PROIECT DIDACTICA

Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Romană-Engleză), anul II
Studenti : MITU ELENA SIMONA
IONASCU ALINA
SÎRBU DANIELA-PARSCHIVA
SÎRBU VIORICA

ASOCIOGRAMA
STUDENT : MITU ELENA SIMONA

LIMBA A : ROMANA
 PROFESOR ELEV

PREDARE
CLASA

NOTE
SCOALA TABLA

INVATARE
CATALOG

CARNET DE
NOTE GHIOZDAN MANUAL

STUDENT : MITU ELENA SIMONA

LIMBA B : ENGLEZA

SUMMER
SPRING

AUTUM
WINTER

STORM
RAIN
STUDENT : IONASCU ALINA

LIMBA A : ROM ANA

JURNALIST CRITIC
LITERAR
AUTOR
INDIVID

OM
POLITIC ARTIST
POET

MEMBRU
FONDATOR PROZATOR

FILOSOF
DRAMATURG SCRIITOR

STUDENT : IONASCU ALINA

LIMBA B : ENGLEZA
 COMMUNICATION

MESSAGE
PASSION

ART
MUSIC EMOTION

FEELING
CONNECTION

STORY
LOVE LIFE

STUDENT : SIRBU VIORICA

Limba A -ROMANA

OBRAJI

NAS OCHI
 SPRÂNCENE GURĂ

FRUNTE

STUDENT : SIRBU VIORICA

Limba B- ENGLEZA
HARM
ONY

INTIMAC
GOOD
Y
WILL

LOVE CLOSEN
FRIE
ESS
NDSH
IP
TERDER
PACT NESS

DEVOTI ATTAC
ON HEMEN
STUDENT : SIRBU DANIELA

Limba B : ENGLEZA

ADULA
IDOLA TION
PASSIO
TRY
N

FOND
NESS AMOU
R
LOVE

EMO TERDER
TION NESS

DEVOTI ATTAC
ON HEMEN
T

STUDENT : SIRBU DANIELA

Limba A : ROMANA

CURAJ
TĂRIE CREDIN
DE
ȚĂ
PERSPI
PRAG
CACITA
TE
Vitoria MATIS
M

Lipan
DIPLO
RAȚIUN
MAȚIE E

INTELI
INTUIȚI
GENȚĂ E
MIND MAP
LIMBA A : ROMANA

INCEPATOR : MITU ELENA SIMONA

IUBIRE INGRIJORARE

DOR

URA

TEAMA
SENTIMENT FERICIRE

SURPRINDERE
FURIE

GRIJA
TRISTETE CURIOZITATE

MEDIU : IONASCU ALINA

NEMULTUMIRE
 RUSINE

APRECIERE

HOTARARE
SENTIMENT ENTUZIASM

INDIFERENTA
DETERMINARE

NESIGURANTA
RECUNOSTINTA SINGURATATE

AVANSAT : SIRBU VIORICA

DEZAMAGIRE
INVIDIE

MAHNIRE

SATISFACTIE
SENTIMENT IMPLINIRE
 DEZNADEJDE
IZOLARE

INCREDERE
CONSOLARE SPERANTA

EXPERIMENTAT : SIRBU DANIELA

CONSTRANGERE
REMUSCARE

ISTERIE

EUFORIE
SENTIMENT OSTILITATE

ANXIETATE
IRITARE

LEZARE
MIND-MAP
LIMBA B : ENGLEZA

NIVEL A 1 – MITU ELENA SIMONA

GIRL
BOY

CHILD

SCHOLAR
STUDENT ADOLESCENT

JUNIOR

PUPIL GRADUATE
NIVEL A2 – MITU ELENA SIMONA

SCHOOLGIRL
SCHOOLBOY

COLLEGIAN

INFANT
STUDENT SCHOOLCHILD

TEENAGER

YOUNG SCHOOLMATE

NIVEL B1 – IONASCU ALINA

 FIRST YEAR MIDDLER
STUDENT

FRESHMAN

BEGGINER
STUDENT UNDERCLASSMAN

SHOPMORE

LEARNER UPPERCLASSMAN

NIVEL B2 – IONASCU ALNA

OBSERVER
WISEPERSON

PROBATIONER

SAGE
STUDENT BOOKWARM
 GRIND

FOLLOWER DISCIPLE

NIVEL C1 – SIRBU VIORICA

POSTGRADUATE
TRAINEE

UNDERGRADUATE

ABECEDARIAN
STUDENT RECRUIT

STARTER
 AMATEUR NOVICE

NIVEL C2 – SIRBU DANIELA

GIRLPROFESSOR
MENTOR

ACADEMICIAN

SCHOLAR
STUDENT CRITIC

JUNIOR

PHILOSOPHER LITTERATEUR
Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Romană-Engleză), anul al II-lea
Studenți: SÎRBU DANIELA-PARASCHIVA
SÎRBU VIORICA
MITU ELENA-SIMONA
IONAȘCU ALINA

Analiza „Limba romana. Manual pentru clasa a VIII-a”

I. DESCRIEREA MANUALULUI

Autor(i):Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian

Editura: Humanitas Educațional

Colecția: Integral Humanitas

Anul apariției: 2008

Localitatea editurii: București

Titlul manualului: Limba romana. Manual pentru clasa a VIII-a

Nr. pagini: 240 pagini

ISBN: 9789735020897

Prețul: 26 ron
