Mijloace naturale de prevenire

şi vindecare a bolilor
…………………………………………………………………...

Credinţa ta te va vindeca

Mens sana in corpore sano

1
"Dumnezeu nu a permis existenţa nici unei boli,
fără a fi creat şi leacurile ei în natură".
(Paracelosius)

„Când ai două dureri simultane,

cea mai puternică o întunecă pe cealaltă“.
(Hippocrate)

2
Toader Căsăneanu

MIJLOACE NATURALE
DE PREVENIRE ŞI
VINDECARE A BOLILOR
*
Credinţa ta te va vindeca

Prefaţă
de
Dr. Andreea Nemeş

NC Ia[i - 2013

3
 Referenţe ştiinţifice
Prof. univ. dr. Constantin Milică – Iaşi
Dr. Andreea Nemeş – New York

*
Contribuţii la realizarea ediţiei
Toader Căsăneanu – Elaborare, structurare, selecţia imaginilor,
culegere text şi o primă redactare
N. Ciudin – adaptarea tehnică a textului incluzând diacritice,
– redactor şi tehnoredactor
– editor – (Iaşi)
Vadim Mocanu – coperta
Ing. Cătălin Gheorghe – pdf

ISBN – 978-973-0-15473-3

© Autor şi editor – în regie proprie

4
 Prefaţă
„Credinţa ta te-a făcut bine“
― Iisus

O carte ce apelează din plin, la leacurile din

natură, conţinutul cuprins în toată această mono-
grafie alcătuieşte ceea ce se cheamă „Medicina
Naturistă“. Omul, din vremuri preistorice şi a
găsit leacurile suferin ţelor sale, din „Marele
Laborator al Naturii“, acolo unde, în milioane de
ani s-au zămislit covoare de flori cu un colorit şi
o compoziţie atât de complexă, în majoritatea
laboratoarelor lumii nu pot descoperi un medica-
ment chimic asemănător. Aşa stând lucrurile,
Medicina Alopată încearcă a se implica tot mai
mult în cercetări pe diferite tipuri de plante ce şi-
au dovedit virtuţile în vindecarea bolilor socotite
incurabile. De aceea, făcând sinteza succintă a
celor două cărţi scrise de d-l Toader Căsăneanu,
remarc faptul că, a căutat să includă toate
cerinţele unei afecţiuni, de la simptomele sale
până la găsirea leacului natural. Între aceste
două extreme găsim în lucrarea de faţă, un ghid
de alimentaţie naturală, elementele nutritive de
care corpul are nevoie (enzime, vitamine, substan-
ţe minerale, suplimente nutriţionale), necesare
5
corpului, factorii ce ţin de procesele biochimice
ale corpului. Autorul face mereu referire la o
alimentaţie naturistă „alcalinono“ – formatoare
pentru menţinerea PH-ului de 7,35, cât şi, în pa-
ralel, purificarea digestivă. Aceste două „noţiuni“
(îndemnuri), îl caracterizează pe autor nu numai
un veritabil convingător pentru cititor, ci mult
mai mult, ca un fost bolnav care şi-a găsit singur
leacul în natură.
Lucrarea este o transpunere a experienţei
autorului, în studierea și recoltarea plantelor, cât
şi prin aplicarea practică în vindecarea diverselor
afecţiuni.
— Deşi, autorul nu dă cauzistica de boli
cum ar fi ulcer, reumatism, bolile cardiovascu-
lare etc., acestea fiind prea simple pentru autor
(probabil fiindcă el s-a vindecat de astfel de boli).
Cazuistica prevăzută în lucrarea de faţă se
referă la boli grave şi autoimune (cancer, leuce-
mie, boli de colagen). Tocmai acest capitol mi-a
trezit interesul pentru lucrarea de faţă, având în
vedere şi faptul că, are un curaj major să dea
îndrumări şi leacuri (p reparate de autor).
Această experienţă poate fi apreciată ca pe o
„cercetare fără laborator“ (ci direct pe bolnavi ―
apropo de spânz). Este de remarcat şi faptul că
autorul are vârsta de peste 80 de ani (dacă îmi
amintesc bine ― când l-am cunoscut în New York
în 2002), totuşi, are capacitatea pentru o munca
intelectuală, cât şi reţinerea unor cunoştinţe
medicale ce sunt în afara profesiei sale (ceea ce
se desprinde din explicaţiile date în text). De
asemenea apreciez şi faptul, de a da îndemnuri
6
şi leacuri fără foloase materiale, cât şi, de a
împărtăşi prin această carte semenilor săi, si-
tuându-se ca un terapeut cu dăruire.

Cea de a doua parte, aspectul lucrării

din punct de vedere didactic și ştiinţific
Apreciem efortul autorului de a pune la
dispoziţia bolnavului o lucrare obiectivă într-un
mod ordonat, cu date ştiinţifice de multe ori prea
împovărătoare pentru omul de rând, găsindu-şi
totuşi, explicaţia, pe de o parte lucrarea sa poate
fi consultată şi de persoane cu studii medii, iar
pe de altă parte, cei ce nu pot reţine datele unor
probleme prin a aprecia că, o plantă sau o
substanţă cărora li se dau compoziţiile apare în
mintea bolnavului şi este foarte bună, din
moment ce are „aşa o compoziţie“: ex. Propolisul
care, este un antibiotic. Apreciem şi faptul că
autorul, în scopul reducerii spaţiului de lucru,
cât şi de a nu plictisi cititorul în repetarea unor
date la fiecare afecţiune, foloseşte prescurtări,
menţionate la începutul fiecărui capitol.
Autorul ne introduce ce mare abilitate şi în
medicina Ayurvedica, apoi unde descoperim noi
cunoştinţe de medicină naturistă: ex. Tinctura
de nucă neagră americană al dr Hulda Clark.
Autorul ţine cont de faptul de a nu se „năpusti“,
deci, asupra unor suferinţe cum sunt aerofagia,
constipaţia, insomnia, migrena, ulcerul etc. şi
7
chiar temutul cancer, folosind cu uşurinţă medi-
camente chimice care mai de care, mai frumos
ambalate, când avem la îndemână atâtea remedii
naturale, a căror eficacitate a rezistat la proba
aspră a timpului.
Astfel, aici dăm drept exemplu, celebrul
chirurg Cristian Barnard, autorul primului trans-
plant de inimă (1967) şi-a ameliorat poliartrita
reumatoidă, diagnosticată încă în 1956, o celulo-
terapie şi cu alte remedii naturale. El a afirmat
în cartea sa intitulată „Mieux vivye l’arthri… et
les rhumatismes (1984)“. „Nu-mi este de loc ruşine“
să spun că am acasă nenumărate feluri de miere,
de polen, de lăptişor de matcă şi chiar rădăcini
de plante.
Lucrarea de faţă se recomandă de la sine,
şi poate fi acceptată constituind în acelaşi timp o
recomandare.

Dr. Andreea Nemeş

Spitalul «Columbia» ― New York
Mai 2013

8
 CUVÂNT ÎNAINTE
Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele
mele şi o lumină pe cărarea mea.
(Psalmul 119. 105)

Felul cum şi-a prefaţat cartea S. I. McMillen 1 răspunde

şi-demersului nostru. „Pacea nu se vinde în tablete! Acest
lucru este regretabil din cauză că ştiinţa medicală recunoaşte
că emoţiile, precum şi frica, supărarea, invidia, ranchiuna şi
duşmănia, sunt răspunzătoare de majoritatea bolilor noastre.
Estimările variază de la 60 % la aproape 100 %.
Încordarea emotivă (stressul) poate produce hipertensi-
une arterială, guşă toxică, migrene (dureri de cap), artrite,
apoplexii, tulburări cardiace, ulcere gastro-duodenale şi alte
boli serioase prea numeroase pentru a fi menţionate“. Dacă
medicii pot prescrie tratamente pentru simptomelor acestor
boli, dar nu şi pentru cauza ce stă la baza lor ― dezordinea
emoţională.
Este regretabil, dar pacea nu o primeşte nimeni în
tablete! Avem nevoie de ceva mai mult decât tabletele pentru
tensiunile ce produc boală bărbatului care şi-a pierdut toate
economiile realizate în viaţă, pentru sufletul fetei însărcinate
care a fost părăsită, pentru tânărul tată care are un cancer ce nu
poate fi operat, pentru soţia care are un bărbat crai, pentru
adolescentul disperat de semnul ce îl are pe faţă din naştere,
pentru intrigantul care noaptea stă treaz încercând să ticluiască
metode prin care să înşele pe semenul său.
Pornind de aici am încercat să răspundem numeroase-
lor suspine acelor care vor fi ieşit fie din cabinetul vreunui
dispensar sau din vreun spital fără nici un fel de speranţă. Rod

1
S. I. McMillen, Boli evitabile, 1974, p. 3.
9
al unor îndelungate eforturi şi căutări s-au materializat în
lucrarea de faţă pe care am intitulat-o Mijloace naturale de
prevenire şi vindecare a bolilor (în două volume). Aici am încercat să
ofer pentru atâtea şi atâtea dureri altfel de „tablete“ mai simple şi
mai puţin costisitoare. Am găsit ceva mai bun pentru viaţă,
anume reţeta care este la îndemâna tuturor. Ea se găseşte în
mama natură. Toate acestea se găsesc înscrise în volumul al II-
lea, dicţionar Index terapeutic naturist, unde sunt redate în ordine
alfabetică bolile care adesea ne fac atâta rău. Acei care vor
urma cu credinţă şi speranţă prescripţiile redate va fi
asemănătoare ce au răsunat ca făgăduinţă dată de Dumnezeu
israeliţilor conduşi de Moise care au fost scoşi din Ţara
Egiptului: „nu te voi lovi cu nici una din boli … căci eu sunt
cel care vindecă“ 2. Dumnezeu prin natura care ne-a dăruit-o ne
garantează ocrotire totală faţă de boli, ocrotire pe care
medicina modernă, atât de avansată nu poate s-o acorde.
Dincolo de mulţumirile care le datorez semenilor mei
care m-au ajutat să duc la îndeplinire acest demers, mai presus
de toate se cuvine să mulţumesc bunului Dumnezeu care m-a
călăuzit şi ocrotit cu binecuvântarea Sa şi m-a îndrumat în
toate căile mele.

Toader Căsăneanu
Roman, jud. Neamţ
August 2012

2
Exodul 15. 26.
10
 INTRODUCERE
„Ţineţi minte!
Tot ceea ce facem, de la gând, privire, gest, vorbă, faptă,
(implicate în starea de ură) se înregistrează undeva, în finitul care
ne înconjoară, şi când plecăm din viaţă ne întâlnim cu noi, fiind
direct răspunzători pentru tot ce am făcut“.
(Ing. Valeriu Popa)

Cunoştinţele despre plantele medicinale, folosite astăzi

pe scară tot mai largă, reprezintă împletirea experienţei milenare
a poporului cu cercetarea ştiinţifică modernă. Omul, din necesi-
tatea de a-şi lecui durerile, a încercat în decursul veacurilor dife-
ritele plante din împrejurimile habitatului său. Pe cele bănuite
a-i fi ameliorat suferinţele le-a păstrat „din tată-n fiu” până în
zilele noastre. Multe din aceste plante au făcut obiectul unor
cercetări (analize şi testări) speciale pentru a identifica substan-
ţele folositoare (principiile active) pe care le conţin, astfel ca
utilizarea lor să aibă un fundament ştiinţific 3.
Elaborarea unei lucrări pe această temă are la bază consi-
derente de ordin practic. În acest sens, încercăm să punem la
îndemâna celor interesaţi o gamă cât mai largă de mijloace şi
produse naturiste utile în tratarea unor boli răspândite în toate
mediile sociale. Utilizarea plantelor medicinale, ca unul din cele
mai vechi remedii cunoscute de om, şi-a îmbogăţit conţinutul.
Fitoterapia modernă în sensul larg al acestei noţiuni este trata-
mentul cu ajutorul plantelor medicinale cele mai diverse. Având
la bază dezvoltarea mijloacelor adecvate, natura ne oferă cele
mai bune remedii în acest sens. Fără a o considera ca un
„panaceu universal“, adică un remediu care să vindece toate

3
Gh. Dihoru, Ghid pentru recunoaşterea şi folosirea plantelor
medicinale, Editura Ceres, Bucureşti, 1984, p. 5.
11
bolile, chiar şi cele considerate incurabile, ea încearcă să aducă
alinare suferinţei umane, care de multe ori se apelează ca la o
„ultimă speranţă“. Astfel, „Mijloace naturale de prevenire şi
vindecare a bolilor”, încearcă să contribuie la aducerea unui
mugur de speranţă acolo unde s-a instalat resemnarea. Astfel,
punctul de pornire este legat de:
Recoltare a plantelor de leac (din laboratorul naturii),
de-a rândul s-au dovedit utile pentru vindecarea unor bolnavi
ce au apelat la micile mele cunoştinţe. Încercând să experimen-
tez pe bolnavi, anumite reţete pe care le-am stabilit, şi care, în
cele din urmă, au dat rezultate astfel că, mi-a trezit interesul,
dar, mai mult satisfacţia, bucuria de a fi de folos celor aflaţi în
suferinţă. De-a lungul anilor, necesitatea de noi cunoştinţe în
domeniu, pentru care profesia mea nu avea legătură cu
„medicina“, astfel că, viaţa impunea dobândirea de noi cunoş-
tinţe. A trebuit să studiez psihologia bolnavului pentru ca eu
sa-i pot insufla încredere în propriile forţe .
― Nu poate exista vindecare fără un echilibru armonios
între partea energetică şi partea fizică a corpului, respectând cu
stricteţe atât alimentaţia cât şi conduita ce corespunde planului
”Divin”.
― Când bolnavul este în disperare, încearcă să găsească
o cale, pentru a ieşi din starea, depresivă „încărcată” numai de
gânduri negre”.
― Bolnavului, atunci îi vine ideea de rugăciune şi chiar
improvizează o rugăciune simplă, şi parcă din acel moment, se
simte mai uşurat, mai liniştit, ba, unii bolnavi mi-au declarat
că, parcă i-au încetat durerile, alţii ascultau muzică populară,
având aceleaşi senzaţii (V. cap. II, c. Meditaţia).
Nu încape îndoială că, vindecarea aparţine bolnavului,
nu doctorului sau terapeutului. Dacă bolnavul, respectă întru-
totul indicaţiile şi procedurile ce i se indică, starea de sănătate i
se va îmbunătăţi.
― Scopul acestor exemple, este acela, ca bolnavul să
aibă o imagine tot mai convingătoare, că şi el, se poate vindeca
― nu există boală nevindecabilă.
12
 ― Insist aici, cât şi în lucrarea de faţă cu exemple de
vindecări „miraculoase“.
― Am întâlnit bolnavi care ignoră din start unele din
procedurile prevăzute în schema generală de tratament.
Dar, să nu uităm, fiecare procedură îşi are rolul său
determinant în detoxificare şi vindecarea organismului. Mă
refer aici la ceea ce trebuie să facă, în special bolnavii cu boli
degenerative, socotite incurabile. Pentru aceştia m-am străduit,
cheltuind multă energie intelectuală, pentru a da o speranţă
„nobilă“ până la urmă, bolnavilor care să se poată mobiliza ―
de multe ori resursele sunt minime, însă speranţele pot mări ―
„încrederea“. De aceea, lumea de azi, trebuie să accepte necon-
diţionat întoarcerea cât mai hotărât la mediul „natural“ ― altfel,
viaţa se degradează văzând cu ochii, iar cei care vin după noi
sunt deja bolnavi.
Din acest punct de vedere, clasa conducătoare din lume,
se „autolinişteşte“, iar cei cuprinşi de boală, îşi pierd speranţele
afirmând, totul este poluat“ ― viaţa, politică, mediul etc. (Această
frază o reproduc din afirmaţiile unor bolnavi). Şi atunci, cum
mai poţi porni spre o vindecare cu mijloace naturiste? Trebuie
arătat, stimate cititor (bolnav) ― nu este totul pierdut! Am avut
astfel de cazuri: o bolnavă cu tumoră la pancreas, mi-a replicat,
― „nu mai încerc că mi-a zis doctorul că nu am nici o
speranţă“ ― şi, totuşi s-a vindecat în 42 de zile. Aici stă de fapt
priceperea, cunoştinţele terapeutice, dar cel mai important, pute-
rea „Bioenergetică“ a medicului (terapeutului), de a putea schimba
imediat „starea conflictuală“ din punct de vedere psihologic al
pacientului.
― Unii bolnavi nu au răbdare, pentru a-şi administra
toate procedurile şi, abandonează ― fiindcă a auzit de „nu
ştiu ce babă sau terapeut care are leacuri de vindecare mai de
scurtă durată“ şi, bolnavul nostru incurabil, se pierde în
căutări. Medicina naturistă operează foarte simplu, dezinto-
xicarea organismului de rezidurile depuse de-a lungul multor
ani. Pentru aceasta, se impune un anumit efort şi voinţă, atât

13
din partea bolnavului cât şi din partea familiei. Am avut
astfel de bolnavi cu ulcer care, după două săptămâni a aban-
donat regimul alimentar axându-se numai pe nişte ceaiuri.
După circa 50 de zile a venit nou la mine, avea dureri mari.
Cartea aceasta, am scris-o în memoria marelui terapeut
care, a fost ing. Valeriu Popa, şi o dedic tuturor acelor năpăstuiţi
de boală, lipsiţi de cunoştinţe de prevenire şi tratarea bolilor,
prin metode naturale plante de leac, alimentaţie naturală ―
netrecută prin foc, purificare digestivă etc.). Lucrarea am con-
ceput-o pe patru capitole distincte.
In primul capitol am încercat să redau o schemă generală
de tratament naturist aşa cu am folosit-o ani de zile în sprijinirea
unor bolnavi care, m-au abordat chiar pe stradă. Sigur, cu timpul
îmi cereau explicaţii, pentru detalierea fiecărui punct din schema
de tratament naturist.
Capitolul al II-lea este, poate, cel mai important,
având în vedere faptul că, cuprinde, atât detaliile problemelor ce
ţin de prevenirea bolilor cât şi cele care ţin de tratarea acestora
― adică, motivaţia de ce trebuie să folosim o alimentaţie
crudivoră, plantele de leac, procedurile obligatorii, suplimentele
nutriţionale. Toate acestea în ansamblul său, concură nemijlocit
la întreţinerea sănătăţii şi chiar vindecarea unor afecţiuni.
Fără însuşirea „conştientă“ ale tuturor datelor ştiinţifice
din acest capitol, nu se va putea conştientiza ― vindecarea ce se
specifică în cap. III sau IV. Cap. III, ― toate afecţiunile sunt
menţionate cu toate indicaţiile ce trebuie să le urmeze bolnavul,
de multe ori cu trimitere la cap. I sau II, unde am mai arătat
despre fiecare afecţiune (deşi, unele sunt repetate pe scurt şi în
cap. III, ― tocmai, pentru a se reţine 4.
Cap. IV ― Tratamentul Cancerului. La această maladie
de temut, se aplică schema de tratament fără nici o abatere.
Desigur, aici este punctul nevralgic, pentru oricare bolnav

4
Ing. Valeriu Popa, Mit sau adevăr.
Vezi ― Afecţiunile înşirate în ordine alfabetică care fac obiectul
volumului II al acestei cărţi cu titlul „Index terapeutic naturist“.
14
fiindcă, in special, trebuie să facă doua clisme pe zi în vede-
rea curăţirii colonului şi respectiv întreg organismul de toxine,
atacând în acelaşi timp şi mantaua de mucoid (o peliculă de
pe peretele interior al intestinelor ce se formează datorită acidi-
tăţii alimentelor, şi, care este generatoarea tuturor bolilor. Se va
vedea planşa cu tipuri de astfel de căptuşeli la sfârşitul cărţii5.
De aceea, dr. Octavian Popescu, recomandă două clisme
pe zi cu ceai de plante, 45 de zile timp în care se detoxifică
organismul, iar dr. Gerson (cel cu clisma cu cafea) efectua
clisme cu cafea din 8 în 8 ore şi chiar din 2 în 2, care, depinde
de starea bolnavului.
― Observaţie; veţi vedea în capitolul II şi despre clisme,
care pot fi înlocuite prin folosirea cu succes a tincturii de fructe
de soc6.
Utilizarea acestor materiale nu necesită o pregătire
specială în domeniul medicinii, însă medicul trebuie consultat,
inclusiv terapeutul. Fără o cunoaştere a rostului plantelor medi-
cinale va fi foarte greu pentru a urma întocmai prescripţiile şi
reţetele naturiste redate în cele două lucrări. Urmarea schemelor
ajutătoare, descrierile sumare ale plantelor, prezentarea unor
exemple din revista Formula AS sunt de natură să ofere oricui
un ghid terapeutic în vindecarea celor mai cumplite boli ce ne
macină neîncetat sănătatea.
În nădejdea că aceste materiale vor contribui nu numai la
cunoaşterea altor mijloace de terapie şi vindecare, ci şi la utili-
zarea lor în cazuri concrete. Apelul la aceste mijloace va face să
îndepărteze din faţa noastră acele „pânze mistice“ care mai stau
încă în faţa ochilor noştri. Tuturor cititorilor şi bolnavilor
sănătate!...

