regularizare a albiilor: = diguris = baraje; * aparari de maluri; + lucrarile de desecare si drenare: = canale; = statii de pompare; = drenuri; lucratile de consolidare a malurilor: = ziduri de sprijin; * terastri. videnta lucririlor pentru folosinta apelor Se refera la urmatoarele aspecte: instalatiile si constructile executate pentru folosirea apelor: * valorificarea potentialului energetic; = alimentarea cu apa; = irigatii; = navigate 4. Evidenta lucririlor de protectie a calitétii apelor Cuprinde procurarea datelor referitoare la: + emisarii si debuseele canalizarilor pentru ape menajere si industriale; instalatiile de epurare a apelor uzate, Pentru toate luerarile care se efectueaza in cele patru ramuri prezentate se intocmese fige de inventariere primara, care cuprind datele tehnice principale gi o schiff la scara a imobilului care face obiectul sistemului informational specific fondului Fiecare fis primeste un numar de ordine, dat de la varsatea apei spre izvoare, care serveste la identificarea si localizarea ei. Codificarea cursurilor de apa s-a realizat prin conventie, in cadrul bazinelor hidrografice, pe hartile cadastrale primare. A fost adoptat pentru intreg teritoriul garii un sistem de clasificare a cursurilor de apa pe 15 bazine hidrografice de ordinul I, aferente principalilor colectori, care au fost regrupate ulterior in 11 directié bazinale: Somes-Tisa, Crisuri, Mures, Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Ialomi Siret, Prut, Dobrogea-Litoral. Pentru fiecare din acesti 11 colectori s-au Iuat in considerare afluentii directi, apoi afluenpii acestora si asa mai departe, ajungénd astfel la gase ordine de confluenfé. Conditia de codificare a fost ca réul sé aibi o lungime mai mare sau egela cu 5 km si in acelasi timp suprafafa bazinului hidrografic si fie de cel putin 10 km 4Figele de inventariere se completeaza in dows etape: I - recunoasterea réului si a teritoriului care face obiectul inventarierii, cfind se localizeazii toate obiectele cadastrale pe care le vor confine figele; II completarea pe teren a figelor cu date si informatii; Pentru obfinerea pozitiei planimetrice, a dimensiunilor, a cAderilor si a debitelor se fac masuratorile topografice necesare. Cu aceasta ocazie se intocmese si schifele care se impun. Figele se intocmesc de catre districtele hidrotehnice pentru fiecare bazin, iar pe judet sunt centralizate de Serviciul de Gospodarire a Apelor. Lucrarile de importanté nationalé sunt inventariate de cAtre Administratia Nationalé “Apele Romiéne” si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. 2) Evidenta cadastral Este operatia de inregistrare si tinere la zi a inventarierii cadastrale primare gi a modificarilor ce intervin. Aceste schimbari se trec in fise cadastrale noi, numite fise de evidenfa, care impreund cu cele intocmite la evidenfa primard reprezinta evidenfa cadastrali. Completirile se fac anual sau, ori de céte ori este neceser. ‘Numarul de ordine si codul sunt aceleasi pentru cele dou tipuri de fige, iar datele confinute.cuprind doua grupe: * © grupa care precizeaza pozitia administrativa, hidrografica, felul obiectului, detinatorul, etc.; + alta grupé care confine caracteristicile tehnice principale ale obiectelor de inventariat. Fise de inventariere — exemple: A. Fisa de inventariere pentru intocmirea evidentei primare a instalatiilor hidrometrice Date generale pe care le contine: + pozitia administrativa a zonei inundate (judeful, comuna, satul); + pozitia hidrografica a zonei inundate (bazinul hidrografic, raul, afluentul, districtul, kilometrul, malul); + schita la scara 1:5000 a sectorului cu amplasamentul instalatiei hidrometrice cu cdteva puncte de reper, distanta pand Ia ele, precum si directia nor + schija cu sectiunea verticala transversala prin albie, la scara 1:100, in dreptul instalatiei hidrometrice; + posesorul instalatiei, felul