Evaluarea Potentialului Turistic Al UUnui Teritoriu Modelul Leader II Parcul National Retezat

Universitatea Transilvania din Braşov
Facultatea de Ştiinţe Economice si
Administrarea Afacerilor
Master Administrarea Afacerilor în Turism
Evaluarea potentialului turistic al unui

teritoriu- Modelul Leader II
Studiu de caz: Parcul National Retezat
Îndrumător: Lect. dr. ALBU RUXANDRA
Studentă:
Evaluarea potențialului turistic al regiunii Parcului Na țional Retezat
Cuprins:
Introducere.................................................................................................................................3
Cap.1. Analiza ofertei....................................................................................................................4
1.1. Factorii naturali ai regiunii................................................................................................4
1.1.1. Elemente de localizare si relief...................................................................................4
1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice........................................................................6
1.1.3. Hidrologia.....................................................................................................................7
1.1.4. Elemente de floră si faună...........................................................................................9
1.2. Factorii socio-economici...................................................................................................10
1.3. Infrastructura si serviciile disponibile............................................................................13
1.4. Factorii culturali...............................................................................................................16
1.5. Oferta sportivă si de timp liber.......................................................................................19
1.6. Oferta de cazare................................................................................................................23
1.7. Oferta de restaurante.......................................................................................................25
1.8 Posibilităti de organizare conferinte si seminarii...........................................................26
Cap.2. Analiza cererii..................................................................................................................26
Cap.3. Analiza concurentei.........................................................................................................31
Cap.4. Analiza tendintelor..........................................................................................................32
Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)....................................................37
Cap.6. Pozitia strategică de succes.............................................................................................39
Cap.7. Conceperea unui model de evaluare a potentialului de dezvoltare turistică.............41
Bibliografie:..................................................................................................................................43
Anexe.............................................................................................................................................44
2
" Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi bine cu urechea ca s-o auzi
si trebuie un gram de iubire ca s-o întelegi "
Nicolae Iorga
Introducere
Este binecunoscut faptul că turismul, ca activitate economică poate cauza pagube mari
ariilor protejate, în special dacă nu sunt administrate adecvat si corect. Cu toate acestea nu
trebuie scoase din calcul si variatele beneficii pe carea le-ar putea aduce. În această ordine de
idei, este necesar a evidentia că, activitatea turistică va fi întotdeauna binevenită în sau lângă
ariile protejate dacă respectă caracterul special al ariei – cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea
naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite – si dacă
pagubele si poluarea sunt minime.
Luând în considerare tendintele la nivel international, si anume interesul crescut vis-a-vis
de practicarea turismului verde, Parcul National Retezat şi zona înconjurătoare, inclusiv zona
Haţeg, ar putea deveni una dintre principalele destinaţii turistice din România. Spectaculoasele
peisaje alpine şi sub-alpine şi vasta varietate a faunei şi florei (care cuprinde peste o treime din
flora României) oferă parcului naţional un excelent amestec de resurse care pot contribui la
dezvoltarea pe termen lung cu succes a turismului în această zonă.
Datele existente statuează informatii precum următoarele: Parcul Naţional Retezat este
primul parc creat în România şi unul dintre cele mai vechi din Europa de Est. Acesta a fost creat
în anul 1935 şi s-a propus să devină Rezervaţia Biosferei (PNR-RB) datorită unicităţii
biodiversităţii şi semnificaţiei naţionale pe care o are pentru poporul român. Cu toate acestea,
primul birou administrativ al parcului nu a fost creat până în anul 1999. Noua structură de
management a fost sprijinită prin cadrul Proiectului de Conservare a Biodiversităţii. Parcul
Naţional este acum una dintre zonele protejate de UNESCO.
Munţii Retezat oferă câteva dintre cele mai spectaculoase peisaje din România şi au un
potenţial imens de dezvoltare a turismului naţional şi internaţional. Parcul este înconjurat de o
infrastructură relativ adecvată care furnizează atât accesul în perimetrul zonei protejate, cât şi
accesul relativ uşor către centrul parcului. În plus, există mai multe agenţii de turism care au
recunoscut de curând importanţa Parcului Naţional ca atracţie care poate deveni un aspect central
al activităţilor lor de afaceri. Aceste agenţii oferă, în cea mai mare parte, cazare şi câteva servicii
limitate de ghidare în interiorul parcului, dar pot fi de asemenea şi o voce puternică pentru
3
dezvoltarea parcului şi pentru protecţia mediului. 1 Scopul lucrării mele este de a face o analiză a
teritoriului Parcului National Retezat prin evidentierea potentialului turistic de care dispune în
vederea încurajării dezvoltării turismului.
Cap.1. Analiza ofertei

Oferta turistică a Parcului Naţional Retezat este reprezentată de patrimoniul turistic în
ansamblul său cuprinzând o serie de componente materiale, dar şi imateriale, în măsură să
reconforteze turistul, să-i satisfacă motivaţia deplasării şi dorinţa de a dobândi noi cunoştinţe.
Componenta naturală este, în general, de importanţă deosebită în aprecierea calităţii ofertei
turistice a unui teritoriu.
1.1. Factorii naturali ai regiunii
1.1.1. Elemente de localizare si relief
Localizat în partea vestică a României, Retezatul este cel mai vechi parc national din
tară, fiind declarat prin lege în anul 1935.2 Parcul are o suprafată de 38.138 ha, din care 1.630 ha
au fost declarate ca arie strict protejată numită "Gemenele"-rezervatie stiintifică cu limite bine
precizate şi începând din anul 1999 cu o administraţie proprie (Rezervatia Știintifică Gemenele
se află sub administrarea directă a Academiei Române). Valoarea universală a parcului a fost
recunoscută de programul Omul si Biosfera (MAB) al UNESCO în 1979 prin includerea sa în
reteaua internatională a rezervatiilor biosferei. De asemenea, în anul 2000 a fost declarat arie de
importanţă faunistică şi lepidepteorologică europeană.
Din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al Fundatiei PAN
PARKS, devenind primul parc din România şi al cincilea din Europa care a primit certificatul
"Pan Parks", ca o recunoaştere a modului de gestionare şi conservare a biodiversităţii, iar din
anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană NATURA 2000,
în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes
comunitar.3
Suprafata Parcului National Retezat (38138 ha) este constituită din: fond forestier 18.608
ha (49%) si gol alpin (păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de apă) 19530 ha (51%).4
Teritoriul parcului National Retezat este delimitat de Depresiunea Haţegului, Muntii Tulisa,
valea Streiului, Depresiunea Petroşani, Valea Jiului de Vest şi valea Râului Mare.
1
Asociația de turism Retezat, http://www.turismretezat.ro- site accesat în data de 26 ianuarie, 2011
2
Asociația pentru Acțiune în Arii Protejate „Pro Natura”, http://www.pronatura.ro, site accesat în data de 26
ianuarie, 2011
3
Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, Raport- Ariile Naturale protejate din Județul Hunedoara,
http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011
4
Gazeta de agricultură, http://www.gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 26 ianuarie 2011
4
Limitele Rezervatiei Biosferei se încadrează pe suprafata a 30.047 ha, conform Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului.
Din punct de vedere teritorial-administrativ, Parcul National Retezat se situează în judetul
Hunedoara.5
Relieful predominant glaciar - adâpostind peste 80 de lacuri glaciare, printre care cel mai
adânc (Zânoaga 29 m) si cel mai întins (Bucura 8.86 ha.) - atrage an de an numerosi turisti în
special în sezonul de vară.
Relieful este modelat în principal în conformitate cu structura geologică şi cu
caracteristicile substratului litologic.6 Masivele de granit Retezat, Buta şi Muntele Mic fac parte
din bazinul Dunării şi au forme eliptice întinzându-se câteodată pe distanţe foarte mari.
Rocile de granit reprezintă crustele vechi care au aspect de „roci de mare”; râurile au un
aspect de vârfuri încoroiate, turnuri şi colţi la baza cărora sunt versanţi foarte abrupţi.
Rocile sedimentare din masivii Tulişa şi retezatul Mic sunt în mare parte de natură
calcaroasă. Având în vedere faptul că sunt roci solubile, aceste roci crează un peisaj interesant
din punct de vedere al varietăţii formelor din partea de sud a Parcului Naţional Retezat: văi cu
chei înguste (Cheile Buţii, Scocului, Scorotei, etc.), câmpuri de lapiezuri cu forme diferite şi în
diferite faze de evoluţie, văi carstice (Jiul de vest, sectorul Dâlmei cu Brazi), mici doline şi chiar
un bazin glaciar care s-a dezvoltat în dolinele de calcar (singurul de acest fel din România).
Endo-carsticul este bine reprezentat în parc prin numeroasele cavităţi (aproximativ 200 de
peşteri şi văi) de la bazinul Lăpuşnicul Mare, Soarbele, Jara, Scorota, pe partea stângă a Jiului de
Vest, în amontele Câmpu lui Neag. Peşterile sunt pline de stalactite şi stalagmite (puteţi găsi aici
peste 80% din formaţiunile carstice cunoscute) şi adăpostesc o gamă variată de faună de peşteră
care este de un real interes ştiinţific.
Pe această platformă petrografică din „lumea” vârfurilor şi şeilor din Retezat se conservă
cele mai reprezentative forme de relief cauzate de schimbările climatice, relicvele glaciaţiunilor
cuaternare din Carpaţi. Bazine glaciare, simple sau legate, întrepătrunse sau suspendate, cu peste
58% lacuri permanente; văi glaciare pe care s-au prelins blocurile la 1300 m, care au o lungime
între 3 şi 8 km sau câteodată chiar 10 km (Valea Lăpuşnicul Mare este cea mai reprezentativă);
şeile dintre bazine, principala şa se întinde de la vest la est, între Vârfurile Zlata şi Lazarului, pe
o lungime de 18 km; rocile stiate; cheile – cele mai caracteristice pentru Carpaţii Meridionali se
găsesc în Valea Soarbele.
Ploile puternice pot conduce la alunecări de teren datorită pantelor abrupte.
5
***Raport anul privind Starea Mediului în România pe anul 2009 întocmit de Agenția Națională pentru Protecția
Mediului, pg.174
6
Parcul Național Retezat-Rezervația Biosferei, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011
5
Zona dintre principalele vârfuri, asemănătoare cu un evantai, poziţia pantelor, depresiunile
limitrofe şi coridoarele văilor sunt doar câteva dintre elementele care contribuie la frumuseţea
Parcului Naţional Retezat. Cele mai reprezentative forme se regăsesc în zona centrală a parcului.
1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice7