5
Dr. Jensen ─ to better bowel care (ghid pentru o mai bună îngrijire a
intestinelor).
6
Din expierența dr. Octavian Popescu.
Dr. Max Gerson, O terapie eficientă pentru tratarea cancerului, trad.
de dr. în medicină Mihaela Gheorghe, Casa de Editură „Angeli“, Bucureşti.
15
 CAPITOLUL I
SCHEMA GENERALĂ DE TRATAMENT
NATURIST ÎN FUNCŢIE DE AFECŢIUNE
Plantele ― aceste nestemate naturale, cu florile încărca-
te de parfum şi gingăşie, motiv permanent de admiraţie şi
înălţare a spiritului uman ― mai sunt încă nişte „enigme“ cu
proprietăţi miraculoase, deşi omul a pornit să le cunoască din
negura vremurilor, pentru că în ele a găsit, totdeauna, nu numai
mângâierea stărilor sufleteşti, ci şi alinarea suferinţelor trupeşti.
(Gh. Dihoru)

Diete de dezintoxicare
A. Dieta ovo-lacto-vegetariană
a. Dimineaţa: sucuri de legume cu fulgi de grâu,
ovăz sau musli, sau terci de cereale integrale cu verdeţuri,
sau: 2 linguri de grâu germinat + 1 lingură mei râşnit + miez
de nucă +1 lingură in + tărâţă de grâu; lapte crud de capră cu
fulgi de ovăz.
b. Masa de prânz. Ora 14 ─ tocăniţă de ciuperci şi felul
doi, brânză de capră şi turtiţe de grâu din făină integrală; alt
meniu: salată de roşii + 3 linguri de hrişcă înmuiată; etc. ─
Mâncare, de praz cu măsline; felul doi – ardei, roşii umplute cu
brânză de vaci; Mâncăruri de vinete tăiate rondele şi opărite la
abur, adăugând apoi, roşii, ceapă, ulei stors la rece şi suc de
lămâie, felul doi, pastă de ridichi şi brânză de vaci de uns pe
pâinea recomandată. Mâncăruri din mazăre, linte, păstăi de
fasole. De două ori pe săptămână, se poate consuma câte un
gălbenuş de ou crud la masa de prânz, având însă grija, ca din
alimentaţie să nu lipsească seminţele oleaginoase şi cereale
germinate (constituind un fel de desert).
16
 c. Masa de seară. Ora 1930. Mere rase cu fulgi de
cereale; fructe de sezon, secară germinată sau musli. Fac
menţiunea că, acest tip de dietă este orientativ, fiecare persoană
îşi poate alcătui dieta crudivoră de 70-80 %, din multitudinea de
vegetale şi seminţe ce ne stau la dispoziţie (în nici un caz,
produse din carne, brânză, produse de panificaţie, produse din
zahar, produse de cofetărie, alcool, cafea etc.). Această dietă este
cea mai recomandată în toate afecţiunile.
B. Dieta de dezintoxicare cu cereale
Dr. Georges Oshawa (Japonia, 1883-1966), în cartea sa
Zen Macrobiotic sau Arta întineririi şi a longevităţii, are ca
principii legătura dintre spirit şi corp – reglajul fenomenelor
antagoniste Yin (–) feminin şi Yang (+) masculin. Acest doctor
este celebru prin lucrările sale despre macrobiotică, ştiinţa unei
alimentaţii corecte, bazată pe consumul echilibrat de alimente
încărcate Yang şi Yin. Practicanţii macrobioticii (milioane, în
Occident) văd în alimentaţie principalul drum către o sănătate
completă. În ce priveşte dezintoxicarea cu cereale, ea se bazează
pe: grâu, orez, mei sau hrişcă, cumpărate de la ţărani, nepoluate
„chimic”. Cura de dezintoxicare durează 10 zile, cu pauză de 3-5
zile cu alimentaţie ovo-lacto-vegetariană (v. A) – (în cancer, nici
un produs animalier, cu excepţia zerului de la caşul de capră).
Oshawa a elaborat şapte trepte de alimentaţie macrobiotică;
dieta „7” cu 100 % cu cereale, iar dieta nr. 1 se introduc legume
mai multe până la 30 %, cereale mai puţine – 10 %, supe 10 %,
carne 30 %, salate 15 %, desert 5 %7.
Reţete cu cereale:
a. Turtiţe de grâu: se macină fin 500 gr grâu şi din
această faină integrală se face o cocă cu 150 ml apă + o linguriţă
de sare grunjoasă, se lasă la înmuiat 30 min. după care se face
turtiţe care se coc în tigaie fără ulei, la foc mic.

7
Dr. Georges Oshawa (Japonia, 1883-1966), ”Zen macrobiotic” sau
"Arta întineririi şi a longevităţii", www.dr.georges oshawa yogaesoteri.
17
 b. Grâu + hrişcă sau mei copt: se pun într-o tigaie sau
ceaun de fontă, 300 gr din seminţele amintite cu apă cât să le
cuprindă şi puţină sare grunjoasă. Se lasă la foc iute până se
evaporă apa şi se amestecă conţinutul până cerealele îşi schimbă
culoarea. Hrişca şi meiul pot fi coapte fără a se umezi în prealabil.
c. Terci de grâu. Se pun 400 ml apă la fiert. Când
începe să fiarbă se toarnă (în ploaie) 200 gr făină integrală. Se
fierbe 20-30 min. până se obţine consistenţa dorită.
d. Supă de orez cu găluşte de grâu: se face o cocă
din 100 gr făină integrală cu puţină apă şi sare grunjoasă. Se
lasă la înmuiat 30 min. apoi se fac găluşte (cocoloşi) mici
care se pun la fiert 10 min. apoi se adaugă 100 gr orez,
continuând fierberea încă 10 min.
e. Lapte de grâu: se macină 40 gr grâu, făina
integrală se pune într-o ceaşcă peste care se toarnă 300 ml apă
de izvor în clocot; se agită şi se lasă la răcit.
f. Pilaf „simplu“: se pune la fiert 100 gr orez spălat
cu ½ linguriţă sare grunjoasă în 300 ml apă. Vasul să fie de
fontă şi se fierbe 20 min la foc mic.
g. Hrişcă crudă: se spală hrişca (cam 200 gr) şi se
pune într-un vas cu apă care trebuie să treacă cca. 3-4 cm
deasupra boabelor, lăsându-le la înmuiat 2 ore.
h. Pastă de orez: se macină cu râşniţa de cafea 200
gr orez. Se pun la fiert 400 ml apă cu ½ linguriţă sare
grunjoasă şi când începe să fiarbă se adaugă făina de orez,
fierbând în continuare, 10-15 min.
Exemplu: micul dejun: 1-2 căni de lapte de grâu; ora
1000: 3-5 linguri hrişcă înmuiată; prânz: supă de orez cu
găluşte de grâu; pilaf simplu cu făină de grâu sau turtiţe de
grâu; ora 1700: 3-5 linguri de mei copt; cină: terci de grâu;
pastă de orez cu turtiţe de grâu.
Înlocuitor al laptelui de mamă (tip, dr. Oshawa): făina
de orez prăjit + grâu + gris de ovăz + soia + seminţe de susan; o
lingură din amestec la 250 ml apă fiert 10 minute8.
8
Speranţa Anton, Incursiune în medicina naturistă, Editura Polirom,
Iaşi.
18
 C. Programul zilnic
Recomandat de marele terapeut ing. Valeriu Popa ─
pentru cei grav bolnavi inclusiv cancer (45 de zile, perioada de
dezintoxicare şi vindecare) ― ora 730:
Terapia cu ulei: o lingură de ulei de floarea soarelui se
mestecă în gură până se face ca laptele (circa 20 min.), se scuipă
în WC, apoi se raclează limba cu coada lingurii de lemn,
îndepărtându-se stratul alb-gălbui depus. Se clăteşte gura cu apă
sărată şi se repetă raclajul limbii de 30 ori, apoi se perie limba
cu o periuţă de dinţi specială. Se pune apa la fiert în două vase
de câte 2-3 litri şi se prepară infuziile pentru clismă şi, la femei,
spălături vaginale. Se pregăteşte apa caldă pentru igienizarea
după clismă (infuzia pentru clismă: 2 linguri rostopască, o
lingură nalbă pentru atenuarea agresivităţii la rostopască, o
lingură rasă de seminţe de in măcinate, la 2 litri de apă distilată
(izvor). Se lasă acoperit 10 min. Pentru irigaţii vaginale: infuzie
10 min. din 2 linguri nalbă la un litru de apă, cantitate ce se
toarnă în rezervorul irigatorului; ora 800.
Terapia cu mălai: se ia în gură o lingură de mălai şi se
mestecă 10-15 min. până când începe să curgă saliva apoi, se
clăteşte gura cu apă sărată.
― Ora 830: clisma cu ceaiul menţionat mai sus ─
temperatura 37 grade. Poziţia: cap-genunchi, apoi se va sta pe
dreapta 10-15 min. pentru ca substanţele din ceai să fie absorbite
de venele anale şi să ajungă la ficat pe care îl ajută la
dezintoxicare.
Concluzia: din cartea dr. Gerson – cel cu clisma cu
cafea – explicaţia este amplă, dar se poate vedea în continuare.
― Ora 900: irigaţii vaginale cu infuzia de nalbă (ceaiul
se strecoară şi se răceşte la 37 grade) care se toarnă în rezervorul
irigatorului. Se menţine ceaiul în uter 10-15 min. făcând mişcări
de rotaţie ─ circulare, poziţia orizontală şi picioarele pe scaun, sub
şezut un vălătuc de preş, pentru ca lichidul să poată fi reţinut.

19
 ― Ora 930: gimnastică: se începe gradat cu 10 sărituri
pe vârfuri crescând zilnic până se ajunge la o 100 de sărituri. La
sfârşit, se inspiră şi se expiră rar, timp de 3-4 minute.
― Ora 1000: cura de orez: 4 linguri de orez nedecor-
ticat se înmoaie o oră apoi se consumă ca atare.
― Ora 1300: masa nr. 2: se consumă salată compusă
din 5 linguri de grâu germinat + câte 2 linguri de ţelină, rădăcină
de pătrunjel, de sfeclă roşie, mere + plus câte o lingură de miere
şi gulie verde. Această masă se va consuma timp de o oră
(mestecat bine şi cu vizualizarea hranei - cum alimentează
celulele sănătoase şi alungă „boala”; ora 1400: se pune în funcţie
aparatul de distilat pentru 2-3 litri de apă.
― Ora 1600: masa nr. 3: se fierbe 3 min. o linguriţă de
salvie în 250 ml. apă distilată (izvor). Se consumă cu înghiţituri
foarte rare.
― Ora 1800: masa nr. 4: Se consumă 100 seminţe de
dovleac + un ceai de cimbrişor (infuzie 3 min. din una linguriţă
la 250 ml. apă).
― Ora 1900 Se pregătesc infuziile pentru clismă şi
irigaţii vaginale la fel ca dimineaţa. Masa nr. 5: 500g mere
ionatan (golden) + 4 linguri ţelină + 2 linguri morcov + 2 linguri
pătrunjel + 2 sfeclă roşie + 3-4 nuci + 1 lingură de miere şi 125
g grâu germinat.
― Ora 2000: somniferul: Se infuzează 10-15 min.
coaja de la 4 mere ionatan în 250 ml apă distilată. Se îndulceşte
cu o linguriţă de miere, apoi se consumă cojile de mere. Zeama
se soarbe pe durata de 45 min. cu linguriţa (şi consumul cojilor
de mere intră în acest timp).
― Ora 2100: clisma şi irigaţiile vaginale.
― Ora 2130: culcarea în pat cu geamul deschis 10 min.
Somnul cu geamul închis. După 45 de zile, se introduce supa de
legume, apoi de fasole boabe, orez înghiţit cu 500 ml ceai de
salvie, fulgi de ovăz în supă sau ceai, orz, mei, porumb fiert
(decoctul se bea).
20
 Observaţie: această dietă poate fi valabilă pentru orice
afecţiune, inclusiv cancer. Dieta, odată începută trebuie urmată
cu perseverenţă şi încredere, pentru a avea rezultatele dorite 9.
D. Alte tipuri de reţete
Dimineaţa: Terci de grâu: 50 gr grâu proaspăt măci-
nat + 15 gr fructe uscate şi înmuiate. Se amestecă cu 100 gr
mere răzuite sau două linguri de grâu germinat + miezul de la 5-
6 nuci + o lingură seminţe de in + o lingură seminţe de mei; sau
un litru de suc din legume proaspete (sucul de sfeclă nu se
amestecă nici de cartofi.
Masa de prânz: salate de verdeţuri şi legume. La salate
se adaugă zeamă de lămâie, ulei stors la rece, condimente slabe
şi sare de mare. Cei care suferă de ulcer sau colită nu vor folosi
usturoi şi ceapă, în schimb se va folosi cărbune de tei sau ceaiuri
carminative împotriva balonărilor.
Masa de seară: poate fi compusă din salate sau salată
de fructe, brânză de vaci cu puţină smântână, lapte crud de capră
cu fulgi de ovăz (tărâţă); laptele de capră în cure de câte trei zile,
pauză 3-5 zile (hipertensivii trebuie sa-l degreseze)10.

E. Dieta Rudolf Breuss (variantă) 11

E. bis. Dieta dr. Gerson, p. 177 (americană) ―
ambele pentru boli grave.
a. Ora 700: Cura cu ulei; ora 730: clisma cu 1,5 l ceai de
răchitan, (Lytrium salicaria).
* Ora 800: se va consuma 90 ml suc de morcov proaspăt
stors, cu înghiţituri foarte rare şi bine amestecat cu salivă.
* La ora 900 se rad 200 g sfeclă roşie pentru 150 ml
suc. Sucul se va stoarce prin pânză de bumbac deasă, apoi se va

9
Ing. Valeriu Popa, Mit sau adevăr, p. 8.
10
La fel ca şi cel de vacă.
11
Rudolf Breuss, Modalităţi de tratare a cancerului, leucemiei şi
a altor boli aparent incurabile, Editura Ananda Kali.
21
pune timp de 2 ore într-un borcan la frigider, pentru a se evapora
o substanţă ce nu trebuie să ajungă în organism; se consumă la
ora 1100: la ora 1330, se va consuma 90 ml suc de ţelină. La ora
1700 se va consuma 150 ml suc de sfeclă 12.
Ceaiuri:
1. Compus din coada calului 40 % + urzică 30 % +
troscot 20 % + sunătoare 10 %. Preparare: se infuzează o lin-
guriţă cu vârf din amestec, timp de 10 min, în 200 ml apă de
izvor în clocot. Se strecoară într-un vas şi resturile se fierb în
200 ml apă timp de 10 min. pentru a scoate cea de a şasea sub-
stanţă. Se amestecă cele două extracţii (numită şi extracţie dublă).
2. Se fierbe fix 3 min. o linguriţă cu vârf de frunze de
salvie, în 250 ml apă de izvor. Se ia de pe foc şi se adaugă o
linguriţă de plante din amestecul următor: melisa + sunătoare +
mentă. Se infuzează 3 min. Ceaiul „1” (pentru rinichi) ― bun
pentru toate afecţiunile, se consumă câte o ceaşcă înaintea
consumului dozei de suc (cu 30 min.), iar ceaiul "2" după 30
min. Ambele ceaiuri se consumă cu înghiţituri rare. Precizări:
de obicei această dietă este recomandată pentru cancer şi
leucemie dar, poate fi folosită cu succes şi în alte afecţiuni
grave (incurabile), pentru detoxificare timp de 42 de zile, după
care se face o readaptare alimentară treptat, tot naturist13.
Cum se consumă cele două tipuri de ceaiuri? ―
Dimineaţa se consumă o ceaşcă de ceai nr. 1 foarte rar; după
20 min. 1-2 ceşti de ceai cald nr. 2 şi după 15 min. se începe
consumul sucului de morcov până la ora 1100, când se
consumă din nou 1-2 ceşti de ceai nr. 2 dimpreună cu sucul de
sfeclă cu linguriţa ambele (suc + ceai), până la ora 13 00. La ora
1315 min. se va consuma o ceaşcă de ceai nr. 1. Apoi la ora
1330, se începe consumul de ceai nr. 2 şi cu sucul de ţelină până

12
Dr. Gerson, O terapie biologică eficientă pentru vindecarea
cancerului, Casa de Editură ”Angeli”, Bucuresti, p. 177
Sucul de sfeclă roşie se va ţine 2 ore la frigider în borcan deschis.
13
Rudolf Breuss, Cancer și leucemie, Editura Ananda Kali.
22
la ora 1700 ; la ora 1730 se începe consumul ceaiului nr. 2
dimpreună cu 150 ml suc de sfeclă roşie, până la orele 1930
după care se va consuma o ceaşcă de ceai pentru rinichi (nr. 1).
Notă: se va consuma şi câte 30 ml x 3/zi suc de cartofi
sau ceai din coji de cartofi dacă ficatul nu primeşte sucul14.
Observaţie: această dietă vi se va părea complicată
(greoaie), însă Rudolf Breuss a vindecat mii de cazuri de
leucemie şi cancer, în cursul vieţii sale. Care este totuşi secretul
acestei diete? În primul rând înfometarea cancerului, apoi
bolnavul nu are timp a se gândi la mâncare fiindcă toată ziua
„înghite” câte „ceva”.
Observaţie: sucul de sfeclă poate fi amestecat cu o
ceaşcă de ceai nr. 2 pentru a deveni mai plăcut. Eu am schimbat
întrucâtva ordinea sucurilor. Breuss spune că se fac dimineaţa
sucurile şi se consumă în cursul zilei. La unii bolnavi cărora li
s-au recomandat, înghiţeau cu greu sucurile, având reflux.
Cauza: sucul de sfeclă nu se amestecă cu alte sucuri,
apoi, ele fermentează după câteva ore (chiar şi la frigider) 15.
E. bis. Tot pentru boli grave (socotite incurabile) se
recomandă şi o dietă prescrisă de medicii americani — din
cartea dr. Gerson.
― Ora 800: 240 ml suc de portocale (100 ml suc de
varză + 140 suc de ţelină.
― Ora 1000: 240 ml suc de morcov.
― Ora 1200: 240 suc de frunze verzi de legume
(spanac, de sfeclă, de ţelină, de morcov, de pătrunjel etc.).
― Ora 1400: 240 suc de struguri (alte fructe).
― Ora 1600: suc de grapefruit (suc de orz verde)*.
― Ora 1800: 240 ml suc de roşii (pepene verde -
conţine „licopena” ca şi roşiile).
― Ora 2000: 240 suc de mere16.

14
Rudolf Breuss, op. cit., p. 15.
15
Leacuri şi terapii, nr. 42 (157), 2004.
*
Vezi dozele în cap. II, cât şi virtuţile sale.
16
Dr. Derson, op. cit., p. 177.
23
 Observaţie. Se poate adăuga la doze zeamă de fulgi
de ovăz sau se consumă 200 g hrişcă înmuiată, în două reprize
timp de 7 zile, apoi se trece la dietă numai de sucuri, timp de
42 de zile, în cazul bolilor grave. De altfel, se poate folosi în
orice afecţiune, chiar şi pentru omul sănătos. Această dietă se
aseamănă cu cea a lui „Rudolf Breuss”, dar este mult mai
accesibilă pentru bolnavii care nu reuşesc să ţină postul
recomandat de acest autor. Eu nu le-am recomandat la bolnavi
dieta Breuss ─ pentru motivele arătate mai sus.
Dacă se urmează această dietă pentru dezintoxicare,
fie om sănătos sau bolnav, trebuie urmate toate procedurile
prevăzute la dieta „Rudolf Breuss”, cunoscând că, nu se poate
face o dezintoxicare fără o purificare digestivă 17.

F. Suplimente nutriţionale
a. Cura cu argilă: 3 linguriţe/zi (un bulgăraş de cca.
18g x 3/zi) dizolvată în apă şi se consumă tot conţinutul timp de
21 de zile (în bolile grave 1-2 luni);
b. Cura cu suc de orz verde: 3 x 50 ml/zi. (sau cu praf
din mlădiţe de plante);
c. Preparatul de aloe: 3 x 1 linguriţă cu o oră înaintea
meselor principale.
Observaţie: se poate consuma ca atare câte un cm. x
3/zi din specia aclimatizată la noi.
d. Cura cu suc de cătină sau ceai din fructe uscate.
e. Cura cu seminţe de in şi uleiul de creveţi: 2-3
linguriţe/zi măcinate pentru omega 3 (măcinişul se ţine doar trei
zile în borcan închis la frigider, după care se va pregăti altă doză
pentru alte trei zile) sau se poate folosi uleiul de in.
f. Cura cu produse apicole: miere pentru îndulcit
ceaiul (nu în diabet), polen 2-3 linguriţe/zi, propolis 3 X 30
pic./zi, lăptişor de matcă (fiole) *.

17
Rudolf Breuss, Cancerul și Leucemia, p. 15.
*
Produse apicole: miere, polen, lăptişor de matcă, căpăceală, propolis.
24
 g. Cura cu cărbune de lemn (de tei sau pomi fructi-
feri) 1-3 linguriţe (linguri) depinde de afecţiune şi de greuta-
tea corporală), se mai foloseşte în cataplasme cu ulei de măs-
line, în cazul cancerului de ficat, pancreas etc.
h. Se recomandă nutrienţi*, bio-seleniu-zinc, spiru-
lină, chimen negru (Nigelia sativa) ** , creşte imunitatea;
Carrotenoid complex, un integrator alimentar care conţine 60
de caroteroizi (carotenoid complex ), Tre-en-en, care furnizează
suportul indispensabil pentru asimilarea sănătoasă a nutrienţi-
lor la nivel celular şi eliminarea din celule a reziduurilor şi a
produşilor de metabolizare. Deci, detoxifică cele 73 de mii de
miliarde de celule din organism. Alţi nutrienţi vor fi redaţi la
afecţ iunile car e impun. ( H olica n, Chit osa n, Ganoder mă,
Cor diceps )
i. Cura cu lapte de capră (singurul lapte care are
vibraţiile laptelui de mamă). De asemenea, se poate face o
cură numai cu zerul de la caşul de capră, care conţine multe
proteine şi alte substanţe folositoare organismului. Singura
proteină animală, care se recomandă în leucemie este zerul.
h. Cura cu ceaiuri
Explicaţii în vederea preparării şi folosirii plantelor
medicinale, astfel încât să nu se mai repete înscrierea
acestora, la fiecare boală, prescurtări ce vor fi folosite în
textul afecţiunilor şi de care, bolnavul trebuie să ţină cont.
Canităţi de plantă sau amestec. Infuzia constă din
opărirea unei cant. Ex. 1-2 lt.(lingurițe) sau L(lingură)
deplantă mărunţită sau praf, la 200 (300) ml apă de izvor în
clocot. Se lasă acoperit 10-15 min. Se strecoară prin pânză de
bumbac ― răcindu-se la 37 grade şi se îndulceşte cu miere,
apoi se consumă cu înghiţituri rare. Ceaiurile se pot consuma
înainte de masă cu 30 min. sau după şi chiar între mese;

*
Se pot procura de la Plafar sau farmacie.
**
În farmacie se găsesc cu denumirea de Baraca.
25
astfel, ceaiurile pectorale se beau fierbinţi între mese şi mai
ales la culcare, cele aperitive înaintea meselor, iar cele pentru
afecţiuni gastro-intestinale sau contra colicilor, după masă.
Ceaiurile laxative, purgative şi sedative se iau seara la
culcare.
Decoctul (fierberea). Doza de plante: 1-2 lingurițe se
fierb 10-15 min. în 250-300 ml apă sau vin. Se ia de pe foc şi
se lasă la răcit. Se procedează ca mai sus.
Extracţie dublă: se pune doza de plante într-un
borcan cu 200 ml apă fiartă şi răcită sau apă rece de izvor - se
lasă la macerat 6-8 ore după care se filtrează, păstrând ceaiul
într-un vas şi resturile se infuzează cu 160 (200) ml apă în
clocot, timp de 5 min. Se filtrează peste primul ceai. Aşa se
vor prepara 3-4 ceaiuri/zi.
Praful de plante: (plantele râşnite şi cernute); Se
consumă câte un gram sub limbă, 10-15 min., apoi se înghite
cu apă (ceai), de patru ori pe zi. Dacă se folosesc mai multe
reţete de ceaiuri (2, 3, n.), se vor prepara şi folosi în cure
alternative de câte 7, sau, 14, sau câte, 21 de zile.
Extracţie dublă = ”ed”.
Cure alternative = ”ca” 7 (14 z)18.