acesteia (mird, limnigraf [mecanism cu ceas si ac cu tambur), medimaremetra, etc.) Date tehnice: + descrierea instalatiei hidrometrice cu aparatura si dispozitivele sale; + anul si luna infiingari instalagiei; + perioada pentru care exista inregistrar, felul lor (zilnice, stptaménale, + schimbarile intervenite la instalafii (reperul zero, amplasament); + natura geologica a albiei, stabilitatea in timp; + numele operatoruiui, ete. B, Fisa de inventariere pentru evidenta degradéirii albiei si a terenurilor vecine Date generale pe care le confine: + pozifia administrativa si hidrografic& a zonei de albie degradata sau a terenului inundabil; + schija la scara 1:5000 a sectorului care intereseaza pe care se precizeaza: + denumirea locala a zoneis intreruperi, etc); + pozitia 2onei descrise in fist; + dornele kilometrice; + localitatea cea mai apropiata; constructile izolate existente in zona; coturile réului yi distanfele necesare pentru recunoastere; locul degradat si lungimea degradarii; felul degradari: eroziune de mal, torent, ravend, alunecare, schimbare de albie, impotmolire, ete.; cauzele care au dus Ja degradare: despaduriri, asolamente nerafionale, aratul dupa linia de cea mai mare pant, cutremure, nivelul ridicat al apelor freatice, ploi torenfiale de lunga durata). Date caractetistice: + evolutia degradarii: malul, viteza, panta, adncimea, natura materialului adus:+ dimensiunea si amploarea degrada, : + felul vegetatiei sau culturii inainte si dupa degradare, daca terenul mai este folosit sau se trece la categoria neproductiv; + vechimea in ani a degradarii sau a inundafiilor (incipienta, evolutiva, stafionard, avansata); * _consecinge imediate sau ulterioare (intreruperea circulatiei, miesorarea productiei agricole). La rubrica observatii se fac aprecieri asupra urgentei masurilor de consolidare sau de rectificare a albiilor fn zonele expuse degradarii, C. Fise pentru folosinta apelor Se intocmese fige de inventariere si evidenfa pentru urmatoarele grupe de folosinte: + uzine hidroelectrice si microhidrocentrale electrice; + folosinge hidrometrice: mori, joagire, gatere; + alimentari cu ap& potabila a localitiilor; + alimentari cu apa industriala; + irigatii, navigatie, plutarit, poduri plutitoare; + piscicultura si amenajari piscicole; * ape medicale (izvoare termale i minerale), ape de agrement, etc. 3) Realizarea sistemului cadastral de refering si intocmirea harfilor cadastrale Sistemul cadastral de referinga serveste la localizarea pe teren si pe planul cadastral @ tuturor clementelor care fac objectul sistemului informational specific fondului apelor. Const intr-un ax de Kilometrare-nivelment, ales in Iungul apelor si materializat pe teren prin borne, Coordonatele punctelor borate se determina prin drumuiri. Sistemul se executt in timpul inventerierii cadastrale primare si serveste ulterior la operafia de bornare si kilometrare a apelor. Se proiecteazA pe hirti cadastrale la scarile 1:20000 ~ 1:25000 sau mai mici si se definitiveazk dupa recunoasterea terenului, astfel incat punctele lui s& fie amplasate in teren stabil, in afara zonei di , pentru a se asigura conservarea lor. Axul de kilometrare-nivelment se alege pe cat posibil paralel cu albia major a apei, urmareste in general coturile mari ale apei si le poate taia pe cele mici. Departarea fafa de mal a punctelor traseului este in funcfie de marimea cursului de apd, de lasimea luncilor inundabile, ajumgand in unele cazuri pana la sute de metri. In zonele de munte, axul este practic situat pe malul apei. Pentru apele curgaitoare, axul se traseaz pe unul din maturi pe braful principal in cazul ramificatiilor, iar pentru apele stétitoare, axul urmareste conturul malului, avand un punct ales ca origine si kilometrarea fcdndu-se in sens topogratic. ‘Raul principal are axul de kilometrare principal, de Ia care pornesc axele de