Desi datele furnizate mai jos reprezintă surse de informare mai vechi, acestea nu manifestă
schimbări semnificative la momentul actual. Complexitatea analizei asupra elementelor climatice
din Parcul National Retezat, efectuată în cadrul programului PAN Parks având ca si scop
implementarea unei strategii de turism durabil m-a determinat să o utilizez si eu în activitatea
mea de evaluare a potentialului turistic al regiunii Parcului Naţional Retezat.
Prin urmare, se retine faptul că, Parcul National Retezat are un climat montan complex,
numeroasele sale condiţii climatice fiind influenţate în mare parte de altitudine şi de direcţia
vârfurilor în relaţie cu masele de aer maritim dinspre vest şi masele de aer continental dinspre est
şi nord-est, poziţia pantelor în relaţie cu soarele şi unghiul de înclinare al pantelor.
Luna ianuarie este cea mai friguroasă lună a anului (cu temperaturi între -11 şi -500 C), iar
luna iulie este cea mai călduroasă (cu temperaturi cuprinse între +16 şi +60 0 C) la atitudini de
sub 1.800 metri, în timp ce la altitudini mai mari cea mai călduroasă lună este luna august. Cele
mai scăzute temperaturi se pot înregistra pe vârfurile Peleaga , Păpuşa , Retezat şi Bucura.
Îngheţul este un fenomen des întâlnit pe vârfuri, chiar şi pe timp de vară. În zona montană
numărul zilelor cu îngheţ este cuprins între 250 – 275 zile/ an, iar în zonele joase media este
cuprinsă între 175 – 200 zile/ an. Primul îngheţ se înregistrează în jurul datei de 20 noiembrie, iar
ultimul în mijlocul lunii mai.
Umiditatea creşte de la 74-75/ la baza munţilor, la 85-87% pe vârfuri.
Nebulozitatea este un fenomen mai frecvent în parc în lunile mai-iunie, datorită circulaţiei
aerului umed pe versanţi, şi apare cel mai des în luna octombrie. În plus, vârfurile mai înalte de
1700-1800 m sunt situate pe timp de toamnă şi iarnă deasupra tavanului de nori şi se bucură de
zile însorite.
Ceaţa este frecventă într-un climat de munte. Frecvenţa cu care apare creşte proporţional
cu altitudinea: de la 50-75 zile la baza muntelui, la 250 zile la peste 1800 m altitudine sau pe
vârfuri. Vizibilitatea vârfurilor scade datorită ceţii la sub 1 km în 35-40% din zilele de toamnă, şi
în peste 50% din zilele de iarnă. Vizibilitatea crestelor este de asemenea scăzută şi pe timp de
vară datorită norilor care acoperă vârfurile munţilor.
7
Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, Strategie elaborată în
cadrul Programului PAN Parks, versiune noiembrie, 2006
6
Lumina soarelui este afectată de condiţiile de nebulozitate sau ceaţă şi scade pe timp de
vară de la 1300 ore (la altitudini mici), la 950 ore (pe vârfuri). Pe timp de iarnă soarele
străluceşte între 600 şi 800 ore. O diferenţă medie de 200-250 ore/ an la baza muntelui şi mai
puţin de 100 ore/an pe vârfuri apare pe versanţii de sud (însoriţi) şi cei de nord (umbriţi).
Precipitaţiile sunt inegal distribuite în relaţie cu viteza maselor de aer umed (dinspre
Altantic şi Marea Mediterană) şi altitudine. Media anuală de precipitaţii se situează între 900 mm
la altitudini mici, 1300 mm la altitudini medii şi 1600-1800 mm sau chiar mai mult la altitudini
ridicate. Pe versanţii de vest, nord-vest şi sud-est precipitaţiile depăşesc 1400 mm. Cu toate
acestea pe versanţii protejaţi din est şi nord-est media anuală a precipitaţiilor este mai mică de
300-400 mm.
În luna iunie se înregistrează cele mai mari nivele ale precipitaţiei (120-150 mm), în timp
ce nivelul minim se înregistrează în perioada octombrie-noiembrie (50-70 mm). Prima zăpadă
apare în zona montană la începutul lunii septembrie, iar ultima zăpadă la sfârşitul lunii iunie.
Aceste intervale se micşorează în funcţie de altitudine. La peste 2000 m altitudine este posibil să
ningă în orice lună a anului. Zăpada se menţine în bazinele glaciare din partea de nord a parcului
chiar şi pe timp de vară. Grosimea medie a stratului de zăpadă variază în funcţie de altitudine (de
la 70-80 cm la baza muntelui, la 90-100 cm pe vârfuri), dar şi în funcţie de poziţia versanţilor
(stratul poate atinge o grosime de 3-4m).
Vântul, un element dominant al climatului montan, are o frecvenţă de 94-95% pe vârfurile
prcului, în timp ce în zonele adăpostite de văi, vântul atinge o frecvenţă de 35-40%. Viteza medie
a vântului creşte de la 2-3 m/s la 800 m altitudine, la 10-11 m/s pe vârfuri, viteza maximă
ajungând deseori la valori de 40-60 m/s. Datorită vitezei mari a vântului şi a turbulenţelor de la
altitudinile mari, peisajul de pe vârfurile munţilor este deseori supus paroxismului climei care
acompaniază aceste manifestări: puterea picăturilor de ploaie (pe versanţii expuşi) şi a aburilor
de la norii care acoperă continuu vârfurile, răspândirea zăpezii pe versanţii expuşi şi înzăpezirea
zonelor protejate de vânt.
Aceste condiţii dure ale climei conturează actualul relief al muntelui, influenţează
condiţiile solului şi determină adaptarea vegetaţiei alpine şi sub-alpine a parcului.
1.1.3. Hidrologia
Condiţiile tectonice, litologice şi morfologice ale Munţilor Retezat, corelate cu poziţia
culmilor fată de advecţia maselor de aer oceanic, fac ca acest masiv să fie zona cu cea mai
ridicată umiditate şi scurgere din Carpaţii româneşti.8
8
cadrul Programului PAN Parks, versiune noiembrie, 2006
7
Reţeaua hidrografică bogată se drenează în două direcţii: 9
 spre nord, către râul Strei (bazinul hidrografic Mureş), care captează toate apele din
vestul, nordul, centrul şi nord-estul masivului
 spre sud, către Jiul de Vest ( bazinul hidrografic Jiul Românesc).
Densitatea reţelei de râuri este mai ridicată în bazinul hidrografic al Streiului (0.8- 1.0
km/kmp) decât în cel al Jiului (0.7- 0.8 km/kmp). Pe trepte de altitudine se observă faptul că
densitatea maximă corespunde etajului subalpin iar minimă – celui alpin.
Valorile scurgerii medii specifice cresc cu altitudinea: de la 14.3 l/s/kmp între 600–800 m,
la peste 40 l/s/kmp la altitudini mai mari de 2400 m. În timpul anului scurgerea maximă se
înregistrează, de obicei, în lunile mai- iunie ca urmare a topirii zăpezilor şi a precipitaţiilor
abundente. Scurgerea minimă se produce în lunile de iarnă , când temperaturile foarte scăzute şi
precipitaţiile reduse nu oferă condiţii optime de întreţinere a procesului scurgerii. Regimul de
scurgere de iarnă este stabil, iar scurgerea de vară o depăşeşte de două ori pe cea de iarnă.
Temperatura medie anuală a apei râurilor scade cu creşterea altitudinii, fiind în jur de 4°C
la 1600 m şi cca 2°C la 2200m. Temperaturile maxime ale apei râurilor apar în intervalul iulie-
august (12 °C până la 22°C), iar cele minime în intervalul decembrie-martie (de la –2°C la 0°C).
Cel mai important curs de apă este Lăpuşnicul Mare, cu un debit mediu anual de 12.9 mc/s.
Cascadele sunt frecvente pe toate pâraiele din Parc.
Un loc deosebit în caracterizarea hidrologică a parcului îl constituie lacurile naturale
relicte. Acestea îşi datorează geneza condiţiilor optime ale acumulării şi transformării zăpezilor
în gheţari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Aproximativ 38% din lacurile
glaciare ale României se află în Parcul Naţional Retezat. Cantonate în poala căldărilor, etajate în
trepte, înşirate, grupate în complexe sau izolate, ele constituie o atracţie de prim ordin, atât
pentru turişti, cât şi pentru oamenii de ştiinţă care poposesc pe aceste meleaguri.
Elementele morfometrice ale lacurilor oscilează în limite largi, unele dintre ele bătând
recordurile din ţară: Bucura - cel mai întins lac glaciar, Zănoaga - cel mai adânc. Suprafaţa
lacurilor se menţine între 300 m2 (Stânişoara I) şi 88612 m2 (Bucura), iar adâncimea maximă
între 0.3 m (Stânişoara I şi II) şi 29 m (Zănoaga). Volumul lacurilor variază între 90.3 m3
(Galeşul II) si 693.152 m3 (Zănoaga).
Deşi au suprafaţa şi volum relativ mici, lacurile glaciare joaca un rol deosebit în
regularizarea naturală a scurgerii râurilor din Munţii Retezat. În întregul masiv există 58 lacuri
9
Parcul Național Retezat-Rezervația Biosferei, http://retezat.ro/index.php/romana/despre-parc/mediu-fizic.html?
start=3, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011
8
glaciare permanente, aflate între 1700 şi 2300 m. Unele surse bibliografice 10 indică prezenţa a
peste 80 de lacuri glaciare, luându-se în considerare, probabil, şi cele temporare.
Ca urmare a intervenţiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii râurilor a
început să fie controlată şi prin lacurile de baraj (artificiale), amenajate pe Râu Mare. Din anul
1974 s-a început construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la confluenţa râurilor
Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes, care s-a terminat în anul 2004. Pentru completarea
volumului de apă din baraj s-au făcut două canale subterane de aducţiune de pe râurile Râuşor şi
Nucşoara. Amenajările hidrotehnice, în special absenţa apei pe albia Râului Mare pe o porţiune
de câteva sute de metri, în aval de barajul Gura Apei, au provocat modificări ecologice, studiate
doar în mică măsură, în principal pe Valea Râului Mare.
Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie alpine sau în urma
colmatării parţiale a unor lacuri glaciare (valea glaciară Judele, Tăul Negru, lacurile Lia,
Bucura,Tăul Răsucit). Acestea constituie areale propice de dezvoltare a speciilor iubitoare de
apă.
Apele subterane de mică adâncime (ape freatice) sunt cantonate mai ales în scoarţa de
alterare de la baza grohotişurilor (unde se găsesc rezerve însemnate de apă) şi în arealele cu
depozite calcaroase din bazinul superior al Jiului de Vest.
1.1.4. Elemente de floră si faună
Retezat este binecunoscut pentru diversitatea sa florală cuprinzând 1.190 specii dintre cele
3.450 specii superioare cunoscute în România, printre acestea numărându-se de asemenea şi
specii rare si vulnerabile, în număr de 130. De fapt, Retezat a fost declarat parc naţional în parte
datorită faptului că mai bine de o treime din flora României poate fi observată între graniţele
sale.
Păşunile alpine deţin o importanţă aparte deoarece aici se găsesc majoritatea speciilor
florale alpine printre care Gentiana, Potentilla, Pulsatilla, floarea de colţ (Leontopodium
alpinum).
Zona dintre piscuri şi zonele păşunilor alpine sunt de asemenea zone de interes aparte
deoarece aici se găsesc Rhododendron kotschii şi pinul pitic, Pinus mugo. Pinul pitic este una
dintre speciile protejate din România şi este răspândit de-a lungul văilor abrupte ale Retezatului.
Pinul European (Pinus cembra), o specie rară, apare în grupuri mari şi mai compacte decât în
oricare alţi masivi muntoşi.
10
Editura Metaneira, cu sediul la Helsinki, fondată în anul 2001, specializată în patrimoniul cultural şi dezvoltare
turistică în Europa de Est, http://www.romanianmonasteries.org/ro/romania/parcul-national-retezat, site accesat
în data de 28 ianuarie, 2011
9
Parcul National Retezat, datorită habitatelor sale foarte diverse, naturale, sau puţin
modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună deosebit de bogată atât în ceea ce priveşte
numărul de specii cât şi în numărul mare de exemplare care alcătuiesc populaţiile acestor specii.
Există 168 de specii de păsări 11 în Parcul National Retezat, prientre care si specii rare
precum: vulturul de munte (Circaetus gallicus), vulturul migrator (Falco peregrinus), cocosul de
munte (Tetrao urogallus), barza neagră (Ciconia nigra).
În ceea ce priveste mamiferele, s-au înregistrat 50 de specii, reprezentând 23% din speciile
de mamifere terestre din Europa.
Parcul National Retezat este de asemenea, gazda câtorva dintre cele mai mari carnivore din
Europa printre care se numară: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos), si râsul (Lynx lynx),
precum si a unor ierbivore mari precum capra neagră (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus
elaphus) si căpriorul (Capreolus capreolus). Există de asemenea si carnivore de talie mică
precum pisica sălbatică (Felis silvestris), si mustelidele.
În parc au fost identificate 13 specii de lilieci, printre care Rhinolophus ferrum-equinum,
Vespertilio murinus si Pipistrelus pigmaeus.
Vidrele (Lutra lutra), pot fi gasite în câteva dintre râurile din Retezat
Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale
României. Cu toate că doar o specie este considerată rară la nivel naţional, şase sunt considerate
vulnerabile.
Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii, între care şi nisipariţa (Sabanajewia aurata).
Jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România, totalizând 10 specii
(Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii), se pot întâlni în Retezat. Dintre acestea, 8 specii
sunt considerate, de către specialişti, rare şi vulnerabile la nivel naţional.12
1.2. Factorii socio-economici
Referitor la structura de proprietate a Parcului National Retezat, acesta este constituită din
fond forestier proprietate a statului 46%, fond forestier proprietate a composesoratelor 3%, gol
alpin proprietate a primăriilor 49%, gol alpin proprietate a composesoratelor 2% (situaţie la 30
iunie 2006). Structura generală a dreptului de proprietate asupra terenului din parc este ilustrată
în tabelul din Anexa1.
Sediul administrativ al Parcului este la Centrul de Vizitare Nucşoara, comuna Sălaşu de
Sus, localitatea Nucşoara, jud. Hunedoara, administrarea efectivă a Parcului aflându-se sub
11
Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara, Raport- Ariile Naturale protejate din Județul Hunedoara,
http://www.apmhd.ro/doc/biodiversitate/parcurirezervatii.pdf, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011
12
Parcul Național Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011
10
coordonarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva13, prin Direcţia Silvică Hunedoara-
Administraţia Parcului Naţional Retezat. Prin urmare, Administratia Parcului National Retezat
este o subunitate a Direcţiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor.
Administraţia Parcului Naţional Retezat coordonează toate activităţile din Parc cu
sprijinul unui Consiliu Ştiinţific şi a unui Consiliu Consultativ. Consiliul Consultativ este format
din reprezentanţi ai tuturor grupurilor de factori interesaţi (Academie, Prefectura Judeţului
Hunedoara, Consiliul Judeţean, ocoale silvice, comune, instituţii de cercetare, organizaţii
neguvernamentale,etc) care pot în acest fel să-şi exprime preocupările în ceea ce priveşte zona
Parcului şi să contribuie la găsirea de soluţii pentru gospodărirea parcului.
Administratia Parcului National Retezat întocmeşte planurile de lucru anuale şi
implementează şi/sau coordonează acţiunile legate de gospodărirea Parcului, având în acelasi
timp atribuţii de control privind toate activităţile de pe raza Parcului.
Pentru desfăşurarea activităţilor Administraţia Parcului Naţional Retezat are în dotare:
- mijloace de transport,
- tehnică de calcul, inclusiv pentru elaborarea de hărţi, analize, prognoze, rapoarte,
- Sistem Informatic Geografic (GIS),
- echipament de teren şi campare pentru voluntari şi colaboratori : corturi, saci de dormit,
binocluri şi alte echipamente/materiale pentru realizarea activităţilor de teren,
- echipament de telecomunicaţii : telefoane mobile, staţii de emisie recepţie portabile
echipament de birotică.
Administratia Parcului National Retezat este subunitate a Direcţiei Silvice Hunedoara şi
are 9 angajaţi, acoperind următoarele domenii de activitate :
- planificarea, coordonarea şi supravegherea activităţilor desfăşurate pe teritoriul parcului,
- financiar-contabil,
- investiţii,
- pază,
- conservare/monitorizare biodiversitate,
- turism montan si ecoturism,
- educaţie şi conştientizare publică,
- relaţii cu comunităţile şi cu alţi factori interesaţi,
- tehnologie informatică şi elaborare hărţi în sistemul GIS.
În prezent, Administratia Parcului National Retezat are următoarea structură de personal :
13
Din totalul celor 28 de parcuri naționale și naturale, cu administrație proprie, 22 sunt în administrarea Regiei
Naționale a Pădurilor „ROMSILVA”, coordonate de Serviciul “Arii Protejate”, înființat în anul 1999. Suprafața totală a
acestor parcuri este de aproape 850.000 ha.
11
Fig.1. Organigrama Administraţiei Parcului Naţional Retezat