G. Proceduri esențiale
— Obligatorii pentru anumite afecţiuni —
a. Clisma cu:
. Cu 1,5 litri de ceai rostopască (Chelindonie majus)
3 părţi, plus nalbă 1 parte. Se infuzează 10 minute, două
linguri de plate în 2 litri de apă.
. Cu ceai de răchitan (Lytrium salicaria). Cu această
plantă se face clismă în caz de convalescenţă, sau după
efectuarea unor clisme pe o perioadă lungă de timp, pentru
care s-au folosit alte plante. Această plantă are calitatea de a
18
Vezi prescurtările de la începutul capitolului (cure alternative a 14-
16). Adică, s-a folosit un alt tip de clismă, o perioadă îndelungată.
26
păstra flora microbiană bună şi a o distruge pe cea patogenă.
În acest caz, această plantă este recomandată persoanelor care
efect uează cure de înt reţinere periodică a sist emului
digestiv 19.
î

b. Reflexoterapie pe punctele electrotermice de pe

tălpile picioarelor, corespunzătoare organului afectat, plus punc-
tele unor organe care au legătură cu organul afectat (vezi schema
la sfârşit).
c. Cataplasme:
1. Cu frunze de varză zdrobite (sunt mai eficiente cele
care rămân pe ogor, fiindcă au multă clorofilă).
2. Cu coada calului opărită, pusă într-un săculeţ şi caldă
se aplica pe locul afectat.
3. Cu argilă (se face o pastă care se întinde pe o pânză
de bumbac în strat gros de 0,5 cm).
4. Cu tătăneasă + rostopască, în părţi egale şi opărite; e.
cu morcov ras etc.
d. Respiraţie diafragmatică 3 x 3 min./zi, astfel:
aşezat pe scaun cu mâinile pe şolduri, se inspiră aer în piept
pentru a umple partea superioară a plămânilor, apoi se
bombează abdomenul pentru a se umple partea inferioară. Se
reţine 4-5 secunde, apoi se expiră lent după care se reţine iar
4-5 sec. reluând ciclu; Dr. Jack Shields din Santa Barbara,
California a efectuat un studiu cu privire la efectele respiraţiei
asupra sistemului limfatic. Folosind camere de luat vederi în
interiorul organismului, el a descoperit ca respiraţia adâncă,
de la nivelul diafragmei, stimulează curăţarea sistemului
limfatic prin crearea unui efect de absorbţie a limfei în fluxul
sangvin, ducând la mărirea nivelului de eliminare a toxinelor
de 15 ori20.

19
Vezi p. 20.
20
Dr. Jack Shields, www.respiracorect.ro.
27
 e. Băi de şezut cu: Rachitan (lytrium salicaria)
1. Coada calului (părul porcului): 1-2 pumni de plantă
mărunţită, se pune într-un vas peste care
se toarnă 4-5 litri apă de izvor în clo-
cot. După 10 min. se strecoară într-o
vană şi resturile se fierb 10 min. Se stre-
coară peste primul ceai (se mai poate
pune apă rece sau caldă pentru a acoperi
spatele în dreptul rinichilor). Se stă 20-
30 min. mai adăugând apă caldă.
2. Paie de ovăz: 2-3 pumni
de paie tocate mărunt, se pun la ma-
cerat în 4-5 litri apă rece timp de 8-10
Coada calului ore. Se strecoară într-o vană şi resturi-
le se fierb 10-15 min. în 5 litri apă,
strecurându-se peste primul ceai, se face baie ca mai sus. Cu
astfel de ceai se poate face şi o altă operaţie — mantaua spa-
niolă, adică: o cămaşă de in lungă sau un costum de trening se
înmoaie în acest ceai cald şi se înfăşoară bolnavul de
reumatism sau alte afecţiuni şi va sta învelit bine 90 min.
pentru a transpira, eliberând toxinele. După aceasta, spălarea
cu apă caldă şi oţet de mere.
3. Băi de şezut cu ceai de mărul lupului (Aristolochia
clematitis): se iau 1-2 pumni de plantă şi se pun într-un vas cu
5 litri de apă rece de izvor, care se lasă la macerat 4-5 ore (de
seara până dimineaţa). Se strecoară într-un vas şi resturile se
fierb 20 min. în 5 litri de apă, se strecoară peste primul ceai.
Ambele ceaiuri, se pun într-o vană. Se mai adaugă apă caldă
după nevoie, ca să cuprindă şi regiunea rinichilor. Se fac băi
zilnic câte 20-30 min. Cu acelaşi ceai se mai poate face încă
odată baie, reîncălzind ceaiul la 38 de grade 21.

21
Asul Varde, nr. 90/2011.
28
 CAPITOLUL II
CUNOAŞTEREA TRATAMENTULUI
NATURIST DE CĂTRE BOLNAV
„Dacă privim în jurul nostru, vedem la fiecare pas o
plantă, o legumă, un fruct, care ne pot fi trebuincioase ca
hrană sau ca medicament. Numai rostul lor să-l cunoaştem şi
atunci nu avem de ce să ne mirăm de faptul că Bunul
Dumnezeu le-a lăsat să crească în preajma noastră“.
(Maica Sofronia)

1. Combinarea alimentelor
în digestia optimă
Cum trebuie combinate alimentele pentru a putea fi
digerate corespunzător?
Alimentaţia este deseori o sursă de disconfort, balonări,
dureri abdominale, diaree sau constipaţie etc. Se crede că stomacul
poate digera mai multe feluri de alimente, în acelaşi timp. Fals,
pentru că digestia este influenţată de chimismul fiziologic (de
capacitatea organismului de a pune la dispoziţie anumite enzime
în acelaşi timp pentru mai multe tipuri de alimente).
Alimentele ce conţin amidon au nevoie de un mediu
alcalin (bazic). După cum se ştie, acizii şi bazele se anulează
reciproc, ducând la fermentaţie, disconfort. Pentru aceasta trebuie
să ţinem cont de următoarele cerinţe: nu se amestecă carbo-
hidraţii cu acizi.
Exemple:
a. Oţet, chiar şi acizii din fructele ananas, grapefruit,
mere, portocale, lămâi, roşii, piersici, struguri. Deci, nu trebuie
combinate cu cereale, cu cartofi, pâine, morcov şi alte alimente
ce conţin amidon. Acizii stopează sau întârziind digestia.
29
 b. Ceaiul, cafeaua, zahărul, fructele consumate la masă
dau indigestie.
c. Nu se va consuma la aceeaşi masă carbohidraţi,
necesitând mediu bazic şi proteinele care necesită mediu acid.
De asemenea nu se consumă la aceeaşi masă proteine şi grăsimi.
d. Nu se vor consuma dulciuri cu proteine (fermentea-
ză, produc disconfort).
e. Nu se vor consuma fructele, prăjiturile la masă, ci
între, fiindcă acestea nu trebuie digerate. Carnea, alunele, ouăle,
brânza, cu cartofi, orez, dulciuri, întârzie digestia.
f. Nu mai trebuie consumate alimente ce conţin
proteine, după ora 1400 fiindcă nu se mai produce suc gastric.
Am arătat foarte pe scurt despre modul cum trebuie să
asociem alimentele pentru o bună digestie. Fără îndoială,
ideal ar fi ca la aceeaşi masă să consumăm un singur fel de
aliment. A pune împreună două tipuri de alimente de natură
diferită este într-un anumit fel, o tentativă a ne forţa
posibilităţile digest ive naturale, dând un fel de „stres” la
organele digestive. Asocierile alimentare se complică şi mai
mult atunci când medicamentele şi produsele de sinteză sunt
consumate în timpul mesei. Adesea, aceste consecinţe nu
relevă decât în cursul unui post menit tocmai să pună în
ordine pagubele produse prin absorbţia acestor substanţe de
sinteză. Ca să nu mai vorbim de consumul în timpul mesei de
sucuri cu aditivi (E-uri), generăm o dublă consecinţă –
diminuarea sucului gastric şi introducerea cu bună ştiinţă a
chimicalelor otrăvitoare. Aplicarea asocierii alimentelor
compatibile ne poate ameliora sănătatea fiecăruia Într-adevăr,
alimentele vor fi mult mai uşor digerate, deci va apare o
economie de energie vitală.
Pe de altă parte, faptul de a ”asambla” în mod conven-
ţional alimentele, reduce riscurile de putrefacţie şi fermentaţie
(în special la carne care are cele mai multe toxine) digestivă;
acest fapt toxemia exogenă, de origine intestinală.
Procesele de fermentaţie şi de putrefacţie sunt foarte
dăunătoare pentru organism, pentru că se ajunge astfel să nu
30
se elaboreze nutrienţii selectaţi, ci compuşi periculoşi, sau
chiar foarte toxici. Procesele digestive sunt de ordin enzima-
tic, non microbian, iar fermentaţia şi putrefacţiile digestive nu
induc decât dezordine intestinală şi bineînţeles anumite
afecţiuni – mai întâi digestive – şi apoi altele, dacă nu se iau
măsuri de asociere corectă a alimentelor. În această direcţie se
poate spune că respectarea compatibilităţii alimentare, creşte
posibilitatea de echilibru nutriţional al organismului, ferindu-
ne de ceea ce se cheamă „enterocolită”22.
Exemplu: de combinaţie mortală: hidraţii de carbon
+ cereale (pâine, orez, porumb etc.) încep să fie procesate de
o enzimă care se găseşte în salivă, apoi de o altă enzimă ce se
găseşte în intestinul subţire. Din păcate, proteinele din carne
şi produse lactate sunt digerate de o enzimă din stomac, care
distruge enzima din salivă, astfel, cerealele nu sunt bine
digerate şi provoacă aciditate, favorizând în timp, ulcer,
gastrită, colită, probleme ale ficatului. De asemenea, se poate
ajunge la demineralizare şi scăderea imunităţii din cauză că
substanţele bune, atât din carne şi lactate şi cele din cereale
nu sunt asimilate. Prezenţa grăsimilor, precum unt, uleiuri,
smântână, inhibă procesarea proteinelor în stomac timp de
două ore. Din fericire, o parte din acest proces inhibat este
anulat dacă mâncăm legume sau/şi vegetale odată cu aceste
grăsimi (proteine) 23.

2. Meniuri vegetariene 100 %.

a. Alimentaţia crudivoră presupune: legume, fructe,
zarzavaturi, seminţe (de floarea soarelui, dovleac, susan, nuci)
cereale integrale, seminţe germinate, ulei stors la rece (mono şi
polinesaturate ― omega 3 şi 6). O astfel de alimentaţie, are rolul
de a hrăni organismul cu vitamine, substanţe organice şi
anorganice, enzime (sunt substanţe macromoleculare, proteice

22
Dr Geiculescu, Bioterapia. Inflamaţii al intestinului subţire şi gros,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
23
vezi. Proteina (subst. org. macromoleculare ce se găsesc în alimente).
31
care catalizează procesele biochimice ― accelerează mersul
reacţiilor chimice din celulă) ele se distrug prin prelucrări
mecanice şi termice ― 37 gr). Ele contribuie la neutralizarea
radicalilor liberi (molecule de oxigen, care rezultă din procese
metabolice şi nu avem cum scăpa de ei decât prin neutralizarea
lor cu ajutorul enzimelor, vitaminelor (A, C, E), cât şi cu anumi-
te minerale. În caz contrar, aceşti radicali având numărul de
electroni impar şi pentru echilibrare „ciupesc“ electroni de la
celule, astfel încât duc la degradarea acestora şi la boală 24.
Observaţie: enzimele sunt distruse şi prin centrifugarea
fructelor şi legumelor la storcător ― datorită lipsei de aer ― se
creează sarcini electrice pozitive la centru şi negative la exterior,
distrugându-le. Deci, scopul hrănirii noastre este acela de a da
corpului un combustibil natural, de vreme ce corpul nostru este
un produs al naturii ― nu pentru poftele pe care le-am cultivat în
mod artificial, ci pentru a menţine fiinţa noastră, conform legilor
sale fireşti. Ne-am obişnuit să încărcăm tubul digestiv cu kilo-
grame de carne şi tot felul de chimicale care, nu fac altceva
decât să intoxice corpul.
Despre carne se pot scrie câteva pagini, pentru a putea
convinge semenii noştri. Iată câteva motivaţii: vom înţelege mai
bine, cunoscând ca, marile genii ai Antichităţii precum Iisus,
Buddha şi alţii care au postit cate 40 zile şi nu au consumat
carne. Prin post total s-au purificat atât fizic cât şi mental plus
spiritual, pentru a-şi putea îndeplini sarcina Divină. Dar de ce nu
este bună carnea pentru om? Mai întâi că tubul digestiv al
omului diferă de cel al animalelor carnivore, apoi saliva omului
are reacţie alcalină şi la animalele carnivore este acidă, plus
sucul gastric foarte puternic pentru a digera carnea, chiar putredă
― cu multe toxine şi bacterii. De asemenea, imediat după sacri-
ficarea animalului, celulele din corpul său mor foarte repede şi,
cât mai durează până ajunge la consumator devine un adevărat
butoi cu toxine ― prin putrefacţie. Dacă o şi mai congelăm,
apare o enzimă toxică numită „ptomaina”. În timpul sacrificării,
24
Leacuri si terapii, nr. 43 (312), XI-2009 (vezi radicalii lieri).
32
datorită fricii şi suferinţei animalului, glandele suprarenale emană
adrenalină, ceea ce devine toxică pentru om, cresc cantităţile de
creatinină, acid uric, uree; prin afumare, frigere, se formează
nitrozamine, nitriţi, etc. E-urile, din sucuri şi alimente alterate,
mucegăite, fermentate, cu aditivi adăugaţi la procesare în indus-
tria alimentară. Dr. Colin Capbell, considerat un gigant al nutri-
ţiei vegetariene, a scris o carte, după lungi cercetări de zeci de
ani ― legătura dintre cancer şi alte boli socotite incurabile şi ali-
mentaţie. Cartea pe care a scris-o în legătură cu cercetările între-
prinse de două institute americane, unul englez şi academia chine-
ză. Din aceste echipe a făcut parte şi acest mare medic 25.
Cercetările s-au derulat pe perioade îndelungate în
China, acolo unde, în anumite regiuni cancerul şi bolile cardio-
vasculare sunt aproape inexistente. Această carte este rezultatul
a multor ani de cercetări laborioase, a intitulat-o chiar ”Studiul
China”, care este considerată punctul de cotitură al medicinii
viitorului. În această carte nu sunt date „reţete” de meniuri, ci,
sunt trecute în ordine tot felul de legume, fructe, frunze verzi
de leguminoase, (plante, purtătoare de seminţe şi care, fixează
azotul): fasolea, de soia, mazăre, fasolea albă, linte, hrişcă, năut
etc. Oleaginoase: mei, alune, nuci, seminţe (floarea soarelui,
dovleac, susan), cereale integrale; ciuperci. Produse apicole:
miere, propolis, polen, păstură, lăptişor de matcă. A se reduce
la maximum hidraţii de carbon, pastele făinoase (cu excepţia
celor din făină integrală), pişcoturi, biscuiţi, cartofi prăjiţi.
Produsele din zahăr (cola, sucurile cu E-uri, ciocolată, fulgii
de cereale îndulciţi – majoritatea dulciurilor care conţin
zahăr) produse de patiserie, bomboane. Carnea şi produsele
din carne, lactate, ouăle, peştele. Întrebarea care se pune cel
mai frecvent este: ce înseamnă să reduc la minimum? Trebuie
eliminată carnea complet? ”descoperirile epocale făcute de dr.
Campbell în ”Studiul China” arată clar că nu trebuie să depăşim
procentul de 5-10 % proteine şi grăsimi de origine animală.
Cu cât este mai scăzut procentul de alimente de origine animală,

25
Dr. Colin Campbell, Studiul China; Formula AS, VI, nr. 874-875, 09.
33
cu atât beneficiile de sănătate sunt mai mari.
Deşi lucrarea „Studiul China" nu dă meniuri, din lista de
bucate prezentată mai sus, fiecare din dvs. îşi poate alege
alimentele după preferinţă ― preparându-le termic sau crude,
simple sau combinate, după experienţa culinară pe care o aveţi.
De exemplu: dimineaţa ― fructe cu mussli şi lapte de soia;
prânz: supă de legume, ciuperci la grătar cu salată de crudităţi,
pilaf; Seara: sote de spanac cu ghimbir şi pâine neagră sau
paste din făină integrală, garnisite cu dovlecel în sos de tomate,
condimente şi puţin ulei de măsline.
Rezultatele „Studiului China” l-au determinat pe dr.
Campbell să-şi schimbe stilul de viaţă arătând: cu 15 ani în
urmă am încetat să mai mănânc carne şi aproape de loc
alimente de origine animală (doar lapte de capră şi câte un ou
de curte). Colesterolul meu a revenit la normal şi chiar dacă
am îmbătrânit, sunt foarte bine fizic şi mintal am cu 20 de kg
mai puţin decât la vârsta de 30 de ani. De la un băieţandru
care bea 2 l de lapte pe zi, mâncam cantităţi mari de carne,
şuncă, salam etc., iar apoi un tânăr intelectual, îmi băteam joc
de vegetarieni, am făcut o cotitură decisivă în viaţa mea. Azi
mănânc doar legume şi fructe crude (cărbune de tei împotriva
gazelor). Unii oameni mănâncă cantităţi mari de hrană, pregătită
după cele mai noi metode din arta culinară (a mai apărut şi
cuptorul cu microunde care distruge în întregime substanţele
hrănitoare – alt blestem?). Omul needucat şi neavertizat de
către organele abilitate pentru sănătatea populaţiei, consumă
tot mai „modern” alimente devalorizate. La ce ne putem aştepta
în atare situaţii? – la înmulţirea bolilor de tot felul? Alimen-
taţia noastră trebuie să aibă un echilibru între acizi şi baze,
astfel ca sângele să conţină 20 % acizi şi 80 % baze. Dar, fie-
care om trebuie să aibă cunoştinţe despre alimentele acido-
formatoare şi alcalino-formatoare. Aceste procente nu au voie să
se schimbe, în caz contrar, organismul caută să elimine surplusul
de acizi şi îl depozitează în corp la diferite organe (reumatism,
pietre la ficat şi rinichi, alte boli degenerative).

34
 Într-un cuvânt, toată lumea suferă de „hiperaciditate“
fiindcă nu asociem alimentaţia noastră cu multe fructe, legu-
me, cereale integrale etc. care pot schimba aciditatea sângelui.
Ne întâlnim foarte des cu afecţiuni dentare, cu osteoporoză (mai
ales la bătrâneţe), pentru că se creează o aviditate de calciu, care
este bazic. Oamenii acceptă durerile, luând tot felul de pilule,
care de fapt, nu rezolvă problema acizilor din sânge şi,
implicit lipsa calciului. Deşi pacientul observă că nu are rezul-
tate, dar nu acceptă o schimbare în alimentaţie, cel puţin pe o
perioadă. Aşa se întâmplă cu orice afecţiune care, de fapt ne
atenţionează că în organism, s-au depozitat multe deşeuri toxice,
nu avem decât să fim atenţi la ceea ce mâncăm şi să nu abso-
lutizăm ceea ce citim în diferite tabele de interdicţii 26.
Exemplu: dr. Anderson, arată că roşiile au reacţie
bazică şi alt autor spune că sunt acide. Dr. Oshava spune că
cerealele sunt bazice (yang), iar dr. Anderson spune că sunt
acide. Oricum, toate alimentele (legume, fructe, cereale, etc.)
în starea sa naturală au avantajul că, fiind neprelucrate industrial
(netrecute prin foc) îşi păstrează enzimele, vitaminele, minera-
lele nealterate, care duc la neutralizarea radicalilor liberi
(acizilor)27. Se spune că unele fructe „acre“ ar avea totuşi reacţie
bazică în organism (ex. lămâia etc.), dr. Gunter în cartea sa
”Hrana Vie”, arată: când locuia în Florida avea în grădina sa,
pomi cu fructe tropicale şi consuma în special „grape-fruits”
avea dureri artritice în umeri. Când s-a întors în Elveţia (ca
pensionar), nu mai consuma astfel de fructe şi durerile
artritice au dispărut, nu-i mai cădeau nici dinţii ca în Florida.
Una din cele mai grele consecinţe al modului de alimentaţie
tradiţională (devalorizată termic-carne) este „hiperaciditatea“,
ducând la lipsa calciului, deoarece el este folosit la neutralizarea
surplusului de acizi; astfel, calciul este sustras din oase, din dinţi
etc. Apar boli de nervi, afecţiuni dentare, suferinţe la nivelul

26
Ibidem.
27
Dr. Anderson, Purificate singur, p. 218; et Dr. Oshava.
35
coloanei vertebrale, sciatică, apar fracturi etc. Acestui surplus
de acizi, se mai adaugă şi alţi produşi toxici, plus unele
substanţe pe care omul şi le introduce cu bună ştiinţă în
organism, ce sunt străine fiinţei umane: sarea de bucătărie,
alcoolul, tutunul, alte chimicale din produsele alimentare
prefabricate. Unii compuşi din alimentele fierte şi în special
din carne, rămân în organism ca produşi toxici. Proteinele
modificate prin fierbere devin reziduri şi acizi în urma
metabolizării în astfel de condiţii. Deci oamenii au stomacul
„plin“ dar în realitate, pot fi subnutriţi 28.
Observaţie: Arătam mai sus despre rolul antioxidan-
ţilor şi care sunt aceştia. La Universitatea Cornell din USA,
cercetătorii au descoperit că pudra de cacao are de două ori
mai mulţi antioxidanţi decât vinul roşu şi aproape de 3 ori
decât ceaiul verde. Are cea mai mare valoare antioxidantă dintre
toate alimentele. Cum se determină valoarea antioxidantă?
Alimentele pot fi măsurate, in vitro, în laborator, iar metoda
prin care se află rezistenţa lor la acţiunea radicalilor liberi
(molecule de oxigen ― vezi mai sus) se numeşte ORAC *, iar
scorul fiecărui aliment se exprimă în unităţi. Scorul ORAC
pentru 100 gr cacao neprocesată este de 28 unităţi. Dacă
comparăm acum cu Acai Berry, considerat un superfruct are
18,5, căpşunile 1,54, spanacul 1,26. Scorul ORAC pentru o
tabletă de ciocolată DARC ― cu conţinut de peste 50 % cacao
este de 13,120, chiar şi pentru cea cu lapte, scorul este de
6,740. Studii recente au arătat legătura dintre cacao şi bolile
cardiovasculare, scăderea riscului de cheaguri de sânge, atacuri
şi infarcturi. De asemenea, are şi proprietăţi de antiîmbătrânire
şi antiinflamatoare, fiind şi o sursă de Mg, Su, Ca, Fe, Zn, Cu,
Po, Mn, plus câteva vitamine B. Nivelele în exces de radicali
liberi deteriorează structura membranelor celulare (organele)
din interiorul celulei, în special mitocondriile şi chiar ADN-
ul. Aceste procese de deteriorare a celulelor sunt determinate de

