Tema V SISTEME DE VIZARE SI DE PUNERE LA PUNCT

5.0 Rolul vizarii

Vizarea este foarte importanta, deoarece in aceasta etapa se concepe

viitoarea imagine. La vizare se aleg urmatoarele elemente :
- subiectul principal si cele secundare
- delimitarea cadrului si decorul
- unghiul subiectiv de fotografiere
- stabilirea claritatii si a campurilor de profunzime
- control iluminare, umbre, culoare, etc.
Observarea subiectului prin vizor, permite eliminarea unor elemente
inconjuratoare care distrag atentia de la subiect, prin vizor facandu-se decupajul
pentru viitoarea imagine si organizandu-se compozitia.
Un element esential al viitoarei imagini este momentul psihologic ales :
- starea personajului principal ,
- starea personajelor secundare
- relatiile dintre personaje si celelalte elementele din cadru
Pentru un bun control a elementelor din cadru, imaginea din vizor trebuie
sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa fie cat mai mare
- sa fie cat mai luminoasa
- sa fie clara permitand si controlul campurilor de claritate
- sa fie in timp real ( fata de expunere )
Acest ultim parametru are uneori mare importanta deoarece la fotografiere
operatorul este nevoit sa actioneze asupra unor comenzi cu putin timp inainte
de declansare ( modificarea claritatii subiectului si masurarea iluminarii urmata de
schimbarea parametrilor de expunere ) timp in care pozitia elementelor din cadru
se poate modifica .
Cu cat timpul dintre stabilirea compozitiei cadrului si declansare este mai
mare, cu atat efectul obtinut in final va fi mai greu de controlat .La aparatura
moderna, pentru micsorarea acestui decalaj de timp, in vizor sunt prezentate
toate informatiile de lucru necesare, iar claritatea subiectului si expunerea se fac
automat.
Daca exista intentia de a se compune imaginea in alb-negru este recoman-
dabil ca vizarea sa se faca printr-un filtru albastru care face o convertire mai
corecta a valorilor de straluciri.

5.1.0 Sisteme de vizare

Sistemele de vizare se clasifica in doua mari categorii :

- vizarea indirecta, care consta in vizarea printr-un dispozitiv
independent de sistemului optic care formeaza imaginea ( obiectivul ) pe
materialul fotosensibil

www.photocami.ro
 - vizarea directa, care se face prin sistemul optic (obiectivul ) care
formeaza imaginea
Avantajele si dezavantajele vor fi analizate odata cu prezentarea fiecarei
solutii constructive.

5.1.1.0 Vizarea indirecta

Vizorul cadru
Pe aparatul de fotografiat, este prevazut un cadru de vizare, fix sau
demontabil, format din una sau doua rame, (una mai mica, prin care se face
vizarea, iar cealalta mai mare, in care se incadreaza subiectul) Fig.122 a
Dezavantajul acestui vizor il constituie faptul ca incadrarea subiectului in
rama mare, depinde de pozitia ochiului fata de rama mica de vizare, ceeace face
ca la fiecare vizare, pozitia subiectului in cadru sa fie diferita.
Al doilea dezavantaj il constituie faptul ca operatorul nu poate controla
efectele produse de sistemul optic care echipeaza aparatul de fotografiat
( unghiul de cuprindere functie de distanta focala utilizata si variatia campurilor de
claritate functie de modificarea diafragmei sau efectul filtrelor )
Al treilea dezavantaj este lipsa oricarei informatii in vizor referitoare la
setarea aparatului ( focalizare corecta, diafragma, timp de expunere si mod de
masurare al expunerii) si la conditiile reale de fotografiere. In acest caz, de cate
ori se doreste modificarea vreunui parametru de fotografiere, trebuie abandonata
pentru cateva momente vizarea.
Ultimul dezavantaj este acela ca vizorul nu formeaza o imagine care sa
poata fi marita in caz de nevoie.