Personalului angajat permanent i se adaugă personalul sezonier, angajat în principal
pentru serviciul de la punctele principale de intrare. Un aport deosebit la activităţile din Parc îl au
voluntarii din diverse domenii de activitate.
Zona centrală a parcului national este vizitată anual de aproximativ 10.000 de turisti. E
bine de stiut că în parc există un regulament ce trebuie respectat. Vizitarea parcului se face numai
pe potecile marcate, camparea este permisă numai lângă cabana Pietrele, cabana Buta, lânga
refugiul Salvamont de la lacul Bucura si în Poiana Pelegii. Urmărirea respectării regulamentului
se face de către administratia parcului, personalul silvic si custozii parcului.14
În ceea ce priveste numărul locurilor de muncă din sectorul industrial (minerit şi oţel) este
în scădere vizibilă şi conduce la nivele ridicate ale şomajului în întreaga regiune înconjurătoare a
parcului. Sectorul serviciilor s-a dezvoltat foarte puţin, iar industria turismului a cunoscut doar o
dezvoltare modestă. Următoarele informaţii şi statistici socio-economice sunt citate din sondajul
Metromedia din anul 2001.15
În timp ce populaţia activă din zona înconjurătoare a Parcului Naţional Retezat reprezintă
aproximativ acelaşi procent ca cel de la nivel naţional (45%), populaţia angajată reprezintă
aproximativ 18%, un procent considerabil mai mic decât media naţională de 37%. La nivel
naţional, în România, aproximativ 50% dintre persoanele angajate sunt femei, dar în regiunea
Retezat femeile reprezintă doar 37% din forţa de muncă.
Pădurile din Retezat sunt considerate a fi o sursă directă săracă în beneficii economice.
Mulţi consideră că pădurea nu are nici un fel de importanţă economică pentru comunitatea lor şi
că beneficiile individuale vor fi disponibile doar când se va finaliza procesul de restituire a
pădurilor.
14
Asociația Pro Natura, http://www.pronatura.ro, site accesat în data de 26 ianuarie, 2011
15
cadrul programului Pan Parks, versiune noiembrie, 2006
12
Beneficiile economice secundare derivă din păşunat şi strângerea de lemn din păduri,
activităţi la care participă mai bine de 40% din populaţie. Procente puţin mai mici în ceea ce
priveşte gradul de implicare al populaţiei se înregistrează în: colectarea de nutreţ (35%), plante
(19%), fructe (20%), ciuperci (12%). Deşi aceste activităţi tradiţionale continuă să fie importante
pentru localnici, ele nu pot susţine economia zonei Retezat.
Mulţi dintre localnici recunosc oportunităţile economice pe care le prezintă PNR. 13%
dintre intervievaţii sondajului din 2001 şi-au arătat interesul de a demara în zona parcului afaceri
care să aibă la bază activităţi forestiere, marea majoritate dintre aceştia fiind interesaţi să
furnizeze servicii pentru turişti (62%).
În conformitate cu rezultatele sondajului, cele mai importante motive de nemulţumire în
rândurile localnicilor sunt:
a. lipsa resurselor financiare;
b. lipsa locurilor de muncă;
c. dificultăţile cu care se confruntă pentru a demara o afacere în zonă;
e. lipsa ajutorului şi iniţiativei primăriilor din regiune.
În concluzie, situaţia numărului locurilor de muncă din regiune este sumbră, iar utilizările
tradiţionale ale pădurilor nu mai oferă beneficii economice directe localnicilor.
1.3. Infrastructura si serviciile disponibile
Referitor la serviciile de transport, mai jos o să facem o descriere a acestora din 2
perspective:
 Transport către zonă
Cele mai apropiate aeroporturi sunt în Timişoara şi Sibiu, fiecare fiind la o distanţă de 2-3
ore de mers cu maşina. Cu toate acestea, prin partea de sud a parcului, dinspre Petroşani sau
Uricani, există legături rapide şi regulate cu trenul şi microbuze. Pentru intrările din nordul
parcului nu există servicii de transport regulate. Pentru punctele de acces din vest si est, nu există
transport organizat.
În prezent, transportul pe calea ferată este cel mai popular mijloc de transport către zona
parcului. Vizitatorii parcului folosesc calea ferată Simeria-Petroşani prin gara Subcetate (trenuri
rapide şi personale) sau prin gara Ohaba de sub Piatră (pentru trenuri personale).
 Transport în interiorul zonei şi către intrările parcului
Transportul public în interiroul zonei este neadecvat. Cu toate acestea, există drumuri de
acces către următoarele intrări în parc: Cârnic, Gura Apei, Râuşor, Stâna de Râu, Buta şi
Câmpuşel. Turistii sunt informati regulat pe site-ul parcului vis-a-vis de situatia/starea
13
drumurilor:16 „ Drumul Nucşoara- Cârnic, afectat serios de ploi în această vară, a fost reparat,
asa încât acum este practicabil.”
Cei care vor să urce la Pietrele, e bine să-si lase autovehiculele la Cârnic din doua motive:
1) drumul Cârnic- Pietrele este foarte rău şi se distrug planetarele şi direcţia;
2) conf. OUG 57 este interzisă folosirea autovehiculelor care folosesc combustibili fosili
(amenda 3000-7500 lei).
Drumul de pe Lapusnicu Mare (Gura Apei- Gura Bucurei) este redeschis pentru
autovehicule. Avalansa de zapads si trunchiurile căzute au fost îndepărtate de către Administratia
Parcului National Retezat si angajati ai OS Retezat. Drumul este acum practicabil până la Gura
Bucurei.”
Transportul rutier devine din ce în ce mai popular, ceea ce conduce la o nevoie din ce în ce
mai mare pentru locuri de parcare.
În legătură cu serviciile medicale ale zonei, sunt înregistrate date care relevă faptul că,
numărul de paturi din spitale este de 12 paturi la fiecare 1000 locuitori, o cifră mai mare decât
media de la nivel naţional. Accesul de urgenţă la serviciile medicale este comparabil cu cifrele
înregistrate la nivel naţional (aproximativ 30 minute).
Serviciile de urgenţă sunt prestate de către echipele utilitare de salvamontişti, care joacă
un rol important în cadrul Parcului Naţional Retezat. Acestea sunt responsabile pentru salvarea
de urgenţă a vizitatorilor accidentaţi, rătăciţi sau extenuaţi şi a altor vizitatori care se află în
pericol. În Parcul National Retezat operează două echipe de salvamont, una în nord (echipa de
salvare Hunedoara), iar cealaltă în sud (echipa de salvare Lupeni).
Serviciile de informare pentru turişti sunt deosebit de necesare într-o zonă ce reprezintă
cadrul unei arii protejate. Administraţia Parcului Naţional Retezat a început de curând să
furnizeze publicului larg informaţii despre parc prin panouri informative amplasate la intrările
din parc, printr-o serie de hărţi şi broşuri, precum şi o pagină de internet (www.retezat.ro).
Administraţia parcului este de asemenea în curs de dezvoltare a unor facilităţi de prezentare în
Centrele de Informare pentru Turişti de la Nucşoara şi Ostrovel. Încă mai există informaţii
neadecvate la nivel regional şi naţional mai ales despre transport, servicii şi cazare în zonă.
Grupurile organizate de turişti au la dispoziţie atât ghizi privaţi, cât şi salvamontişti.
Există mai multe organizaţii care contribuie direct sau indirect la generarea interesului
pentru zonă prin serviciile de marketing si promovare prestate. Fiecare grup promovează
independent de celelalte grupuri, şi nu există nici un fel de coordonare între diferitele eforturi de
marketing.
16
Parcul Național Retezat, http://www.retezat.ro, secțiunea Turism, Acces Parc, site accesat în data de 26 ianuarie,
2011
14
Câteva dintre cele mai semnificative surse de promovare (şi metode de promovare pe care
le folosesc) cuprind:
 Asociaţiile de turism rural şi proprietarii pensiunilor (pagini de Internet şi broşuri);
 Organizaţii locale de eco-turism;
 Autoritatea Naţională pentru Turism (pagină de Internet, excursii de familiarizare, târguri,
etc.);
 Consiliul Judeţean Hunedoara (broşuri);
 Administraţiile locale ale pădurilor (Retezat, Pui şi Lupeni);
 Administraţia Parcului Naţional Retezat (pagină de internet, broşuri);
 Alte asociaţii profesionale, cum ar fi echipele de salvamontişti;
 Întreprinzătorii privaţi de la nivel local (broşuri).
O revizuire a listei demonstrează faptul că majoritatea eforturilor de promovare se
desfăşoară sub forma broşurilor şi pliantelor clasice.
Prezenţele la târgurile internaţionale sunt puţine sau inexistente, iar în zonă sunt organizate
puţine vizite de familiarizare şi pentru jurnalişti.
Clasarea Parcului Naţional Retezat pe locul zece între cele mai frumoase parcuri naţionale,
păduri şi monumente naturale ale lumii, precum si calificarea acestuia în semifinalele competiţiei
„Cele şapte minuni naturale ale lumii”, în iulie, 2009, a reprezentat unul dintre putinele
momentele de promovare intensă cunoscute de către Parcul National Retezat. Totul a pornit de la
o campanie la nivel mondial, initiată de o fundatie canadiană pentru alegerea a şapte minuni
naturale ale lumii, astfel trei arii protejate din România au fost înscrise în concursul care a
debutat în anul 2007. Ca urmare a acestui eveniment, Peştera Scărişoara, Parcul Naţional Retezat
şi fluviul Dunărea au intrat în cursă, alături de multe alte parcuri naţionale, peşteri, munţi, lacuri
şi gheţari din lume.
În prima fază a competiţiei au putut fi înscrise pe liste mai multe nominalizări pentru
aceeaşi ţară. În decembrie 2008, pe baza voturilor primite, a rămas în cursă cea mai votată zonă
din fiecare ţară, România fiind reprezentată de Parcul Naţional Retezat.
Făcând o intorsiune asupra subiectului serviciilor de informare disponibile, este necesar să
mai adăugăm că, datorită demarării Proiectului Life17 „ Managementul conservativ al habitatelor
alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul National Retezat”, s-au desfăsurat o serie de campanii de
conştientizare publică în România, pentru a ridica nivelul de cunoştere al oamenilor despre arii
protejate. Ca rezultat al campaniei, mai mult de 2434000 de persoane au beneficiat de acţiunile
de conştientizare până la sfârşitul anului 2008. De asemenea, multumită acestui proiect, o clădire
17
Final Report Life Environment în cadrul Proiectului Life05Nat/RO/000165 „ Managementul conservativ al
habitatelor alpine ca Sit Natura 2000 în Parcul Național Retezat
15
donată de Directia Silvică Deva a fost transformată în Centru de Informare Pietrele pentru
habitate alpine. La această dată centrul are toate dotările necesare (mobilier, panouri informative,
etc) si este deschis publicului.
În interiorul centrului există un mic laborator pentru analize elementare si observatii, un
punct de prim-ajutor (SALVAMONT) si locuri de cazare pentru personalul parcului; acestea pot
fi împărtite, în caz de urgentă, cu persoane aflate în dificultate.
În apropierea centrului se găseste un mic adăpost pentru tinerea, pe termen scurt, a unor
animale care au nevoie de ajutor.
La Centrul de Informare Pietrele vizitatorii pot primi informatii despre zona alpină,
regulamentul Parcului National Retezat si atractiile din parc. Pentru prima dată s-a implementat
un sistem de producer a energiei electrice solare în zona Centru. Până în 2008 energia electrică se
producea cu ajutorul unui generator pe benzină.
1.4. Factorii culturali
Patrimoniul cultural si atractiile istorice se remarcă în zona din nordul Parcului National
Retezat.S-au găsit dovezi datând încă din Epoca de piatră în pesterile de la Cioclovina si Ohaba
Ponor. Urme ale Epocii de fier au fost găsite la Subcetate si Unirea.
Colectia de monede de argint descoperită la Sălasu de Sus este reprezentativă pentru
civilizatia daco-romană, în timp ce monezile datând din Epoca post-aureliană descoperite în
acelasi loc confirmă continuitatea populatiei locale si legăturile economice ale locuitorilor
dacici / romani cu Bizantul.
Ruinele semnificative ale capitalei Romano-Dacice, Ulpia Traiana Sarmisegetuza, sunt
prezente si azi în comunitatea de la Sarmisegetuza.
În zona care înconjoară Parcul National Retezat există o gamă variată de situri istorice si
culturale. Mare parte dintre acestea nu au fost dezvoltate ca atractii turistice, printre acestea
numărându-se:18
 Ruinele asezării romane Ulpia Traiana Sarmizegetuza, fosta capitală romano-dacică si un
muzeu cu relicve datând din era respectivă;
 Biserica din Densus, un simbol al secolului al X-lea al primelor crestinări si cea mai
veche biserică ortodoxă din lume. Chiar si azi se oficiază slujbe religioase în interiorul
impresionantei structuri care a fost ridicată pe ruinele templului roman datând dinainte de
secolul I d.C.;
 Biserica de la Pesteana, o clădire datând din secolul al XIII-lea dedicată Sfântului Profet
Eliah;
18
Asociația de Turism Retezat, http://www.turismretezat.ro/index.php?page=atractiiIstorice, site accesat în data de
26 ianuarie, 2011
16
 Biserica de la Râu de Mori, ridicată în cinstea „Duminicii tuturor sfintilor” si care datează
din secolul al X-lea;
 Conacul familiei Cândea din Râu de Mori, un monument istoric datând din secolul al
XV-lea care este, din pacate, în prezent într-un avansat grad de degradare;
 Fortăreata medievală si abatia de la Colt, Suseni – Râu de Mori care a apartinut în secolul
al XVIII-lea familiei Cândea;
 Biserica din secolul al XIII-lea din Ostrov, în luminisul de la Râul Mare;
 Mănăstirea Prislop, construită de pustnicul Nicodim în 1400 cu ajutorul lui Mircea cel
Bătrân. Domnita Zamfira, fiica Voievodului Moise, a fost înmormântată aici în anul
1580;
 Cetatea de la Sântămăria Orlea, care datează din secolul al XIII-lea si care a fost
restaurant si transformat în hotel;
 Biserica de la Sântămăria Orlea, construită în secolul al XIII-lea;
 Biserica de la Sânpetru, datând de la sfârsitul secolului al XIII-lea;
 Biserica de la Serfs de Sălaş;
 Cetatea de la Sălaş, datând din secolul al XIV-lea;
 Cetatea medievală de la Mălăiesti, datând de asemenea din secolul al XIV-lea;
 Biserica de la Nucsoara si
 Biserica medievală Sf. Nicolae de la Râu Bărbat, a carei primă atestare datează din anul
1411.
Acestea si alte valori istorice, precum si resursele naturale situate în interiorul si în jurul
Parcului reprezintă o vastă colectie de atractii pentru vizitatorii regiunii Parculuin National
Retezat.
17
Fig.2. Atractii în apropierea Parcului National Retezat, Sursa: http://www.retezat.ro
Pentru activitatea turistică este important să se menţioneze prezenţa obiectivelor istorice