28
Dr. Gunter, Hrana Vie, -www. Zaharul rafinat, ecosapiens.ro.
*
ORAC (Oxygen Radical Absorbance Capacity).
36
cursul respiraţiei mitocondriale şi de rata deteriorării acestora,
ducând la cele mai grave boli: cancer, boli de inima, disfuncţii
neurovegetative (boala lui Hunticton, Parkinson, Alzemer),
disfuncţii inflamatorii etc. accelerând procesul de îmbătrânire 29.
Hiperaciditatea (Ph-ul, fiind de 0-6,9 acid), afectează
energia organismului – corpul nostru poate comunica cu el
însuşi la nivel celular prin intermediul impulsurilor electrice.
De fapt, semnalele nervoase sunt sarcini electromagnetice
create de un echilibru foarte ”fin” care există în biochimismul
omului. Aici revine rolul Ph-ului. Aceasta este o scară care
măsoară aciditatea maximă notată cu 1(unu) şi alcalinitatea
maximă notată cu 14. Numărul 7(şapte) este cifra neutră Iar
Ph-ul sângelui trebuie să oscileze între 7, 35-7, 45 (uşor
alcalin). Aşa ar trebui, însă în majoritatea cazurilor datorită
factorilor enumeraţi mai sus, Ph-ul sângelui este sub 7.
Organismul nostru duce o luptă continuă pentru a menţine Ph-
ul la valorile de echilibru, pentru ca, orice variaţie în plus sau
în minus (1-2 unităţi) este dăunătoare ducând la modificarea
chimismului din corp şi respectiv a puterii sale bioelectrice.
Cum omul consumă în continuare alimente procesate şi foarte
puţine vegetale, (fructe, cereale integrale) *, e clar că, va creşte
aciditatea sângelui şi ca urmare a acestui fenomen, vasele de
sânge vor fi lezate, iar colesterolul va acoperi leziunea ceea ce
va duce în timp la micşorarea lumenului (diametrului) vasului
de sânge. În acest caz numărul celulelor roşii care transportă
oxigenul la celulele corpului, se va micşora.
Vasele capilare sunt cele mai afectate de depunerile
de colesterol rău, sângele nu mai poate trece cu uşurinţă.
Globulele roşii prezintă un sistem care le menţine separate unele
de altele. Acest mecanism funcţionează dacă PH-ul este normal
(prezintă o sarcină electrică negativă). Acest fenomen generează
respingerea apropierii celulelor, ca şi în cazul când am apropia
doi poli magnetici de acelaşi sens (NN sau SS). Din păcate,

29
www. -PH-ul corpului. Despre mitocondrii vezi p. 36.
*
Vezi regimul dr. Oshawa.
37
acidul interacţionează cu acest mecanism important, distrugând
încărcătura negativă a globulelor roşii, ceea ce va favoriza
unirea lor în grupe, îngreunând curgerea lor prin vasele de sânge
şi implicit încetinirea oxigenării celulelor din corp sau numai în
locul unde vasele capilare sunt mai „sclerozate“ (îngustate).
Aciditatea poate, de asemenea, slăbi globulele roşii, care încep
să moară. Este simplu de înţeles ce se întâmplă cu nivelul de
energie al corpului, dacă aciditatea persistă, va fi tulburat şi
echilibrul său biochimic, respectiv alimentarea celulelor cu
nutrienţii de care au nevoie, implicit scade nivelul energetic al
corpului. Interesant de adăugat, că nu numai alimentele creează
aciditate, ci şi stresul, gânduri negative, stări conflictuale prelun-
gite etc. Din fericire Ph-ul dezechilibrat se poate corecta foarte
uşor. Nivelele de electroliţi sunt reflectaţi în Ph-ul sângelui.
Aceasta înseamnă că celulele nu-şi mai pot primi nutrienţii şi
energia de care au nevoie, astfel că ele (celulele) nu vor putea
îndeplini rolul, fiind sărăcite de minerale organice – electroliţi
(orice compus care în soluţie conduce electricitatea şi este des-
compus în ea: Sodiu, Potasiu, Ca, Mg, Lt, P)30.
Alimentaţia şi sistemul imunitar: După cum arătam
mai sus despre doctorul Colin Campbell în legătură cu convin-
gerea sa şi a lumii medicale referitoare la ”Hrana naturală”,
trebuie să amintesc aici şi despre Congresul de Oncologie de la
Paris din 2006, unde s-a ajuns la concluzia unanimă că, vindeca-
rea şi prevenirea cancerului şi altor boli degenerative, se poate
face numai printr-o alimentaţie pur vegetariană 31. Dar, din
păcate a rămas la nivelul declarativ, fiindcă prin spitale nu
numai că nu s-a acceptat, dar nici nu se recomandă bolnavilor,
când ajung în spital. De ce oare? La această întrebare, răspunde
foarte bine dr. med. Schulz-Friese: „în spitale, bucătăria depinde
de administraţie şi doar foarte puţini medici au cunoştinţe de
diete, mai ales vegetariană“32. Dintr-un articol al dr. Cristian

30
Dr. Oshawa, -yogaesoteric-14- XII-2006.
31
Dr. Colin Campbell, Hrana naturală, Studiu China.
32
www. Dr. Schulz-Friese,-bodense-wche=alimntatia ecologica integrata.
38
Boerescu aflăm că: Respingerea în bloc de către medici a dietei
anticancer (şi nu numai), se bazează în mare parte pe idei pre-
concepute, izvorâte din îndoială, pe ignorarea cercetărilor ştiin-
ţifice în domeniu, ca şi lipsa experienţei operării cu aceste metode.
Iată deci, că se impune, o coordonare minuţioasă din partea
lumii medicale, în educarea „cel puţin a pacienţilor în vederea
prevenirii bolilor prin întărirea sistemului imunitar” 33.
Cercetători în domeniul nutriţiei pur vegetariană, au
tras de mult semnalul de „alarmă” privitor la prevenirea
bolilor, arătând că, toate cauzele care duc la scăderea
capacităţii de apărare a organismului, în special la copiii care
sunt cei mai predispuşi la îmbolnăviri şi, pentru roşu în gât
sau o răceală minoră etc. li se administrează antibiotice, care
le tulbură sistemul imunitar, aşa încât cresc cu afecţiuni chiar
din faşă. În acest sens dr. S. Knasmuler cel mai mare doctor
oncolog al Germaniei, remarca, la congresul de oncologie de
la Viena din februarie 2000: intoxicarea organismului începe
cu prima lingură de mâncare fiartă dată „bebeluşului”. Acest
mare dr. mai menţionează: rezultatele cercetărilor noastre
trebuie să-şi găsească drumul către farfuriile dv., numai că, e
greu să se mai cultive astăzi fructe, legume, cereale etc.
ecologice. Eu m-aş referi în primul rând la soia care este o
speranţă în tratarea celor mai grele afecţiuni, având cantităţi
de aminoacizi esenţiali şi neesenţiali, de 2-3 ori mai mulţi
decât carnea, dar, este modificată genetic, iar grâul pentru a fi
germinat, fiind stropit, şi tratat, nici tărâţa nu e bună (dr. Jean
Valnet). Dacă organismul nostru, este intoxicat ca urmare a
obiceiurilor noastre de a ne „alimenta”, plus alţi factori,
atunci sistemul nostru imunitar va fi deficitar numai putând
lupta împotriva „intruşilor” (microbi, viruşi, ciuperci), ba mai
mult, în unele cazuri aceştia atacă unele organe din propriul
nostru organism 34.

33
Dr. Cristian Boerescu, Formula ”AS”, nr. 25 (140), VI-2004.
34
Dr. S. Knasmuler, Formula „AS”, nr. 822, V-2008.
39
 3. Noţiuni despre sistemul imunitar
Sistemul imunitar este alcătuit din câteva grupe de
celule cu rol bine definit în sânge şi limfa din organismul
nostru, astfel: celulele albe numite şi leucocite, care se împart
în celule care „caută” identificând intruşii şi celule care distrug
aceşti intruşi (microbi, viruşi, toxine). Leucocitele sunt produse
stocate în diferite locuri din corp incluzând glanda tiroidă,
splina şi măduva osoasă, numindu-se şi glande limfatice.
Leucocitele circulă atât prin vasele de sânge cât şi prin vasele
limfatice. Există mai multe tipuri de celule: fagocite (mâncătoare),
neutrofile care luptă cu bacteriile. Dacă numărul acestora este
crescut în sânge, asta înseamnă că există o infecţie. O altă
categorie de fagocite, sunt limfocitele, celule care permit orga-
nismului să-şi amintească şi să recunoască invadatorii ante-
riori. Limfocitele sunt şi ele de două feluri de tip „B” şi de tip
„T”. Limfocitele iau naştere în măduva osoasă şi rămân acolo,
tipul ”B”, fie pleacă în glanda tiroidă devenind de tipul „T”.
Substanţa străină ce invadează organismul se numeşte antigen.
Când un antigen este detectat, câteva tipuri de celule con-
lucrează să identifice intrusul şi să-i răspundă. Limfocitele
„B” primesc semnalul şi produc anticorpi. Aceştia sunt nişte
proteine care, imobilizează anumiţi antigeni. Odată ce limfo-
citele „B” au produs anticorpi, aceştia rămân în organism şi
nu ne mai îmbolnăvim de afecţiunea respectivă. Cât priveşte
despre imunitate, se disting trei tipuri:
 Imunitate înnăscută;
 adaptivă, ce se dezvoltă de-a lungul vieţii;
 imunitate pasivă, aceasta se împrumută de la alte
surse şi durează puţin.
În cursul vieţii, sistemul imunitar se poate deregla ca
urmare a multor factori interni şi externi, deosebindu-se mai
multe categorii:
a. Imunodeficienţă;
b. dereglări autoimune;
40
 c. cancerul şi sistemul imunitar;
d. dereglări alergice;
e. Vitamina A are rolul de a menţine pielea într-o
stare bună cât şi mucoasele, care sunt primele bariere în calea
agenţilor infecţioşi. Intervine în procesele imunitare, fiind
necesară în secreţia unor enzime şi proteine cu rol de apărare
a corpului 35.

4. Vitaminele şi sistemul imunitar

Vitamina C este denumită şi vitamina imunităţii,
intervenind în foarte multe procese şi segmente ale proceselor
de apărare, stimulează producţia de interferon, mobilitatea
fagocitelor, îmbunătăţirea capacităţii de percepţie a celulelor
imunitare la factorii agresivi, creşte rezistenţa organismului la
febră.
Vitaminele B2 şi B 6. În cazul carenţei a acestor vita-
mine apar afecţiuni ale pielii şi mucoaselor (respiratorii,
bucale şi genitale), care duc la scăderea imunităţii pe
respectivele segmente, fiind o premisă de apariţie a unor
infecţii. B6 are rolul de a activa anumite enzime şi este
indispensabilă în formarea anticorpilor 36.
Vitamina D. La copii s-a constatat o lipsă de vitami-
na D datorită lipsei acesteia din alimentaţie, fapt care duce la
scăderea imunităţii. Se găseşte în lapte proaspăt, unt de ţară,
ulei de peşte (somon, sardine, heringi, ton) cereale integrale.
Carenţa acestei vitamine duce la rahitism, carii severe, osteo-
malacie, osteoporoză senilă. Efectele vitaminei D: contribuie
la utilizarea optimă a calciului şi fosforului pentru a avea oase
şi dinţi sănătoşi. Împreună cu vitaminele A şi C acţionează
preventiv în cazul gripei, răcelilor. Lipsa razelor solare
ultraviolete, acoperirea corpului cu veşminte, mai ales negre
35
Dr. Earl Mindel, Biblia Vitaminelor, Editura Elit, p. 43.
(Titlu original Vitamin Bbible by Earl Mindell, 1991 by E.M.).
36
Ibidem, p. 47.
41
(vara), smogul de fum, pielea bronzată, slăbesc sintetizarea
vitaminei D. Cei cărora li se administrează medicamente
anticonvulsive, trebuie suplimentată vitamina D. Dozele nu
trebuie să depăşească 1800 U.I., fiindcă, duce la intoxicări
grave. Poate fi întreţinută (recuperată) prin expunere la soare
15 min X 3/zi37.
Vitamina B 12 este cea mai uimitoare vitamină dintre
toate celelalte. Omul are nevoie de ea într-o cantitate infimă,
doar trei milionimi de gram/zi, ceea ce, pe durata vieţii, abia
dacă ajunge la greutatea unui bob de grâu. Şi, totuşi, are
efecte incredibile. „Păstrând proporţia” spun biochimiştii
moderni: B12 e cu mult mai explozivă decât cea mai puternică
bombă cu hidrogen. „Nici în următorii o mie ani”, afirmă ei,
„dacă toţi oamenii de ştiinţă din toată lumea ar lucra
împreună, exclusiv la această temă de cercetare, ei n-ar fi în
stare să dezvolte, o a doua moleculă care să servească într-o
măsură atât de importantă în evoluţia vieţii pe pământ”.
Descoperiri de ultimă oră relevă faptul că această
vitamină, este esenţială şi pentru structura oaselor. Formarea
oaselor se produce doar dacă osteoblastele (celulele care
construiesc ţesutul osos), dispun de vitamina B 12 . Este foarte
importantă pentru copii şi pentru femei când au ciclu, trebuie
recuperate pierderile de masă osoasă. Pentru a ne da seama de
importanţa acestei vitamine, trebuie să vedem ce se întâmplă
dacă lipseşte din alimentaţie: produce anemie pernicioasă,
nervozitate permanentă, stări depresive, senzaţie de amor-
ţeală în braţe şi picioare, deficienţe locomotorii; bâlbâitul;
inflamaţia căii bucale; mirosul neplăcut al corpului; tulburări
ale ciclului menstrual. Pentru a compensa rapid necesarul de
vitamina B12 , se poate consuma 250 gr ficat de vită crud sau
puţin fript. Suplimente pentru copii 1-3 micrograme/zi, iar
pentru adulţi 2-4 mcg.

37
Expunere la razele solare ultraviolete de 3 ori cu pauză 15 minute
la fiecare expunere. (vezi şi www. Vitamina D).
42
 Persoanele de vârsta a treia ar trebui să-şi mărească
aportul de vitamina B 12 , deoarece capacitatea de asimilare în
intestine scade odată cu vârsta. Zahărul, băuturile dulci,
perturbă flora intestinală, împiedicând absorbţia ei, ca şi
diareea sau clismele dese. Dăm în continuare câteva alimente
bogate în vitamina B 12. Cantitatea de alimente: 100 gr şi
conţinutul de vitamina B 12 în micrograme, ficat 68 mcg, ficat
de pui 37,2 mcg; stridii 18,2 mcg; hering 13 mcg; gălbenuş de
ou crud 3, 6 mcg; carne 2, 4 mcg; lapte 0,3 mcg etc.; algele şi
iarba de mare constituie o sursă excelentă de vitamina B 12 . În
cele mai multe soiuri de alge conţin şi o substanţă activă
numită „fucoidan”, cu acţiune antitumorală şi de prevenire a
cancerului. Această vitamină se găseşte foarte puţin în fructe
şi legume şi de aceia doctorii recomandă suplimentarea cu
această vitamină. Totuşi dr. Aderson arată, că noi nu avem
nevoie să consumăm hrană conţinând vitamina B 12 pentru a
obţine această vitamină. Au fost făcute cercetări, implicând
creşterea de vitamina B12 şi absorbţia sa în tractul digestiv.
Într-un studiu, s-au descoperit cantităţi enorme din această
vitamină; sunt produse în colon, unde există tipul necesar de
bacterii. Cercetări conduse de medici biologi, printre vegeta-
rienii din India au descoperit faptul că subiecţii sănătoşi
aveau o absorbţie normală de această vitamină, dar constipaţii
aveau deficit deşi, mâncau vegetale, probabil încă aveau placa
de mucoid neeliminată. Deci dacă sistemul digestiv este
sănătos, nu e nici un pericol, mai ales dacă consumă suc de
orz verde care este o sursă bogată de minerale, vitamina B 12 ,
ce contribuie la întărirea sistemului imunitar. Concluzionând:
tot „hrana vie rezolvă orice deficienţă în organism, cu
condiţia ca acesta să fie dezintoxicat de toate reziduurile
nefolositoare“38.

38
Dr. Aderson, Priting, august 2001, Editing Pubpishing, Mt.
Shasta, California, p. 254.
43
 Coenzima Q10; Este, o componentă care apare în
mod natural în fiecare celulară din corp, implicată în buna
funcţionare a inimii şi alte organe. Nivelul Coenzima Q 10
scade odată cu înaintarea în vârstă începând de la 21 de ani
ajungând la 80 ani la 50 % şi are un nivel scăzut la pacienţii
cu afecţiuni la inimă, boala Parkinson, diabet, cancer şi HIV.
Cum funcţionează uzina de energie. Fiecare celulă a corpului
are în constituţia sa o uzină microscopică, denumită mitocondrie,
care furnizează energie. Pentru funcţionarea normală este
nevoie de Coenzima Q 10 .
1. Alimentele pe care le consumăm conţin în principal
proteine, grăsimi, glucide, minerale, vitamine, enzime şi apă.
2. Aceste componente sunt transformate în celule, iar
la nivelul mitocondriei, cu ajutorul Coenzimei Q 10 sunt trans-
formate în ATP (adenozintrifosfat).
3. ATP este molecula care înmagazinează energia. În
cadrul proceselor celulare se desface molecula de ATP şi se
eliberează energie.
4. În caz de insuficienţă de Coenzima Q10, celulele nu
pot produce cantitatea necesară de energie. În acest caz apar
următoarele simptome: oboseala, lipsa de energie, tulburări de
ritm cardiac, aritmie, astenie musculară, predispoziţie la infecţii
virale şi bacteriene, sângerare, gingivite, îmbătrânire precoce, a
pielii. Prin suplimentarea de Coenzima Q10 se îmbunătăţeşte
producerea de energie prin conversia grăsimilor şi carbohidraţilor
în ATP. Ce efecte pozitive apar?: îmbunătăţeşte activitatea
cardiacă, întăreşte şi protejează inima, reglează tensiunea
arterială, creşte producerea de energie la nivel celular, protejează
împotriva radicalilor liberi, stimulează sistemul imunitar, menţine
colesterolul la valorile normale, întârzie procesul îmbătrânirii.
Produsul ideal pentru suplimentarea acestei substanţe este
Coenzima Q10 al companiei Walmarc care are o structură
liposolubilă foarte asemănătoare celei din organismul uman 39.

39
Leacuri si Terapii, nr. 26 (345) iulie 2008, p. 1.
44
 5. Minerale ca stimulatoare
a sistemului imunitar
a. Zincul îndeplineşte rolul unui agent de circulaţie,
dirijând şi supraveghind desfăşurarea proceselor fiziologice şi
întreţinerea proceselor enzimatice şi celulare pentru maturizarea
celulelor imunitare din Tymus, contribuind la mărirea numărului
acestora. Este esenţial pentru sinteza proteinelor. Controlează
contracţia muşchilor. Ajută la formarea insulinei Important pentru
stabilitatea chimică a sângelui şi în menţinerea echilibrului
acido-bazic al organismului. Exercită un efect de normalizare a
activităţii prostatei (la bărbaţii vârstnici să nu le lipsească bio-
seleniu-zinc. Este necesar în sinteza acidului ADN (dezoxiribo-
nucleic). Carenţa, poate duce la mărirea prostatei, arteroscleroză,
hipogonadism. Surse naturale: germeni de grâu, drojdie de
bere, seminţe de dovleac, ouă, lapte de capra 40.
b. Seleniu: s + vit. E acţionează sinergetic (intensifica-
rea acţiunii a două substanţe prin asocierea lor). Ambele sub-
stanţe sunt antioxidante puternice. Aproape jumătate din cantita-
tea necesară este depozitată în testicule la bărbaţi. Seleniul ajută
la menţinerea elasticităţii ţesuturilor, atenuează bufeurile de
menopauză; se pare că neutralizează anumiţi agenţi cancerigeni.
Surse naturale: grâu germinat, tărâţă, ton, ceapă, roşii, brocoli41.
c. Fierul: este un element nutritiv esenţial pentru orga-
nismele vii, necesar pentru producerea de hemoglobină (substanţa
care conferă culoarea roşie a sângelui), a mioglobinei (pigmen-
tul roşu din muşchi), precum şi a unor enzime. Doar opt grame
din totalul ingerat, este absorbit în circuitul sanguin. Un adult de
75 kg are circa 4 gr fier. Fierul ajută în procesul de creştere;
măreşte rezistenţa la îmbolnăvire; preîntâmpină oboseală; vinde-
că şi previne anemiile cauzate de lipsa fierului. Surse naturale de
40
Formula AS, nr. 1013, 30-03-5-04-2012. Are structura chimică a
laptelui matern, cu mai puţină grăsime recomandat şi în cancer.
41
Legumă din familia crucuferelor (varza, conopida).
45
fier: piersici deshidratate, nuci, fasole, sparanghel, melasă, fulgi
de ovăz. Cei care nu sunt vegetarieni, mai găsesc fier în ficat de
vită şi pasăre, stridii, rinichi. Atât lipsa cât şi excesul de fier
tulbură sistemul imunitar.
d. Cuprul: necesar pentru sinteza fierului organic. Are
şi rolul de a facilita folosirea eficientă a vitaminei C. Carenţa
cuprului poate duce la anemie, edeme, defecte osoase, şi posibil,
artrită reumatoidă. Surse naturale: fasole uscată, mazăre, grâu
integral, prune şi aproape toate alimentele de origină marină.
Lycopena: este o substanţă de culoare roşie, ce se găseşte în
pătlăgelele roşii şi pepene verde. Roşiile (trecute rapid prin
fierbere), bulionul, supe, sucuri de legume; un pahar de suc de
roşii conţine 30 gr de Lycopină, în timp ce 100 gr roşii conţine
3 gr. Această substanţă are rolul de a neutraliza radicalii liberi
(molecule de „O” şi „O2”), reglând şi înmulţirea Limfocitelor42.