Vizorul fereastra este o varianta inbunatatita a vizorului cadru, la care,

operatorul este obligat sa tina ochiul lipit de vizor. Fig. 122 b. In aceste vizoare
se pot afisa o parte din informatiile necesare operatorului.
La cele doua solutii constructive ilustrate in Fig. 122 a si 122 b este
prezentata si principala eroare care apare la sistemele cu vizare indirecta,
eroarea de paralaxa .

a b

Fig. 122
Celelalte dezavantaje prezentate la vizorul cadru sunt comune si la vizorul
fereastra.

www.photocami.ro
 5.1.1.1 Eroarea de paralaxa reprezinta distanta dintre centrul cadrului
vizat si centrul incadrarii pe care o face obiectivul aparatului de fotografiat. In
cazul unei vizari corecte, axul de vizare se pastreaza paralel cu axul de fotogra-
fiere, eroarea de paralaxa ramanand constanta. Fig. 123 a si b

a b
Fig. 123
Daca pozitia ochiului este incorecta, axul de vizare facand un unghi cu
axul de fotografiere, atunci distanta dintre cadrul vizat si cadrul incadrat de
obiectiv va creste odata cu cresterea distantei pana la subiect ( Fig. 123 b )
In cazul unei vizari corecte ( nu piezisa Fig. 123 a ), la distante mari de
fotografiere eroarea de paralaxa poate fi neglijata
Pentru compensarea erorii de paralaxa, s-au construit vizoare, care odata
cu modificarea distantei de fotografiere, se inclina, apropiind centrul cadrului vizat
de centrul cadrului incadrat de obiectiv. ( comanda este data de dispozitivul care
face extensia )

Pentru ca unghiul cuprins de vizoarele descrise anterior sa corespunda

cu aproximatie cu unghiul obiectivului utilizat s-au adoptat urmatoarele solutii :
- marcarea pe fereastra de vizare a unor rame corespunzatoare cu
cadrul acoperit de unghiurile obiectivelor Fig. 124 a
- vizoare cu cadru intersanjabile sau reglabile functie de unghiul obiecti-
vului utilizat Fig. 124 b
- turele de cu mai multe capete de vizare Fig. 124 c

a b c
Fig. 124

La aparatele moderne, vizorul fereastra ( Fig.124 b ) a fost perfectionat.

Prin adaugarea unei componente optice suplimentare care se deplaseaza odata
cu deplasarea zoom-ului, unghiul de cuprindere al vizorului cuprinde aproximativ
acelasi cadru ca si cel pe care il cuprinde obiectivul.

www.photocami.ro
 Avantajele acestor vizoare sunt :
- se poate pastra tot timpul controlul asupra subiectului, actiunii,
iluminarii, imaginea fiind suficient de mare, luminoasa si clara.
- datorita dimensiunilor relativ mici ale acestor vizoare si datorita
simplitatii lor, aparatele de fotografiat echipate cu astfel de vizoare sunt mult mai
compacte si mai ieftine
- sunt mai luminoase in cazul in care aparatul de fotografiat este echipat
cu obiectiv cu deschidere mica
- daca toate reglajele de claritate si expunere sunt efectuate, controlul
subiectului se poate face in timp real ( nu se intrerupe vizarea in timpul ridicarii
oglinzii ca in cazul aparatelor reflex )

5.1.1.2 Sistemul binocular

Acest sistem, utilizat la apara-

tele de format mediu ( 60 x 60 mm ) , 1 2 G O
este oarecum asemanator cu sistemul
de vizare directa, prin faptul ca vizarea
se face printr-un obiectiv. ( Fig.125 )
Aparatul de fotografiat este echipat cu
doua obiective separate, cu acelasi
unghi de cuprindere, prin cel situat in
partea de sus 2, facandu-se vizarea ,
iar prin cel situat in partea de jos 1, E
facandu-se expunerea.
Razele de lumina care vin de
la subiect, trec prin obiectivul 2 , se
reflecta in oglinda inclinata O si
formeaza imaginea pe geamul mat
de control G . Fig.125
Aceasta imagine inversata
stanga- dreapta, va fi aproape identica ( se pastreaza eroarea de paralaxa E ) cu
cea care se formeaza in planul imagine .
Oglinda situata inaintea geamului mat, este elementul optic care permite
inversarea imaginii sus- jos ( vezi Fig. 126 )