kilometrare pentru afluenfi, Punetele care se borneazi pe ax sunt: + punctele care marcheaza kilometrii; + punctele intermediare de fréngere, ca urmare a configuratiei terenuluis + punctele care marcheazé originile axelor afluentilor; * punctele care marcheazai Iucrétrile de arta: poduri, baraje, ete, Drumuirea prin care se determina punctele axului poate avea punctele amplasate pe ambele maluri ale rdului, pentru a evita obstacolele si acoperirile si trebuie s& fie sprijinits pe puncte ale refelei de stat. Cotele punctelor axului de kilometrare-nivelment se determina prin drumuiri de nivelment geometric legate de rejeaua de stat, Fafa de punctele axului se raporteazé toate elementele inventariate si se localizeaza figele cadastrale de inventariere si evidenta. Axul foloseste ca sistem de referinjé pentru ridicarea albiei raului si pentru delimitarea zonelor inundabile. Numarul bomelor amplasate de-a Iungul principalelor cursuri de apa, care au fost iiglobate in refeaua de nivelment de precizie a farii este de circa 20000 (borne CSA). Harjile cadastrale se intocmesc dupa executarea sistemului de referinfl cadastral si cuprind lucrarile topohidrografice ale albiilor majore ale réurilor, suprafejele inundabile, punctsle axului de kilometrare- nivelment, limitele unitisilor administrativ-teritoriale, c&ile de comunicatie principale, ete... Se pot utiliza intr-o prima etapa harjile cadastrale la scara 1:25000 sau 1:20000 care se reambuleaza, urmand s&, fie intocmite planuri cadastrale 1a seérile 1:10000 sau 1:5000, in funcfie de natura terenului: Datele de sintezd folosese harji cadastrale Ia scari medii: 1:50000 ~ 1:100000. Materialele cartografice realizate pot servi la proiectarea lucratilor hidrotehnice gi la amenajarea bazinelor hidrografice. Delimitarea unui bazin hidrografic se realizeaz& dupa linia de creastd, iar pozitionarea acesteia se face folosind tot axul de kilometrare- nivelment, 64) Prelucrarea si sistematizarea datelor cadastrale Prelucrarile urmaresc intocmirea de sinteze anuale privind apele pe bazine hidrografice, folosind datele cuprinse in fisele intocmite la fazele precedente. Aceste date cuprind elemente care precizeazi denumirea, lungimea, altitudinea in amonte si aval, panta medie, coeficientul de sinuozitate — ale raului, suprafaja bazinului, a fondului forestier din bazin, a lacurilor naturale, etc., precum si elemente tehnice legate de lucrarile si instalagiile de protectie, de folosingé si de amenajare a lor. Fiecare curs de api poste fi identificat rapid datorita sistemului de codificare a retelei hidrografice din Romania, Cele 11 directii bazinale ale AN. "Apele Romane" sunt formate din 15 bazine hidrografice de ordinul I, care pot cuprinde sase ordine de confluenja (de la 1 la 6), Figura 1 Directii bazinale in Romania Somes-Tisa Cigar, Mares, Banat, Js, OR, Argsr-Vede, Talomi-Buau, Sire Prot, Dobrogs: Lira Se poate exemplifica astfl: * Siret ‘XIl-1, arata c& Siretul este al XIl-lea bazin de ordinul 1; = *Bistrija _XIL-1.53, este al 53-lea afluent al Siretului; ‘Dora XIE-1.53.16, este al 16-lea afluent al Bistrtei; + Tesna XII-1.53.16., este al 5-lea afluent al réului Dorna; + Banca XIL-1.53.16.5.4, este al 4-lea afluent al pardului Tesna; + Cogna XIL-1.53.16.5.4.1, este primul afluent al pardului Bancu. Aceastd codificare permite clasarea datelor cadastrale referitoare la ape in figiére, care aledtuiesc baza de date a fondului apelor din tara noastrd. Fisierele contin date care pot fi actualizate, regisite si exploatate automat si prin prelucrarea acestota fac posibilé intocmiree rapid® a sintezelor. Primul atlas al cadastrului apelor din Roménia, are un pronuntat caracter stiintific si a fost intocmit in perioada 1962 ~ 1964, pe baza codificdrii $i a datelor morfohidrografice, care au cuprins un numar de 4295 ‘cursuri de apa, reprezentnd o refea hidrograficd in Iungime de 