CUPRINS

CAPIOLUL 1

PREZENTAREA COMPLEXULUI CRISANA

1,1 Scurt istorc la complexului Crisana

1.2 Resursele complexului Crisana

2.3 Serviciile oferite in cadrul comlexului

CAPITOLUL 2

ANALIZA TARIFELOR SI PRETURILOR PRACTICATE

2.1 Tarife pentru cazare

2.2 Preturile in alimentatie

2.3 Tarife pentru tratament ambulatory

2.4 Indicatori economici ai serviciilor de cazare

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1

1.1 SCURT ISTORIC AL COMPLEXULUI CRISANA

 Constructie inceputa in anul 1979 si finalizata in 1981, hotelului Crisana a facut

parte pana in anul 1989 din patrimoniul Oficiului Economic Central Carpati. Odata

cu desfiintarea acestei structuri hotelul trece in administrarea actualei S.C. Turism

Felix S.A. administrare incheiata in 1995 prin preluarea hotelului in structura Reginei

Autonome a Patrimoniului si Protocolului de Stat. In anul 1997 Consiliul Judetean

Bihor preia hotelul in administrare directa functionand sub denumirea de S.C

COMPLEX CRISANA SRL pana in 1 iulie 2001 cand devine propietatea grupului

Transilvania si este inclus in S.C Transilvania Tour S.A

Din punct de vedere architectural constructia se incareaza in tenditele inceputului

anilor 80', foarte moderna de astfel, moderniatatea destul de bine ancorata si in

present. Asezat pe o structura foarte rezistenta, structura care a conferit posibilitatea

incaltarii a noua etaje pe versantul stang al bailor in imediata apropiere a DN 76 si E

15, hotelul ofera de la toate nivelurile o panorama placuta a Bailor Felix.

Realizarea contructiei s-a facut cu ajutorul Turistului de Constructii Locale

Oradea.

Hotelul a fost prevazut cu camere si holuri spatioase, dispune de 200 de locuri de

cazare, din care 98 din camere sunt dotate cu doua paturi, iar 11 camere cu un pat si

trei apartamente. Toate camerele dispun de cele mai moderne facilitate: televizor

color recordat la reteaua de cablu, telefon international, sala de baie cu dus si cada.

Toate ccamerele au balcon, accesul la etaje facandu-se cu liftul sau pe scari.

Restaurantul elegant de categoria I cu o capacitate de 250 de locuri in cele doua

saloane, asigura zilnic meniuri variateatat din bucataria romaneasca cat si cea

internationala precum si regimuri ditetice.

Demisolul are in componenta piscina, cu apa termala, cu acces direct din hotel,

ceea ce permite efectuarea bailor si barna, baza de tratament este moderna, compusa
din doua sectii de hidroterapie sic ea de elecroterapie ambele fiind capabile sa

efectueze o gama larga de proceduri folosind apa termala si namolul terapeutic si

aparatura speciala. Tot aici sunt si : sala de fitness, sauna, frizeri, coafura si o serie de

incaperi avand ca destinatie spatii de depozitare.

La partier sunt situate receptia, spatiile destinate saloanelor,restaurant, spatiile de

productie si servire, bar de zi.

Mezanimul - holuri spatioase imbracate in furnir de mahon, are in structura trei

apartamente, trei camere duble, salon de protocol, sala de conferinte, baza de

tratament, cabinet medical, birouri functionale, spatii commune.

HOTELUL CRISANA, este garantia unui sejur reusit care confera asocierea

tratamentului balneo-fizioterapeutic si recuperator cu agrementul.

Mediul concurential in statiunea Baile Felix exista si analiza efectuata pe oferta

concurentei s-a facut prin viza la hotelurile din statiune.