din vecinătatea Parcului National Retezat, precum şi a rezervaţiilor naturale.
Prin urmare, rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului le prezentăm mai jos.
 Rezervaţii naturale paleontologice:
o Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie paleontologică,
în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Sântămărie Orlea,
o Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie paleontologică,
în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,
o Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului.
 Rezervaţii naturale speologice:
o Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea
Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,
o Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat
Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,
o Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul calcaros, pe
raza localităţii Câmpu lui Neag,
o Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui Neag.
18
 Rezervaţii naturale botanice:
o Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei
Sălaşu de Sus,
o Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana, com.
Densuş,
o Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva, com.
Râu de Mori,
o Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus,
o Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,
o Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,
com. Băniţa,
o Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa,
o Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.
Ca manifestări folclorice ale regiunii, impresionante prin ceremonial şi număr de
participanţi sunt nedeile. Aproape fiecare sat din zonă îşi are nedeea sa. Despre originile acestui
obicei, se presupune că ar avea legături cu celebrarea unei sărbători precreştine complexe,
dedicate zeului focului şi al soarelui. Rosturile lor originale însă s-au pierdut, astăzi ele
reprezentând prilej de consolidare a relaţiilor dintre membrii comunităţii rurale, dintre ei şi
descendenţii lor, răspândiţi în diverse regiuni geografice.
Din păcate, originalul port popular haţegan, cu costumul simplu bărbătesc (pantaloni lungi,
curea lată şi laibăr) şi cel femeiesc (cămaşă, opreg, cătrinţă, pieptar), mult mai ornat şi colorat, în
funcţie de vârstă, nu mai poate fi admirat nici la nedei.
În schimb, cu acest prilej se remarcă valorile muzicale şi coregrafice specifice:
“haţeganele” şi “căluşul transilvan” (la Nucşoara), sau preparatele culinare locale (“virşli” de la
Sălaşu de Jos şi de Sus).
Recent, una dintre sursele de informare media 19, reaminteste obiceiul sezotorilor de la
poalele Retezautul, reînviat în datele de 23-24 ianuarie, unde localnici din câteva sate de la
poalele Retezatului au reactivat, după mai bine de 20 de ani, obiceiul şezătorii. Dacă pe vremuri
şezătorile de aici erau organizate doar iarna, în postul Crăciunului, şi aveau ca scop
confecţionarea de haine şi unelte pentru uzul familiei, acum scopul şezătorii a fost altul:
valorificarea tradiţiilor locale în sezoanele turistice.
19
***Fotoreportaj-Obiceiul șezătorilor reînviat la poalele Retezatului, data publicării-23 ianuarie, 2011,
http://www.evz.ro/detalii/stiri/obiceiul-sezatorilor-reinviat-la-poalele-retezatului-919025.html, site accesat în data
de 28 ianuarie,2011
19
Valoare artistică şi documentară au, de asemenea, ţesăturile din interiorul locuinţei
ţărăneşti. “În mod deosebit se remarcă covoarele din zona localităţii Băieşti-Pui, crestăturile din
lemn, mai ales furcile plate (realizate la Clopotiva), precum şi unele piese de arhitectură
populară, care se disting prin originalitate şi simţ artistic cu totul aparte” (TRUŢI S., 1993) .
Cele mai importante fluxuri umane se înregistrează în legătură cu participarea localnicilor
şi turiştilor la o serie de obiceiuri tradiţionale, organizate în satele şi localităţile din zonă, cum
sunt: nedeile, târgurile tradiţionale (Pui), hramurile bisericeşti (Prislop, Colţ, ş.a), colindele de
sărbători, spectacolele folclorice, etc.
1.5. Oferta sportivă si de timp liber
Zonele ecologice ale Parcului National Retezat au la bază activităţi aprobate în
conformitate cu legislaţia româna în vigoare cu privire la conservarea obiectivelor. Zonele sunt
următoarele20:
 Arii strict protejate (rezervaţii stiinţifice) (Zona A) pentru cercetări ştiinţifice; Rezervaţia
ştiinţifică Gemenele, care corespunde primei categorii IUCN;
 Arii speciale de conservare (Zona B) unde sunt permise turismul monitorizat, activităţile
educative şi activităţile tradiţionale. Acestea trebuie să respecte folosirea durabilă a resurselor
(păşunatul) şi să reflecte condiţiile reglementărilor în vigoare şi Planul de management al
parcului. În cadrul acestei zone există 1) arii protejate integral – unde sunt permise doar
activităţile educative şi turismul monitorizat; 2) arii de interes specific pentru biodiversitate; şi 3)
arii cu infrastructură pentru turism.
 Arii graniţă (Zona C) unde sunt permise activităţile de gestionare şi sunt permise
folosirea resurselor naturale în conformitate cu Planul de Management al PNR. În cadrul acestei
arii există 1) arii de interes specific pentru biodiversitate; şi 2) arii cu infrastructură pentru
turism.
Activităţile permise în fiecare dintre zone sunt cuprinse în Anexa 2.
Caracteristicile specifice fiecărei zone sunt următoarele:
A) Arii strict protejate
În ariile strict protejate, cunoscute şi sub denumirea de Rezervaţia ştiinţifică Gemenele nu
sunt permise nici un fel de activităţi care să folosească resursele naturale.
Accesul în aceste „Rezervaţii” este permis doar celor cu un permis de la Academia Română. Le
este permis accesul doar cercetătorilor, biologilor şi specialiştilor în conservarea biodiversităţii,
studenţilor la facultăţile cu profil de conservare a biodiversităţii, grupurilor de persoane care
20
cadrul programului Pan Parks, versiune noiembrie, 2006
20
studiază aspecte cu privire la conservarea biodiversităţii sau excursii de instruire organizate de
profesionişti. Aceste grupuri nu pot fi mai mari de 9 persoane.
B) Arii speciale de conservare
Această zonă are un mare potenţial de dezvoltare şi poate cuprinde:
o Activităţi şi programe controlate de turism şi programe educative;
o Activităţi tradiţionale în agricultură care folosesc zonele montane sau sub-
montane pentru păşunat (care aparţin membrilor comunităţilor locale care deţin
păşunile respective).
Arii protejate integral (B-1)
În aceste zone nu sunt permise activităţile agricole, cu excepţia turismului şi programelor
educative monitorizate. Ariile protejate integral sunt formate din toate zonele care au o arie
specială de conservare acoperită de păduri, jnepeni, roci, precum şi zone delimitate pe bază de
studii cu aprobarea Academiei Române. Ariile protejate şi ariile de interes specific pot fi incluse
în ariile speciale de conservare (vezi Ariile de interes specific pentru biodiversitate de mai jos)
C) Arii graniţă – activităţi durabile
Ariile de interes specific pentru biodiversitate se regăsesc în Zona B şi/ sau C. Aici se
găsesc fie zone cu o bogată biodiversitate, fie specii/ habitate importante care necesită măsuri
speciale de conservare.
Arii de interes specific pentru biodiversitate (B-2 şi C-1) sunte reprezentate de către:
 Zonele de calcar din ariile protejate integral. Zona are o bogată biodiversitate,
 Lunca Berhinei, o zonă extrem de importantă pentru lepidoptere,
 Zonele Văilor Râului Mic şi a Lăpuşnicului sunt extrem de importante pentru păsări,
 Partea de sud a Retezat este extrem de importantă pentru faună, inclusiv pentru caprele
negre şi posibilele cuiburi de specii Aquila Chrisyaetos,
 Poarta Bucurei, versantul dinspre Lacul Bucura este o zonă extrem de importantă din
punct de vedere botanic datorită populaţiei de Loiseleuria procumbens,
 Hăurile glariace de la Lacurile Ana, Lia şi Viorica sunt zone extrem de importante din
punct de vedere botanic din cauza speciilor Phyteuma vagneri, Gymnadenia frivaldii,
Campanula transsilvanica şi Gentiana punctata,
 Versanţii sudici şi sud-estici dinspre Lacul Zănoaga este o zonă extrem de importantă
pentru faună şi floră, mai ales din cauza speciei Lilium Jankae; aceasta este de asemenea
o zonă importantă unde se adăpostesc urşi,
 Feţele Voilesei o zonă extrem de importantă pentru floră şi faună,
 Zona montană de deasupra Apei Gura care începe la graniţa zonei forestiere,
 Partea dreaptă a văii Râului Şes, o zonă importantă pentru pădurile virgine.
21
Arii cu infrastructură pentru turism (B-3 şi C-2 )
Acestea sunt zonele unde există infrastructuri şi investiţii în turism, inclusiv cabane,
pensiuni, pârtii de schi şi alte facilităţi. Aceste zone sunt identificate în Planul General de
Utilizare a Teritoriului (PUG) în cadrul zonelor urbane, acolo unde sunt permise activităţile de
dezvoltare de infrastructură de turism şi unde se aplică legislaţia cu privire la zonele protejate.
Aceste zone sunt definite în Anexa 3.
Această împărţire pe zone are un impact important asupra managementului parcului şi stă
la baza procesului de planificare a activităţilor de turism din interiorul şi din împrejurimile
Parcului National Retezat. În cadrul graniţelor parcurilor naţionale din România le este permis
doar locuitorilor să implementeze activităţile tradiţionale şi să folosească terenul, dar oricum
trebuie să respecte planul de management. Planul de management al parcului vizează menţinerea
unui echilibru între resursele naturale şi prezenţa omului în zonă, încurajează conservarea
habitatelor şi a peisajelor şi promovează utilizarea tradiţională a terenurilor şi stilul de viaţă
tradiţional al locuitorilor din zonă.
În concret, resursele turistice existente în Parcul Naţional Retezat şi în zona limitrofă
acestuia au determinat ca de-a lungul timpului în teritoriu să se canalizeze numeroase fluxuri
turistice având motivaţii diferite. În prezent în arealul Munţilor Retezat se desfăşoară o serie de
forme de turism cu motivaţii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot număra:
Turismul de recreere valorifică însuşirile cadrului natural, astfel cei interesaţi pot să
parcurgă trasee montane de o frumuseţe inedită, să observe flora bogată cu multe specii rare sau
endemice, să se bucure de priveliştea lacurilor şi căldărilor glaciare, să remarce elemente de
faună deosebite.
Acest tip de turism antrenează în zonă cel mai mare număr de persoane, fiind practicat de
toate categoriile de vârste, stabilind puntea între om şi natură, oferindu-i acestuia posibilitatea de
înlăturare a stresului cotidian, de regăsire a simţurilor umane.
Drumeţia montană reprezintă una dintre formele de turism cele mai importante care se
desfăşoară în Munţii Retezat. Drumeţia montană se desfăşoară în special în zona înaltă (creasta
principală sau cele secundare) sau pe traseele de acces către aceasta. În prezent în masiv există
mai multe trasee turistice marcate.
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă reprezintă una din principalele forme de
turism desfăşurate în masiv în perioada hivernală. Astfel, Complexul Montan Râuşor, situat la o
altitudine de 1250 m, şi amplasat într-un peisaj mirific, deţine singura pârtie de schi (1300 m) din
Masivul Retezat. Totodată, recunoscută ca una dintre cele mai bune din zona de vest a tării,
pârtia este dotată cu teleschi având o lungime de 1.300 m şi o diferenţă de nivel de 380 m
22
concepută pe două sectiuni de teleschi. Din vârful pârtiei principale au fost create 3 trasee
diferentiate pe grade de dificultate:21
1.Traseul clasic - se coboară pe pârtia clasică (nord-vest) primii 300m fiind de dificultate
ridicată (aprox 1300m lungime)
2.Traseul prin pădure - din vârful pârtiei se pleacă, coboară spre nord, traseul serpuind prin
pădure si urmează după aproximativ 1000 de metri să se intersecteze cu traseul 1 la jumătatea
pârtiei (aproximativ 1700m lungime)
3.Traseul pe la releu - din varful pârtiei se pleacă spre nord ca imediat să se vireze stânga
spre nord-vest (spre releu) apoi la releu ne intersectăm cu traseu 2, apoi cu traseul 1 la jumătatea
pârtiei (aproximativ 1500m lungime).
Portiunea de pârtie de la jumătate spre bază poate fi folosită pentru schiorii începători.
Se poate practica si săniuşul. Masivul Retezat are 20 de vârfuri cu o înălţime peste 2000m,
o adevărată atracţie pentru montaniarzi.
Turismul rural a căpătat o deosebită amploare în ultimii ani în ţara noastră. Zona Munţilor
Retezat întruneşte condiţii deosebite pentru desfăşurarea acestei forme de turism.
Turismul de aventură este mai puţin dezvoltat în această zonă şi se manifestă, în special,
prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica şi alte sporturi precum parapantă.
Dealul Clopotina, cu înăltime de 1.200 m, în perioada iernii este vizitat cu precădere de
parapantisti, curentii de aer care se formează fiind perfecti pentru un zbor lin si lung. Din acelasi
loc se poate admira o panoramă impresionantă a masivului Parâng, Poiana Ruscăi si a
Retezatului.22 Peşterile existente în masiv pot deveni atracţii turistice pentru practicanţii
speoturismului. Totuşi, accesibilitatea dificilă şi lipsa de amenajări a acestora le fac disponibile
numai turiştilor bine antrenanţi. Alpinismul este mai puţin dezvoltat şi se desfăşoară în special în
zona vârfului Pietrosu.
Turismul cultural - ştiinţific reprezintă o formă de turism cu potenţial deosebit de
dezvoltare datorat, în special, biodiversităţii deosebite existente în Parcul Naţional Retezat –
Rezervaţie a Biosferei.
Tranzitul turistic este generat de existenţa în jurul masivului a numeroase căi de
comunicaţie : Drumul european E79 şi Drumul naţional DN68 spre Gura-Zlata şi Gura Apei, prin
Haţeg şi Cîrneşti, DN 66 A Petroşani - Uricani etc. ); Principalele sate sprijin pentru turismul de
tranzit sunt Sarmizegetusa, Haţeg, Pui, Subcetate şi Sântămăria Orlea.
Agroturismul se află mai mult în faza experimentală şi de organizare, are mari perspective,
dar presupune dotări infrastructurale, materiale şi chiar culturale. Este necesară asigurarea
21
http://www.rausor-retezat.ro/schi%20in%20Retezat.html, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011
22
Parcul Național Retezat, http://www.turism247.ro/stiri-turism/parcul-national-retezat-153.html- site accesat în
data de 30 ianuarie, 2011
23
condiţiilor de igienă (alimentară, vestimentară, casnică), ca şi a utilităţilor indispensabile
confortului modern (apă curentă, apă caldă, canalizare, telefon, posibilităţi de destindere şi
petrecere a timpului liber) şi a aspectului locuinţei şi salubrizarea anexelor.
Ca si programe turistice existente23 se remarcă drumeţiile pe trasee de dificultate medie
şi mare, vizitarea monumentelor istorice şi paleontologice, trasee uşoare spre puncte de
belvedere, schi la Râuşor şi Cheile Buţii, trasee pentru schi de tură, trasee de alpinism, programe
pentru studierea/observarea florei; birdwatching şi observare urme animale.
Traseele turistice recomandate sunt24: Gura Apei-Lacul Bucura: 5-6 ore, punct albastru,
bandă roşie; Pietrele- Vf. Retezat: 3-4 ore, triunghi albastru; Râuşor-Pietrele: 2-3 ore, cruce
albastră. Totalitatea traseelor turistice existente sunt descrise la Anexa 4.
1.6. Oferta de cazare
În parc şi în apropierea lui găsim condiţii de cazare pentru toate gusturile şi toate
buzunarele. Există clădiri unde nu este nici macar curent electric, dar unde adevăraţii
montaniarzi se simt în largul lor, departe de nebunia şi stresul oraşelor, dar sunt şi pensiuni şi
cabane de trei stele, unde cei pretenţioşi pot găsi toate facilităţile. Capacităţile de cazare în parc
sunt limitate. La Pietrele găsim condiţii bune si la vila Stânişoara.25
Cabana Pietrele este situată la 1480 m altitudine, pe Valea Stânişoara, într-o pădure de
molid. Desi corpul principal al cabanei a fost distrus de un incendiu în Februarie 2007, Vila
Stânisoara si căsutele se pot folosi oferind astfel un număr de 102 locuri de cazare în perioada
verii si 42 de locuri în sezonul hivernal. Aceasta cabană dispune de apă de izvor şi lumină
electrică de la micricentrala proprie, cantină cu o capacitate de 40 de locuri.26
Pensiuni certificate sunt : Codrin** www.codrin.ro; Iancu** www.pensiuneaiancu.ro;
Dumbravita** www.dumbravita.ro; Dora www.pensiuneadora.ro; Anita*** www.anita.ro;
Iris*** www.geraico.ro; Ulpia Traiana www.ulpiatraiana.ro; Mara** 0254 776.133.
Alte cabane (c) si pensiuni (p) în zona Retezatului sunt reprezentate de: p. Sarmis***, c.
Cascada*, c. Dorulet**, c. Gura Zlata*, c. Rotunda***, c. Buta, Cheile Butii**, Turbopin**, c.
Pietrele* sau Vila Stânisoara**, c. Gentiana, p. Retezat** .
23
Gazeta de agricultură, http://gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011
24
Gazeta de agricultură, http://gazetadeagricultura.info, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011
25
Parul Național Retezat, http://www.retezat.ro, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011
26
http://www.pietrele.ro, site accesat în data de 28 ianuarie, 2011
24
Fig.2. Cazare în Parcul National Retezat si în apropierea lui. Sursa: http://www.retezat.ro
Strategia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului National Retezat în
cadrul Programului PAN Parks, identifică următoarele aspect legate de posibilirătile de cazare:
a) Casele de oaspeţi şi pensiunile
Autoritatea Naţională pentru Turism declară că există cel puţin 11 case de oaspeţi
autorizate oficial şi cu siguranţă există mult mai multe care încă nu au fost clasificate.
b) Cabanele şi adăposturile montane:
Aceste cabane sunt fie în interiorul, fie foarte aproape de graniţele parcului şi reprezintă un
tip special de facilitate de cazare.
În zona montană superioară există patru adăposturi montane destinate adăpostului în caz de
urgenţă: Genţiana, Condor, Poiana Pelegii şi Buta.
c) Moteluri şi hoteluri
Există două moteluri în Râuşor şi Cheile Buţii care pot găzdui grupuri mari: 110 paturi în
Râuşor şi 99 de locuri în Cheile Buţii. În plus, în Haţeg există 3 hoteluri mai mici.
25
d) Campinguri
Campingurile sunt importante facilităţi de cazare pentru regiune. Acestea există atât în
interiorul, cât şi în exteriorul graniţelor parcului (vezi Figura 3), dar sunt în momentul de faţă sub
cerinţele standard şi sub aşteptările turiştilor străini. Acestea prezintă de asemenea şi probleme
de mediu.
Figura 3: Harta campingurilor autorizate