imagine
geam mat

obiectiv

oglinda subiect

Fig. 126

www.photocami.ro
 Avantaje - dezavantaje
Imaginea obtinuta cu aparatele cu sistem binocular, are un cadraj mai
precis decat cel al solutiilor constructive prezentate anterior. In cazul schimbarii
distantei focale a obiectivelor, ( trebuiesc schimbate ambele obiective) se poate
controla bine unghiul de cuprindere al acestora.
Alt avantaj al dispozitivului este faptul ca se pastreaza tot timpul controlul
asupra miscarilor subiectului ( timp real ). Deoarece acest vizor formeaza o
imagine reala pe geamul mat, dispozitivul se poate echipa cu lupa de marire
pentru controlul imaginii, pana optica cu rupere pentru efectuarea rapida a
claritatii si geamuri mate pentru diferite aplicatii speciale.
Dezavantajele acestui tip de vizor sunt :
- constructie mare
- imaginea din vizor este inversata stanga-dreapta
- imposibilitatea controlului campurilor de profunzime pentru diferite
diafragme (obiectivul de vizare n-are diafragma )
- constructie mai scumpa datorita utilizarii a doua obiective
- imaginea de control este mai intunecoasa datorita pierderilor de
lumina de pe traseul fascicolului luminos
- manipularea mai greoaie a filtrelor ( cate doua bucati )
Si la acest sistem se poate folosi un sistem de corectie a erorii de
paralaxa functie de distanta de fotografiere.
Un dezavantaj comun al sistemelor cu eroare de paralaxa ( vizare
indirecta) este lipsa controlului campurilor de profunzime fiind in principiu
contraindicate pentru macrofotografie.

5.2.0 Vizarea directa

Prin vizarea directa se intelege analizarea imaginii, direct in planul pe care

se formeaza .

5.2.1 Vizarea directa pe geam mat

In planul imagine se afla un geam mat pe care se analizeaza imaginea
care se formeaza ( Fig. 127 )
Avantaj, analiza perfecta a
imaginii din toate punctele de vedere.
Dezavantaje
Pentru vizare este necesara
inlocuirea magaziei de material cu
geamul mat si schimbarea lor din
nou inaintea declansarii. In acest
caz sistemul nu se poate utiliza la
instantanee.
Imaginea este rasturnata sus-
jos si inversata dreapta-stanga.
La formatele mici imaginea este
mai dificil de analizat.
Fig.127

www.photocami.ro
 5.2.2 Vizarea directa reflex
Fascicolul luminos este reflectat
de o oglinda inclinata la 450, pe un geam
mat ( sistemul seamana cu vizarea de la
aparatele binoculare prezentat anterior
Oglinda este articulata si la expunere se
rabate , permitand fascicolului luminos
sa treaca spre materialul fotosensibil
( Fig. 128 )
Pentru o mai buna analiza a deta-
lilor imaginii deasupra geamului mat se
poate monta o lupa maritoare. Fig. 128
Deoarece imaginea astfel formata
este inversata stanga- dreapta , sistemul
poate fi echipat cu o prisma de corectie.
( Fig. 129 )
Prisma poate fi componenta fixa
sau componenta demontabila, sistemul
putand fi completat si cu alte accesorii
suplimentare ( sonda pentru masurarea
expunerii, geamuri mate cu reticule pentru
diferite aplicatii etc. )
Sistemul permite analizarea
imaginii formate, indiferent de unghiul
de cuprindere al obiectivului folosit. Fig.129

Pentaprisma ( prisma cu cinci fete ) este elementul optic care permite

inversarea imaginii stanga- dreapta, ( vezi Fig. 130 ).

imagine

observator
obiectiv

subiect
oglinda
Fig.130
Dezavantajul constructiei
Exista momentul in care oglinda se escamoteaza, cand subiectul
scapa controlului.

www.photocami.ro
 5.3.0 Controlul claritatii (a punerii la punct )

5.3.1 Sisteme fara verificarea claritatii

Obiectivul diafragmat Se utilizeaza un obiectiv diafragmat astfel, incat sa

asigure un camp de claritate sufficient. Se utilizeaza fie la aparatele foarte
ieftine, la care nu se face exensie , fie in conditii de reportaj, cand fotograful nu
mai are timp sa efectueze extensia datorita desfasurarii rapide a evenimentelor.
Avantaj- dezavantaj Timpul de fotografiere se scurteaza, insa claritatea
este satisfacatoare numai intr-o anumita plaja, destul de greu controlabila pentru
fotografii fara experienta.
Autofocalizare electronica fara confirmare
Utilizata la aparatele ieftine. Un fascicol de raze infrarosii este emis de
aparatul de fotografiat spre subiect, acesta il va reflecta si extensia se va efectua
functie de receptarea acestor raze reflectate.
Dezavantaj Exista anumite conditii de lucru in care sistemul de autofoca-
lizare nu lucreaza corect. ( lumina insuficienta, contralumina, focalizarea se face
pe langa subiect sau subiect prea stufos care deruteaza sistemul de operare )