 Manualul este pus la dispoziția elevilor împreună cu „Limba romana. Caietul elevului pentru clasa a VIII-a”, Autor(i):Alexandru
Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Editura: Humanitas Educațional, Colecția: Integral Humanitas, Nr. pagini: 264 pagini ISBN:
9789735021634.
Caietul are aceeași structura ca manualul și este scris în spiritul metodei comunicativ-funcționale de abordare a limbii romane. Caietul
de clasa a VIII-a este conceput ca material auxiliar pentru aprofundarea si extinderea cunoștințelor și cuprinde:
- are exerciții numeroase și diverse de limba română, de literatură și de comunicare
- completează aplicațiile pentru fiecare temă din manual;
- oferă sugestii de abordare a unui text literar la prima vedere, de redactare a unui rezumat, a unei caracterizări, a unei scrisori sau a unei
invitații;
- exersează instrumentele de lucru solicitate de examenul de capacitate;
- recapitulează toate cunoștințele din clasele V-VIII solicitate de examinările finale.

Aspectul manualului: În primul rând este atractiv datorită coloraturii bogate a imaginilor, cât şi a diverselor texte. Punerea în evidenţă
a diverselor informaţii cât şi diferenţierea lor se face prin variaţia culorilor, încadrării, sublinierii, îngroşării caracterelor scrisului, ceea ce
uşurează munca cu manualul a elevului de clasa a VIII-a.
II. GRUPULȚINTĂ

Obiectivele învățării:

a) Obiective-cadru
1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral.
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală.
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris.
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă.
b) Obiective de referință:
1.1 să înțeleagă semnificația generala a mesajului oral, sesizând progresia si coerenta ideilor exprimate.
1.2 - să sesizeze semnificația îmbinării elementelor verbale cu cele nonverbale (kinetica, mimica etc.) într-un text oral.
1.3 - să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat.
1.4 - să sesizeze particularitățile lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat.
1.5 - să sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitări, tăcerea partenerului etc.).
1.6 - să manifeste toleranta fata de opiniile diferite exprimate de interlocutori si sa ia o atitudine critica față de argumentele ascultate.
2.1 - să construiască un discurs oral pe o tema dată.
2.2 - să utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite.
2..3 - să utilizeze relațiile sintactice în textele orale proprii.
2.4 - să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral.
2.5 - să capteze si sa mențină atenția interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului.
 3.2 - să sesizeze valoarea expresiva a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului si a categoriilor semantice
studiate.
3.3 - să identifice valori etice si culturale într-un text, exprimându-si impresiile și preferințele
4.1 - să redacteze texte diverse, adaptându-se la situația de comunicare concretă.
4.2 - să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoștințele de morfosintaxa, folosind adecvat semnele ortografice si de punctuație.
4.3 - să identifice efectele expresive ale construcției lingvistice utilizate în diferite texte.