din interiorul graniţelor Parcului
Naţional
(Sursă: Administraţia Parcului Naţional
Retezat)
1.7. Oferta de restaurante

Nu există informatii exacte cu privire la numărul de restaurante în interiorul sau apropierea
Parcului, însă sursele de informare web (google) ne afisează existenta a 9 restaurante în
apropierea Parcului National Retezat, acestea aflându-se la o distantă fată de Rezervatia naturală
de pâna la 30 km.
1.8 Posibilităti de organizare conferinte si seminarii
Turismul pentru reuniuni şi congrese este o formă de turism mai puţin desfăşurată datorită
lipsei dotărilor specifice pentru acesta. În prezent, cu totul izolat, se desfăşoară întruniri în
cabana Gura Zlata.
Cap.2. Analiza cererii

Principalele categorii de vizitatori ai Parcului National Retezat sunt:
- turişti montani, care frecventează în principal zonele Cârnic, Buta şi Gura Zlata.
Principalul interes al acestor categorii de turişti îl reprezintă excursiile de mai multe zile, uneori
cu campare, în principal pentru recreere,
- alpiniştii - frecventează Pereţii Bucurei, Pereţii Judele, Colţii Pelegii,
- cercetătorii - frecventează Rezervaţia Ştiinţifică, Zona de protecţie integrală, realizând
activităţi de cercetare, documentare,
26
- pescarii – frecventează Zănoaga, Ştevia, Lia, Ana, Valea Râului Mare, Valea Râului
Bărbat, pescuind în special păstrăvi,
- vânătorii – frecventeză fondurile de vânat de capră neagră, cocoş de munte, cerb,
- vizitatorii cu autoturisme – frecventează Valea Râului Mare, valea Nucşorii- Cârnic,
Valea Lăpuşnicului Mare, Cheile Buţii, Valea Jiului de Vest, în principal pentru odihnă/recreere,
asociate frecvent cu picnic, la un loc de campare sau o cabană.
Un profil general al turistului în arii protejate (ecoturistii), rezultat în urma unui studiu
efectuat pe piata turistică nord americană, indică următoarele:27
1) Caracteristici sociodemografice:
• Vârsta – 35-54 ani, variind în funcţie de activităţile desfăşurate şi de alţi factori cum ar
fi costul călătoriei,
• Sexul – 50% femei şi 50% bărbaţi, dar s-au constatat diferenţe clare în funcţie de
activităţile desfăşurate,
• Educaţia – nivel ridicat de educaţie, 82% fiind absolvenţi de studii superioare,
• Afiliere – mulţi ecoturişti sunt suporteri sau membri ai unor organizaţii bazate pe
natură,
• Publicaţii – ecoturiştii sunt interesaţi de publicaţiile orientate spre natură şi activităţi în
aer liber.
2)Caracteristici ale călătoriei:

• Durata călătoriei – variază în funcţie de destinaţie, activităţi desfăşurate, dar durata
preferată de 50% dintre turiştii experimentaţi (care au fost în cel puţin o călătorie „ecoturistică”)
este de 8-14 zile,
• Cheltuieli – Ecoturiştii tind să cheltuiască mai mult decât turistul mediu, plătind sume
considerabile pe echipamente, cotizaţii, reviste, donaţii. 26% dintre ei au declarat că ar fi dispuşi
să cheltuiască 1000 – 1500 USD pentru o călătorie în care să beneficieze de servicii de calitate,
• Componenţa grupului – o majoritate de 60% dintre turiştii experimentaţi au declarat că
preferă să călătorească în cuplu, 15% cu familia, iar 13% preferă să călătorească singuri,
• Surse de informare – Ecoturiştii acordă mare încredere recomandărilor celorlalţi
(prieteni, familie), dar şi diferite forme de materiale scrise reprezintă surse importante de
informaţii.
27
Ecotourism Statistical Fact Sheet, The International Ecotourism Society, 2000 , http://www.active-
tourism.com/factsEcotourism1.pdf, site accesat în data de 27 ianuarie, 2011
27
De asemenea, experienţa proprie din călătorii anterioare joacă un rol decisiv în alegerea
destinaţiei. Internetul devine tot mai utilizat pentru planificarea vacanţelor ecoturistice, dar mulţi
ecoturişti sunt suficient de experimentaţi pentru a-şi organiza singuri călătoria.
C)Motivaţii şi preferinţe:
• Motivaţiile călătoriei – Natura (flora, fauna, relieful) este principala motivaţie a
ecoturiştilor. Ei nu vor numai să o vadă, ci şi să o experimenteze şi să înveţe despre ea. Ei sunt
interesaţi şi de istorie, de alte culturi, le place să participe la diverse activităţi în aer liber şi
apreciază oportunitatea de a întâlni oameni noi,
• Activităţi preferate – Ecoturiştii participă la o gamă foarte largă de activităţi, de la
observarea şi înţelegerea naturii (vizitarea parcurilor naţionale, observarea vieţii sălbatice), la
activităţi orientate mai mult sau mai puţin spre aventură şi activităţi cu specific cultural - istoric.
Ei sunt în căutarea noului, a unor experienţe care să le îmbogăţească viaţa,
• Modalităţi de cazare – Ecoturiştii preferă facilităţi de cazare cu confort mediu sau chiar
de bază, cum sunt cortul, cabana, motelul, pensiunea sau hanul.
Informaţii mai ample si concrete despre activităţile turistice existente în regiunea Parcului
Naţional Retezat au fost monitorizate printr-o serie de sondaje de turism, cu ocazia certificării
Parcului National Retezat în cadrul PAN Parks.28 Primul sondaj a fost implementat de
Administraţia Parcului Naţional Retezat în perioada iunie – septembrie 2000 la principalele
intrări în Parcul National Retezat.
Principalul scop vizat al sondajului fost acela de a înţelege fluxul de turişti din zonă din
punct de vedere cantitativ şi calitativ. Aceste prime rezultate i-au ajutat pe cei care sunt
responsabili cu planificarea din parc şi din turism să înţeleagă caracteristicile turistice din
Retezat şi să vadă de asemenea care sunt segmentele de piaţă care nu sunt reprezentate foarte
bine, şi pentru care segmente de piaţă sunt necesare îmbunătăţiri. Deşi acest sondaj este vechi,
observaţiile ulterioare sugerează faptul că nu s-au înregistrat modificări substanţiale nici la
nivelul volumului de vizitatori în parc, nici la nivelul profilului vizitatorilor.
Spre exemplu, în vara anului 2000 Parcul Retezat a înregistrat peste 8.000 vizitatori.
Sondajele recente demonstrează faptul că de la data respectivă numărul de turişti a crescut cu
până la 30%, iar parcul primeşte acum aproximativ 10.000 vizitatori pe timp de vară. Se
estimează că 50% dintre aceşti vizitatori petrec în medie 4 nopţi în parc, ceea ce reprezintă
20.000 nopţi de cazare. Dacă restul de 5.000 vizitatori care sunt în prezent doar vizitatori de zi,
pot fi reţinuţi în regiune timp de 2,5 nopţi, s-ar putea realiza încă 12.500 nopţi de cazare
adiţionale şi s-ar putea astfel ajunge la un total de 32.500 nopţi de cazare pe timp de vară.
28
Pan Parks este o fundatie europeană care promovează doar acele parcuri naționale din Europa care îndeplinesc
condiții ecoturistice deosebite.
28
Chestionarul aplicat a concluzionat că motivele care stau la baza vizitei în zonă sunt, în
ordinea importanţei:
[1] drumeţii
[2] natură
[3] alpinism
[4] picnic
Printre cele mai des menţionate motive se numără de asemenea şi unicitatea Parcului
Naţional Retezat. Sondajul sugerează faptul că mai ales drumeţiile şi alpinismul, precum şi
activităţile în aer liber în general, ar putea contribui la extinderea şederii în zona Parcului
National Retezat. Dacă sunt gestionate cum trebuie, aceste nopţi de cazare adiţionale ar putea
avea un impact economic substanţial asupra parcului şi asupra regiunii.
 Vârsta vizitatorilor
Fig.4. Distribuţia în funcţie de vârstă a