6. Acizii graşi esenţiali

Organismul nu poate produce astfel de grăsimi, şi,
trebuie să-i procure din alimente. Mai sunt notaţi şi cu literele
”AGE” Aceşti acizi provin din grăsimi polinesaturate, cu lanţ
lung. Din nefericire hrana noastră nu mai conţine acele grăsimi
pe care corpul nostru să le poată converti în substanţe folosi-
toare, specifice cerinţelor sale. Aceşti acizi intră în structura
celor 700 de trilioane de celule, şi în special în membrana
acestora. Există două familii de AGE de care se poate folosi cu
succes organismul nostru: acidul alfa-linoleinic Omega 3 şi
acidul linoleic Omega 6, numerele din denumirea acestor acizi
indică poziţia primei duble legături, de la ultima grupare metil
(carbon-hidrogen).

42
Celule de apărare, fiind de 3 feluri: tip T, 65-80 %, produse de
glanda timus, de tip B maturate în măduva osoasă (ele se lipesc de antigeni, şi
circa 10 % de tip killer. Din toate aceste doar 2 % se găsesc în sânge, restul
în limfă.
46
 Rolul AGE: au acţiune foarte bună asupra sistemului
cardiovascular, al sistemului reproducător, al sistemului imunitar şi
al sistemului nervos; formează şi repară membrana celulară,
asigură asimilarea substanţelor nutritive, asigură eliminarea rezidu-
urilor din celule, ajută la curăţarea vaselor de sânge, ajută la
stoparea absorbţiei Calciului, reduce pierderile de Calciu prin urină
─ în cazul diabetului, iar în cazul bolilor de nervi ex.:─ anxietatea
care poate fi tratată cu Omega 3 etc. Inamicii vit. F (AGE): carbo-
hidraţii, căldură, oxigenul, anumite metale, procesările. Pentru o
bună absorbţie a AGE, trebuie să se găsească în corp vit. E şi B1; în
special O3 care se oxidează (râncezeşte) foarte repede, trebuie
consumat cu vit. E. O3 are acţiune pozitivă asupra sistemului
cardiovascular (reduce posibilitate de infarct, de accident cerebral,
restaurează funcţia endotelială şi stabilizează placa de aterom, pre-
vine arterita: menţine echilibrul emoţional pentru redobândirea
optimismului, a capacităţii de creştere a energiei şi puterii de con-
centrare. În ce alimente se găseşte O3?: ulei de peşte, ulei de rapiţă
(ambele trebuie evitate), ulei de soia, ulei de germeni de grâu, ulei
de in (30 gr %), ulei de susan (7 gr %), ulei de agrişe, ulei de pri-
mulă de seră, uleii de limba mielului (Borange off.) ulei de chimen
negru (Nigella sativa) sub denumirea de Braca, ulei de floarea
soarelui. Dacă nu avem probleme de sănătate atunci organismul
poate transforma O3 cu lanţ lung în O3 cu lanţ scurt. Acizi graşi
Omega 3 includ: acidul alfa linoleinic, acidul Ecasapentaenoic
(EPA), acidul Docosahexaenoic (DHA). În organism sunt transfor-
maţi în prostaglandine (hormoni) care abia aceştia intră în structura
membranelor celulare, responsabile de buna funcţionare ale orga-
nismului. După ce ajung în intestin suferă un proces de hidroliză
sub acţiune lipazei pancreatice. Pentru ca derivaţii de AGE să fie
absorbiţi, este nevoie de prezenţa sărurilor biliare care, combinân-
du-se cu aceştia, apoi revin în intestin pentru noi procese chimice
de fosforilare cu formarea de fosforide de tipul lecitinii43.

43
Substanţă organică care ajută la buna funcţionare a creierului,
sinonima cu vit.B. Lipsa ei determină afecţiuni hepatice.
47
 Observaţie: atunci când hrana noastră nu conţine
suficienţi derivaţi de AGE, peretele intestinului devine vulne-
rabil pentru pătrunderea unor toxine, chiar nepatogene, dar în
intestin generează substanţe dăunătoare. După absorbţia deri-
vaţilor de O3 + O6, trec în limfă şi de aici în plămân şi ficat. O
parte mică de derivaţi precum şi fosfolipidele formate pe
seama lor ajung la ficat prin vena porta. Aici dublele sau
triplele legături (alfa linoleinic Cm (18-20-H-COOH şi lino-
leic C18H32 O2 se comportă în organism ca precursori ai
acidului Arahidonic (A A) din O6 . Familia OMEGA 6 cuprin-
de: acidul linoleic, acidul cislinoleic, acidul gamalinolei (GLA) şi
acidul arahidonic (A A). Acidul cislinoleic se găseşte aproape
în toate plantele, dar omul nu poate extrage uliul din ele, ci
numai animalele rumegătoare. În corp o anumită cantitate de
acid linoleic este transformat în GLA, forma cea mai terapeu-
tică. GLA sintetizat, se mai găseşte în primulă, agrişe negre,
limba mielului, ulei de floarea soarelui (126 gr ― prea mult
pentru a forma echilibru cu O 3) nuci, soia, grâu germinat, în
uleiul de măsline stors la rece, lapte în special de capră,
brânză (fără încălzire), gălbenuş de ou crud, unt, ulei de rapiţă
(de evitat). Organismul transformă şi pe aceşti acizi în gruparea
de prostaglanine (asemenea hormonilor).
Acidul arahidonic (A A) derivat din omega 6 este
piatra de temelie a fiecărei celule, fiind cel mai importat
anticuagulant natural şi antiinflamator ― inhibă lipirea trom-
bocitelor, fiind fluidifiantul natural al sângelui, ajută şi la
problemelor vaselor cu leziuni. Atacul de cord se datorează
lipsei de AA şi de AEP (din O 3). Sinteza acidului arahidonic
din AGE polinesaturaţi cu 18 atomi de carbon are loc în ficat.
Contrar părerilor de până acum, nu grăsimile saturate (animale)
blochează arterele, ci, derivaţii de omega 6 procesate. Medicii
americani au cercetat cheagurile de sânge de la pacienţii care
au suferit blocaje aortice. S-a găsit derivaţi de omega 6 şi
foarte puţin colesterol rău, deci nu colesterolul blochează
arterele, ci lipsa de O 3 şi O6 într-un echilibru de 1(O 3) la 2, 5
48
(O6). Prof. Brian Peskin a făcut o medie de omega 6 fiindcă
de ex. în piele există aproape numai O6. Colesterolul acţionează
ca un sistem de distribuire a otrăvurilor în sânge şi de acoperire
a eventualelor leziuni produse pe pereţii vaselor ca urmare a
acidifierii sângelui 44.
Deci, odată produse prostaglandinele din O3 şi O6 reglează
toate procesele fizico-chimice din organism, inclusiv sistemul
cardiovascular îmbunătăţind raportul lipidic scăzând colesterolul
rău şi crescând pe cel bun (HDL) şi trigliceridele. Reduce
anomaliile în bolile de diabet cu condiţia ca derivaţii de AGE să
fie însoţiţi de vitamina E. Când prostaglandinele derivate din O3
devin proinflamatoare.
AGE şi cancerul
În 1932 doctorul german Otto Wartburg a primit
premiul Nobel pentru descoperirea cauzei cancerului, care
apare acolo unde celula nu este oxigenată suficient (doar 65 %)
şi, de asemenea fiind şi în funcţie de viteza de circulaţie a
sângelui). Dacă sângele este vâscos (lipsa de derivaţi de AGE)
posibilitatea de alimentare a celulelor corpului este redusă şi,
deci, va ajunge puţin oxigen la celule. Marea descoperire a
fost dată uitării 45.
În principiu s-a pus problema cum să introducem
oxigen în celule? Simplu ― Omega 3 şi Omega 6 care se
găsesc în membranele tuturor celulelor şi, acţionează ca nişte
„magneţi” (burete); se înţelege că lipsa acestor derivaţi
(neprocesaţi) într-un raport corespunzător, atrage declasarea
multor afecţiuni. Ce ne facem dacă nu avem uleiurile
corespunzătoare. Vom consuma seminţe de in, de dovleac,
crude, de floarea soarelui, nuci 4/zi, gălbenuş de ou crud de la

44
Brian Peskin, The Hidden Story of Cancer (O poveste ascunsă de
cancer), 2002, p. 43. wwew. în această carte arată importanţa acizilor graşi
esenţiali, excluzând „uleiul de peste”.
Cercetări de către prof. B. Peskin pe tema AGE.
45
40 www.dr.Otto Heinrick Warburg.
49
găini de curte 2-3/săptămână. Sămânţa de in conţine omega 3.
O linguriţă de ulei de in conţine 2,5 gr de acest acid. Mai
conţine lignani*, substanţe care au influenţă benefică ca
hormonii, cât şi în combaterea anumitor bacterii, fungi, viruşi,
ajută la creşterea părului, a unghiilor. Scade colesterolul şi
protejează inima, atacă inflamaţiile cauzate de lupus şi guta,
ajută la creşterea absorbţiei de iod, care apare la femeile care
au chist la sân. Uleiul din seminţe de in tratează acnea, psoria-
zisul şi arsurile de soare, diminuează cantitatea de sebum elibe-
rată de piele, care este responsabilă pentru acoperirea porilor şi
apariţia acneei. Datorită linganilor şi fitoestrogenilor, se poate
reface echilibru între estrogeni şi progesteron la femei. Acest
fenomen poate avea efect benefic asupra ciclului şi scapă
femeile de bufeuri specifice menopauzei. De asemenea, poate
ajuta la îmbunătăţirea funcţiei uterine (pentru fertilitate).
Studiile au arăt că acest ulei blochează producţia de pro-
staglandine, substanţe care dacă sunt în cantitate mare duc la
sângerări abundente în timpul menstruaţiei. Componentele din
uleiul de in vindecă inflamaţiile şi creşterea în volum a
prostatei. Astfel simptomele de a se duce mai des la toaleta
vor fi reduse, ajută şi la menţinerea sănătăţii spermei.
Seminţele de in pot fi găsite la Plafar sub formă de capsule,
ulei sau gel. O lingură de ulei de seminţe de in este
echivalentul a 14 pastile de 1000 miligrame. Se pot folosi
seminţele măcinate pentru a câte două zile şi ţinut măcinişul
în borcan la frigider fiindcă se oxidează repede. Eu consum
trei linguriţe pe zi de astfel seminţe înmuiate (3 linguriţe)
timp de 3-4 ore46.

*
Lignani – substante complexe ce se găsesc împreună cu omega 3 în
seminţele de in cu acţiune anti-tumorală.
46
Material documentar: A.G.E: Oxigenare şi prevenirea cancerului,
de prof. Brian Scott Peskin, în rev. "Magazin", nr. 10, februarie - mai 2007.
50
 7. Stimulente fitoterapeutice
Plantele sunt probabil mijlocul cel mai rapid şi cel mai
eficient, pentru sporirea imunităţii organismului. Un element inte-
resant este că plantele se dovedesc a fi, atât pentru prevenirea cât
şi pentru tratarea afecţiunilor în faze incipiente, sau chiar atunci
când au ajuns la apogeu.
a. Aloe: Se cunosc peste 300 de specii. Cele mai
principale care sunt aclimatizate şi la noi sunt: Aloe barba-
densis, Aloe vera, Aloe vulgaris, Aloe socotrina sau Aloe arbo-
rescens. Primele două specii conţin 20 de aminoacizi, 7 din 8
esenţiali, 12 antrachinone: emodina, acid aloetic, aloina, antracina,
antranol, barbaloina, acid crisofanic, uleiuri eterice, etc. În
concentraţii mici au proprietăţi analgetice, antibacteriene,
antifungice şi antivirale. De asemenea conţin opt enzime, una
din ele numindu-se „peroxidaza” care, favorizează digestia şi
absorbţia. Sunt o adevărată sursă de vitamine şi minerale.
Vitamine: A, C, E, B, B 12 ; Minerale: Ca, Cu, Cr, Mg, Mn, Fe,
K, Na, Zn, Se, Si. Pe lângă vitaminele de mai sus mai conţin
colina, acid folic şi antioxidanţi. Aloe vera, este recomandată
pentru efectele calmante şi vindecătoare, stimulează şi regene-
rează ţesuturile, întinerirea pielii, întârzie procesul de îmbă-
trânire, stimulează procesul de întinerire, stimulează produc-
ţia de colagen şi elastină. Are efecte foarte bune în îmbunătă-
ţirea sistemului imunitar. Posedă proprietăţi miraculoase de
hidratare a pielii. Planta este indicată în: astenie, anemie, spleno-
patii, gastrită, ulcer, hepatită, ciroză, nevroze, astm bronşitic,
impotenţă sexuală, cancer, virus hepatic pe care-l distruge în 72
de ore. Se taie o frunză de aloe vera specia Barbadensis care se
poate cultiva în casă. Se storc câteva picături, ca de rouă, se
întind pe veziculele herpetice. Extractul de aloe se administrează
câte o linguriţă de două ori pe zi timp de 7 zile apoi câte două
înainte de masă cu 60 min. Pe timpul curei se elimină carnea,
ouăle, brânzeturile fermentate, zahăr, tutun, alcool, orice produs

51
industrializat, grăsimi saturate, prăjeli etc. Se poate consuma
ca atare câte un cm. x 3/zi. Extern pentru tratarea plăgilor
infectate.
Reţeta pentru întărirea sistemului imunitar; 500
gr coji verzi de nuci (sunt mai bogate de 10 ori în vitamina C
decât lămâile) se pun la macerat timp de 3 luni într-un litru de
rachiu; după filtrare, se amestecă cu 3 litri de vin şi se
îndulceşte cu miere. Se iau 3 păhărele pe zi după mesele
principale. Cura durează o lună având efecte şi în accelerarea
metabolismului, anemie, astenie şi oboseli. Curăţă ficatul şi
sângele prea gros.
Reţeta cu hrean: un pahar de hrean ras + 1 kg de roşii
+ 4 mere + 5 ardei graşi + 4-5 căţei de usturoi. Se adaugă după
gust sare şi boia de ardei. Se păstrează la frigider. Este un
imunostimulant puternic şi un antibiotic natural47.
b. Argila: acest pământ (verde, maroniu, roz etc.), pe
cât de viu pe atât de miraculos, fie că ia contact cu organismul
pe cale bucală, anală, vaginală sau dermică, el se îndreaptă
acolo unde-i răul, prezentând un surprinzător tropism (tendinţa
de acomodare şi orientare acolo unde trebuie). Principalele
virtuţi ale argilei:
― Argila are o mare putere de absorbţie.
― Acest produs, are un remarcabil tropism, pentru
boală în general şi pentru anumite boli în particular.
― Are de asemenea, o remarcabilă putere antitoxică; în
plus ea potenţează forţele de apărare ale organismului.
― Argila mai dispune şi de puteri în ceea ce priveşte
echilibrarea radioactivă a corpului.
― Tot argila a făcut dovada unor proprietăţi
cicatrizante de excepţie.
― Şi în sfârşit, argila reîncarcă organismul, prin inter-
mediul unor mecanisme deocamdată necunoscute cu energie
vitală revigorându-le. Un cercetător contemporan în materie şi
47
Dr. David Frawley, Yoga Ierburilor, Ghid Ayurvedic de fitoterapie,
Tipar sub comanda 173/1995 oradea+www .Aloe vera.
52
anume Raymond Dextreit, are în cartea sa „L’argile qui
guerit”, referinţe de-a dreptul superlative, în legătură cu acest
tainic agent terapeutic natural. Tot acest autor continuă: faptele
sunt acelea, care atestă că argila acţionează cu discernământ,
împiedicând proliferarea microbilor sau bacteriilor patogene,
aceasta înseamnă a întregului corp parazitat, contribuind pe
această cale la reconstruirea, sănătoasă a suportului celular.
Tratamentul cu argilă, exemplifica R. Dextreit, „o plagă
purulentă se vindecă într-un ritm surprinzător“ deşi deocamdată,
nu dispunem de explicaţii ştiinţifice necesare pentru înţelegerea
acestui miracol48.
Dar, citind cartea cercetătorului român ing. Ioan
Timbus: „Miracolele tratamentului cu roca de argilă naturală“,
arată că, argila a fost studiată prin procedee electrocinetice,
mineralogice, studii şi determinări spectrofotometrice, analize
termodiferenţiale, difractometrice cu raze X, microscopie pola-
rizantă şi electronică prin transmisie şi prin analize fizico-
chimice. După ce arată acest autor, multitudinea de virtuţi ce
le are acest pământ miraculos, spune că, datorită calităţilor
absorbante şi a celorlalte proprietăţi şi calităţi, argila din
Munţii Pădurea Craiului este un chelator (proprietăţi ce se
datorează componentelor argilei). Aceste calităţi şi proprietăţi
se datorează următoarelor: conţinutului bogat şi variat de
minerale care fac din argilă un tratament miraculos, aşa cum
se poate vedea mai jos: Ba, Ni, Ga, I, Ag, Ca, P, Na, K, Mg,
Mn, Cu, Zn, Fe, S, Si, Li, Al, Cl, Cd, Se, Sn, Ti, Co, Zr, V,
Cr, care alături de mineralele din apa de izvor şi cea din fructe
şi legume se asimilează fără efecte secundare; forţa de atracţie
electro-negativă faţă de particulele cu sarcină pozit ivă
(toxine); Mai întâi argila absoarbe toxinele de metale grele
(cea mai mare calitate a argilei, plus radicalii liberi, pesticide
etc.) atrăgându-le la suprafaţa ei, deosebit de extinsă în
organism, unde acestea aderă ca muştele la hârtia lipicioasă,
48
Raymond Dextreit, L’argile qui guerit (Argila care vindecă), Paris,
1978.
53
apoi argila absoarbe toxinele, aşa ca un burete. Dimensiunile
foarte mici ale fracţiunilor granulelor argilei cuprinse între
0,0006-0,0009 mm şi conţinutului mare de substanţe argiloase
de peste 90 %., conţinutului bogat în silicaţi de aluminiu, fier,
magneziu, potasiu. Deci argila este o sursă bogată de minerale
şi un bun curăţitor al sângelui 49.
Iată în sfârşit că, ing. Ioan Timbus ne lămureşte mai
bine despre importanţa modului cum acţionează argila în
organism. Argila specială se găseşte la magazinele naturiste
în cutii ambalate cu 21 de pliculeţe pentru o cură de 21 zile.
Un pliculeţ amestecat în 150 ml apă de izvor, consumându-se
integral înainte de masă. Se recomandă, în timpul curei cu
argila o dieta alimentară lactovegetariană50. Fac totuşi menţiu-
nea că dr. Jane Valne în cartea sa „Tratamentul bolilor prin
legume şi fructe“ arată că argila e bună aceea care se găseşte
în regiune unde locuieşte persoana. Subsemnatul, m-am vinde-
cat de o boală grea consumând câte trei linguriţe de argilă din
regiunea unde locuiesc 51.
― Afecţiunile ce se pot trata cu ajutorul Argilei, ea
fiind recomandată în ulcerul stomacal sau duodenal, în parazi-
toza intestinală, colibaciloză, crampe, convulsii, epilepsie, para-
lizie, astm, laringită, bronşită, migrene, guşă, chelie, diverse
eczeme, seboree, dermatită, în durerile reumatice, otită, sinu-
zită, hepatită, conjunctivită, prostatită, cistită, ciroză, podagra,
icter, alcoolism, dureri menstruale, deficit de vitamina C,
balonări. Terapia cu argilă este recomandată de asemenea în
caz de nevroză, depresie, lumbago, artrită, calculi renali. Spe-
cialiştii în domeniul terapiei cu argilă afirmă că nu exista
contraindicaţii în folosirea acestui extraordinar medicament
natural. Pentru uz intern este indicată numai argila „grasa”

49
Ing. Ioan Timbus, Miracolele tratamentului cu roca de argilă
naturală, Editura Ceres, Bucureşti, 1986.
50
Ibidem.
51
Dr. Jane Valne, Tratamentul bolilor prin legume şi fructe, Editura
Ceres, Bucureşti, 1986.
54
(neagră sau verde cu un conţinut mare de minerale), dar are
efecte bune şi argila maronie sau roşiatică. Se bea argila cu
apă (o linguriţă la 200 ml apă plată X 3/zi). În cazul epidemiilor
infecţioase, argila poate fi înghiţită în cantitate mai mare şi de
durată. Cura trebuie să dureze 21 de zile neîntrerupte fiindcă,
încep eliminările de toxine şi o întrerupere ne face rău şi trebuie
luat tratamentul de la început. Argila are o compoziţie chimică
complexă şi bine echilibrată din punct de vedere energetic şi nu
trebuie făcute adăugiri şi nici să se umble cu obiecte metalice
sau de plastic. Argila din munţii Pădurea Craiului este cea mai
bună din ţara noastră, dar cum arătam mai sus, este obligatoriu
să consumi din locul unde te-ai născut (trăieşti)52.
c. Arnica montana — Principiile active au acţiune
antiseptică, antiinflamatoare, antisclerotică. Tinctura de Arnică:
coleretică, colagogă (referitor la producerea de bilă), diureti-
că, hipotensivă, acţionând şi asupra fluxului sangvin, mărind
viteza de circulaţie a sângelui la nivelul coronarelor. Toate
aceste proprietăţi stimulează imunitatea, în primul rând la
nivelul gâtului şi căilor respiratorii superioare, protejându-le
de infecţii şi fiind ideală pentru cei care sunt mereu răguşiţi,
au laringită, amigdalită, sinuzită etc. Elimină senzaţiile de
slăbiciune şi ameţeală, tonifică inima, reglează, prin mecanis-
me necunoscute, temperatura corpului.
Marele Goethe adora această plantă, care-i salvase
viaţa atunci când o infecţie respiratorie, cu febră foarte puter-
nică, nu cedase la nici un alt remediu. Intern se ia câte 30-40
picături de trei ori pe zi. Extern se face gargară cu tinctură
dizolvată în apă sau ceai, în afecţiunile gâtului, dar să nu se
înghită pentru că devine toxică. Persoanele care au circulaţie
deficitară periferică, să facă frecţii pe membre şi torace
înainte şi după ieşirea la frig 53.