66.029 km. Atlasului apelor - edifia a U-a - a fost elaborat in perioada 1986 — 1990 de ciitre o echipa multidisciplinara de specialisti din mai multe institutii de cercetare centrale si teritoriale. AceastA editie se compune din doua volume: = volumul 1, confine partea scriptica format din date morfohidrologice pe bazine hidrografice, caracteriziri, grafice, analize si sinteze pe unitifi hidrografice mari si un index alfabetic al cursurilor de ape cu trimiteri la codul lor si la foaia de hart; = volumul 2, confine 130 de planse ale harjilor hidrografice a scara 1:100000, cuprinzind date morfologice, topografice si hidrografice privitoare Ia circa $000 cursuri de api, circa 10000 bazine hidrografice intro reqea in lungime de aproximativ 67 000 km. Necesitatea inventarierii, evidentei si finerii Ia zi a datelor referitoare la reteaua hidrografica si la resursele de apa care apartin domeniului public, precum si a lucrarilor construite pe ape sau care au legaturd cu apele, a condus, in baza Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr.7/1996 si a Legii apelor nr.107/1996, tJa claborarea “Metodologiet de organizare, pastrare si gestionare a cadastrului apelor” aprobats prin Ordinul nr. 399/1997 si imbunatayité si completata prin Ordinul nr. 1276/2005, A fost aprobat prin acelasi ordin din 1997 si “Arlasul cadastrului apelor, partea I (texte) si partea a Il-a (hérti)”, editat de IGECOT in anul 1992. Utilizarea informatiilor cuprinse atat in fondul najional de date privind gospoddrirea apelor, cit si a celor jute in sistemul informational specific fondului apelor, este permis’, contra cost, deopotriva, persoanelor fizice si juridice, in baza unei proceduri, care vizeazi, potrivit aprobarii date prin Ordinul ministrului nr.281/1997, mecacanismul de acces la informatiile de gospodarire a apelor. Organizarea sistemului informational al apelor Autoritatea publica centrali din domeniul apelor stabileste metodologia de organizare si evident a activitatii cadastrale in domeniul apelor adaptand-o cerintelor organizatorice la nivel de far, asigura legatura cu Cadastrul General si celelalte institutii centrale astfel incat prin normative si creeze posibilitatea aplic&rii Legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, in activitatea de gospodatire a apelor. ANAR urmareste din punct de vedere metodologic actualizarea informatiilor de gospodarirea apelor incluse in baza de date de cadastrul apelor, avizeaza confinutul sintezelor cadastrale, deci si datele existente la nivel bazinal. Centralizeaza la nivel national informatiile de gospodarirea apelor incluse in Cadastrul apelor. Auutoritagile bazinale urmaresc inventarierea si verificarea tuturor obiectivelor care folosesc apa sau au legaturd cu apele repartizate in urmatoarele grupe de categorii cadastrale: a) lucrati, constructii si instalatii care asiguré gospodarirea complex a apelot, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere; ») lucrari de folosire a apelor cu constructile si instalatiile aferente, respectiv lucrari, construct si instalatii pentru protectia calitafii apelor sau care influenteaza calitatea apelor; ©) constructii de aparare impotriva actiunii distructive a apei; d) traversari de cursuri de apa cu lucrérile aferente; ¢) amenajiri si instalajii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apf, lacurilor de acumulare si ale farmului mariis £) lucrari de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime; ) lucrari si instalatii pentru urmarirea parametrilor hidrologici sau urmarirea automat a calitatii apei (monitorizare); 1) cadru natural; i) alte constructi si lucrari hidrotehnice. Autoritatea bazinalé responsabila cu activitatea din cadrul sistemului informational al fondului apelor urmareste prin servicille tehnice de specialitate obligativitatea finerii la 2i precum si reactualizarea informatiilor din banca