actualilor vizitatori ai Parcului Naţional
Retezat
(Sursa: Administraţia Parcului Naţional
Retezat)
Distribuţia vizitatorilor în funcţie de vârstă este prezentată în graficul de mai sus (Fig. 4).
Este interesant de remarcat faptul că 3 din 4 vizitatori (74%) ai Parcului Retezat sunt tineri cu
vârstele cuprinse între 18 şi 35 ani, iar mai puţin de 17% dintre vizitatori au peste 35 ani. Este
clar că Parcul nu atrage persoanele cu o stabilitate financiară importantă – cei cu vârsta de peste
35 ani, care ar avea un impact economic mult mai mare asupra economiei locale.
 Cazarea
29
Fig.5. Tipul de facilităţi de cazare folosite de vizitatorii Parcului Naţional Retezat

(Sursa: Administraţia Parcului Naţional Retezat)
Peste 50% dintre vizitatorii Parcului Retezat nu folosesc nici una dintre facilităţile de
cazare comerciale, ci îşi folosesc propriile corturi (Fig.4). Prin urmare, impactul asupra
sectorului cazare este în momentul de faţă extrem de mic.
 Intrarea vizitatorilor
Fig.5. Intrările folosite de actualii vizitatori

petru a intra în Parcul Naţional Retezat
( Sursă: Administraţia Parcului Naţional
Retezat)
Pentru perioada analizată, cea mai des folosită intrare în parc a fost Cârnic, 70% dintre
vizitatorii Parcului National Retezat folosind această intrare. Această situaţie este acceptabilă
deoarece este cea mai accesibilă intrare şi deoarece permite accesul facil la un traseu care
permite efectuarea unui număr multiplu de drumeţii de o zi. Mai puţin de 2% dintre vizitatorii
Parcului National Retezat au intrat prin Rotunda, ceea ce ne permite să considerăm această
intrare din mijlocul parcului ca o oportunitate şi o poartă către experienţe turistice în mijlocul
naturii.
 Provenienţa vizitatorilor
Sondajul a identificat un număr semnificativ de vizitatori străini în parc (20% în anul
2000), marea majoritate provenind din Ungaria şi Republica Cehă. Cu toate acestea, observaţiile
sugerează faptul că turiştii străini folosesc relativ puţine servicii locale şi că sunt preocupaţi să îşi
aducă propriile lor provizii şi proprii lor ghizi.
30
Ţinând cont de resursele unice ale Parcului National Retezat şi de recentul interes al tour-
operatorilor din Europa de Vest pentru România ca destinaţie turistică, procentul turiştilor străini
din parc ar putea creşte. Aceşti vizitatori ar trebui să fie încurajaţi deoarece tind să stea mai mult
în parc şi în regiune. Aceştia ar trebui de asemenea să fie convinşi să achiziţioneze şi să
folosească bunurile şi serviciile locale.
Există mai multe concluzii importante care pot fi evidenţiate pe baza acestui sondaj:
1. Drumeţiile, observarea şi aprecierea naturii în cadrul sălbatic unic al Parcului National
Retezat sunt principalele atracţii care conving turiştii să-şi petreacă timpul în zona
Parcului National Retezat;
2. Se remarcă o lipsă de vizitatori din segmentul populaţiei cu mai multă bunăstare, mai
educaţi, cu vârste cuprinse între 45 şi 65 ani;
3. Se remarcă lipsa sprijinului pentru facilităţile de cazare de la nivel local deoarece mai
mult de jumătate dintre vizitatori îşi folosesc propriile corturi;
4. Piaţa Europei de Vest nu a fost dezvoltată şi prin urmare are un impact mic asupra
regiunii.
Totodată, se face precizarea că nivelurile estimate pentru numărul de vizitatori ar putea fi
depăşite dacă s-ar realiza următoarele:
 O creştere substanţială a numărului de vizitatori cărora le este recomandată regiunea de
tour operatorii atraşi de sălbăticia parcului;
 Promovare mai mare prin reţeaua PAN Parks cu vizitele de familiarizare şi participarea la
târgurile de turism;
 Interesul acut al românilor de a vizita zonele sălbatice;
 Îmbunătăţirea facilităţilor de cazare şi a serviciilor din interiorul Parcului National
Retezat.
Cap.3. Analiza concurentei

Ariile naturale protejate de interes naţional sunt declarate în baza: Legii nr. 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate; H.G. nr. 2.151/2004 174 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.581/2005 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone; H.G. nr. 1.143/2007 privind
instituirea de noi arii naturale protejate.
31
În România există 28 de parcuri naţionale şi naturale: 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri
naturale – cu Delta Dunării. Aceste parcuri se încadrează, conform clasificării IUCN, în
categoriile II respectiv V.29
Parcul naţional reprezintă o arie naturală protejată administrată, în special, pentru protecţia
ecosistemelor şi pentru recreere, iar parcul natural se constituie, în special, pentru conservarea
peisajului.
Suprafata totală a parcurilor nationale este de 318.917 ha si este constuită din: Munţii
Rodnei, Munţii Ceahlău, Muntii Retezat, Munţii Domogled-Valea Cernei, Muntii Piatra Craiului,
Munţii Cozia, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Munţii Măcinului, Cheile Nerei-Beusnita, Semenic-
Cheile Caraşului, Buila-Vânturarita, Defileul Jiului, Călimani.
Toate aceste zone permit practicarea turismului activ sub diferite forme: ture obişnuite
pentru începători (Ceahlău, Măcin, Cozia) până la trasee foarte dificile pentru avansaţi (Cheile
Bicazului-Hăsmas, Piatra Craiului, Retezat); canioning; rafting (Valea Cernei, Cheile Nerei,
Cheile Carasului); alpinism (Piatra Craiului, Retezat); mountain bike (Semenic-Cheile Caraşului,
Cheile Nerei-Beusnita) sau speoturism (Cheile Nerei-Beusnita, Semenic-Cheile Carasului).
Din datele de mai sus, deduce că Piatra Craiului prezintă concurenta directă Parcului
National Retezat prin formele de turism promovate.
Totodată, Muntii Apuseni si Muntii Bucegi oferă toate condiţiile practicării turismului activ
(randonee, trasee dificile, trasee pentru alpinism cu diferite grade de dificultate, mountain bike -
în special Munţii Apuseni, speoturism, schi alpin şi schi randone). Prin urmare, si acestia se
încadrează în categoria concurentilor Parcului National Retezat.
Parcul National Retezat, fiind declarat Rezervatie a Biosferei concurează de asemenea si
cu celelalte 2 Rezervatii ale Biosferei de pe teritoriul României si anume Delta Dunării si Muntii
Rodnei.
Cap.4. Analiza tendintelor