52
Dr. Doru Laza, Îndreptar profilactic şi terapeutic de medicină
naturistă, ediţia a II-a, p. 43.
53
ASUL Verde, nr. 10 – 2004.
55
 d. Chimenul negru. Este o plantă adusă din Etiopia,
dar, la noi abia acum se cultivă în sud pentru seminţele sale
cu efect puternic fitoterapeutic, fiind un condiment foarte
valoros (mai ales în lapte). În scop terapeutic se foloseşte, fie
uleiul mai ales sub formă de capsule, fie tinctură, cu care se
obţine de asemenea rezultate bune. Este recomandat în curele
de slăbire, datorită intensificării metabolismului, alături de
ceaiul verde. Aceste seminţe sunt recomandate sub formă de
tinctură într-o gamă largă de afecţiuni datorită şi faptului că,
stimulează sistemul imunitar. Se pretează foarte bine la
tumorile benigne sau maligne. Se administrează câte 50 picături
de tinctură cu 50-70 ml de ceai verde. Se poate lua şi cu ceai
de sunătoare sau talpa gâştei. O cură durează minim 12 zile,
în fiecare lună. Este recomandat în leucemie în asociere cu
alte plante (v. leucemia) şi la bucătărie ca un condiment
valoros54.
e. Echinacee (E. purpurea). Este o plantă originală din
America de Nord. La noi este cultivată. Tulpina, frunzele şi
florile conţin 0,1 % ulei volatil, iar rădăcina 1,5 %. O compo-
nentă a acestei plante numită Echinacozită, principiu activ de
cea mai mare importanţă, posedă şi o uşoară acţiune antibiotică.
Extractul total de echinacee posedă o acţiune antivirală care
corespunde celei a interferonului, având faţă de acesta avanta-
jul termostabilităţii. Extractul este activ atât faţă de viruşi ARN
(virusul gripei), cât şi de viruşi ADN (viruşi hepatici). E. pur-
purea este cea mai eficientă pentru îmbunătăţirea imunităţii
celulelor, a producţiei de anticorpi şi pentru activităţile virale.
Contribuie la înmulţirea fagocitelor la nivelul splinei şi al
oaselor atunci când organismul este atacat de Candida albicans
şi Listeria monocytogenes, grăbeşte răspunsul sistemului imuni-
tar astfel că infecţia sa fie combătută încă din faşă. Echinaceea
se foloseşte în următoarele afecţiuni: infecţii virale, herpes,
bronşită, reumatism, migrene, eczeme, tumori, sifilis, cangrene,

54
C. Parvu, Universul plantelor, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
56
febră tifoidă, malarie, difterie, hemoroizi, înţepături de albine şi
muşcături de şarpe55.
f. Ginseng (Panax ginseng): este una din plantele
emblematice ale lumii, socotită drept panaceu în ţările de origine
(asiatice). Rădăcina este cea mai bună adaptogenă (plantele din
această categorie măresc capacitatea şi viteza de adaptare a
organismului la condiţiile neprielnice de viaţă-stres, frig, carenţe
de alimente etc.). Acţiunea ginseng-ului este tonic generală şi
stimulent central, cu alte cuvinte, psihotonică. S-a pus în eviden-
ţă acţiunea stimulentă reală, care se traduce prin accentuarea
proceselor emotive, cu inhibarea celor din sfera encefalului;
posedă şi acţiune hipotensivă. Sub administrarea de ginseng,
valoarea eritrocitelor creşte şi de asemenea şi hemoglobina.
Reglează metabolismul glucidic şi potenţează acţiunea insulinei,
fiind indicată planta la diabetici. În general este un fitogeriatric
influenţând favorabil migrenele vârstnicilor, precum şi circulaţia
cardiacă şi generală. Nu este vorba de o acţiune de „întinerire”,
ci de remedierea unor simptome jenante, ce vin odată cu vârsta.
Tratamentul constă în administrarea dimineaţa şi seara a câte o
capsulă de ginseng pe o perioada de 7-30 zile, apoi, se poate
relua tratamentul doar câte o capsulă pe zi, pentru întreţinere 56.
g. Legumele din familia cruciferelor: conopida, varza
creaţă, albă, de Bruxelles, brocoli. Dacă luăm de exemplu
conopida, aceasta conţine alicină, prezentă şi în usturoi şi
ceapă cu acţiune de prevenirea formării cheagurilor de sânge,
vitamina C din belşug, Idol-3-carbinol, o substanţă care are
efecte extraordinare în prevenirea şi combaterea cancerului de
sân. Conopida mai conţine enzime complexe cum ar fi: glutaţion
şi transferază (prezente şi în ficat – despre care pomeneşte dr.
Gerson), glucuronozil – transferază, care, au un efect deosebit
în detoxifierea organismului în cazul multor afecţiuni. Mai
conţine acid folic (vitamina 9), Sulforafanul, o substanţă care

55
Idem, p. 46.
56
www.Ginseng-femina.rol.ro.
57
încetineşte şi chiar stopează dezvoltarea celulelor maligne.
Mai conţine minerale ca de exemplu: potasiu, magneziu,
calciu etc. Mai mult, această legumă este recomandată printre
puţinele medicamente pentru femeile gravide, contribuind la
întărirea imunităţii şi sănătăţii acesteia, şi, nu numai 57.
h. Lemnul dulce. Se foloseşte rădăcina care conţine
saponine triterpenice reprezentate prin acidul glicirizinic,
saponine triterpenice reprezentate prin sărurile de Ca, K, Mg,
flavonoide anumiţi acizi, colina, beatinina, aminoacizi liberi
etc. Substanţe minerale (Ca, Na, Mn, Zn, Cu, Mo). Datorită
compoziţiei sale chimice este un bun biostimulat al organis-
mului cât şi un adjuvant în tratarea unor afecţiuni având
acţiune în afecţiuni pectorale, spasmodice, inflamatoare, măreş-
te diureza, estrogena, acidul gliceric şi glabric, influenţează
echilibrul ionic (Na+, K+, Cl-). Este, recomandat la femeile
care au intrat la menopauză inclusiv în cancer 58.
*
i. Mărul lupului
(Aristolochia clematitis). Este
o plantă toxică dar, cu virtuţi
deosebite. Ca medicament ho-
meopatic diminuează timpul
de sângerare, iar în asociere cu
preparate de Echinacee este
folosit ca cicatrizant. Acizii
aristolochinici sunt toxici şi
iritanţi, însă în doze moderate
(max. 1 gr / zi), măresc capa-
citatea de rezistenţă a orga-
nismului faţă de acţiunea

57
Dr. Gerson, O terapie biologică eficientă, Casa de Editură Angeli,
Bucureşti. A se vedea în cap. III, afecţiunile la care este folosită această
legumă.
58
http//www. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra).
*
Mărul lupului - http://khristianus.blogspot.ro/2009/09/buruiana-
atomica.html
58
agenţilor patogeni şi compensează fagocitoza după adminis-
trarea de antibiotice, corticosteroizi etc. Pentru mărirea siste-
mului imunitar a bolnavilor, medicamentele conţinând extrac-
te de aristolochia s-au dovedit valoroase, în special în chirur-
gia septică. Invers, în culturi în vitro de limfocite, s-a dovedit
că sarea de sodiu din acizii Remf. induce mai întâi, stimularea
şi apoi fisiunea limfocitelor. Planta se mai utilizează în
anorexie, nevroză, are acţiune purgativă drastică, asemănătoare
purgativelor antrachinonice, împotriva durerilor premenstrua-
le, gargara în asociere cu sânziene, pentru laringită, ciupercă
în cavitatea bucală, clisme pentru mărirea sistemului imunitar.
Dar bune rezultate în anumite forme de cancer, în hepatită,
ciroză etc. Iată o reţetă pentru ultimele două afecţiuni: se
macină frunzele şi vârfurile înflorite de plantă, cântărind
pentru prima doza, care va conţine: 10 gr (remf-Arist) + 14 gr
galbenele (tintaura) + 14 gr Anghinare + 14 gr turiţa mare
(sulfina). După râşnire se cern şi se cântăresc cantităţile
prescrise, după care, tot măcinişul se pune într-un borcan
închis. Se consumă câte un gram de patru ori pe zi, sub limbă
10-15 min. apoi, se înghite cu ceai sau apă. Doza 2 va conţine
11 gr. Aristolochia (remf) şi a treia doză l2 gr. Plantele arătate
mai sus se vor păstra la fel. După cum se poate observa,
fiecare doză durează câte 14 zile, apoi pauză tot 14 zile în
care timp bolnavul va consuma alte ceaiuri hepatice. Această
plantă dă rezultate în anumite boli de piele inclusiv psoriazis.
În această situaţie doza de plante se macerează, apoi resturile
se fierb în altă apă (circa 30 min.), amestecând cele două
lichide. Primul ceai este imunostimulant şi al doilea cicatri-
zant şi descongestionant. Pentru afecţiunile intestinale, de
organe genitale (pentru irigaţii) se pregăteşte la fel ceaiul 59.
j. Orzul verde: Descoperirea dr. Hagiwara (Japonia)
― eficienţa sa din plante tinere de orz verde în terapia bolilor
şi întreţinerea stării de sănătate este rezultatul a 13 ani de
59
N. Popa de la Cluj-Napoca. Formula AS, nr. 540 – XI, 2002 +
www.M.L.
59
cercetări intense privind nutriţia omului, pentru restabilirea
organelor bolnave şi pentru împiedicarea degradării şi
îmbătrânirii celulare.
Când planta de orz
ajunge la 20-30 cm, ea conţine
cele mai bune resurse nutritive.
În acest stadiu, frunzele de orz
conţin vitaminele: B 1 , B2 , B6,
B12 , E, C şi o mare cantitate de
minerale: Fe, Mg, Mn, Ca, Mo,
Ge, Zn, Cu, Li, bioflavonoide,
polizaharide şi polipeptide. Bo-
găţia în proteine, vitamine, enzi-
me, minerale, face ca orzul verde
să fie eficient în buna funcţio-
nare a organismului. Consu-
mând zilnic suc de orz verde,
care se obţine din planta respectivă la storcător sau la maşini
de carne şi stors, pacienţii constată în scurt timp un efect
remarcabil în ce priveşte energia şi vitalitatea.
Pentru a înlocui lipsa de vegetale dr. Hagiwara, a
introdus pudra din plante tinere de orz, care conţine enzime
asemănătoare celor din corpul omului. 2000 de micrograme
SOD (superoxid dismutaza), este o enzimă proteică activă cu
un efect deosebit în vindecarea bolilor, în revitalizarea orga-
nismului şi încetinirea procesului de îmbătrânire, împotriva
bolilor de colagen şi leucemie. Pudra de suc de orz verde
previne cancerul prin descompunerea acelor elemente.
Datorită compoziţiei sale chimice cât şi sursei de clorofilă,
face din sucul acestei plante o adevărată farmacie, neexistând
afecţiune în care să nu contribuie la vindecare concomitent şi
cu alte mijloace 60.

60
Dr. Hagiwara, Idem p. 54. Menţionat de dr. Laza, respectiv
medicul japonez care a făcut respectivele cercetări cu această plantă.
60
 8. Produsele apicole în terapie
1. Mierea de albine: în miere se găsesc: fier, cupru,
mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, aluminiu şi
magneziu. Toate provin din solul în care cresc plantele; prin
vasele acestora, ele trec în nectar ― substanţa de bază din care
albinele reuşesc să producă mierea. Este aşadar firesc ca mine-
ralele din miere să varieze în funcţie de nectar, adică de sursele
de minerale din sol. Din aceste elemente esenţiale, cuprul, fierul
şi manganul par să se afle în cantităţi mai mari în miere de
culoare închisă faţă de cea deschisă la culoare. Din punctul de
vedere nutriţional, fierul este important pentru că stă la baza
hemoglobinei din sânge, ce are rolul de a transporta oxigenul.
Cuprul pare să pună în valoare proprietăţile terapeutice ale
fierului în restabilirea conţinutului de hemoglobină; la pacienţii
care suferă de anemie. Care sunt vitaminele conţinute în miere?
Fiind un produs perfect al naturii, mierea conţine şi multe
vitamine (depinzând de calitatea florilor), dar mierea are o
calitate mare fiindcă conservă vitaminele. Nu tot astfel stau
lucrurile cu zarzavaturile şi cu legumele. De exemplu, după 24
de ore de la recoltarea spanacului, pierde 50 % din conţinutul
de Vitamina «C». Fructele pierd o mare cantitate de vitamine
prin depozitare. Ca majoritatea alimentelor bogate în zahăr,
mierea are un conţinut scăzut de tiamină (B1) dar este bogată în
riboflavoida (B2 ) şi acid nicotinic. Cu toate acestea mierea
conţine toate vitaminele necesare corpului uman. În timp ce
zahărul de trestie şi amidonul trebuie să fie supuse unui proces
de invertire enzimatic (invertaza şi amilaza) în aparatul
digestiv pentru a fi sintetizate în zaharuri simple, în cazul
mierii, acest proces a fost executat de către albine cu ajutorul
glandelor salivare. Mierea este o sursă rapidă de energie şi
vindecare. Redau câteva virtuţi deosebite ale mierii pe baza
experienţelor dr. W. G. Sachet (bacteriolog). A introdus diferiţi
agenţi patogeni într-un mediu de miere pură şi a aşteptat.
Rezultatele l-au uimit. În câteva ceasuri, sau cel mult câteva
61
zile, toate microorganismele patogene au fost distruse. Agenţii
patogeni ai febrei tifoide au fost distruse în 48 de ore. Alţi
microbi asemănători au pierit în 24 de ore. Un microorganism
care se găseşte în fecale şi în apă, a fost distrus în 5 ore.
Agenţii patogeni care produc bronhopneumonia cronică au fost
anihilaţi în a patra zi etc. 61
Dr. Jarvis menţionează în cartea sa o învăţătoarea care
s-a vindecat de artrită consumând zilnic miere (oţet de mere +
miere). Unde am mai găsi un supliment alimentar care servit la
fiecare masă să fie un aliment deosebit pentru persoane nervoase
(colerice). El le recomandă, mestecarea fagurilor de miere62.
― Mierea şi scorţişoara, o combinaţie curativă de
leacuri şi terapii sunt cuprinse într-o listă de afecţiuni, ce pot fi
vindecate cu ajutorul mierii + scorţişoară:
a. Artrita: o parte miere + 2 părţi apă călduţă + o
linguriţă de scorţişoară pudră. Se face o pastă cu care se masează
locul afectat;
b. Infecţii urinare: 2 linguri de miere şi o linguriţă
scorţişoară, un pahar de apă călduţă şi se bea (distruge germenii
din vezică);
c. Dureri de dinţi: O linguriţă scorţişoară + 5 linguriţe
miere – se face o pastă care se aplică pe locul dureros;
d. Colesterol: 2 linguri miere + 2 linguriţe scorţişoară
pudră + 450 ml ceai, se consumă şi, în 2 ore va scădea
colesterolul cu 10%. Se consumă acest remediu de trei ori pe zi.
e. Răceala: o lingură miere + 1/4 linguriţă scorţişoară,
timp de 3 zile.
f. Infertilitate: dacă bărbaţii impotenţi vor lua cu
regularitate două linguri de miere înainte de culcare, problema
se va rezolva. Femeile sterile pot să ia un vârf de cuţit de

61
Dr. W. G. Sachet, Formula AS, nr. 731, 2006; Mierea şi scorţişoara.
Elena Paloş (red. coord.), Apiterapia azi, ediţia a II-a, Editura Apimondia,
Bucureşti, 1981, p. 26-28.
62
Dr. Jarvis, Mierea şi alte preoduse naturale, Editura Apimondia,
Bucureşti. Leacuri si terapii, nr. 28 (347), VII, 200.
62
scorţişoară pudră cu ½ linguriţă miere şi să-şi frece gingiile cu
această combinaţie în mod frecvent pe durata zilei, astfel că
combinaţia se amestecă cu salivă şi pătrunde în corp;
g. Deranjamente stomacale: mierea cu scorţişoară
vindecă durerile de stomac cât şi ulcerul, dar şi balonările.
h. Boli cardiovasculare: Se face o pastă din cele două
ingrediente care se unge pe pâine şi se consumă la micul dejun
zilnic. Curăţă arterele şi reduce riscul unui atac de cord.
i. Sistemul imunitar: utilizarea zilnică a scorţişoarei
pudră întăreşte sistemul imunitar şi protejează corpul de bacterii
şi atacuri virale. Consumul regulat de miere întăreşte corpusculii
celulari ai leucocitelor care combat bacteriile şi afecţiunile virale.
j. Gripa: un om de ştiinţă spaniol a demonstrat că mie-
rea conţine un ingredient ce omoară virusul gripei 63.
2. Propolisul. Acesta conţine: cupru, cobalt, mangan,
molibden, aluminiu, vanadiu, calciu, siliciu, stronţiu, bariu. Nici
un proces fiziologic sau biologic nu are loc în organismul omu-
lui sau animalului fără participarea microelementelor esenţiale
pe care le conţine şi propolisul. El conţine o substanţă bioactivă,
cu rol biostimulent şi bioregulator, acţionând în special la nive-
lul nucleilor hipotalmici. Activitatea antimicrobiană: s-a analizat
pe culturi de diferite organisme ca streptococi, stafilococi,
salmonella, proteus, bacili, mycrobacterium phlei, mycrobacte-
rium tuberculosum, candita albicans. Dacă este supus liofilizării
îşi păstrează antibioticul.
Propolisul are puternice efecte bactericide, bacterio-
statice, analgetice, antimicoticer, antitoxice, antivirale, antiinfla-
matoare şi regeneratoare. Deci, propolisul se înscrie în vindeca-
rea multor boli chiar incurabile. Boli infectocontagioase: gripa,
febra tifoidă, erizipel, meningita şi alte boli infecţioase cu febră
mare. Bolile cavităţii bucale: gingivite purulente, glosite, para-
dontoză. Bolile O.R.L: amigdalite, faringite, otite, hipoacuzita
otoscleroasă, rinite, ozena. Se foloseşte sub formă de unguente,
63
Leacuri şi terapii, nr. 347 din 2008. Într-o revistă din Canada
(Weekli World News), s-a publicat în 1995-17-I.
63
picături sau mestecare în gură câte 5-10 gr /zi, gargarisme,
aerosoli, ultrasone aerosoli 5 % din soluţia hidroalcoolică ames-
tecat cu apă distilată. Bolile aparatului respirator: traheite, bron-
sectazii, pneumonii, TBC. Se foloseşte sub forma de aerosoli
10 % soluţie apoasă sau tinctură 20 % X 3/zi. Boli ale aparatului
circulator: hipertensiune şi arteroscleroză, zilnic câte 30 pic.
dimineaţa pe nemâncate. Bolile aparatului digestiv: ulcer, enterite,
colite acute şi cronice, 40 pic. din tinctura 20 %, dimineaţa. În
dureri de stomac, boli virotice ale stomacului, câte 30 pic. într-
un pahar de lapte dimineaţa pe nemâncate. Inflamaţii ale ficatului:
câte 40 pic. de două ori/zi, într-un pahar de lapte înainte de mese
până la vindecare64.
Observaţie: se poate folosi în orice boală, acolo unde
ceaiurile sau medicamentele nu dau rezultate. Pentru tinctura de
”propolis” se pot folosi şi mugurii de plop negru care s-au
dovedit cu aceleaşi efecte terapeutice, având aceeaşi compoziţie
chimică similară cu aceasta. Dr. N. Drăgulescu menţionează mai
multe cazuri de afecţiuni vindecate cu propolis. Un caz: D-na A.
R. suferea de o colită persistentă ce o ţinea de luni de zile în
pofida tuturor tratamentelor medicamentoase. În cele din urmă,
s-a stabilit printr-o coprocultură că intestinul îi fusese invadat de
germenul klebsiella pneumonie care eliminase peste 90 % restul
bacteriilor (bune) existente în mod normal în colon. Medicii de
la I. Cantacuzino nu mai întâlnise aşa ceva. I s-a prescris un
antibiotic puternic şi a fost atenţionată să cumpere un medicament
străin care să-i regleze flora microbiană intestinală. N-a găsit
„medicamentul minune“, s-a adresat unui cabinet naturist de la
Apiterapia. Acolo periplul ei a luat sfârşi, recomandându-i-se
regim naturist şi tratamentul cu propolis 65.

64
Dr. St. Stangaciu, Iubiţi albinele şi ceea ce fac pentru om, Formula
„AS” nr. 616, mai 2004. Formula „AS”, 660-III-2005. Elena Paloş, în
„Apiterapia azi”, Bucureşti, 1981, p. 39.
65
Dr. V. Geiculescu, p. 266. Dr. N. Drăgulescu, în revista „AS”,
nr. 442/2000. Elena Paloş, în „loc. cit.”, p. 39.
64
 3. Polenul: este un alt produs al stupului, cu valoare
energetică şi biostimulantă deosebită. Forţa curativă a polenului
şi „păsturii” este dincolo de orice îndoială. Dacă sunt asociate cu
alte produse sau preparate apicole, chiar şi cele mai de temut
boli bat în retragere. Pentru ca să subliniez acest lucru, una
dintre cele mai valoroase însuşiri ale acestor minuni ale
albinelor este asociativitatea: nu numai cu produse apicole, ci şi
cu altă terapie complementară, pe care le potenţează. Nu au nici
un efect secundar, nu creează dependenţă şi fac excepţie bolile
pe care le previn, le şi pot vindeca. Pentru că, (reamintesc),
niciunde în lume nu există un alt medicament ori aliment care,
întrunind calităţile enumerate mai sus, să conţină într-un volum
aşa de mic, un număr atât de mare de principii vindecătoare.
Folosite terapeutic, dozele de polen ori de păstură sunt altele
decât cele folosite profilactic, depinzând de afecţiune, de stadiul
acesteia, de vârstă, de sex, de greutatea corporală, de existenţa
altor afecţiuni similare. Spre exemplu, anemiile se vindecă în 90
de zile consumând 10-15 pastile de păstură; în 180 de zile, luând
câte 20-30 de grame de polen zilnic.
Dacă acestora li se asociază miere cu lăptişor de matcă
2 % sau miere propolisată 3 %, timpul de vindecare se reduce la
jumătate în ambele cazuri. Afecţiuni digestive şi intestinale, de
la colite, la ulcere cu nişă, se vindecă în 30-40 de zile, consu-
mând zilnic 2 linguriţe de polen sau l0 pastile de păstură, în
asociere cu alte produse apicole sau ceaiuri. Afecţiunile siste-
mului nervos se vindecă cu doze de 15-40 g polen/zi ori 5-20
pastile de păstură, dar efectele sunt mai rapide şi mai durabile
dacă li se asociază propolisul şi apilarnil (din larvele de trântori),
sau lăptişor de matcă (hrana care o pun albinele în alveola
pentru creşterea mătcii) cu miere. Desigur, nu putem omite să
amintim despre oţetul de mere şi miere, indicat în aceste
afecţiuni; calcemiile (cu etapele acestora): hipocalcemia, spas-
mofilia şi osteoporoza) afectează în deosebi femeile, caz în care