Din analiza reiese ca in statiunea Baile Felix, Hotelul Crisana este inconjurat de 7

unitati hoteliere cu acelasi grad de calsificare, de doua unitati cu un grad superior de

clasificare si doua de o stea. Desi ocupa o pozitie dominanta intre unitatile cu acelasi

grad de clasificare se impune un comentariu vizavi de posibilitatile pe care le are

hotelul, de perspective de a se situat in concurenta directa cu cele doua unitati

hoteliere de trei stele (Terminal si International). Foarte important este mediu

economic national in care functioneaza industria hoetliera din Romania precum si din

ce segment social avem clientele, ce piata avem de cucerit. Toate aceste elemente

precum si altele destul de importante, cum ar fi cele de imbunatatire a calitatii de

fidelizare, de eficenta economica, impun decizii in plan investitional de catre

actionarul unui - Consiliul National Bihor.

1.2 RESURSELE COMPLEXULUI CRISANA

 Resursele complexului sunt cele cunoscute, adica resursele materiale, umane,

financiare si ne vom referi la rand la fiecare categorie. In ceea ce priveste resusele umane

la loc important il detine camera sau locul de cazare. Astfel:

 Etajul I cuprinde 15 camere duble.

 Etajul II cuprinde 10 camere duble si 5 single.

 Etajul III are in componenta 13 camere duble.

 Etajul IV are in componenta 13 camere duble si 3 single

 Etajul V cuprinde in componenta 11 camere duble si 2 single.

 Etajul VI cuprinde 13 camere duble.

 Etajul VII cuprinde 10 camere duble si 3 single.

Serviciul de etaj cuprinde celelalte spatii excepatand front-office-ul si

alimentatia

este acordat de guvernanta. Cea mai importanta atributie a acestui sector este igienizata

acestor spatii.

Anteor am facut o descriere a nivelelor hotelului. Trebuie mantionat insa ca

hotelurile de etaj sunt prevazute cu fotolii si masute joase, au in componenta oficiile de

etaj (ale cameristelor)si spatiile de cazare.

Un spatiu de cazare (camera) la Hotelul Crisana este in concordanta un vestibule,

baie un grup sanitary si camera (propi-zisa).

Mobilierul camerei se compune din piese fixe si piese mobile, din ultima

categorie facand parte si patul fiind prevazut cu cu role permite efecuarea curateniei

dedesubt.

In acadrul sectorului etaj se desfasoara activitati de intretinere, amenajare si

curatenie zilnica a spatiilor de folosinta individuala (camere) si a celor de

folosinta comuna (culoare, holuri, sala de reuniuni).

Un loc in intretinerea si curatenia camerei il ocupa shimbarea lenjeriei si a

prosoapelor, precum si completarea si reinoirea camerei cu produse de unica folosinta

(sapun tip turist, banderole de hartie steril pentru W.C.). avand in vedere faptul ca Hotelul

Crisana este un hotel de 2 stele acest lucru se efectueaza o data la 3 zile.

Principalele elemente care asigura realizarea parametrilor calitativi la Hotel

Crisana sunt:

 Asigurarea vietii si a bunurilor personale;

 Igiena absoluta a saptiului de inchiriat.

 Functionalitatea dotarilor si a spatiului inchiriat.

Cea mai mare parte a spatiilor de la partierul hotelului sunt destinate desfasurarii

serviciilor de alimentatie, ponderea cea mai mare ca suprafata avand-o saloanele

de servire si pregatire a preparatelor, barul de zi.

Spatiile de servire sunt compuse din salonul pentru servirea micului dejun

cu o capacitate de 50 de locuri si cele doua saloane care formeaza restaurantul

clasic de categoria I: Salonul Bleu si Salonul Galben cu o capacitate totala de 200

locuri. Barul de zi situate langa restaurant are o capacitate de 40 de locuri, iar

langa piscina la demisol functioneaza un bar,

Hotelul Crisana dispune de o baza materiala destinata agrementului

fermata din teren de tennis de camp si piscina interioara precum si de o

moderna baza de tratament, doatat cu aparatura complexa, cu mari

posibilitati terapeutice si de investigatii ce se realizeaza prin cele doua

sectii:

Sectia de hidroterapie - dotata cu aparatura moderna si care efectueaza o

gama larga de proceduri prin folosirea apei termale:

 Bai generate la bazin cu kinoterapie;

 Bai generate sau partiale la cada;

 Bai de plante la cada;

 Bai galvanice generale (stanger) si partiale

 Dusuri (dus scotian, subacvatic, dus masaj, afunzisuri alternante);

 Sauna

 Elongatii subacvatice.