de date specifica, existente la nivel bazinal, respectarea unei metodologii si structuri unice in realizarea acestei baze de date, a aplicarii in mod uniform a metodologiilor de specialitate. Unitatea teritoriala de gospodarirea apelor intocmeste “dasare obiectiv", efectueazd controale la obiectivele existente $i actualizeaza baza de date. Culegerea datelor primare se efectueazii periodic (anual sau de mai multe ori pe an) in functie de prioritati si de importanta obiectului. Evidenta primard se realizeazd la nivel de formatie. Seful de formatie sau agenfii hidrotehnici desemnaji de acesta, vor verifica si urmari toate cursurile de apa din administrare, respectiv toate obiectivele cadastrale care au legatura cu acestea, astfel incat s4 cunoascf, in orice moment, toate modificdrile survenite Pe baza observatiilor se intocmesc procese verbale de constatare care se inainteaz& unitatii teritoriale de gospodatire a apelor. Continutul bazei de date a sistemulwi formational al fondului apelor Baza de date a fondului apelor este constituita din fisiere structurate pe categorii cadastrale si tipuri de informafii, Structura fisierelor pe categorii cadastrale este unica si trebuie respectata de catre tofi cei ce au competente in gestionarea bazei de date a sistemului informational al apelor. Metodologia de incarcare si gestionare automata a datelor este unici si obligatorie pentru tofi utilizatorii bazei de date a cadastrului apelor. Activitatea de sistemului informational al apelor presupune cunoasterea permanenta a: 4) resurselor de apa (de suprafafé si subterane) - cantitativ, calitativ; ) gradului de intrefinere si protectie a cursurilor de apa; ©) gradului de afectare a cursurilor de apa in urma unor fenomene naturale periculoase;4) necesarului de apa pentru satisfacerea cerinfelor si asiguré interfafa cu utilizatorilor de apa (emite autorizatii pentru folosirea apelor, emite alocafii in cazuri de restricii, incheie contracte cu utilizatorii de apa, etc); ©) patrimoniul directiilor de ape. Informatia cadastral se clasific& astfel: 8) informatie primar& de baza (se refer la un obiect cadastral) - informatie care se pistreaz si se actualizeaz& atat timp cat existé obiectul cadastral (activ sau in conservare); ») informatie prelucrata (sinteze specifice domeniului apelor). Lista sintezelor si atlaselor specifice domeniului apelor J), "Atlasul refelei hidrografice codificate din Romania si evidenta apelor ce aparfin domeniului public", elaborat in doud parti si anume: artea 1-a, text: "Date morfohidrografice si de bazd asupra refelei hidrografice codificate, al apelor subterane $i evidenja apelor ce apartin domeniului public"; partea 2-a, harji: "Atlasul hidrografic al Roméniei", cu evidenta apelor ce aparjin domeniului public; 2), "Atlasul resurselor de apa de suprafata si subterane din Romania’, elaborat in doua parti si anume: partea 1-2, text: "Date privind activitatea hidrometricd, hidrologicé si evaporimetrica pe cursuri de apé, Jacuri naturale si de acumulare si date hidrologice privind resursele de apa de suprafata si subterane"; partea 2-a, harti: "Atlasul resurselor de apa de suprafayd si subterane ale Romdniei"; 3). "Atlasul Iucrdrilor de gospodarirea apelor si al folosinfelor consumatoare si neconsumatoare de apa’, elaborat in doua parfi si anume: Partea 1-a, text: "Date privind lucrdrile de gospodtrire a apelor si folosinjele consumatoare si neconsumatoare de apa"; partea a 2a, hatti: "Harta lucrdrilor de gospodarire a apelor si a folosintelor consumatoare si neconsumatoare de apa"; 4), "Atlasul Iucrdrilor de apdrare impotriva inundasiilor si combatere a actiunii distructive a apelor”, elaborat in dou parti si anume: partea 1-a, text: "Date privind lucrarile de apérare impotriva inundatiilor si combatere a acfiunilor distructive a apelor"; partea 2-a, harti: "Atlasul Iucrdrilor de apfrare impotriva