65
apar, de regulă, chisturi ovariene, utereofibromatoase şi noduli
mamari. Agenţii terapeutici, în aceste situaţii, sunt alte produse
apicole, dar acţiunea lor poate fi potenţată, luând zilnic 20-30 gr.
polen sau 10-15 pastile de păstură66.
Observaţie: foarte puţini oameni ştiu cu câtă migală şi
efort, ingenioasele albine strâng (elementul masculin al florilor –
polenul) pe care albinele îl culeg în granule măsurabile în
microni. La un singur zbor, vizitează poate sute de flori, albina
aduce grăuncioarele de polen în coşuleţele picioruşelor posteri-
oare şi ”stuparul” pune un grătar şi o cutie la urdiniş, astfel ca,
albina trecând prin gaura grătarului „descarcă” grăuncioarele de
polen în cutie, ceea ce face ca albina să nu mai aibă ce descărca
în alveole67.
d. Păstura. „Descărcat“ în celulele fagurilor, polenul
care ajunge în stup este preluat de către albinele tinere (în
primele 7 zile de viaţă). Ele îl fărâmiţează cu mandibulele, îl
frământă adăugându-i enzime din corpul lor şi îl presează cu
capul în celule pe care le umple 2/3 din volumul lor. Sub
influenţa unor fermenţi a enzimelor adăugate la temperatura de
35 grade, în interiorul stupului, în condiţii de umiditate atent
controlate, are loc un limitat proces de fermentare.
Albinele conservă acest „preparat”, adăugând miere
în treimea goală a celulelor, apoi le astupă cu o peliculă fină
de ceară. În felul acesta, cu un stagiu de 30 de zile în stup,
polenul devine „păstura”. Fireşte, o „pastilă” de păstură are
forma de 2/3 din celulă, iar greutatea este de 0,100 şi 0,175
gr, dar „puterea„ ei este uriaşă pentru sănătatea puietului şi a
oamenilor. Ea este folosită de către albinele-doici, în proporţii
numai de ele ştiute la creşterea puietului. Dacă păstura lipseş-

66
Prof. V. Andritoiu, Păstura, minunata soră a polenului, în Formula
„AS”, nr. 463, mai, 2001, p. 8.
Lista ar putea continua, dar se va indica la fiecare afecţiune în cap. III.
67
Ibidem. (alvelele fagurilo).
66
te din hrana acestuia, albinele viitoare vor fi mai „debile”, vor
trăi mai puţin, ”iar poverile de nectar, polen şi apă pe care le
vor aduce în stup vor fi mai mici. Compoziţia chimică este în
general, la fel ca a polenului din care provine: glucide, lipide,
proteine, aminoacizi, vitamine şi 27 de minerale de mare impor-
tanţă pentru regenerarea organismului. Cele 27 de minerale
menţionate mai sus, sunt identice cu cele simbolizate la argila
din Munţii Pădurea Craiului. Mai conţine un factor antibiotic,
un factor de creştere, hormoni naturali, enzime, arome şi 3-4
% materii neindentificate. Nici un proces biochimic nu este
posibil fără prezenţa a zece aminoacizi esenţiali conţinuţi în
polen şi păstură. Câte alimente naturale pot fi atât de
complexe? Albina ştie mai bine cum să-şi hrănească „copiii“,
deci mai bine decât oamenii, pentru ca să fie viguroşi şi
sănătoşi68.
e. Lăptişorul de matcă. Arătăm mai sus că, această
substanţă valoroasă, este hrana deosebită (ştiută numai de
albine) pe care o pun în alveola din fagure, din care va trebui
să iasă „regina“. Este foarte curios, cum, dintr-o compoziţie
„anume“ iese o albină mult mai mare şi cu însuşiri de
reproducere. Lăptişorul de matcă, este bogat în vitaminele A,
C, E, complexul de vitamine B. În plus este bogat în gelatină,
un precursor al „colagenului“ (substanţa ce intra în alcătuirea
cartilajului şi pereţilor vaselor de sânge la om extrem de
benefic în bolile de colagen considerate incurabile). Pe lângă
aceasta, lăptişorul de matcă are proprietatea de a stimula
regenerarea celulară şi de a inhiba procesul de îmbătrânire
prematură a celulelor şi implicit păstrarea sănătăţii, prin
stimularea sistemului imunitar. Lăptişorul de matcă există sub
formă de fiole 69.

68
Ibidem, p. 59.
69
Ibidem, p. 58. Elena Paloş, în „loc. cit.”, p. 37.
67
 9. Cărbunele de lemn (vegetal)
Unul din cele mai eficiente remedii sub forma unei
fometaţii este cărbunele de lemn sau vegetal, unul din cele mai
cu succes remedii. Dacă este pregătit şi cu boia de ardei este
încă şi mai eficient70.
Intrând de mult în repertoriul medicinii naturiste, utiliza-
rea cărbunelui ca remediu în terapia diverselor boli, se bazează
pe capacitatea sa deosebită de a absorbi pe suprafaţa particulelor
sale foarte fine, toxinele, bacteriile, sau substanţe toxice ingerate
sau rezultatele din metabolismul organismului. Această caracte-
ristică a cărbunelui explica „eficacitatea“ imediată a descântece-
lor populare practicate de vraci în cazul bolnavilor diagnosticaţi
ca suferind de „deochi“ cărora, „pe lângă descântecul misterios“,
li se administra puţin cărbune cu apă obţinut prin strângerea în
apă. Aceiaşi proprietate justifică utilizarea cărbunelui ca deodori-
zant al încăperilor, frigiderelor, recipientelor, măştilor de gaze etc.
Cărbunele se obţine din: lemn de tei, pomi fructiferi,
mesteacăn sau a altor arbori. Lemnele pregătite pentru foc se ard
şi când sunt în stadiul de cărbune se sting cu apă. Cărbunii se
zdrobesc (macină) foarte fin. Particulele foarte fine de cărbune
absorb zgurele toxice, agresorii cancerigeni, reziduurile cu
potenţial de îmbolnăvire. În plus, favorizează şi scăderea coles-
terolului din sânge. Dar, el trebuie administrat cu precauţie,
pentru a nu fi afectat procesul de digestie, să nu ducă la con-
stipaţie, trebuind respectate anumite reguli. Cura de dezintoxi-
care durează 14 zile. Doza recomandată este în funcţie de greu-
tatea corporală (o pastilă la 10 kg). Oamenii maturi pot lua una
două linguriţe de praf de cărbune cu apă de 2-3 ori pe zi înainte
de masă cu 30 min. La copii se administrează apă, adică se pune
doza de cărbune în apă de seară până dimineaţa pentru ca praful
să se sedimenteze. În intoxicaţii acute doza se dublează, admi-
nistrându-se cât mai repede posibil, făcându-se apoi şi lavamente.

70
E. Gwhite, Selected Messages, Book 2, p. 296.
68
Pentru cura de dezintoxicare nu se va mări doza deoarece duce
la scăderea puterii de absorbţie din tractul intestinal a lipidelor,
proteinelor, vitaminelor şi hormonilor. În perioada de dezin-
toxicare nu se vor folosi medicamente şi se va consuma 2 litri de
apă de izvor şi multe fructe şi legume. Imediat după terminarea
curei, în meniul zilnic se introduce sfecla roşie fiartă sau coaptă.
Curăţarea corpului se face de două ori pe an, iar în cazul bolilor,
până la vindecare (peste 14 zile) şi de câte ori este nevoie,
urmând regimul alimentar recomandat în cadrul afecţiunii71.
Extern: în plăgi, înţepături de insecte, muşcături de
şarpe, celulita, ulcer aton, dureri abdominale sau altă localizare,
inflamaţia ochilor sau altă localizare, eczeme, traumatisme a
articulaţiilor etc.
a. Cataplasma cu pulbere de cărbune: în funcţie de
mărimea zonei afectate, se amestecă câteva linguri de cărbuni cu
apă simplă sau cu infuzie de ardei iute (pentru artrită, artralgii,
reumatism, traumatisme) până la consistenţa unei paste mai
fluide. Pasta se pune pe bucăţi de pânză de bumbac, cu grosimea
de 0,6 cm. Se poate pregăti şi într-un săculeţ, punând şi boia de
ardei apoi se bagă în apă. Se acoperă şi cu o folie de plastic.
Dacă trebuie caldă, atunci se va aplica perna electrică sau sticlă
cu apă caldă etc. Se poate păstra cataplasma 1-8 ore. După
îndepărtarea cataplasmei se spală cu soluţie de apă cu spirt sau
oţet de mere. Se pot aplica cataplasme alternative (cald 8 min.,
rece 4 min.), timp de 4-6 ore.
b. Cataplasme cu pulbere de cărbune şi făină de in.
Se macină sămânţă de in care se amestecă cu pulberea de cărbu-
ne de 1/1, amestecându-se cu apă de 1/3. Se pune la fiert şi se
amestecă până se face o pastă omogenă, apoi se procedează ca
mai sus.
c. Sub forma unei paste mai vâscoase (mai mult
cărbune). Se administrează în vaginită, leucoree fetidă, tricho-
moniază, candidoza vaginală, păstrându-se, ziua 1-3 ore şi toată

71
Ibidem, p. 296.
69
noaptea. Nu se aplică cataplasme în plăgi profunde. Câteva
exemple practice: Cea mai severă inflamaţie la ochi va ceda la
aplicarea cataplasmei cu cărbune.
O tânără cu o stare febrilă, cu dureri abdominale severe,
cu o stare alarmantă, i s-a aplicat cataplasmă cu cărbune pe
abdomen, pe regiunea stomacului şi pe părţile laterale. Alinarea
suferinţei bolnavei a survenit în circa 30 minute. Eu am reco-
mandat la bolnava de cancer la pancreas, pe lângă tratamentul
din schema generală şi cataplasme cu praf de cărbune de tei cu
ulei de măsline, la alt bolnav de cancer la ficat la fel. Ambii
supravieţuiesc de zece ani. Concluzia mea este, că regenerează
celula hepatică, pancreatică etc. Se ştie că, administrarea prepara-
telor pentru cancer, produce intoxicare exogenă. Cărbunele de
lemn tratează dispepsia, scade temperatura ridicată din cauza
intoxicaţiei, reduce concentraţia în sânge de oligopeptide, metabo-
lite toxice, acid uric şi azot restant. Creşte cu 10 % nivelul de
hemoglobină, scade cu 175 vsh-ul şi cu l7 % leucocitele. Pe
termen lung, ne face mai rezistenţi.
Clisma terapeutică trăieşte o răspândire în ultimele cinci
decenii, mai ales în occident, acolo unde a fost studiată
laborios72.
Doctorii Bernard Jensen şi prof. Universitar John Kelog
de la spitalul Battle Cree Sanitarium din SUA şi dr. Anne
Wgmore conferenţiar la Universitatea Columbia, practică de
peste 40 de ani clisma cu „soluţie specială“, imediat ce bolnavul
s-a internat. I se execută clisme pacientului din 8 în 8 ore până i
se elimină „căptuşeala“ de pe pereţii interiori ai intestinelor, —
mărturiseşte dr. Jensen. Această căptuşeală descoperită de dr.
Richard Anderson şi botezată „manta de mucoid” descrisă pe
larg în cartea sa (v. mai sus). Iată ce declara doctorul Bernard
Jensen: în anii '50: am ajutat oamenii să-şi învingă boala (cu
metoda prin clisme), handicapurile şi stările maladive şi a
devenit foarte clar pentru mine că lipsa de îngrijire a intestinelor
72
„AS” verde, nr. 59, martie 2009. Proceduri obligatorii (vezi schema
din cap. I, litera G, Clisma).
70
este la baza problemelor de sănătate. Fiecare ţesut este hrănit de
către sânge, care este alimentat de către intestin. Atunci când
intestinele sunt murdare, sângele este murdar, la fel şi organele
şi ţesuturile, intestinele sunt cele de care noi ar trebui în mod
invariabil să avem grijă mai întâi, înainte ca o vindecare eficace
să poată avea loc. Dr. Jensen a declarat public că, mai mult de
90 % din boli îşi pot avea origine în stări nesănătoase ale intes-
tinelor. Dr. Anderson declară şi el: Experienţa mea demonstrează
că el are absolută dreptate, dar azi mai adaugă o cauză, nu este
numai colonul cel care trebuie curăţat, ci întreg tractul digestiv
(stomac, duoden, intestin subţire şi gros). Acest doctor a desco-
perit un praf din plante care curăţă această căptuşeală în decurs
de 1-2-3 luni, respectiv cu o masă, două sau trei pe zi, bine-
înţeles dieta naturală alcalino-formatoare. Clisma îmbunătăţeşte
capacitatea de apărare a corpului, datorită faptului că se poate
face o asimilare curată a vitaminelor, mineralelor etc.
Asimilarea osmotică nu se mai face prin acest strat de
toxine, drojdii, viermi, resturi de fecale, etc., dar cu condiţia să
înlăturăm pe cât posibil alimentele acido-formatoare. În acest
sens iată ce declară dr. G. Crile, şeful clinicii „Crile“ din
Cleveland şi unul din cei mai mari chirurgi ai lumii: ”nu există
aşa zisa moarte naturală“. Orice moarte care provine din aşa
numitele naturale este doar sfârşitul saturaţiei progresive cu
acid”. În lucrările lor, dr. Jensen şi dr. Anderson descriu pe larg
cauzele, modul cum se formează mantaua de mucoid, maladiile
ce le generează, metodele de „neutralizare“ a depunerilor şi
planşe cu tipuri de „plăci de mucoid“ de-a dreptul incredibil ce
purtăm în noi73.

73
Dr. Bernard Jensen, prof. univ. John Kelog, dr. Bernard Jensen,
dr. Richard Anderson. Praful pomenit mai sus se compune din 4 plante:
mutatoare (Bryonia) + laptuca + patlagina (seminte) + mătasa de porumb.
Această „curăţire“ cu praful menţionat mai sus, adus din America —
„Super colon Cleanse“ a fost experimentat şi de noi.
71
 10. Proceduri în diferite afecţiuni
a. Clisma. Mai întâi ne trebuie un irigator (canula furtu-
nului să fie dintr-un material elastic). Rezervorul irigatorului se
instalează la înălţimea de circa un metru faţă de poziţia subiectului
care are poziţia „cap genunchi“ sau pe partea dreaptă (culcat). Se
masează anusul cu alifie de gălbenele (ulei). În rezervorul irigatoru-
lui a fost introdus 1,5 l ceai din planta aleasă la temperatura corpu-
lui. Se introduce canula (furtunul se va ţine strâns îndoit pentru a
nu curge lichidul). Se dă drumul gradat, pentru că se creează pre-
siune şi din cauza păturilor de gaze, existând tendinţa de a crea
senzaţia de evacuare. Se recomandă, la început să se înceapă cu
cantităţi mici de ceai până se obişnuieşte organismul. După intro-
ducerea întregii cantităţi, de aceea se stă mai mult pe dreapta ridicat
puţin trunchiul pentru ca ceaiul să pătrundă şi în colonul ascendent.
Păstrarea ceaiului în colon se va face timp de 10-15 min.
b. Frecvenţa clismelor. Clisme pentru întreţinerea peri-
odică a colonului. Acest tip de clismă este recomandat omului
sănătos sau fost bolnav ce se face la 3-4 luni (sau primăvara şi
toamna) câte una pe zi timp de 21 de zile, timp în care se reco-
mandă o dietă crudivoră (legume fierte, grâu germinat, seminţe,
nuci, fructe fără produse animaliere, (permis iaurt, lapte de capră
şi caş)74.
c. Clisma terapeutică specifică unei anumite afecţiuni:
frecvenţa acestui tip de clismă, depinde de gravitatea afecţiunii.
La dr. Octavian Popescu găsim recomandarea a două clisme pe
zi, dimineaţa cu ceai de rostopască + nalbă, şi seara, 1,5-2 litri
de ceai de muşeţel timp de 45 de zile, în cazul cancerului,
leucemiei sau altor boli degerative 75.

74
http//www.lapte de capra-are compoziţia chimica apropiată de
laptele matern.
75
Dr. Octavian Popescu, Ing. V. Popa, „Mit sau adevăr“, Editura
Ediplex-Speranţa, Bucuresti, 1993, 174 p.
72
 Observaţie: o fostă bolnavă de leucemie stadiul „III“, i
s-a recomandat de către marele terapeut ing. V. Popa 21 de zile
să consume numai doi litri de apă distilată pe zi, 300-400 ml
urină şi două clisme zilnic. La circa 20 de zile a eliminat prin
scaun (declară pacienta) nişte mizerii, multe, negre şi urât mirosi-
toare şi nu a ştiut de unde?, că nu mai mâncase nimic atâta timp.
Deci, bolnava nu avea de unde să ştie, că eliminase tocmai "man-
taua de mucoid“. Mergând la control la V. Popa, i s-a recoman-
dat regimul alimentar BG.1. Dovadă că eliminase şi „boala“. Acest
regim + procedurile respective au fost necesare circa trei ani76.
d. Plantele pentru ceai folosite la clisme
― Frunze de mesteacăn (au o compoziţie chimică
foarte complexă). Se pun de seara 2-3 linguri plantă, fin mărun-
ţită, într-un vas de sticlă, ceramic sau emailat cu 800 ml apă dis-
tilată (izvor) rece. Dimineaţa se stre-
coară într-un vas şi resturile se infu-
zează l0 min. în 800 ml apă în clocot
dimpreună cu 1-2 linguri de seminţe
de in măcinate, plus o linguriţă de
bicarbonat de sodiu (NaHCO3) fiindcă,
are o reacţie acidă (la alte plante, nu se
adaugă). Se strecoară peste ceaiul
obţinut prin maceraţie, apoi se toarnă
în rezervorul irigatorului, executându-
se clisma după procedeul expus mai sus. Cura durează 14-21 de
zile, timp suficient, pentru pregătirea organismului, în vederea
rmării şi altor remedii, destinate măririi capacităţii naturale de
apărare a organismului faţă de boli. Pentru persoanele consti-
pate, cura va fi de minimum 21 de zile, iar dacă persoana este
slăbită se va efectua o clismă la două zile. Acest tip de ceai li se
recomandă persoanelor predispuse îngrăşării, sedentare, cei care
sunt sensibili la afecţiuni ca: bronşita, bronşita asmatică,
sinuzita, rinita.

76
Dr. Octavian Popescu, op. cit., p. 6.
73
 ― Rădăcina de urzică şi de obligeană (Acorus
calamus), în părţi egale. Rădăcinile trebuiesc uscate, apoi
măcinate. Se procedează ca mai sus cu deosebirea că resturile se
fierb un minut, după care se ia de pe foc şi se lasă la răcit până la
circa 40 de grade. Acest tip de ceai este recomandat persoanelor
care au un sistem imunitar deficitar cu tendinţa de slăbire,
sensibile la răceli, predispuşi la indigestii sau alte afecţiuni ale
tubului digestiv.
― Rădăcina de tătăneasă (Symphiti off.). Se pregă-
teşte conform punctelor a+b. Se recomandă persoanelor cu
afecţiuni inflamatorii (enterocolita), cancer etc.
― Clisma cu usturoi sau ceapă: 2-3 căpăţâni de
usturoi, pisate se macerează de seara până dimineaţa în 800 ml
apă rece de izvor. Se strecoară într-un vas şi resturile se
infuzează în 800 ml apă de izvor în clocot la care s-a adăugat 2
linguriţe de măciniş de in. După 5 min. se strecoară peste ceaiul
obţinut prin maceraţie. Clisma cu usturoi este un remediu foarte
valoros pentru persoanele sensibile la frig, cele care au probleme
cu lombosciatică, nevralgie, circulaţie periferică dificilă, viermi
intestinali.
― Clisma cu ceai de rostopască (chelindonie majus)
plus nalbă: două linguri de rostopască plus o lingură de nalbă
(este emolientă şi atenuează toxicitatea din rostopască), se infu-
zează 3 min. în 2 litri de apă distilată şi cca. 10 min. cu vasul
acoperit. Acest tip de clismă este recomandat în cazul bolilor
grave de la care rezultă o cantitate mare de „toxine” cum ar fi:
cancer, leucemie, boli de colagen, reumatism poliarticular etc.,
cu care ocazie trebuie ajutat ficatul, prin care trec toate toxinele.
― Clismă cu mărul lupului (Aristolochia clematitis). I se
mai spune: remf, fasolică, cucubertică. Este o plantă deosebit de
valoroasă, atât pentru consum intern (0,2 gr x 3/zi (este foarte
toxică, fiind cea mai studiată plantă în occident), cât şi pentru
extern. Se pun două linguri cu vârf de plantă fin mărunţită într-
un vas emailat (sticlă), cu 800 ml apă distilată rece, de seara (ora
21) +2 linguri de in măcinat. Dimineaţa se strecoară într-un vas
74
şi resturile se fierb în 1400 ml apă de izvor, până rămâne
jumătate de lichid. Se strecoară peste primul ceai. Se fac clisme
în mod special pentru bolile degenerative (incurabile), cancer
rectal, cancer intestinal, pentru întărirea sistemului imunitar, în
toate bolile ginecologice. După 21 de zile se începe: clisma cu
Rachitan (Lytrium salicaria) pentru dezvoltarea florei microbie-
ne a colonului, apoi se poate relua cu Remf dacă mai e nevoie.
Observaţie: ceaiul de remf se prepară numai aşa (ca mai sus),
deoarece, primul este imunostimulant şi al doilea cicatrizant şi
descongestionant. În general acest tip de ceai (Rachitan) se
foloseşte la clisme, în cazul când s-au folosit alte tipuri de clisme
(v. mai sus) o perioadă mai lungă, pentru refacerea tonusului
intestinal, cu această plantă astrigentă şi antibiotică care păstrea-
ză flora microbiană bună şi o distruge pe cea patogenă, mai este
recomandată celor ce prezintă flascitate sau lipsă de tonus la
nivelul abdomenului. În plus se poate observa o anumită toni-
fiere la nivelul prostatei, fiind recomandată bărbaţilor trecuţi de
vârsta de 50 de ani, pentru ca periodic să facă clisme cu această
plantă cu scopul prevenirii inflamării sau dacă deja există mărită
această glandă să poată fi redresată din timp.
― Clisma cu cafea. Se recomandă a se efectua sub
supravegherea unui medic cunoscător pentru această operaţie
(ceea ce în ţara noastră nu avem decât la Institutul Gerson din
Germania), deşi unii terapeuţi o aplică deja cu succes. De ce se
impune pentru ca această clismă să fie făcută de supraveghetor
instruit. Eliminările de toxine şi chiar substanţe bune din sânge
sunt foarte mari şi bolnavul poate intra în comă hepatică,
trebuind astfel să se poată interveni prompt. Totuşi, dacă boala
nu este avansată şi bolnavul nu este slăbit, poate începe cu o
doză mică, cunoscând toată tehnica procedurii77.
Observaţie: clisma cu cafea nu poate, însă, constitui
singură un tratament contra bolilor degenerative. În Terapia
Gerson, rolul decisiv îl are regimul alimentar fără nici un fel de

