Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Formarea imaginii
Un subiect luminat, reflecta raze luminoase dar proiectand direct aceste
raze pe un ecran observam ca acestea nu formeaza o imagine clara si definita.
Razele proiectate de subiect nu sunt coerente, se imprastie in toate
directiile intersectandu-se in drumul lor cu razele reflectate de ecran, obtinandu-
se un haos luminos ( pe ecran nu se formeaza puncte corespondente punctelor
care definesc subiectul ) Vezi Fig.1
www.photocami.ro
Pentru a se forma imaginea din Fig.3 , este necesar un dispozitiv ca cel
prezentat in Fig.2 ( sistem focal, lentila sau obiectiv ) care focalizeaza razele
emise de subiect. In focarele obtinute se obtin puncte imagine bine definite,
Fig. 3
1. 0 Vederea umana
Organul vederii umane il constituie ochiul, format din globul ocular si ane-
xele sale. Situate pe aceeasi axa se afla in fata un muschi circular, pupila, care
formeaza orificiul de intrare al razelor luminoase, urmata de o lentila din tesut viu
, cristalinul, iar diametral opus pe aceeasi axa, in fundul globului ocular retina cu
zona fotosensibila ( foveea ) formata din conuri si bastonase- conuri sensori al
contrastelor de lumina, bastonase – senzori sensibili la variatia cromatica ( Fig.4
)
Fig. 4
www.photocami.ro
Ochiul uman poseda trei tipuri de receptori sensibili la radiatiile rosu, verde
si albastru . Cand aceste radiatii stimuleaza receptorii in mod egal, se percepe o
lumina alba sau gri neutru. Daca stimularea este inegala se produce un dezechi-
libru care determina perceperea unei culori
dominante (dominanta ).
Vederea diurna ( fotopica ) are sensibi
litatea maxima pentru spectrul situat in jurul
valorii λ = 555 nm ( verde galbui ) in timp ce
vederea nocturna ( scotopica ) are sensibili-
tatea maxima pentru spectrul situat in jurul
valorii λ = 510 nm ( albastru verzui ). Fig.5
In acest fel se explica faptul ca dupa
lasarea intunericului, un obiect albastru
apare mai luminos fata de un obiect de
culoare rosie. ( Fenomenul Purkinje ) Fig. 5
Bastonasele sunt foarte sensibile, dar pot crea imagini color. Ele
inregistreaza numai informatii despre nivelul de iluminare, sensibilitatea lor
ridicata permitand perceptia formelor in intuneric relativ.
Conurile ( aprox. 7 milioane ) sunt de trei tipuri care sesizeaza fiecare
separat trei benzi diferite din spectru ( rosu, verde si albastru ) Perceptia la
fiecare culoare va fi data de combinatia si gradul de excitare a acestor conuri.
Sensibilitatea conurilor este pentru frecventa 588 nm. ( rosu ), 531 nm (verde ) si
419 nm.( albastru) . Bineinteles ca celulele nu vor percepe numai o banda
ingusta ci intreaga banda a spectrului color intre 400 si 750 nm. Numarul
receptorilor-conuri nu este acelasi. Majoritatea persoanelor au un con albastru la
fiecare 20 verzi si 40 rosii. Din aceasta cauza detaliile albastre ale imaginii nu vor
fi percepute asa de bine ca cele verzi sau rosii.
Creerul si sistemul nervos vor prelucra ulterior informatiile furnizate de
conuri si bastonase permitandu-ne sa distingem intre milioanele de nuante color
si generand imaginea color asa cum o vedem.
Cristalinul, care permite formarea imaginii are forma unei lentile biconvexe
si formeaza imagine pe retina, peretele din spate al globului ocular ( Fig. 6 )
Din punctele subiect, notate subiect imagine
in schita cu S 1 S 2 , pleaca un fascicol S1
de raze luminoase, care trecand prin
I2
cristalin, vor forma pe retina punctele
imagine I 1 si I 2
Pentru ca imaginea sa se formeze
totdeauna in acelasi plan, cristalinul isi
variaza curbura suprafetelor cu ajutorul I1
muschilor ciliari .Aceasta proprietate a S2 cristalin
cristalinului de a-si varia forma pentru
a forma totdeauna imaginea pe retina, Fig.6
se numeste acomodare.
Deoarece retina are un anumit nivel de sensibilitate, diametrul pupilei,
prin care trece fascicolul luminos, variaza functie de cantitatea de lumina care va
www.photocami.ro
trece prin ea. Cu cat cantitatea de lumina este mai mare, cu atat diametrul pupilei
va deveni mai mic, marindu-se, in cazul in care cantitatea de lumina scade..