inundatiilor si combatere a actilinii distructive a apelor"; 5), "Atlasul calitafii apelor de suprafata, al lucrarilor de tratare si epurare a apelor si al surselor de poluare a apelor", elaborat in dou parti si anume: Partea 1-a, text: "Date privind calitatea apelor de suprafad, tucrarile de tratare si epurare a apelor si ssursele de poluare a apelor"; partea 2-a, hari: "Atlasul calitatti apelor de suprafeyd, a lucrarilor de tratare si epurare a apelor si sursele de poluare a apetor din Romania"; 6). "Atlasul Corpurilor de apa” partea I-a, text: "Date privind corpurile de apd cu principalele caracteristici"; artea 2-a, Harti: "Atlasul corpurilor de apa" 7). "Sinteza cadastral a Dundrii pe teritoriul RomAniei”, sub forma de ‘centralizatoare la nivel national, ou defaleare pe bazine hidrografice si judete Prin luarea in evidena si introducerea in baza de date cadastrala, informatiei primare i se atageaz& un numat de identificare unic la nivel de tar& (generat automat prin aplicatie), precum si un numar de ordine la nivel de judes si bazin hidrografic, categoria cadastralé si administratorul obiectivului cadastral. Dosarul obiectiv pentru fiecare obiect cadastral luat in evidenja cuprinde si o schifé 2 amplasérii fats de cursul de apa, schité care prezinta si vecinatatile obiectului cadastral in functie de dinamica parametrilor din categoria respectiva, fiecare informatie cadastral are {nregistrata urmatoarele tipuri de date: 4) de identificare (dejindtor sau administrator, amplasare teritoriald, amplasare bazinald si identificarea obiectului in cadrul categoriei cadastrale); b) de caracterizare (caracteristici naturale, constructive, autorizati); ©) anuale - numai pentru acele categorii cadastrale care au anumifi parametrii cu variafie anualé.Grupele si categoriile de obiective si folosinte cadastrale aflate in evidentele activititii sistemalui informational al fondului apelor din Romania A. Lucriri, constructii si instalagli care asigura gospodarirea complexit a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere: ~ baraje (date tehnice); si - lacuri de acumulare permanente sau nepermanente, iazuri piscicole (date tehnice); - derivatii de debite (captare, date tehnice, evacuare). B. Lucriri de folosire a apelor cu constructile si instalaylile aferente, respectiv lucrdrt, construcytt si instalayii pentru protectia calitatii apelor sau care influenteaz’ calitatea apelor: - folosinfe de apa pentru centre populate, platforme industriale, obiective social-economice si zootehnice (Gate tehnice relationate dupa caz cu prize, captari, stayii de tratare, noduri de distribuyie, evacuai, stafii de epurare, sectoare de foraje, foraje, stafli de pompare, etc.): ~ amendjeri piscicole care nu sunt realizate prin Iucr&ri de barare a unui curs de apa (date tehnice relagionate dupa caz cu prize, captari, evacuari, staii de pompare, etc.); ~ alimentari cu apa pentru irigafii (relationate dupa caz - prize, captari, stafii de pompare, evacuari, et.); ~ folosinte hidromecanice (date tehnice relationate dupa caz cu prize, captiri, evacuari, statii de pompare, etc); + centrale hidroelectrice (date tehnice relationate dup caz cu captare, evacuare, statii de pompare, etc.); = zone navigabile - porturi (date tehnice); - amenajari balneare, turistice si de agrement (date tehnice relationate dupa caz cu captari, evacudti, sta de pompare, etc); ~ poduri plutitoare, bacuri (date tehnice); C. Constructii de apirare impotriva actiunii distructive a apei: + indiguiri - lucrari de regularizari de albii si lucrari pentru protectia albiilor i malurilor; + lucrari de desecare; ~ incinte inundabile (relationate dupa caz eu compartimente si deversori). D. Traversari de cursuri de apd cu lucrarile aferente: - poduri si podete; ~ traversiri conducte, canale; re = linii eleetrice si telefonice. E. Amendjari si instalagii