Nivelul: clasa a VIII-a

Număr ore pe unitatea de învățare: 72 de ore de literatura; 72 de ore de limba si comunicare

Conținutul și structura manualului supus predării:

Manualul constituie o concretizare a paradigmei comunicativ-funcționale, propusă de programa de limba română pentru clasa a VIII-a.
Materia este organizată în patru compartimente, fiecare cuprinzând una sau mai multe unități: Genul liric, Genul epic, Genul dramatic,
Îmbinarea genurilor.

Transparența manualului:
Manualul editat de Humanitas evită aglomerarea de materie, de informaţii și texte adiţionale. Astfel se poate vorbi de o accesibilitate
sporită în privinţa manualului Humanitas.

Conținutul și structura lecțiilor:

Unitățile conțin cate o secțiune dedicată celor trei domenii de studiu: Lectura, Elementele de limba română, Comunicarea (scrisă sau
orală).
Secțiunea „Lectură” cuprinde texte propuse pentru studiul aprofundat și texte auxiliare din literatura română și cea universală.
În secțiunea „Elemente de limba română” se reia, sintetic, ceea ce au învățat elevii în acest domeniu de-a lungul gimnaziului și se
completează cu temele noi din programa. Exercițiile au ca scop, în principal, formarea competentelor necesare susținerii examenului de
capacitate.
În ceea ce privește secțiunea Comunicare, accentul se pune pe tipurile de redactare prevăzute pentru examenul de capacitate (analiza
textului literar, rezumatul, conspectul etc.). Fiecare unitate se încheie cu o secvență de Evaluare, autorii preluând modul de formulare a
exercițiilor și punctajul folosite la examenul de capacitate din acest an.

III. ANALIZA CONȚINUTURILOR LINGVISTICE, DE CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE DIN PERSPECTIVA

ACTIVITĂȚII PRACTICE
Situațiile de comunicare: Competenţa de comunicare derivă din competenţa-cheie a învăţa şă înveţi şi trebuie tratată ca o componentă
de bază a domeniului definit de citit-scris. Ea se definește, în primul rând, prin capacitatea de a activa cunoştinţe, de a manifesta atitudini, de a
le contextualiza în sfera interrelaţionării. Complexitatea procesului trebuie văzută şi din perspectiva implicaţiilor formative pe care le au cele
două acţiuni fundamentale: înţelegere de text şi producere de text, atât în componenta scrisă, cât şi în componenta orală.
În planul disciplinei, manualul ține cont de noua perspectivă pedagogică, prin aplicarea modelului comunicativ-funcţional în predare ce
presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar, a deplasat accentul de pe acumularea de cunoştinţe pe dobândirea de
competenţe. În acest context, competenţa de comunicare nu este doar „reproducerea itemilor memoraţi, ci se defineşte ca sistem de strategii
creative ce permit înţelegerea valorii elementelor lingvistice în context, dezvoltând abilitatea de a aplica cunoştinţele despre rolul şi
funcţionarea limbajului”. Aşadar, trebuie înţeles faptul că prin competenţă de comunicare nu se înţelege volumul de cunoştinţe despre limbaj
deţinute de un vorbitor, ci valoarea lor funcţională, generatoarea unei activităţi de interrelaţionare. Totodată, comunicarea nu poate fi abordată
în afara socialului şi, în consecinţă, trebuie avută în vedere şi dimensiunea integratoare a procesului.
Competenţa de comunicare se regăseşte în conţinutul competenţelor generale specifice disciplinei Limba şi literatura română, aşa cum
sunt acestea prevăzute de Programa la limba română pentru clasa a VIII-a:
– receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată;
– receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
– utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare cu scopuri diverse.

Textele și aspectele lingvistice:

În cadrul lecţiilor gramaticale explicaţiile sunt complete şi nu lipsesc exemplificările pentru fiecare element de limba română menţionat,
contribuind astfel la însuşirea mai eficientă de către elevi a noţiunilor gramaticale. Exerciţiile gramaticale se caracterizează prin grade de
dificultate crescânde, de la simplu la complex şi accesibilitate.