5.3.2.0 Sisteme cu controlul claritatii

Este foarte important ca fotograful sa poata verifica campurile de claritate
din spatiul in care se afla subiectul, pentru oricare din deschiderile ( diafragma )
obiectivului.
Daca se utilizeaza obiective cu diafragma automata ( obiective care se
inchid numai in timpul expunerii restul timpului fiind complet deschise ) este
necesar ca pe obiectiv, sau pe aparatul de fotografiat, sa existe o comanda care
inchide diafragma pentru a se face verificarea dorita.
La aparatele moderne, se poate asigura campul de claritate dorit cu
ajutorul optiunii A – DEP.

5.3.2.1 Controlul punerii la punct prin verificarea extensiei

Extensia obiectivului, pentru
asigurarea claritatii, se face prin trans-
larea obiectivului in lungul axului optic.
In acest caz, controlul claritatii se
face indirect prin verificarea extensiei .
Pe sasiul aparatului se afla o rigleta
inscriptionata in metri, iar pe suportul
obiectivului, un reper care ne indica Fig.131
pentru ce distanta s-a efectuat extensia
obiectivului ( Fig.131 )
Un alt mod de a regla extensia
o constituie actionarea mecanismului
surub stanga-dreapta, al obiectivului
care asigura departarea, respectiv
apropierea acestuia de planul imagine.

Fig.132

www.photocami.ro
 Pe inelul de rotire se afla un reper iar pe montura obiectivului, circular,
sunt inscrise distantele pentru care obiectivul va asigura claritatea.( Fig. 132)
Dezavantaje: Pe de o parte, scala distantelor este informativa nefiind
marcate toate distantele, pe de alta parte, nu se poate controla claritatea la
limitele campului de profunzime.
Pe astfel de marcaje nu se pot inregistra informatii cu privire la campurile
de claritate ale tuturor distantelor focale utilizate ( in cazul schimbarii obiectivelor
pentru solutia prezentata in Fig. 131 sau in cazul utilizarii unui zoom pentru
solutia prezentata in Fig. 132 )

Citirea campurilor de claritate pe obiectiv

Unele obiective sunt prevazute cu un inel fix ( 2 ) pe care sunt marcate

campurile de claritate pentru diafragmele utilizate. Pe acest inel se afla marcajul (
3 ) care va indica distanta pentru care s-a efectuat extensia.
Odata cu efectuarea extensiei, scala de distante ( 1 ) se va roti in dreptul
acestui marcaj permitand fotografului sa afle in orice moment pentru ce distanta
obiectivul a fost reglat. ( Fig. 133 )

2 0,5 0,6 0,7 0,8 1 1,2 1,5 2 3 4 5 7 10 15 ∞ m

16 11 8 5,6 4 2,8▲2,8 4 5,6 8 11 16

3
Fig. 133

Valorile de diafragma inscrise pe inelul fix ( Fig. 133 ) marginesc campu-

rile de claritate care se obtin. Astfel daca utilizam diafragma 16 claritatea se va
intinde de la 0,8 m la ∞, pentru diafragma 11 claritatea va fi cuprinsa de la 1m la
≈ 6 m, pentru diafragma 8 claritatea este cuprinsa intre 1,2m si 4,5 m, samd.
Astfel penrtru orice distanta de fotografiere se poate afla campul de
claritate obtinut cu oricare din diafragmele utilizate.
Alt mod de utilizarea a scalei 2 este gasirea distantei de punere la punct
pentru cazul in care dorim sa obtinem un anumit camp de claritate.

0,8 1 1,2 1,5 2 3 4 5 7 10 15 ∞ m

16 11 8 5,6 4 2,8▲2,8 4 5,6 8 11 16

Fig. 134
Pentru a obtine campul de claritate intre 2m si 7m ( realizabil cu
diafragma 5,6 ) vom stabili distanta de punere la punct pentru 4m ( Fig. 134)

www.photocami.ro
 0,8 1 1,2 1,5 2 3 4 5 7 10 15 ∞ m
16 11 8 5,6 4 2,8▲2,8 4 5,6 8 11 16

Fig. 135

In Fig.135 este prezentat modul in care se poate obtine claritate pentru ∞

utilizand diafragma 8

5.3.2.2 Controlul claritatii imaginii formata pe geamul mat

Controlul imaginii direct pe geamul mat se face analizand calitatea imaginii
obtinute ( contururile acesteia), concomitent cu deplasarea obiectivului inainte-
inapoi, pana cand se obtine claritatea maxima. Pentru a se putea analiza detalii
matuirea trebuie sa fie foarte fina.
. Dezavantaj La diafragmari puternice, imaginea este insuficient luminata
pentru a se efectua un astfel de control. Deasemenea, este dificil de stabilit
claritatea pentru subiectele aflate in miscare rapida.