de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurite cursurilor de apa, lacurilor de acumutare si ale farmului marii: ~ exploatari de materiale si agregate minerale utile din albii F. Cadru natural: + eursuri de apa, albii minore si majore; + profile transversale/longitudinale; + lacuri naturale, baiti, zone umede: ~ degradiri de albii, maluri si faleze; ~ bomele axului cadastral de referinja al cursurilor de apa; + inundatii de terenuri si bunuri G. Monitorizare: ~ statii meteorologice; = stafii hidrologice; ~ stafii automate gi relee de transmitere a datelor; + debitmetre (relationate cu folosingele-urmarite); + statii de calitate, #, Lucritri de prospectiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime: + foraje hidrogeologice. I. Alte constructii si lucrari hidrotehnice: - constructii (sedi filiale, exploatari, sisteme, cantoane, etc). 10Fluxul informational al datelor Principalele actiuni ce se realizeaza in cadrul activitétii de cadastral apelor sunt: controlul obiectivelor cadastrale, colectarea informafiilor gi intocmirea dosarului obiectiv, sistematizarea gi stocarea informatiilor in fisiere, precum si cediralizarea si prelucrarea datelor. Dosarul de obiectiv cuprinde totalitatea informatiilor de gospodarire a apelor pe obiectiv complex sau simplu de tipul: a) fise cw date tebnice intocmite in conformitate cu ceringele apiicatiei specifice; b) schife de amplasament - cu localizarea in raport cu axul cadastral de referint8, hectometrarea pe baza harfilor noi la scara 1:100.000, urménd apoi completarea cu informatii obfinute prin control in teren; «) scheme de relationare intre obiectivele simple componente (pentru obiective complexe); 4) datele privind interventiile ficute pe obiectele cadastrale (reparafii curente si capitale, ete), din patrimoniul ABA; ) procesul verbal de constatare la comtroalele periodice efectuate si orice alt modificare aparutd la obiectiv. Modul de actiune in vederea realizar evidentei cadastrale in functie de situagia intervenitt tm teren sunt urmatoarele: ) pentru un obiectiv nou care urea a fi luat in evidentd se face identificarea acestuia (Jocalizarea se face in raport cu axul cadastral de feferintS, hectometrarea pe baza harjilor no la scara 1:100.000, completarea cu informatii obfinute prin control in teren); ») pentru folosinfele aflate in evidenta cadastral, anual se executA cel putin un control asupra respectaii obligatiilor din actele de reglementare, precum si pentru a urmarii evolutia necesarului si consumurilor de ap§, @ modificarilor in timp sau a dinamicii parametrilor variabili ©) dac& se constaté cdi un obiectiv Iuat in evidenga s-a desflintat (a fost dezafectat integral), se comunicd acest lucru unititii bazinale de gospodarire a apelor prin procesul verbal de constatare, care se anexeazé la "Dosarul Obiectivului", urmand a se modifica si baza de date. Constituirea si actualizarea bazei de date & cadastrului apelor urmeazi pe verticala urmétorul traseu: a) dosarele obiectelor cadastrale sunt intocmite si se pastreaz la nivel teritorial si tot aici se incarcd informaria in baza de date (aici se fac i verificarile periodice); ») autoritatea bazinala verifica prin sondaj informatie si/sau poate introduce obiective noi: ©) autoritatea nationala are accéS ta informatii in mod direct prin sistemul de replicare a bazei de date; 4) autoritatea publica centralé din domeniul apelor poate objine informartile centralizate la nivel de fara de Ja autoritatea nafionala din baza de date a cadastrului apelor, sau prin intermediul rapoartelor si sintezelor generate de aplicafia pentru cadastrul apelor. Verificarea corectitudinit informaritlor Operatia de verificare se face pe baza informatiilor conginute in documentatia tehnic& primera (proiecte, carte tehnicd, regulament de exploatare, procese verbale de constatare etc.), urmand a fi verificate pe teren prin control