Gradul de autenticitate a textelor: Materialele prezentate sunt originale, manualul respectând integral curriculum-ul național de limbă
și literatură romană pentru clasa a VIII-a. El continuă firesc structura și modalitățile de lucru impuse de manualul de clasa a VII-a și pregătește
elevii pentru conținuturile și solicitările din manualele pentru clasa a IX-a.

Analiza d.p.d.v. pedagogic și d.p.d.v. al pedagogiei învățării:

a) Motivarea prin conținuturi, structură și sarcini:
În privinţa conţinutului se evită expunerea amănunţită a comentariilor sau caracterizărilor de personaje, în schimb exerciţiile sunt
concepute în aşa măsură încât îl conduc pe elev în mod sistematic la a analiza şi interpreta el însuşi o operă literară.
b) Stimularea activității creative: Exerciţiile sunt foarte variate atât în privinţa conţinutului cât şi a formei, fiind prezente exerciţiile
pragmatice sub forma de diagrame, tabele, matrici, etc. Aceste variante de exerciţii contribuie mai mult la antrenarea şi captarea atenţiei
elevilor precum şi la sistematizarea şi imprimarea mai eficientă a informaţiei în mintea elevilor.
În concluzie, manualul editat de Humanitas este complet, atractiv, sugestiv, accesibil facilitând munca cu manualul tuturor elevilor
de clasa a VIII-a de diferite niveluri la învãțãturã.
Analiza conceptului didactico-metodic: are la bază programa şcolară nouă, pe care o acoperă integral la nivelul conţinuturilor şi al
competenţelor specifice; volumul este adus la zi din punct de vedere ştiinţific - noţiunile prezentate corespund noilor norme ale limbii române
(DOOM, ediţia a doua; Gramatica Academiei, 2005);
Utilizarea mijloacelor tehnologice actuale: Cartea conține un material interactiv bogat si divers: fotografii, reproduceri de arta,
imagini din filme sau din piese de teatru.
Portofoliul elevului, jurnalul învățării:
 a) Evaluarea e-portofoliului:
Pentru evaluarea unui portofoliu trebuie avute în vedere următoarele criterii generale:
- conţinutul portofoliului depinde de competențele generale și specifice ale fiecărei discipline;
- stabilirea elementelor minimale şi maximale incluse în standardul curricular;
- acordarea punctajului funcție de importanța categoriilor portofoliului;
- evaluarea echilibrată a elementelor calitative și cantitative ale conținutului portofoliului.
b) Conţinutul e-portofoliului cuprinde următoarele categorii:
- obligatorii: coperta; argumentele; probe scrise de sine stătătoare (de consolidare, de remediere, de excelență) şi de evaluare efectuate
în clasă şi acasă (continue, stadiale, finale) conform standardelor curriculare; rezolvări de probleme obligatorii și suplimentare din manual,
culegeri, etc.;
- de cercetare si creativitate: scrierea referatelor şi a eseurilor; realizarea unor proiecte complicate (individuale şi în echipă), studiul și
cercetarea unor aspecte complicate; rezolvarea problemelor nonstandard cu grad sporit de performanţă; contribuții personale (creativitate);
- situaționale: aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice; rezolvarea problemelor aplicative; realizarea lucrărilor grafice şi de
laborator; lucrări la discipline înrudite şi situaţii practice în care elevul a utilizat cunoştiinţele sale, etc.;
- descriptive: memorator; antologie personală; jurnalul învățării; chestionare de autoevaluare cu descrierea aspectelor neclare la tema
respectivă şi scoaterea în evidenţă a cauzelor ce au generat insuccesul; materiale ilustrative la temă, modele, articole decupate din reviste şi
cărţi; originale, fotografii, schiţe ale modelelor şi ale figurilor confecţionate de elev sau de o grupă de elevi la tema dată; copii ale unor resurse
informaționale de pe Internet, copii ale programelor de computer; copiile lucrărilor elevilor realizate în cadrul cercurilor/atelierelor,la
concursuri şi olimpiade, de diferit nivel,în consens cu temele studiate; lista de obiective pe care elevul ar dori să le realizeze după însuşirea
temei, nivelul real atins, etc.
- externe: aprecierile, comentariile profesorilor de la disciplina respectivă și ale altor profesori, ale conducerii școlii, ale colegilor de
clasă și prietenilor, ale părinţilor, ale diferitelor organizații; diplome, medalii, premii, etc.;
Funcție de fiecare categorie, se stabilește distribuţia mediei generale.
Repartiţia aproximativă și orientativă poate fi următoarea:
- categoriile obligatorii – 50 %;
- categoria de cercetare și creativitate – 20 %;
- categoriile situaționale –15 %;
- categoriile descriptive – 10 %;
- categoriile externe –5 %.
c) Notarea e-portofoliului:
NOTA 9-10 (foarte bine)
Criterii de evaluare:
- multilateralitate, diversitate a categoriilor conținutului;
- progres deosebit al dezvoltării gândirii, competențelor generale și specifice;
- capacitatea de a rezolva probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- abilități de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- autoevaluare critică și atitudine motivațională;
- originalitate și creativitate în organizarea conținutului;
NOTA 7-8 (bine)
Criterii de evaluare:
- multilateralitate, diversitate a categoriilor conținutului;
- progres evident al dezvoltării gândirii, competențelor generale și specifice;
- capacitatea de a rezolva probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- abilitați de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența elementelor neobligatorii;
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;
NOTA 5-6 (suficient)
Criterii de evaluare:
- absența multilateralității, diversității categoriilor conținutului;
- progres limitat al însușirii cunoștințelor;
- capacitatea de a rezolva anumite probleme, subiecte, teme, lucrări practice, de laborator etc.
- absența abilităților de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența elementelor neobligatorii;
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;
NOTA 1-4 (insuficient)
Criterii de evaluare:
- fragmente de sarcini din categorii diferite realizate parțial;
- încercări de rezolvare a exercițiilor, problemelor, subiectelor, temelor, lucrărilor practice, delaborator etc.
- absența progresului însușirii cunoștințelor;
- absența abilităților de aplicare și comunicare (orală, scrisă, în echipă);
- absența originalității și creativității în organizarea conținutului;
 PROIECT DIDACTIC