Pe an ce trece cererea de a avea acces în parcuri şi în zonele protejate creşte semnificativ la
nivelul tuturor segmentelor de piaţă. În conformitate cu Parks Canada, în Canada, de exemplu,
unde parcurile naţionale au generat o cifră estimată la 1,2 miliarde EUR în anul 2005, numărul
vizitatorilor a crescut anual pe parcursul ultimilor zece ani de la 5% la 7%. Această creştere a
fost alimentată de vizitatorii din Europa, America şi, bineînţeles, din Canada.
Tendinţe asemănătoare pot fi identificate şi în cererea pentru experienţele din parcurile
naţionale din Europa. Se aşteaptă ca interesul faţă de parcuri şi zonele protejate să crească în
29
***Raport anual privind Starea Mediului în România pe anul 2009 întocmit de Agenția Națională pentru
Protecția Mediului, pg.174
32
funcţie de schimbările dramatice care modifică stilul în care trăiesc şi călătoresc europenii şi
nord-americanii. Populaţia în curs de îmbătrânire, valorile şi stilurile de viaţă în curs de
schimbare, educaţia şi tehnologiile fac din parcuri şi zonele protejate destinaţii din ce în ce mai
atrăgătoare.
Parcurile şi oficialităţile locale din turism trebuie să evalueze mereu aceste schimbări şi
tendinţe pentru a putea răspunde cererilor de pe piaţă (vizitatorii parcului), dar fără a face rabat
de la acele valori care transformă parcurile într-o importantă atracţie turistică la nivel naţional şi
regional.
La baza liste de tendinţe ilustrate mai jos stau nenumărate studii din America de Nord şi
Europa şi au fost iniţial prezentate Asociaţiei de Ecoturism din România. 30 Acestea au făcut parte
din materialele prezentate la atelierul de lucru pe Promovarea la nivel naţional a Ecoturismului
organizat la Zărneşti (decembrie 2005) cu sprijinul USAID - Romania Agribusiness
Development Project.
Următoarele aspecte generale au fost prezentate ca o introducere a acelor tendinţe care pe
parcursul următoarei decade vor modifica profilul vizitatorilor:
1. Populaţia europeană şi americană va continua să îmbătrânească
Numărul europenilor şi americanilor din categoria celor cu vârste înaintate (peste 55 ani)
va creşte rapid. Persoanele în etate vor fi mai sănătoase şi vor avea la dispoziţie mai multe
resurse financiare decât în anii anteriori. Mulţi dintre aceştia se vor bucura de veniturile
provenite din pensie care le vor permite să meargă de mai multe ori pe an în vacanţe.
Astfel, provocările cu care se va confrunta sectorul turismului din regiunea Retezat vor fi
de a oferi:
 Servicii mai confortabile, mai sigure şi de o calitate superioară;
 Produse de excursii educative (plante medicinale, observarea păsărilor, fotografii în
natură, etc.);
 Drumeţii scurte, dar de o calitate superioară, mai ales pe timp de primăvară şi toamnă.
2. Turişti mult mai experimentaţi
Îmbătrânirea sectorului turistic va fi caracterizată de consumatori mai experimentaţi şi mai
sofisticaţi care vor fi mult mai siguri de nevoile şi aşteptările lor. Acestea conduc la atitudini din
ce în ce mai critice la adresa raportului calitate / preţ, sau la „valorizarea banilor”.
Astfel, provocările cu care se va confrunta sectorul turismului din regiunea Retezat vor fi de
a oferi:
 Produse de o calitate superioară şi specializate care să le poziţioneze ca o destinaţie
competitivă;
30
Stratedia pentru dezvoltarea unui turism durabil în regiunea Parcului Național Retezat, versiune 2006
33
 Experienţe turistice autentice despre cultura rurală, restaurarea patrimoniului, valorile
naturale, etc.;
 Pachete care să recunoască importanţa din ce în ce mai mare a mobilităţii, care vor
stimula şi mai mult închirierile de autovehicule şi piaţa zbor+maşină din direcţiile Sibiu
şi Timişoara;
 Un mixt complet, variat şi total echilibrat de activităţi şi servicii turistice care va
presupune ca asociaţia locală să fie un mai bun manager al destinaţiei turistice.
3. Creşterea nivelului de conştientizare şi cunoştinţe
Toate grupurile de vârstă au din ce în ce mai multe cunoştinţe, ceea ce va conduce la
creşterea interesului pentru natură, cultură şi istorie, şi implicit pentru un turism mai educativ şi
mai spiritual.
Printre implicaţiile pe care aceste aspecte le vor avea asupra regiunii Retezat se numără:
 Creşterea cererii pentru o gamă variată de produse turistice speciale care pun accent pe
învăţare, conştientizare şi auto-descoperire;
 Nevoia de a include în tururi şi elemente despre arte, cultură (rurală tipic românească) şi
istorie (mânăstiri, biserici şi itinerarii individuale);
 Nevoia de a avea modalităţi de informare mai bune, mai creative, mai educative şi mai
interactive.
4. Creşterea cererii pentru siguranţă şi securitate
Gripa aviară, porcină, terorismul, poluarea, crimele şi alte crize vor influenţa dorinţa
călătorilor (mai în etate) de a se simţi în siguranţă. Parcurile naţionale tind să fie considerate a fi
destinaţii sigure, iar pe măsură ce nevoia de siguranţă şi securitate creşte, acest aspect poate fi
folosit ca un avantaj regional. Acele destinaţii percepute ca fiind sigure, vor fi din ce în ce mai
căutate.
 Aşteptarea turiştilor de a găsi apă curată (în lacuri şi râuri, case de oaspeţi şi hoteluri);
 Aşteptarea turiştilor de a găsi o destinaţie „curată” şi „proaspătă”;
 Preţuri mari care să reflecte gradul ridicat de siguranţă şi securitate;
 Aşteptarea turiştilor de a vedea dovezi vizibile de siguranţă şi protecţie (de exemplu
poliţie comunitară, certificări şi proceduri pentru furnizorii de servicii)
5. Conştientizare şi preocupare pentru sănătate şi bunăstare
Gradul de conştientizare cu privire la factorii de mediu va continua să crească şi va avea
impact asupra tipului de destinaţii care sunt alese de turiştii pretenţioşi. Acest aspect ar putea
avea un impact semnificativ pentru Retezat dacă ţinem cont de atracţia pe care o constituie un
34
parc naţional (aspect pozitiv), precum şi de vestigiile fostelor zone industriale, cum ar fi barajul
şi lacul de acumulare (negative).
 Destinaţiile care sunt percepute ca fiind mai puţin sănătoase (în ceea ce priveşte poluarea,
degradarea mediului înconjurător, etc.) vor fi evitate şi respinse;
 Vor continua să crească atât popularitatea vacanţelor active, cât şi cererea pentru facilităţi
care fac ca aceste tipuri de vacanţe să fie accesibile (de exemplu trasee montane bine
marcate, facilităţi de cazare confortabile dar izolate);
 Cererea pentru produse de „sănătate şi fitness”, inclusiv drumeţii, ciclism, caiac canoe şi
drumeţii pe schi, vor creşte.
6. Importanţa din ce în ce mai mare acordată timpului liber
Stresul din ce în ce mai mare din vieţile celor care trăiesc în Vest va fi echilibrat de timpul
din ce în ce mai extins dedicat activităţilor de relaxare şi sumelor din ce în ce mai mari cheltuite.
 O nevoie din ce în ce mai mare de a oferi produse adiţionale la preţuri mici dar de o
calitate superioară;
 O nevoie din ce în ce mai mare de a oferi relaxare;
 Scurtarea principalei vacanţe lungi şi transformarea acesteia în mai multe vacanţe pe
perioade de timp mai mici.
7. Schimbările din stilurile de viaţă din Vest
Stilurile de viaţă ale vesticilor se schimbă în mod constant şi aceasta va avea un impact
semnificativ asupra nevoilor şi comportamentului turiştilor.
 Cererea pentru casele de oaspeţi / pensiuni şi alte tipuri de facilităţi de cazare rurală va
creşte dacă va fi legată de călătoriile de o zi şi de standardele de calitate;
 Cerinţele turiştilor devin din ce în ce mai personalizate şi conduc la creşterea cererii
pentru facilităţi de cazare mai mici (precum hoteluri familiare autentice şi mai mici,
cabane, case restaurate, corturi gen safari);
 Creşterea cererii pentru produsele, conceptele şi serviciile atractive care disting regiunea
de competiţie prin valoarea lor adăugată.
 Creşterea cererii pentru vacanţele specializate care vizează hobby-uri şi pasiuni specifice
şi pentru vacanţe despre botanica rurală, observarea păsărilor şi expediţii fotografice de
tip safari;
35
 Preferinţa pentru experienţe de tipul „Să ne întoarcem la origini” vor conduce la creşterea
preferinţelor pentru vacanţe mai simple cu drumeţii, alpinism, ciclism şi cazare în
facilităţi de cazare simple.
8. Utilizarea din ce în ce mai des a tehnologiilor IT
Folosirea internetului – pentru informaţii de vacanţă şi pentru achiziţionarea produselor şi
serviciilor turistice – va creşte substanţial pe durata următorilor 5 ani. Rolul internetului va fi
chiar din ce în ce mai important şi se va dovedi a fi de cea mai mare importanţă.
 Informaţiile rapide despre aproape toate destinaţiile şi produsele şi motoarele de căutare
din ce în ce mai sofisticate pentru a analiza fiecare informaţie vor conduce la comparaţii
şi vor influenţa astfel concurenţa de pe piaţă. Turiştii experimentaţi îşi vor construi din ce
în ce mai des propriile lor pachete turistice pe zile, realizându-şi singuri rezervările şi
pachetele turistice dinamice;
 Promovarea prin internet, inclusiv chestionarul electronic de relaţii cu clienţii, vor fi
importante pentru asociaţia de turism;
 Se va intensifica promovarea destinaţiei şi promovarea pe segmente de piaţă specifice;
 Accesul la informaţii detaliate despre furnizorii de produse fie pentru destinaţie, fie
pentru parc, link-urile de pe paginile de internet, vor deveni o precondiţie pentru o pagină
de internet de succes.
9. Modalităţi de transport în schimbare
Disponibilitatea din ce în ce mai mare a curselor aeriene la preţuri avantajoase va influenţa
fluxul de călători.
Principalele consecinţe pentru sectorul turistic din turism vor fi următoarele:
 În timp ce aeroportul din Budapesta este cel mai apropiat aeroport care atrage cursele
aeriene la preţuri mici, noile zboruri către Sibiu ar putea deschide noi oportunităţi pentru
regiune;
 Numărul din ce în ce mai mare al legăturilor directe pe calea ferată şi de transportul
aerian vor stimula cererea de la nivel internaţional pentru weekend-urile prelungite în
oraşe, în detrimentul zonelor rurale.
10. Creşterea gradului de conştientizare cu privire la factorii de mediu
Gradul de conştientizare cu privire la factorii de mediu va continua să crească. În
conformitate cu Comisia Europeană pentru Turism, acest lucru va conduce la o cerere din ce în
ce mai mare pentru destinaţii durabile unde natura şi cultura locală să joace un rol din ce în ce
mai important. Turiştii vor plăti din ce în ce mai des preţul care poate conferi durabilitate zonei.
36
Printre implicaţiile pe care aceste aspecte le vor avea asupra turismului regiunii Retezat se
numără:
 Politicile de management al destinaţiei trebuie să fie îmbunătăţite printr-un proces de
planificare şi dezvoltare din ce în ce mai coerent şi mai complex;
 Vor fi preferate acele destinaţii unde localnicii sprijină puternic aceste aspecte şi sunt
ospitalieri;
 Turiştii vor căuta din ce în ce mai des regiunile unde mediul este intact;
Ecoturismul şi toate tipurile de turism care respectă factorii de mediu vor creşte în volum
pe măsură ce furnizorii vor aprecia din ce în ce mai mult cererea de pe piaţă.
Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)
Puncte tari Puncte slabe
- Zonă de protejare UNESCO, - Lipsa coordonării şi a parteneriatului,

- Diversitatea naturală + sălbăticia + speciile, - Activităţi promoţionale limitate,
- Reţeaua de trasee, - Facilităţi reduse,
37
- Reţeaua în curs de dezvoltare a facilităţilor - Activite de educatie a turistilor redusă,
de cazare, - Posibilităţi limitate de comunicare în teren,
- Existenţa ghizilor montani autorizaţi, - Număr redus de servicii şi programe pentru
- Gama culturală diversificată şi siturile turişti,
istorice din Parcul National şi regiunea - Lipsa unei politici pentru indicatoarele
înconjurătoare, turistice,
- Destinaţia montană recunoscută la nivel - Problema parcărilor,
internaţional, - Număr mic de poliţişti şi jandarmi în zona
- Existenta serviciului de Salvamont, montană,
- Refugii montane, - Problema încălzirii cabanelor montane pe
-Geoparcul Dinozaurilor şi vecinătatea timp de iarnă,
Parcului Natural Cioclovina–Grădiştea - Starea proastă a drumurilor de acces,
Muncelului, - Lipsa de fonduri necesare dezvoltării
- Cel mai întins lac glaciar din România- lacul infrastructurii turistice,
Bucura- se găseşte în mijlocul Retezatului, - Inexistenta un sistem de evacuare al
- Cel mai adânc lac glaciar din România- deseurilor la cabane,
lacul Zănoaga- se găseşte tot în Retezat, - Grupuri sanitare insuficiente,
- Condiţii favorabile pentru practicarea unei - Numă redus de programe de informare atât la
game variate de forme de turism, nivel reginal cât si la nivel national,
- Existenta Centrului de Informare Pietrele, - Degradarea solului si vegetatiei zonei ca
- Certificare PAN Parks, precum si a o serie urmare a păsunatului excesiv,
de pensiuni din împrejurimi (2008), - Capacitate limitată la acces de fonduri,
- Administratie proprie, - Slabă valorificare a potentialului antropic
- Detine peste 20 de vârfuri mai înalte de (monumente cu rezonantă istorică-
2000 de m, Sramisegetusa), etc.
- Accesibilitate a teritoriului,
- Rezervatie a biosferei,
- Teritoriu ce cuprinde Rezervatia Știiintifică
Gemenele,
- Intră în categoria zonelor de interes national
si international,
Oportunităti Amenintări
- Accesarea fondurilor structurale ale UE, - Păsunatul excesiv,

- Posibilitatea de a crea produse turistice - Braconajul,
diverse, - Turismul necontrolat,
- Cererea în crestere pe piata internatională - Programe în masă pentru turişti,
pentru destinatiile ECO, - Prezenţa nesemnificativă a României pe piaţa
- Nivelul scăzut al numărului de afaceri turismului,
demarate în zonă, - Lipsa fondurilor pentru Administraţia
38
- Existenta potentialului pentru produse Parcului,
naturale, - Folosirea ilegală a resurselor naturale – lemn,
- Surse de energie alternative, vânat, pescuit, gaze,
- Sprijin din partea Administratiei Parcului, - Management defectuos al deşeurilor şi apei
etc. uzate,
- Criza economică care duce implicit la
scăderea veniturilor populatiei, etc.
Analiza situaţiei curente prezintă o viziune realistă a calităţii infrastructurii şi serviciilor

pentru turişti, precum şi lipsa unei structuri în zonă care să poată coordona dezvoltarea
turismului.
Ameninţările identificare subliniază foarte clar faptul că cele mai mari probleme cu care se
confruntă zona ar fi: turismul necontrolat, managementul deficitar al deşeurilor si păsunatul
excesiv. Lipsa fondurilor pentru Administraţia Parcului a fost de asemenea subliniată si care
consider a fi poate cea mai gravă ameninţare pentru regiunea Parcului National Retezat. Mai jos
o să dezbat mai în amănunt aceste amenintări din perspectiva consecintelor produse.
Păsunatul reprezintă principalul factor care aduce daune majore biodiversitătii, datorită
efectelor sale negative: degradarea terenurilor prin tasarea solului cu copitele; degradarea
vegetatiei si distrugerea masivă a florei, diferenta putându-se lesne observa prin comparatie cu
Rezervatia Știintifică Gemenele; poluarea cu dejectii a apelor potabile, ce duce la îmbolnăvirea
turistilor; degradarea ireversibila a solului si vegetatiei în zona stânelor datorită dejectiilor;
transmiterea bolilor caracteristice ovinelor la ciopoarele de capre negre, astfel diminuându-se
numărul lor anual si aparitia exemplarelor tarâte care influenteaza negativ puritatea rasei. De
asemenea mari cantităti de jneapăn sunt folosite pentru împrejmuirea turmelor de animale,
realizarea adăposturilor ciobănesti sau pentru gătirea hranei.
Pătunatul în sine aduce daune biodiversitătii, existând totusi un nivel de suportabilitate a
pajistilor alpine, care ar trebui acceptat si respectat. Ideea de parc national presupune un nivel
mai redus sau chiar interzicerea cu desăvârsire a păsunatului. Cu toate acestea, în Parcul National
Retezat se practică păsunatul intensiv, peste limita de suportabilitate a terenului; păsunatul cu oi
în zonele populate cu capre negre; păsunatul fără autorizatie; păsunatul fără respectarea
contractelor de păsunat prin depăsirea suprafetei, a numărului de capete si a normelor ecologice.
Turismul necivilizat si necontrolat constituie o altă mare problemă a Retezatului -
principal punct de atractie turistică din România. Efectele negative date de acesta sunt:
- acumularea de deseuri ( conserve de metal, plastic, sticlă etc.), fapt ce implică depunerea
unor eforturi sustinute pentru evacuarea acestora;
39
- camparea în alte locuri decât cele permise, aceasta ducând la imposibilitatea
supravegherii turistilor cu privire la tăierea jnepenilor pentru foc, distrugerii stratului vegetal
datorită îndepărtării brazdei pentru santul de scurgere a apei în jurul corturilor si la împrăstierea
deseurilor în întreg masivul. Un alt motiv de îngrijorare este legat de faptul că turiştii deranjează
animalele din parc. Caprele negre ocolesc vara zonele cu turişti. Impactul asupra distribuţiei
păsărilor încă se cercetează. Turiştii culeg flori şi adună lemn (inclusiv jneapăn) din parc, de
asemenea au fost semnalate incidente în care turiştii au omorât şerpi. Este foarte important ca
orice impact al vizitatorilor să fie monitorizat.
Braconajul prezintă încă un pericol, el practicându-se la mamifere (capra neagră, căprior,
mistreţ), dar şi la unele păsări ( şoimi, acvile, corbi), ca şi la speciile de broaşte. În general,
problemele datorate turismului sunt generate de încălcarea regulamentului parcului national.
O problemă actuală este cea legată de cabane. Acestea nu au un sistem de evacuare a
deseurilor provenite din activitatea proprie, sau a campingurilor pe care le administrează.
Grupurile sanitare sunt total insuficiente, neacoperind nevoile numărului mare de turisti, iar
pentru cele existente golirea foselor septice se face direct în rău. Cu toate că se percepe taxa de
campare, sumele încasate nu sunt folosite în scopul administrării campingurilor, neacordându-se
nici o facilitate.
Cap.6. Pozitia strategică de succes