5.3.2.3.0 Accesorii pentru controlul claritatii

5.3.2.3.1 Adaptor cu dioptrii pentru vizor

Avand in vedere ca fiecare fotograf are alte caracteristici de vedere
( dioptrii) iar vizarea cu ochelari este imprecisa din punct de vedere al cadrarii,
aparatele de fotografiat de calitate sunt echipate cu un adaptor cu dioptrii.

5.3.2.3.2 Lupa maritoare se utilizeaza pentru marirea detaliilor care apar

pe geamul mat. Acest accesoriu poate fi integrat in sistemul de vizare sau poate
fi accesoriu independent. In general, la aparatele pretentioase sistemul de vizare
este echipat si cu posibilitatea adaptarii vederii operatorului. (adaptor cu dioptrii)

5.3.2 3.3 Sisteme telemetrice

Aceste sisteme folosesc principiul telemetrului, coincidenta celor doua
imagini formate confirmand efectuarea unei extensii corecte. ( Fig. 136 )

Telemetru cu oglinda

1 I 7 6 II II 4 5

Fig.136

www.photocami.ro
 Telemetrul functioneaza in felul urmator: un fascicolul de raze I, sosit de la
subiect, va strabate fereastra 1, ecranul semitransparent 2 si va ajunge la
vizorul 3 . Alt fascicol, II va trece prin fereastra 4, se va reflecta in prisma pivo-
tanta 5 si va forma imagine pe ecranul semitransparent 2
Astfel in vizorul 3 se vad doua imagini similare, decalate sau o singura
imagine ( sageata ingrosata ) ,formata din cele doua imagini suprapuse, numai
pentru o anumita pozitie a prismei 5 .
Aceasta anumita pozitie, in care imaginile se suprapun, coincide cu
extensia corecta a obiectivului, scop in care rotirea prismei de catre bratul 6,
este corelata cu pozitia camei 7 din spatele obiectivului .
Operatorul priveste subiectul prin vizorul 3, rotind inelul de distante al
obiectivului, pana cand va reusi sa suprapuna cele doua imagini formate.
Sistemul telemetric va fi cu atat mai precis cu cat distanta dintre cele doua
ferestre 1 si 4 va fi mai mare .

Telemetru opto-electronic
Principiul functional este asemanator cu cel al solutiei prezentate anterior
dar, cele doua imagini separate vor fi comparate de doua matrice formate din
fotocelule. Daca imaginile sunt identice (se compara intre ele semnalele obtinute
pe cele doua matrice ) atunci claritatea pe subiect a fost efectuata corect. Daca
imaginile nu sunt identice ( iluminarile suprafetelor acestora ) atunci trebuie
modificata extensia obiectivului.
Dispozitivul poate functiona si in alt mod. Cele doua fascicole luminoase
care intra in aparat, vor fi proiectate pe o celula ecran de analiza ( constructie
care seamana mult cu cea prezentata in Fig. 137 ). In momentul in care extensia
este corecta, imaginile se suprapun perfect si se obtine cel mai mare semnal.
Daca suprapunerea imaginilor este partiala, semnalul scade fiind necesara
modificarea extensiei obiectivului.
In Fig. 137 sunt prezentate
imaginile diferite formate pe cele
doua celule fotoelectrice.
Celulele trimit informatii
sub forma de semnale electrice
la un microprocesor- comparator
care le analizeaza. In cazul unor
semnale identice (extensia corecta),
in vizor un led va confirma aceasta,
iar sevomotorul care modifica exten- Fig.137
sia se va opri.
Alta solutie utilizata functioneaza pe urmatorul principiu: o singura matrice
primind semnalul succesiv prin doua vizoare, acesta va fi inregistrat pe o
memorie, cu decalaj de timp. Se compara cele doua semnale diferite.
Aceste solutii se regasesc la sistemele aparatelor ieftine compact, motorul
deplasand extensia tot timpul inainte si inapoi si oprindu-se numai cand
comparatorul confirma egalitatea celor doua semnale.

www.photocami.ro