Unitatea : Școala Specială nr.2

Data : 04.04.2017
Clasa : a VI-a B ( pt elevi cu CES)
Profesori propunători : SÎRBU DANIELA-PARASCHIVA, SÎRBU VIORICA, MITU ELENA-SIMONA, IONAȘCU ALINA

Aria curriculara: Limbă și comunicare

Disciplina: Limba română

Unitatea de învatare : Literatura populară.

Subiectul: Substantive colective, defective.

Tipul lecţiei: Fixarea şi sistematizarea cunştinţelor

Locul de desfăşurare : sala de clasă

Durata : 50 min.

Scopul lecţiei :

Informativ : - fixarea și sistematizarea cunoştinţelor referitoare la partea de vorbire - subtantivul ;

Formativ : - dezvoltarea unor procese psihice antrenate în învatare : memorie, gandire, spirit de observaţie , limbaj ;

Educativ : - cultivarea dragostei şi interesului pentru studiul limbii române ;

- educarea spiritului de colaborare ;

 Competențe specifice :

Cognitive :

C.S.1 –formularea corectă a definiției substantivului;

C.S.2 - efectuarea clasificării substantivului după fel, alcatuire, forma și număr;

C.S.3 - identificarea substantivelor colective și defective, în exercițiile date;

C.S.4 - analizarea corectă a substantivelor dintr-un text, precizând felul, genul, numărul și articolul;

Afective :

C.S.1 –implicarea în desfășurarea activătății didactice;

Psiho-motrice :

C.S.1- adoptarea unei poziții corecte in timpul activității ;

C.S.2- mânuirea corectă a materialelor puse la dispoziţie ;

Strategia didactică:

a) Metode şi procedee didactice:

 Conversaţia; explicaţia; ciorchinele; chestionarea; expunerea; exerciţiul ;
b) Mijloace şi materiale:
 Fişe de lucru individuale; fişe de lucru pe grupe; fluturași cu exerciții; tabla; caiete; creta; instrumente de scris; diplome;
c) Forma de organizare:- individuală, frontală, pe grupe;
d) Tipul de învăţare : - operaţională ;
 Sistemul de evaluare :

a) Forme de evaluare : evaluare formativă ;

b) Metode de evaluare : aprecieri verbale, observare curentă, chestionare orală;

Bibliografie :

 Anca Șerban, Sergiu Șerban - ,,Limba română‘’ manual pentru cls a VI-a, Editura ALL EDUCAȚIONAL, 2005 ;
 Daniel Pavelea, Cristina Pavelea, Alexandru Gheorghe, ,,Psihopedagogia aplicată în activităţile de practică pedagogică’’, Editura Gheorghe Alexandru,
Craiova 2005 ;
 Crețu C., Cucoș C., Dafinoiu I., Diac G., Frumos Fl., Gherguț A., Iacob L.,Labăr A.V., Masari G.A.,Moise C., Momanu M., Popa L.P., Sălăvăstru D., Seghedin D.,
Stan L. ,, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice’’, Editura Polirom, Iași, 2008
 Sursa internet www didactic.ro;

 ETAPELE LECŢIEI C.S. ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
PROFESORULUI

METODE MIJLOACE FORME DE

ORGANIZARE

1.Moment Oa1 Pregătesc materialul Se aranjează în bancă, își Conversaţia Activitate frontală Formativă
organizatoric didactic frontal si pregătesc instrumente de
Op1 Observare
individual . scris.
curentă
Verific dacă sunt condiţii
optime pentru
desfăşurarea orei.
Efectuez prezenţa elevilor
la clasă .

2.Captarea atenţiei
Oa1 Citesc elevilor o ghicitoare Elevii oferă răspunsul Conversaţia Fișa– anexa Activitate Formativă
despre – substantiv. ghicitorii, șianume- 1
Op1 Explicaţia frontală Observare
substantivul.
Op2 curentă
3.AnunţareaOa1temei şi a Anunţ şi scriu pe tablă Notează titlul lecţiei şi Conversaţia Tabla Activitate frontală Formativă
obiectivelor titlul lecţiei ,,Substantive urmăresc obiectivele.
Op1 Explicaţia Instrumente Observare
– colective, defective” şi
de scris
prezint obiectivele pe curentă
care elevii trebuie să le
cunoască la terminarea
lecţiei.

4.Reactualizarea
Oc1 Adresez oral, câteva Elevii oferă răspunsuri, oral și Conversaţia Tabla Activitate frontală Formativă,
cunoștinţelor întrebări , elevilor, despre în scris la tablă și pe caiete,
Oa1 Chestionarea Creta Chestionare
substantiv: definiția, efectuează schematic
Ciorchinele
Op1 genul, numărul, ciorchinele recapitulativ. Caiete orală,
clasificarea – ciorchinele ( Oferă oral, exemple de Expunerea
Op2 Anexa 1) substantivele colective și Instrumente
defective. de scris
Reluăm substantivele
colective și defective cu
exemple concrete, oral.
5.Sistematizarea
Oc2 1.Distribui elevilor fişe de 1.Elevii rezolvă, individual, Conversaţia Fişe de Activitate Formativă
cunostinţelor lucru individuale (Anexa exerciţiile pe fişele de lucru, lucru
Oc3 Explicaţia Individuală, Observare
2 ) şi le explic sarcinile de apoi oral oferă răsunsurile
Instrumente
Oc4 Oa1 lucru. pentru verificare. 2.Cele două Exerciţiu Pe grupe curentă
de scris
grupe își aleg câte un
Op1 2. Împart elevii pe două
reprezentant care scrie
grupe și le distribui fișe de
răspunsurile colegilor pe fișă
Op2 lucru (Anexa3), iar după
și apoi la final le va spune
START începe competiția
oral. Câștigă echipa care
între cele două grupe.
termină prima de rezolcat
exercițiile corect și va primi o
diplomă de merit.