la obiectiv si respectiv completarea procesului verbal de constatare. Personalul de la Direcfiile de Ape bazinale si subunitatile teritoriale de gospodarire a apelor asigura verificarea si corectarea sistematic& a informariilor la fiecare treapta a fluxului informational existent; Colectarea si stocarea informafilor fixe si variabile este realizatd de cdtre personalul cu aiributii de cadastrul apelor, iar incdrcarea bazei de date se face direct prin programul de gestiune a bazei de date, uurmand ca prin sistemul de replicare a datelor s& inire in sistemul national de gestionare a acestora. Serviciile de specialitate au obligatia s& gestioneze aceste informatti (Incarcare in baza de date, modificare, verificare in teren, etc.); . Pentru acoperirea, prin’controale anvale, a unei pirti cit mai mari din totalitatea biectivelor luate in evidenja, se va practica un sistem de control monitorizat, bazat pe prioritati. Controalele si verificaile la obiective urmarese: ) modul in care sunt respectate prevederile din acordul/autorizatia de functionare, regulamentul. de. exploatare si, daca este cazul, 4 stabileascé masurile necesare in vederea inldturarii deficienjelor constatate; ) obfinerea si inscrierea in evidenfa cadastrului apelor a celor mai recente informatii asupra obiectivului controlat. Controlul la obiectiv va fi fnregistrat ca efectuat, numai dupa ce s-a intocmit "Procesul verbal de constatare", care se anexeaza in copie Ja "Dosarul de obiectiv’, operéndu-se dacd e cazul si modificdri in "Baza de date".Sarcinile admi istratorului bazei de date “Cadastrul Apelor” la nivel bazinal 8) Coordoneaza activitatea de cadastrul apelor la nivel bazinal; b) Colaboreaza cu administratorul bazei de date din cadrul CTI; ©) Urmireste realizarea controalelor la obiectivele cadastrale; 4) Verified actualizarea informatiilor la nivelul dosarului obiectiv si a bazei de date in urma controalelor si a activitatii de emitere a documentelor de reglementare”; @) Urmireste inventarierea tuturor obiectivelor cadastrale din cadrul bazinului; £) Asigur& instruirea personalului cu sarcini in activitatea cadastrala; g) Urmareste si asigura unicitatea informatiei cadastrale la nivel de bazin; h)_Asigura la cerere informatii existente in evidenta cadastralé; i) Realizeaza sinteza cadastrala bazinala; i) Asigura avizarea sintezei bazinale impreuna cu tosi cei care gi-au adus contributia la culegerea, ‘nedrcarea si validarea datelor; 4) Raspunde, controleaza, indruma $i raporteazd asupra modului de desfasurare a acestei activitati pana la nivel de forma 1D) Colaboreaza cu serviciile de informaticd ale Directiilor bazinale, care au obligatia sé sprijine permanent pe linie informatica birourile de cadastru; ‘m) Informeaza in scris biroul de cadastru al ANAR asupra greutifilor intmpinate sau face propuneri concrete pentru buna desfagurare sau Imbundtifirea activitatii de cadastrul apelor de pe teritoriul filialelor unde acestia igi desfSsoara activitatea. Sarcinile responsabililor cu activitatea cadastrali la nivel teritorial Sa verifice pe teren obiectivele sau folosintele cadastrale pe care le au in evident&; SA intocmeasc& dosarele obiectivelor sau folosintelor controlate gi Iuate in evidenta si si le find la zis Sa incarce baza de date la timp, 8 valideze si si rspunda de datele introduse; Sa respecte structura datetortransmise; Serviciile i birourile colaboratoare raspund de unicitatea informatilor transmise; Responsabilii cu activitatea de cadastru incepand cu serviciile gi birourile de specialitate ale unitatii bazinale, pnd la nivel de formate, vor fi nominalizaji si aprobayi prin decizie de directorul Administragiei Bazinale de Apa. Baziuelespatite hidrografice pe cave se reolizeazi Plante de Management 12Figura 2 Harta cadastralé la scara 1:1500000 —N-V Roméniei, Bazinele hidrografice Tisa, Somes-Crasna, Crisuri ee SOMES. ot