Sectia de elecroterapie - dispune de aparatura moderna cu care se pot

efectua:ionogalvanizari, curenti dinamici, curenti exponerali, unde scurte,

ultrasonoterapie, solux, bai de lumina, ultraviolete, magneotodiaflux, aerosoli.

Baza de tratament este dotata cu sali de gimnastica individuala si

colectiva, biciclete ergonometrice si medicale, sala de mecanoterapie, de

masaj, cabinet de testari musculoarticulare, cabinet de exploatari functionale.

Activitati specifice in cadrul Hotelului Crisana sunt indeplinite in cadrul

unor compartimente si sectoare.

Ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice sunt astfel

contruite incat sa asigure premisele realizarii obiectivelor previzionate.

Compartimentul si sectoarele Hotelului Crisana sunt constituite astfel:

-odihna

-tratament

-grupuri in transit

-simpozioane, conferinte

-mese fetive (aniversari, banchete, nunti etc.)

 Spalatorie: asigura spalat lenjerie pentru necesitati propii si turisti

 Tansporta marfa: asigurare transport si desfacere unitatii propice

 Transport personae:asigurare transport si excursii pentru turisti

Capitolul 2
 ANALIZA TARIFELOR SI PRETURILOR PRACTICATE

2.1 TARIFE PENTRU CAZARE

Inainte de examinarea metodelor si tehnicilor de stabilire a preturilor este

necesara prezentarea factorilor care determina preturile. In acest sens, trebuie facuta

o distinctie intre factorii controlabili si factorii necontrolabili. Factorii controlabili

pot fi influentati sau schimbati de catre producator, intr-o masura mai mare sau mai

mica, prin deciziile sau alternativele pe care le-a ales. Factorii nerecomandabili insa,

nu sunt suscepibili de a putea fi manipulate. Mai mult atat factorii controlabili, cat si

cei necontrolabili (independenti) ai preturilor niciodata nu sunt statici. Ei se schimba

in timp, uneori foarte rapid si necesita un control si reviziune constanta:

1) Factorii controlabili ai preturilor sunt:

 Costul produsului (cheltuieli materiale discrete de munca, cheltuieli de regie,

de administratie si management, sub care un producator nu poate sa vanda

produse);

 Costuri de vanzare si distributie (transport, comisioane etc.);

 Costul suportului de marketing (cheltuieli de reclama, promovare etc.)

 Costuri pentru mentinerea calitatii produsului si imaginii;

 Comunicatiile de produs (reclama si alte comunicatii directionate catre reteaua

comrciala sau catre consumatori).

2) Factorii necontrolabili ai pretului sunt urmatorii:

 Nivelul de pret existent pe piata (acest nivel este determinat de competenta

dintre producatri, pe de o parte si dintre comercianti pe de alta parte);

 Situatia ofertei si cererii pe piata (aceasta poate fi in mai multe cazuri

influentata de factori sezonieri sau de introducerea de noi produse superioare pe

piata);
  Situatia competitiei (o competitie intense, de regula exercitata pasiune apupra

preturilor).

Daca am sta sa anaalizam care sunt cheltuieliele care influenteaza costul de azare,

o prestigioasa agentie de consultanta in urma unui studiu efectuat, a constatat

urmatoarele:

- salarii si asigurari sociale - 32,8 %

- cheltuieli generale (spalatorie, vesela sparta, tacamuri, uniforme personal) - 13,8%

- cost de achizitie alimente - 7,9%;

- cost de achizitie bauturi - 2%;

- cheltuieli administrative (sistem informatic si de rezervare, commision carti de

credit, clienti insolvabili, cheltuieli de securiatate si lupta impotriva incediilor) -

4,6%

- amortizare - 4,5%;

- cheltuieli energetice- 4,2%;

- chirie 4%;

- marketing - 3,4%

- intretinere - 3%

- cheltuieli financiare (dobanzi) - 2,9%;

- taxe si asigurari - 1,2%;

- profit net - 12,9%;

In principu,exista doua cai distincte, de formulare a politicii de pret. Ele pot fi

orientate spre costuri si profituri sau spre piata.