6. Asigurarea
Oc2 feed- Distribui elevilor fluturași Elevii care aleg fluturaș Conversaţia Fluturași cu Activitate Formativă
back-ului cu exerciții . Ofer rezolvă la tablă exercițiu. exerciții
Oc3 Explicaţia frontală Observare
completări, explicații Dacă sunt nelămuriri, elevii
Tabla
Oc4 Oa1 pentru eventuale oferă întrebări. Exerciţiu curentă
neânțelegeri sau lipsuri. Creta
Op1
Caiete
Op2
Instrumente
de scris
7. Concluzii şi
Oa1aprecieri Ofer copiilor bilețele Elevii notează aspecte Conversaţia Bilețele Activitate individuală
Formativă
nenominale, pe care să pozitive și negative ale colorate
Op1 frontală, aprecieri verbale
noteze aspecte pozitive și desfășurării activității.
Instrumente
Op2 negative din lecție și recompensa
de scris
Fac aprecieri generale şi
Diplome
individuale asupra
comportamentuli elevilor
la lecţie și ofer diplome
grupei câștigătoare și
câte o diplomă specială
pentru activitatea la
lecție, fiecărui elev.
Anexa 1

După alcătuire,
substantivele
sunt:

După felul lor, După forma si

substantivele ceea ce
sunt: reprezinta:
Substantivul

Genul
substantivelor
Numărul Substantive
substantivelor defective de:
Anexa 2 Nume prenume……………………

FISA DE LUCRU - REZOLVATA

INDIVIDUALA

1. Identificati si grupati în coloanele corespunzătoare, substantivele care denumesc: fiinte, lucruri și stari sufletesti: veselie, calculator, tata, tristete, caiet, poarta,
peste, bucurie, mielul.

fiinte lucruri Stari sufletesti

tata calculator veselie
peste caiet tristete
miel poarta bucurie
2. Treceţi la forma de plural substantivele următoare:

carte - carti

geamgiu - geamgii

munte – minti

3. Dati exemple de substantive defective de singular si de plural:

Substantive defective

Substantive care au numai singular Substantive care au numai plural

unt zori
sah Bucegi
curaj aplauze

4. Analizeaza substantivele din textul urmator precizand: felul, genul, numarul si daca este articulat, tipul articolului.
,, Era odata o baba si un mosneag. Baba avea o gaina, iar mosneagul, un cocos…” (I. Creanga)
o baba – subst. comun, gen feminin, nr. singular, articol nehotarat ,,o”

un mosneag - subst. comun, gen masculin, nr. singular, articol nehotarat ,,un”

o gaina - subst. comun, gen feminin, nr. singular, articol nehotarat ,,o”
mosneagul - subst. comun, gen masculin, nr. singular, articol hotarat ,,ul”

un cocos - subst. comun, gen masculin, nr. singular, articol nehotarat ,,un”

Anexa 3 RECAPITULATI JUCANDU-VA!

Activitate pe grupe. Impartiti-va in doua grupe si completati rubricile tabelelor urmatoarer cu exemple de substantive, care sa exemplifice categoriile indicate. Castiga
grupa care termina prima si rezolva corect exercitiile.

Identificati substantivele urmatoare si scrieti-le in coloana corespunzatoare:

Bistrita, sabie, trasnet, Maria, Cluj Napoca, caine, bucurie, Muzeul Antipa,

Substantive proprii Substantive comune

2.Formulati doua propozitii dezvoltate, una folosind un substaniv simplu si una folosind un substantiv compus.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

3. Completati tabelul urmator cu substantive colective, corespunzatoare coloanelor urmatoare:

Substantive colective

Format cu sufixul -is Format cu sufixul -ime Format cu sufixul -et

4. Identificati substantivele defective de singular si de plural si scrieti-le in coloanele corespunzatoare: mazare, zori, ocheleri, Carpati, aur, miere, fotbal, icre,

Substantive defective
Substantive care au numai singular Substantive care au numai plural