Rezultatele analizei SWOT permit definirea unor seturi de activităti ce se impun a fi
întreprinse, activităti ce vizează punerea în valoare a punctelor tari de care beneficiază Parcul
National Retezat, ameliorarea deficientelor si valorificarea oportunitătilor.
Consider că sunt necesare implementarea mai multor măsuri pentru ca potentialul turistic
al Parcului National Retezat să poată fi valorificat în scopul dezvoltării regiunii, măsuri ce în
esentă nu reprezintă altceva decât initiative de crestere a calitătii vietii populatiei din regiunea
parcului.
Ca un asemenea deziderat să devină viabil în practica economică sunt necesare acţiuni
care să se încadreze într-o logică a abordării, cu următoarea succesiune:
- stoparea activităţilor antropice cu potenţial de risc ecologic major pentru mediu;
- refacerea mediului degradat ecologic;
- amplificarea activităţii economice a zonei prin: conversia agriculturii, zootehniei etc. la
produse ecologice; diversificarea modelelor de producţie agricolă; modele de producţie mai
eficiente la valorificarea resurselor regenerabile şi, mai ales, neregenerabile prin punerea în
valoare a inteligenţei, talentului, îndemânării populaţiei din zonă; transformarea zonei în atractor
turistic de interes naţional şi european; cultivarea unor atuuri, unor trăsături originale ale zonei;
40
Punctele forte ale regiunii analizate, sustinute de oportunitatea ce constă în
cresterea tot mai mare a cererii pentru destinatiile ECO, m-au determinat să
consider a fi cea mai bună optiune la etapa actuală, aceea de a adopta o
strategie care să sustină dezvoltarea ecoturismului în Regiunea Parcului. Prin
urmare, mai jos o să redau exact informatiile cuprinse în Strategia Natională de
Dezvoltare a Ecoturismului în România cu privire la PNR.
„Parcul Naţional Retezat se remarcă prin peisaje deosebite, relief
glaciar, diversitate floristică si faunistică. Având la bază o îndelungată tradiţie în
domeniu (parc naţional încă din 1935 şi parte a reţelei internaţionale Pan Parks),
Retezatul şi zona limitrofă acestuia se poate dezvolta ca destinaţie ecoturistică de importanţă
internaţională. La nivelul destinaţiei funcţionează deja o asociaţie de turism (Asociaţia de Turism
Retezat) - condiţie esenţială pentru dezvoltarea integrată a zonei. În plus, este nevoie imperioasă
de întărirea capacităţilor administrative, atât a administraţiei parcului, dar mai ales a asociaţiei de
turism, de o mai bună valorificare în turism a atracţiilor existente în zona limitrofă parcului (Ţara
Haţegului, Valea Jiului) şi de integrarea acestora într-un produs turistic unitar.”31
31
Strategia de Dezvoltare Națională a Ecoturismului în România,
http://www.mdlpl.ro/_documente/turism/studii_strategii/ecoturism_faza2.pdf, site accesat în data de 30 ianuarie,
2011
41
Cap.7. Conceperea unui model de evaluare a potentialului de dezvoltare turistică
Elemente ale
cadrului natural
Potențial Turistic
(PT) Atracții culturale
ale zonei
Infrastructură
Oferta Turistică
OT=PT+ AT
Fizică
Accesibilitatea
Teritoriului
(AT)
Electronică
Cantitatea de precipitații
Climă (C) 2
≤200l/m 1 x 0,6
200,01-300 l/m2 2
Elemente ale cadrulul natural (CP) 300,01-400 l/m2
C=0,6 xCP+0,4xTMA 3
(CN) 400,01-500 l/m2 4
Potențial Turistic 1-puțin favorabil
≥500 l/m2 0-0,99 5
CN=C+V+R+H Temp.medie anuală 0
2-favorabil ≤00 C0 1-1,99 1 X 0,4
(PT) 0,01 -2 C 2
(TMA)
PT=0,5x CN +0,25x 1-slab 0-3 3-foate favorabil
2,010-40 C 2-3 3
4,010-60C 4
AC+0,25xI 2-mediu 4-5 ≥60C 5
3-bun 6-7 Vegetația și Fauna
1-slab =2
4-foarte bun 8-9 -vegetație și faună bogată,
2-mediu 3-4 1- atractivă
-specii rare/pe cale de
3-bun 5-6 2-foarte atractivă
dispariție,
4-foarte bun 7-8 3- deosebit de atractivă
-vegetație de interes științific
OFERTA TURISTICĂ Variat - 1 =2 forme de relief

Refief
OT=0,6 X PT + 0,4 X ATT Deosebit - 2 2-4 forme de relief
Atracții culturale ale zonei
>4 forme de relief
(AC) Impresionant- 3
Oferta tur. OT
1-slabă =2 -se vor enumera obictivele culturale ale
0-7 puține 1-slab
2-medie 3-4 zonei (obiceiuri, biserici, mănăstiri,
8-15 multe 2-bun
3-bună 5-6 monumente istorice, legende, povești, etc)
16-23 foarte multe 3-foarte bun
4-foarte bună 7-8
Infrastructură
Unități
NR.de
Accesibilitatea (I)
≤10 – 1
Turistică a teritoriului cazare
10-20 – 2
x 0,5
1-slab dezvoltată 0-0,99
(ATT) 21-30 – 3
2-medie 1-2 31-40 – 4
3- dezvoltată 2-3 ≥ 40 – 5
1-scăzută 0-,99
2-medie 1-3 4-foarte dezvoltată 4-5
Utilități Gaz 0/1
x 0,25
3-ridicată 3-5
Apă 0/1
4-foarte ridicată 5-7
Electricitate 0/1
Fizică Servicii
x 0,7 De urgență 0/1
x 0,25
Sistem de rezervări on-line 0/1 Electronică Căi ferate 0/1 Informaționale 0/1
Sistem de informare on-line 0/1 Drumuri naționale 0/1 Medicale 0/1
x 0,25
Autostradă 0/1
Aeroport 0/1
Anexa 1.
***Structura dreptului de proprietate şi modalitatea de folosire a acestuia
2
Categorie teren Proprietar Suprafaţă % din Amplasare
(ha) întreaga
zonă
Păduri Guvernul României 17.564 46

Toate ariile
Co-proprietari 1.044 3 Arii de graniţă

Zona montană: Comune/ sate 18.744 49 Toate, cu
Păşunile montane, excepţia
roci, pini pitici, suprafeţe de rezervaţiilor
apă, etc. Co-proprietari 786 2 ştiinţifice
Toată aria
Asociaţia Câmpu lui Neag protejată
TOTAL 38.138 100
***Control administrativ
Responsabilităţi de administrare Suprafaţă %din întreaga
(ha) zonă *
Categorie teren Din
Administrator
anul
Administraţia Naţională a Pădurilor –
Păduri, proprietar
Directoratul Forestier Hunedoara din Retezat, 1948 17.564 46
public Guvernul
Pui şi Lupeni Forest
Păduri,Coproprietari Co-proprietari
2002 1.830
Consiliile Locale 1922 18.699 49

Zona montană
Co-proprietari Asociaţia
2001 786 2
Câmpu lui Neag
Administraţia Naţională a Pădurilor –
Peşte Directoratul Forestier Hunedoara din Retezat, 1948 38.138 100
Pui şi Lupeni Forest
Rezervaţia Academia Română – Comisia pentru
1956 1.600 4
Ştiinţifică Gemenele Protejarea Monumentelor Naturii
Rezervaţia
Biosferei Parcul Administraţia Parcului Naţional Retezat 1999 38.138 100
Naţional Retezat
Anexa 2. Activităţi permise în cadrul zonelor PNR şi a graniţelor

Activităţi care să Activităţi Infrastructură de turism
Zona folosească resursele turistice +de
naturale recreeree
3
Activităţi Activităţi
Întreţinere Dezvoltare
tradiţionale durabile
A. Arii strict protejate:

rezervaţii stiinţifice
B.Arii speciale de
X X
conservare
B.1
X
Arii protejate integral
B.2 Arii de interes
specific pentru X
biodiversitate
B.3 Arii cu infrastructură
X X X X
pentru turism
C. Arii de graniţă X X X X X
C.1 Arii de interes
specific pentru X
biodiversitate
C.2 Arii cu infrastructură
X X X X X
pentru turism
Anexa 3
Infrastructura de turism aprobată pentru Parcul Naţional Retezat în conformitate cu Ariile ecologice
(Planul de Management)
Arii cu infrastructură Aparţine comunei Infrastructură de turism aprobată în interiorul
pentru turism sau oraşului PNR
4
Arie Zonă
Investiţii în infrastructura de turism deja

Râuşor C-3 Râu de Mori
existentă sau în infrastructură nouă
Reconstrucţia/ reabilitarea clădirilor sau
Pietrele B-3 Sălaşu de Sus infrastructurii existente, fără a fi permise
investiţiile noi
Cheile
B-3 Uricani infrastructurii existente, fără a fi permise
Buţii
investiţiile noi
Buta B-3 Uricani infrastructurii existente, fără a fi permise
investiţiile noi
Rotunda B-3 Râu de Mori infrastructurii existente, fără a fi permise
investiţiile noi
Gura Investiţii în infrastructura de turism deja
C-3 Râu de Mori
Zlata existentă sau în infrastructură nouă
Valea Investiţii în infrastructura de turism deja
Râului C-3 Râu de Mori existentă sau în infrastructură nouă
Mare
Anexa 4. Traseele turistice în Parcul National Retezat

Evaluarea Potentialului Turistic Al UUnui Teritoriu Modelul Leader II Parcul National Retezat

Enviado por

Dados do documento

Título original

Direitos autorais

Formatos disponíveis

Compartilhar este documento

Compartilhar ou incorporar documento

Opções de compartilhamento

Você considera este documento útil?

Este conteúdo é inapropriado?

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Evaluarea Potentialului Turistic Al UUnui Teritoriu Modelul Leader II Parcul National Retezat

Enviado por

Direitos autorais:

Formatos disponíveis

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Ştiinţe Economice si

Master Administrarea Afacerilor în Turism

Evaluarea potentialului turistic al unui

Îndrumător: Lect. dr. ALBU RUXANDRA

Cap.1. Analiza ofertei....................................................................................................................4

1.1. Factorii naturali ai regiunii................................................................................................4

1.1.1. Elemente de localizare si relief...................................................................................4

1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice........................................................................6

1.1.4. Elemente de floră si faună...........................................................................................9

1.2. Factorii socio-economici...................................................................................................10

1.3. Infrastructura si serviciile disponibile............................................................................13

1.4. Factorii culturali...............................................................................................................16

1.5. Oferta sportivă si de timp liber.......................................................................................19

1.6. Oferta de cazare................................................................................................................23

1.7. Oferta de restaurante.......................................................................................................25

1.8 Posibilităti de organizare conferinte si seminarii...........................................................26

Cap.2. Analiza cererii..................................................................................................................26

Cap.3. Analiza concurentei.........................................................................................................31

Cap.4. Analiza tendintelor..........................................................................................................32

Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)....................................................37

Cap.6. Pozitia strategică de succes.............................................................................................39

Cap.7. Conceperea unui model de evaluare a potentialului de dezvoltare turistică.............41

Cap.1. Analiza ofertei

1.1.2. Caracterizarea elementelor climatice7

Fig.1. Organigrama Administraţiei Parcului Naţional Retezat

Fig.2. Atractii în apropierea Parcului National Retezat, Sursa: http://www.retezat.ro

Pentru activitatea turistică este important să se menţioneze prezenţa obiectivelor istorice

Fig.2. Cazare în Parcul National Retezat si în apropierea lui. Sursa: http://www.retezat.ro

Figura 3: Harta campingurilor autorizate

1.7. Oferta de restaurante

Cap.2. Analiza cererii

2)Caracteristici ale călătoriei:

Fig.4. Distribuţia în funcţie de vârstă a

Fig.5. Tipul de facilităţi de cazare folosite de vizitatorii Parcului Naţional Retezat

Fig.5. Intrările folosite de actualii vizitatori

Cap.3. Analiza concurentei

Cap.4. Analiza tendintelor

Cap.5. Diagnosticul potentialului turistic (Analiza SWOT)

Puncte tari Puncte slabe

- Zonă de protejare UNESCO, - Lipsa coordonării şi a parteneriatului,

- Accesarea fondurilor structurale ale UE, - Păsunatul excesiv,

Analiza situaţiei curente prezintă o viziune realistă a calităţii infrastructurii şi serviciilor

Cap.6. Pozitia strategică de succes

OFERTA TURISTICĂ Variat - 1 =2 forme de relief

Păduri Guvernul României 17.564 46

Co-proprietari 1.044 3 Arii de graniţă

Consiliile Locale 1922 18.699 49

Anexa 2. Activităţi permise în cadrul zonelor PNR şi a graniţelor

A. Arii strict protejate:

Investiţii în infrastructura de turism deja

Anexa 4. Traseele turistice în Parcul National Retezat

Você também pode gostar