Publica de pret orientate spre costuri si profit are la baza costul local plus o

majora de profit (costul de vanzare trebuie stabilit la un asemenea nivel, incat firma

turistica, prin incasarile de vanzare, sa poata sa-si recupereze toate costurile si sa

realizeze u profit exprimat pe unitate sau ca un procent din toatalul vanzarilor). In

cadrul acestei politici pentru acelasi produs se pot utilize mai multe preturi,

respective, intr-o prima situatie, pret de piata interna si pret de export, iar intr-o a

doua situatie, pret intr-un oras si pret intr-un alt oras din aceeasi tara,urmarindu-se

prin preturile mai mari practicate pe o anumita piata sa se recupereze preturile mai

mici, chiar sub costurile de productie, practicate pe o anumita piata sa se recupereze

preturile mai mici, chiar sub costurile de productie practicate pe alte piete). Politica

de pret orientate spre profitul maxim, are mai degraba, un caracter teoretic, pentru ca

in practica este imposibil sa poti impune un pret care sa sigure un profit maxim.

In cadrul politicienilor de pret (scopul este de a absorbi cat mai mult posibil la

cererea potentiala existent ape o piata, prin stabilirea de preturi adecvate, cum ar fi

preturi initiale mari, preturi de lansare mici sau o combinatie dintre acestea); preturi

lender sau de urmarire (pentru a promova astfel de preturi de leader sau de urmarire

producatrul trebuie sa aiba o acoperire de patente); preturi diferentiate (aplicarea

unor preturi diferentiate prsupune acordarea de rebaturi, disconturi pentru a influenta

volumul de cumparaturi sau pentru a evita o situatie de instabilitate pe piata).

In general stabilirea preturilor are in vedere: taxe pe valoarea adugata, costurile

materiale, costurile slariale, costurile de functionare, costurile de getiune si costurile

de ocupare. La caste lemnte trebuie adaugat un profit (majat)pentru a determina

pretul de vanzare.

In principiu, aceasta metoda este inca folosita intr-un numar mare de interprinderi

dar ea comporta insufciente notabile in cazul hotelurilor.

Calculul financiar obligatoriu pentru un conducator de hotel este stabilirea

rentabilitatii capitalului anganjate. Renatabilitatea investitiei (RI):

Profit (P)
 RI=------------------------------ X 100

Capitaluri engajate (C)

Pentru a determina profitul se iau in vedere in principal doua variabile: pretul

mediu de vanzare al unei camere si gradul de ocupare a hotelului.

Retabilitatea capitalurilor angajate se poate stabili prin multiple combinari ale

pretului de vanzare si ale gradului de ocupare. Stabilirea preturilor pornind de la

cerere, are la baza principiul conform caruia calitatile vandute variaza in functie de

preturile propuse. Aceasta relatie admite existenta unei cantitati a cererii in functie

de pret. In mod logic se poate spune ca: daca pretul creste, cererea scade; daca pretul

este stabil, cererea este constanta si daca pretul scade cererea creste.

Exprientele facute in numeroase tari asupre diferitelor produse arat ca atitudinile

consumurilor sunt variabile, functie de produsele propuse si de canditiile de

cumparare. Este demonstrat ca in general, consumatorii nu cunosc bine pretul cu

exceptia produselor curente. Pe de alta parte, pretul este un elemet de informare in

decizia de cumparare.

Imaginea de marca joaca un rol foarte important in determinarea pretului. Daca o

marca are o imagine de pret mic, cresterea pretului nu corespunde obligatoriu, in

ochii consumatorilor, unei ameliorari a calitatii. Studiile efectuate arata ca prin

sondaj este posibila determinarea unui pret minim, sub care consumatorilor nu ar

accepta sa cumpere produsul respective a unui pret maxim, peste care, de asemenea,

nu va cumpara.

Stabilirea pretului in functie de concurenta, insemana adaptarea operative si

realista la schimbarea preturilor de catre concurenti.