Vederea cu un singur ochi se numeste monooculara, este similara cu
formarea imaginii prin obiectivul aparatului fotografic, avand particularitatea ca ,
desi se percep elementele obiectelor din spatiu, nu se poate controla dispunerea
acestora pe cea de a treia dimensiune, adica pe adancime .
Asemanarea dintre ochi si un aparat de fotografiat este prezentata in Fig.7
www.photocami.ro
1. 2 Despre imagine
www.photocami.ro
Fig. 9
www.photocami.ro
Rezulta ca, la reconstituirea spatiului real in imagine, vor fi determinante
pozitia fata de subiect, iluminarea si caracteristicile optice ale aparaturii utilizate,
respectiv distanta focala si diafragma de lucru .
S F
Fig. 10
In cazul in care subiectul se afla la distante mari , apropiate de infinit ,
imaginea se va forma in apropierea focarului sistemului optic . ( Fig.10 )
In cazul in care subiectul se afla in apropierea sistemului optic, imaginea
nu se mai formeaza in focar, ci intr-un plan situat in spatele acestuia. Formarea
imaginii in acest caz , este prezentata in Fig.11 :
S1 O1
O F
I2
S2 F1
O2
I1
x f1 f x1
a a1
Fig.11
De la fiecare punct subiect ( S1; S2 ) pleaca o infinitate de raze, insa vom
analiza numai traseul celor principale.
Astfel S1 O1 este raza paralela cu axa orizontala a sistemului optic ( axa
de vizare ), S1 O este raza care trece prin centrul sistemului optic ( O ), iar S 1O 2
este raza care trece prin focarul din fata ( F1 ) al sistemului optic. Prin traversa-
rea sistemului optic, se produce convergenta razelor in punctul imagine I 1.
www.photocami.ro
Pentru toate punctele subiectui S1 S 2 , fenomenul va fi similar si astfel in spatele
sistemului optic, se va forma imaginea I 2 I 1 .
Sistemul optic nu are posibilitatea sa se adapteze automat ( asa cum o
face vederea umana ) functie de pozitia in spatiu a subiectului ( distanta a ), asa
incat functie de aceasta pozitie, distanta la planul imagine ( a 1 ) va fi variabila.
Cum distanta f este o distanta fixa, rezulta ca adaptarea se va face variind x 1 .
In continuare, vom defini elementele schemei prezentate si vom stabili
relatiile dintre ele :
F - focarul din spate al sistemului optic
f - distanta dintre centrul optic si focarul din spate
F1 - focarul din fata al sistemului optic
f1 - distanta dintre centrul optic si focarul din fata
F F1 - axa sistemului optic
O1O2 - planul optic principal perpendicular pe axa optica
S1S2 - subiectul ( plan subiect )
Y - marimea subiectului
a - distanta subiectului la planul optic principal
I2 I1 - imaginea ( plan imagine )
y - marimea imaginii
a1 - distanta de la imagine la planul optic principal
x1 - distanta de la focarul sistemului optic la imagine , extensia
y a1
------- = ------- = m se numeste raport de micsorare ( 1 )
Y a daca este subunitar
Y a 1
----- = ------ = ----- = M se numeste raport de marire ( 2 )
y a1 m daca este supraunitar
www.photocami.ro
In cazul in care cele doua distante focale ale obiectivului ( f = f 1 ) sunt
Egale ( obiectiv simetric ), atunci ecuatia formarii imaginii ( formula lui Gauss )
este urmatoarea :
1 1 1 a = f + x ( 4 )
------- + ------ = ------ ( 3 ) in care
a a1 f a1= f + x 1 ( 5 )
x 11
f x 12
Fig. 12 x 13
www.photocami.ro
Pentru a obtine valoarea extensiei ( x 1 ) apelam la relatiile care se pot stabili
in triunghiurile asemenea reprezentate in Fig. 13
Fig. 13
Y
x f f x1
Y x Y f
------ = ------- insa, deasemenea ------ = ------
y f y x1
x f
deoarece -------- = ------- rezulta x . x1 = f2 ( 6 )
f x1
punct de statie
normala la planul subiectului
axa de fotografiere
plan orizontal
Fig. 14
www.photocami.ro
subiect unghi pe orizontala
normala
unghi de fotografiere
Fig.16
www.photocami.ro
Dimensiunea in imagine a reperului mai indepartat se poate calcula astfel:
H H1 H x a
-------- = --------- → H1 = ------------------
a + 1 a a + 1
H H ( a+1) 1
------ = ---------------- = 1 + -------
H1 H x a a
H H3 H x a
--------- = -------- → H3 = ---------
2a + 1 a 2a + 1
H2 H 2a + 1 1
--------- = --------- ------------ = 1 + ---------
H3 2 H x a 2a
Fig. 17
www.photocami.ro