In industria hoteliera s-a folosit mult timp, ca singura baza a stabilirii preturilor,

"legea miimi". Acesta lege consta in stabilirea pretului camerei la o mime din suma
 totala a costului de constructie si de echipare a hotelului. Astfel, daca valoarea

investitiei globala este de 10 miliarde lei pentru un hotel-restaurant pretul camerei va

fi de 200 mii lei.

Daca acest mod de stabilire a pretului camerei este destul de corect, in cazul

deschiderii unui nou hotel, el nu mai poate fi la fel de real in cazul hotelurilor mai

vechi. Odata cu dezvoltarea lanturilor hoteliere, si-au facut aparitia progresiv,

veritabile "preturi de piata", relative omogene, in funtie de numarul de stele ale

hotelului.

Una dintre caracteristicile cererii hoteliere este iregularitatea sa: hoteluri pline in

timpul saptamanii si goale la sfarsitul ei in orase, hoteluri pline vara si goale in restul

anului in localitatile cu caracter sezonier.

Oferta hoteliera este inelastica, hotelul avand o structura a cheltuielilor compusa

din elemente fixe (cheltuieli de personal, cheltuieli generale, costuri de ocupare).

Singurele elemente variabile sunt asigurarea curateniei si incalzirea.

Tehnicile moderne de stabilire a preturilor pledeaza pentru practicarea pretului

variabi. Acest pret depinde de mai multe elemente varoiabile de la un hotel la altul.

Comisioanele si gratuitatile reprezinta in general partea acordata agentilor de voiaj care

trimit clienti hotelului. Acest commision este de minim 8%, prestatiile complexe

presupunand vanzarea unui pachet de servicii formate din cazare, masa si alte servicii.

Este cazul, mai ales, al pensiunilor, demipensiunilor, seminatilor etc. aceste prestatii sunt

vandute adesea la un pret inferior toatalului prestatiilor ce le compun, ceea ce detrmina o

scadere a pretului camerei.

Pretul mediu constituie un obiectiv permanent al hotelierului care este obligat sa

examineze atent calendarul si gradul de ocupare a hotelului.

Practica utilizarii majorelor este utilizata in special pe litoral sau la munte, unde
exista preturi de sezon si de extrasezon. Amplitudinea acestor preturi este insa slaba. Pe

unele piete turistice mari, preturile pot cunoaste variatii importante. In Sapnia, de

exemplu, mari hoteluri nu ezita sa gazduiasca pensionari in timpul lunilor cu grad de

ocupare mic, la preturi ce sfideaza concurenta. In Florida, intre perioada de varf de sezon

si minim de sezon, pretul poate vara de la simplu cvadruplu. Unele lanturi hoteliere au

instaurat tarife "tricolore" in care preturile variaza intre 20-30% in functie de sezon si de

zilele saptamanii

O parctica frecvent intalnita, consta in faptul ca un pachet de servicii este propus

la un pret mic deact totalul preturilor prestatiilor care il compun. Prestatia ar trebui sa fie

propusa la pretul total al prestatiilor ce o compun. Plecand insa de la pretul total al

acestora in functie de datele speciale (sezonalitatea, conscureanta, promovare pe anumite

piete) pretul poate fi modulat.

Asa se intampla si in cazul pretul propus putand cprinde: camera individuala, mic

dejun, dejun format de exemplu din hors d' oeuvre, la fel principal, desert, cina. De

asemenea mai poate contine sis ala de reuniuni (cu o eventuala sala pentru grupuri mici),

ecran (materiale audio-video, magnetofon, TV, video, etc.), sala de destindere, masa de

ping-pong,
 BIBLIOGRAFIE

1. Boier Rodica - comportamentul consumatorului - Ed. Graphix,

1994

2. Cosminecu I - Turismul - Fenomen complex contemporan,

Editura Economica, Bucuresti, 1998.

3. Cristurean Crsitina - Economia si politica turismului

international, Casa Editoriala pentru turism si cultura Abeona,

Bucuresti, 1992.

4. Dragan I.C. , Demetrescu M.C - tehnica prospectariipietei -

Ed. Europa Nova, Bucuresti 1996.

19. *** Idei de afaceri - 1997-2005