77
Ibidem, p. 16.
75
produse animaliere, cu multe fructe şi legume atent selecţionate,
în funcţie de conţinutul de minerale şi vitamine, enzime etc. De
asemene, trebuie administrate anumite medicamente obţinute
din plante, care se aleg în funcţie de anumite particularităţi ale
pacientului. Clisma cu cafea îndepărtează toxinele circulante şi
parţial metaboliţii, prin dilatarea canalelor biliare ceea ce dr.
Gerson ştia (acest mare medic practica încă în 1936 clisma cu
cafea pentru vindecarea TBC. Emigrand în SUA, a practicat şi
experimentat acest procedeu în toate bolile degenerative, mai cu
seamă în cancer). În ultima vreme, prin lucrarea făcută de echipa
de medici cercetători Wattenberg, Sparnins şi Lam de la
Universitatea din Minnesota (SUA); s-a demonstrat clar stimu-
larea prin clisma cu cafea a unui sistem enzimatic în ficat:
Glutation-S-Transferaza care este capabil să elimine din torentul
sanguin o mare varietate de radicali liberi (sub forma de electro-
liţi care lezează membranele celulelor producând perturbări ale
metabolismului celular)78.
Clisma cu cafea stimulează aceste enzime cu o creştere
enormă, de 700 de ori. Aceste două enzime leagă bilirubina şi
glucuronizii săi, făcând posibilă eliminarea acestora din hepato-
cite. Ea blochează şi detoxifică carcinogenii, care necesită fie un
proces de oxidare fie unul de reducere. Funcţia sa catalitică
exercită un proces protector împotriva multor „toxine” de natură
chimică. La stimularea acestui sistem enzimatic se adaugă şi
tyeobromina, leofilina şi cofeina din cafea, având şi efect dilata-
tor al vaselor sanguine, relaxare musculaturii netede, pe lângă
creşterea fluxului biliar. Stimulează sistemul imunitar, secreţia
pancreasului, a producţiei de vitamine etc. În ceea ce priveşte
modul de preparare a cafelei pentru clismă, iată pe scurt,
indicaţiile: în 300 ml apă de izvor, în clocot se pun trei linguri
de cafea (bună) fin măcinată. Se fierbe 5 min. la foc „tare” apoi
10 min. la foc moale. Se lasă să stea învelit vasul timp de 15
minute. Această cafea nu se filtrează şi i se mai adaugă 750 ml

78
Ibidem, p. 16. Dr. Gerson, cercet. Wattenberg, Sparnins şi Lam.
76
apă călduţă de izvor. Se administrează gradat cu irigatorul79.
Atenţie: se începe gradat cu 500 ml crescând în fiecare
zi câte l00 ml pentru a testa, atât toleranţa bolnavului cât şi
cantitatea de deşeuri eliminate. Dr. Gerson făcea analiza tuturor
elementelor eliminate, pentru a şti ce trebuie să-i introducă în
organism. Iată ce declară el în cartea sa: „O terapie biologică
pentru tratarea cancerului“, referindu-se la frecvenţa clismelor
cu cafea. În aplicarea tratamentului meu, unii bolnavi „metasta-
zaţi” se vindecau şi alţii mureau; şi atunci mi-a venit ideea, pe
cât de simplă pe atât de ingenioasă; să le fac clisme din 8 în 8
ore, din 4-4 sau chiar din 2 în 2 ore. Relatez un caz din cartea sa;
o pacientă care suferise de un cancer rectal, a fost refuzată de
către medici să o opereze, şi, mai târziu când au stabili
intervenţia avea metastază şi la ficat. A fost adusă de fiul ei la
dr. Gerson care, consultându-o, recomandă fiului ei că, cazul
este prea avansat şi să o ia acasă. Ei au insistat ca să încerce şi
am încercat. Acum ea este bine, poate să mănânce şi să bea.
Partea anterioară a ficatului este o cicatrice dură, ca şi cum ar fi
calcifiată. După 8 săptămâni, când a luat-o acasă, fiul ei m-a
întrebat „Vedeti? de ce nu aţi vrut să o internaţi? Timp de cel
puţin 4 săptămâni pacientei i s-au administrat clisme cu cafea,
din 2 în 2 ore şi, uneori, din oră în oră, precum şi clisme cu ulei
de ricin, de două ori pe zi. Ea avea multe gaze şi elimina
cantităţi mari de substanţe urât mirositoare (probabil mantaua de
mucoid, ceea ce dr. Gerson nu ştia la vremea respectiva n.a.)“.
La ora actuală, în cadrul Institutului Gerson din Germania, la un
spital din Bad Worishofen, s-a stabilit şi un tip de clismă, cu
plante: gălbenele + muşeţel + tătăneasă + 1-2 fiole de cofeină.
Astfel de clismă se recomandă pacienţilor slăbiţi, care nu pot
suporta clisma cu cafea (o poate practica orice persoană sănătoa-
să sau bolnavă). Tot pe această linie, se poate folosi, o reţetă de
plante complexă cu efecte deosebite: Rocoina (Anagalis arvensis.),
brustur (Arctium lappa), trei-fraţi-pătaţi, anghinare, lipicioasă

79
Un „aparat”compus dintr-un rezervor de 2 l, un furtun şi o canulă
care se introduce în anus pentru curge ceaiul în colon.
77
(Galium-asparine), păpădie, pătlagină, cruşin (Frangula alnus).
Se mai poate adaugă şi răchitan, rozmarin, mătase de porumb,
Schinduf (Trigonella-foenum-graecum) + lichenul de piatră
(Cetaria Islanica). Fiecare din aceste plante are virtuţile sale care
se întregesc unele pe altele 80.
Exemplu: viola tricoloră, cel mai bun purificator din
flora noastră, lichenul drenor limfatic cu efecte antitumorale şi
antiseptice la nivelul intestinului şi în general la întreg corpul.
― H. Cataplasme din plante medicinale. Un proces
extraordinar: transferul de substanţă şi energie vindecătoare de
la plantă către corpul uman. În urma acestui transfer, ţesuturile
se refac miraculos, organele îşi normalizează activitatea, tumori-
le şi infecţiile se retrag, activitatea nervoasă se restabileşte. Prin
intermediul cataplasmelor, acest transfer benefic de la plantă
spre organele interne se realizează foarte repede şi eficient. Dar
ce sunt cataplasmele? Termenul de cataplasmă se referă la apli-
carea externă a plantelor sau a remediilor naturale sub formă de
pastă (pulbere de plantă amestecată cu apă sau alte substanţe)
sau plantele în stare proaspătă pe diferite zone ale corpului.
Menţinerea unui astfel de preparat natural pe o zonă a corpului,
un anumit timp ce poate varia de la 5-10 min. până la câteva ore
(toată noaptea) în funcţie de tipul preparatului folosit, face ca
principiile vindecătoare să ajungă cu eficienţă maximă la organul
lovit de boală. Substanţele cu proprietăţi curative din plante sunt
absorbite prin piele, fiind preluate gradat în circulaţie prin vasele
sanguine capilare. Totodată ele pătrund şi prin circuitul limfatic
local de unde se răspândesc, gradat, în ţesuturi şi chiar în orga-
nele învecinate. Spre deosebire de aplicaţii interne care necesită
o foarte mare atenţie, mai ales în cazul unor plante iritative
sau toxice.
În aplicaţii externe aceste contraindicaţii sunt mult
diminuate, de către piele şi sistemul de apărare a organismului
comportându-se ca un veritabil filtru care limitează absorbţia
80
Dr. Gerson, O terapie biologică pentru tratarea cancerului,
p. 16 415.
78
unor substanţe care ar fi dăunătoare în cantităţi mari81.
Afecţiuni tratate cu ajutorul cataplasmelor. Practica
străveche de administrare a plantelor, cataplasma a fost utilizată
de-a lungul timpului mai ales în afecţiuni ale pielii, articulaţiilor
şi ţesuturilor superficiale.
În acelaşi timp, însă, realizate în mod adecvat, cataplas-
mele pot să acţioneze într-un mod miraculos şi în tulburările
organelor interne. Nu sunt puţini cei care au experimentat bana-
lele, dar eficientele aplicaţii pe care bunicii noştri le cunoşteau,
cu mămăligă caldă, cartofi înmuiaţi în alcool, sare, sau hrean ras
în zona pieptului şi a gâtului în cazurile unor răceli, gripe, bron-
şite sau chiar pneumonii. Prin menţinerea unor cataplasme pe
perioade mai lungi de timp, se poate determina orice tip de
acţiune dorim în sfera organelor vitale. Există astfel cataplasme
cu efect depurative şi laxative, aplicaţii care favorizează eliminarea
calculilor renali şi biliari, a tulburărilor respiratorii, a disfuncţii-
lor organelor genitale, cataplasme pentru afecţiuni pulmonare,
altele cu rol calmant şi liniştitor în cazurile de gastrite etc. Mai
ales în cazurile în care tratamentul intern devine greu de suportat
sau dificil de administrat, cataplasmele pot fi salvatoare.
Cu toate acestea, în afara unor situaţii extreme, este bine
ca tratamentul unor tulburări să fie realizat pe ambele căi (extern
şi intern). Dacă, la astfel de tratament vom adăuga şi o
alimentaţie naturală (fără carne, zahăr, alcool, tutun, cafea, etc.)
reuşita tratamentului şi vindecarea vor fi mult accelerate82.
Modul de preparare. Aceasta diferă de la caz la caz în
funcţie de afecţiunea tratată, tipul de plantă sau de remediul ce
dorim să-l folosim, precum şi de zona pe ce se va aplicarea.
a. Cataplasme reci. Se alege planta (plantele) specifică
afecţiunii: se râşneşte pentru a obţine pulberea, care se pune într-
un vas de porţelan sau sticlă cu puţină apă şi se amestecă până se
obţine o pastă consistentă. În general, pentru o cataplasmă
simplă avem nevoie de doi pumni de plante. Pasta se pune pe un
81
www. Centrul Kamala.ro. Cataplasme din plante medicinale.
82
Dr. Gerson, O terapie biologică…, p. 72.
79
tifon în strat de 5 mm, care se aplică pe locul afectat, bandajând
cu alt tifon steril şi cu nailon (plastic) pentru a se păstra umedă
cataplasma. Observaţie. Locul afectat se unge cu alifie din
plante pentru a nu se deshidrata pielea. Se strânge totul cu o faşă
şi lăsăm să-şi facă efectul în timpul stabilit 83.
b. Cataplasme calde. Acestea au un rol aparte în trata-
mentul anumitor afecţiuni care necesită apariţia transpiraţiei sau
încălzirea locală. Pentru aceasta se pune planta într-o sită care se
pune deasupra unei oale care fierbe apă, astfel ca aburul să încăl-
zească şi să înmoaie planta (cazul plantelor, coada calului, nalbă,
tătăneasă). Astfel de cataplasme sunt folosite în mod frecvent şi se
pot menţine 4 ore sau chiar toată noaptea. Uneori se recomandă
chiar amestecarea, în final, a acestor plante cu puţină sare grun-
joasă încălzită, pentru a menţine temperatura ridicată.
c. Cataplasme cu plante proaspete. Pasta din planta
proaspătă se obţine fie la mixer, fie la maşina de tocat. Pasta se
înveleşte în tifon şi se aplică pe locul afectat, nu înainte de a
unge locul respectiv cu alifie. În acest caz, menţinerea cataplas-
mei poate fi de 1-1,5 ore. Există şi cazuri când se aplică planta
întreagă cum ar fi: frunzele de varză, frasin, nuc, mesteacăn etc.
În aceste cazuri, frunzele se zdrobesc şi se aplică pe zona afectată şi
se bandajează şi cu plastic peste pansament să menţină căldură.
d. Cataplasme din legume proaspete: reprezintă o
metodă excelentă, cu efecte ceva mai lente uneori, care poate fi
aplicată pe termen lung, ceea ce este de dorit în cazul unor
afecţiuni grave pentru acest tip de cataplasme se vor folosi
numai legume proaspete şi netratate chimic. Modul de preparare
presupune raderea lor (sfeclă, morcov, pătrunjel, ţelină, cartofi
etc.) sau zdrobirea lor (în cazul cepei, usturoiului, prazului,
verzei) şi aplicarea lor pe locul afectat (ca mai sus) 84.

83
Ibidem, p. 72.
84
Ibidem.
80
 11. Cataplasme frecvent folosite
1. Cataplasme regeneratoare, cicatrizante şi nutritive.
Sunt folosite pentru regenerarea şi eliminarea unor afecţiuni
ale pielii, în dureri articulare, în afecţiuni respiratorii (calde)
oriunde este nevoie de hrănirea şi cicatrizarea ţesuturilor.
Plante folosite: tătăneasă, nalbă, in, rădăcină de brustur, tărâţă
de grâu, praz, ceapă85.
2. Cataplasme rubefiante (vezicante). Au un rol de
excepţie: în acelaşi timp stimulează circulaţia sanguină şi
drenajul limfatic local, activează sistemul imunitar, în cazul
afecţiunilor respiratorii favorizează expectoraţia şi eliminarea
secreţiilor abundente de pe traseul respirator, favorizează în
general detoxifierea organismului se folosesc cu efecte rapide
în afecţiuni reumatice şi articulare, afecţiuni respiratorii. Plante
folosite: muştar alb şi negru, hrean, ardei iute, untul pământului,
cimbru de cultură. Atenţie: astfel de plante se folosesc în
combinaţie cu alte plante pentru a elimina arsurile (usturimi),
folosind tătăneasă, nalbă, in. Din acelaşi motiv nu se ţin mai
mult de 10-15 minute. După îndepărtarea lor se foloseşte iar
un unguent hrănitor (de tătăneasă) 86.
3. Cataplasme antitumorale şi imunostimulatoare.
Reprezintă un domeniu aparte, fiindcă sunt folosite în dome-
nii dintre cele mai grave; cum ar fi: cancer, fibrom uterin,
tumori chiar benigne, chist ovarian. În aceste cazuri se recoman-
dă un timp îndelungat, de luni sau chiar ani. Aceste tipuri de
cataplasme se aplică timp de o ora, iar cele de varză sau
morcov, tătăneasă + rostopască etc., de mai multe ore 87.
4. Cataplasme purificatoare cu argilă. Chiar dacă
nu este un extract vegetal, argilă poate fi folosită într-o gamă
largă de afecţiuni, fiind unul din ingredientele care n-ar trebui

85
Ibidem, p. 72.
86
Ibidem.
87
Ibidem.
81
să lipsească din „farmacia naturistă ai casei“, având virtuţi
deosebite (v. argila) 88.
5. Cataplasme analgezice. Acestea pot diminua durerile
ce apar în cazul unor afecţiuni ale oaselor, muşchilor, pielii, etc.
Plante folosite: varză, sfeclă, iederă, captalanul 89.
6. Mic index practic al afecţiunilor care pot fi tratate
cu ajutorul cataplasmelor din plante:
― Abcese ale pielii: gălbenele, coada şoricelului,
tătăneasă, rostopască.
― Acnee: mărul lupului (aristolochia clematitis cu care
se obţin rezultatele cu totul excepţionale), gălbenele, coada
şoricelului, tătăneasă. Cataplasmele se fac sub formă de mască
pe zonele afectate.
― Amigdalita: varză, ceapă cu argilă, usturoi, cimbru.
― Arsuri: iaurt, smântână sau brânză de vaci, miere de
albine, argilă, sunătoare, ceapă (arsuri de gravitate mică).
― Vezi reumatism.
― Bronşita: hrean sau muştar amestecat cu făină de
grâu în părţi egale, se pun pe zona pieptului. Se mai fac
cataplasme cu mămăligă caldă.
― Cancer: mărul lupului, tătăneasă etc.
― Cancer de sân: mărul lupului, tătăneasa cu rosto-
pasca, echinaceea, morcov, năpraznic, foi de varza.
― Căderea părului: cataplasmă lubefiantă şi nutritivă
din 1 linguriţă de ardei iute + 3 linguri de tătăneasă + 1/2 lingură
de urzică + 1 lingură de salvie + 1 lingură de frunze de nuc. Se
aplică timp de 10-15 minute, pe întreaga zona a capului.
― Cistita: cetină de brad, coada calului aplicaţii calde,
pedicuţă.
― Calculoza renală: Pedicuţă, frunze de cânepă.
― Litiaza biliară: în crize – iederă, făină de mălai cald.
― Coxartroză: foi de varză, argilă.

88
Ibidem.
89
Ibidem, p. 72.
82
 ― Dureri de sâni: traista ciobanului, varză, morcov,
coada calului, salvie.
― Dureri şi usturimi la pleoapele ochilor: silur,
albăstrele, gălbenele, Coada şoricelului (la conjunctivită).
― Entorse, luxaţii, lovituri: arnică, coada şoricelului,
iederă, rozmarin, varză, tătăneasă.
― Furunculoză: ceapă zdrobită amestecată cu miere,
argilă, arnică, mărul lupului, muguri de plop negru (făcuţi
tinctură).
― Guta: mesteacăn, frasin (frunze verzi), brusture,
arnică.
― Înţepături de insecte: salvie, mentă, ceapă, coada
şoricelului.
― Micoze ale unghiilor: piretru, muguri de plop,
lemnul Domnului, oţet de mere + ulei de floarea soarelui.
― Noduli la sâni: salvie, coada racului, năpraznic,
echinaceea.
― Psoriazis: cataplasme calde cu frunze de nuc + coji
verzi de nuci, tătăneasă, nalbă, tărâţă de grâu.
― Reumatism: cataplasme lubefiante cu ardei iute,
hrean, muştar, cataplasme calmante cu lavandă, brusture,
tătăneasă + ardei iute în alcool sanitar.
― Sindromul premenstrual: cataplasme călduţe cu
lavandă, traista ciobanului, salvie.
― Sinuzita: muştar, hrean, usturoi (în faze incipientă)
se asociază cu tratamentul intern.
― Tumori benigne: varză, morcov, tătăneasă, mărul
lupului. Tumori maligne: varză, morcov, spânz, mărul lupului,
tătăneasă.
― Zona zoster: mentă, salvie, răchitan, tătăneasă,
lavandă, se aplică cataplasme reci cu 1 + n plante.
― Varice: gălbenele, tătăneasă, coajă de lămâie,
smântână c- bicabonat de sodiu, planta Kalanchoe90

90
Plantă suculentă cultivat în ghivece, ca ornament; AS verde
nr. 67, XII, 2009. Modul de preparare şi folosire, în capitolul III.
83
 Reflexoterapia este o artă a vindecării ce are la bază
principiul că la nivelul mâinilor şi picioarelor există puncte
reflexe (corespund cu anumite organe din corp). Stimularea prin
presare, masaj, mişcări de rotaţie pe punct cu ajutorul degetelor
(mare sau arătător), ajută la îmbunătăţirea circulaţiei, eliminarea
energiei negative (Yin) sau „aducerea“ energiei pozitive (Yang)
la organul cu deficit de energie (bolnav). Se mai poate face
această stimulare şi cu ajutorul „rolatorului“ ― un cilindru de
lemn pe suprafaţa căruia sunt practicate canale longitudinale şi
circulare rezultând un fel de „dinţi” ca la roţile dinţate. Cilindrul
este pus pe un ax şi suport care se poate roti. Deci plimbăm
tălpile pe cilindrul cu dinţi şi sunt presate punctele electroder-
mine ce au corespondenţă cu organele corpului. Să ne imaginăm
că am călcat pe un cui (spin), întregul corp reacţionează a ceva
perceput de picior.
Reflexoterapia, dispunând de o diversitate de „senzori“
de presiune, utilizează acelaşi sistem de apărare sau de relaxare
a corpului. Într-adevăr, mâinile şi picioarele sunt mult mai
sensibile decât alte părţi ale corpului. În acelaşi mod în care ne
folosim ochii pentru a percepe lumina, mâinile şi picioarele
percep presiunea, mişcarea şi presiunea greutăţii. Pentru cei ce
nu au cunoştinţă despre această metodă de tratament, le
recomand „lădiţa cu pietricele“ care trebuie să aibă mărimea
tălpilor, iar pietricelele de până la doi cm. şi fără colţuri,
bolnavul (omul sănătos), va face mai întâi un masaj cu degetele
mâinilor la tălpile picioarelor începând de la degete către călcâi,
timp de 30-60 secunde, apoi va „juca“ – călca pe pietricele 5
min. (10 min. în caz de boală de 2-3 ori/zi). Trebuie ştiut însă, că
fiecare organ al corpului are legătură şi cu alte „poziţii” şi
organe de care va trebui să ţinem cont, pentru a le stimula şi pe
acestea. În cazul de faţă vor trebui masate punctele, noduli lim-
fatici, pentru corp inferior, sau pentru corp superior (deasupra
buricului) nr. 50. Se poate masa de pe punctul evidenţiat în
schemă spre genunchi, 3 min 91.
91
V. Postolică, I. Chirută, Sănătate prin reflexoterapie, Editura
Solteris, Piatra Neamt, 1996.
84
 12. Precauţii ce trebuie luate
a. Se evită şedinţele de automasaj o oră după masă.
b. La 30 min. după masaj se vor consuma minim 500 ml
de apă călduţă, iar cei cu afecţiuni cardiace, 150 ml.
c. Nu se aplică o presiune prea mare asupra oaselor.
d. În cazul persoanelor bolnave de diabet, inimă, rinichi
sau epilepsie, nu trebuie să depăşească 10 min. de folosire.
e. În cazul unor suferinţe cronice, sunt suficiente doar,
2-3 masaje pe săptămână, după o săptămână în fiecare zi. Dacă,
după ce aţi folosit masajul reflexogen, boala dv. pare să se
agraveze sau vă simţiţi gura uscată, nu intraţi în panică. Aceste
manifestări sunt normale, mai ales în cazul inflamaţiilor sau reu-
matismului, căci va trece în scurt timp.
f. Trebuie să consultăm cu atenţie schemele (tălpi, mâini),
pentru a vedea că unele organe se află marcate pe ambele
membre (stomac, pancreas, intestine, coloană etc.). Într-un ase-
menea caz, trebuie să masăm la ambele membre, pentru a obţine
efectul dorit. Pentru ca automasajul picioarelor se poate face
numai în casă, când ne aflăm pe stradă sau la lucru şi ne con-
fruntăm brusc cu o durere sau o stare de rău, trebuie să recurgem
la masarea mâinilor sau a degetelor, în zonele în care se reflectă
organul afectat, vizând zonele respective din palmă, putem
contribui la ameliorarea sau chiar îndepărtarea suferinţei. Dar nu
numai palmele au asemenea zone, ci şi degetele.
Trebuie reţinut că masarea falangelor (degetelor) se
face prin frecarea lor în spirală, de la bază spre vârf, operaţie
care trebuie făcută cu mâinile curate, încălzite în prealabil prin
frecarea ambelor palme. Iată acum terminaţiile nervoase pe care
le găsim în fiecare deget: degetul mic are legătură cu inima şi cu
intestinul subţire; inelarul influenţează sistemul nervos; degetul
mijlociu corespunde cu circulaţia sângelui, dar este legat şi de
organele genitale şi inimă; în ce priveşte arătătorul este în legă-
tură cu intestinul gros şi cu gura; degetul gros este în legătură cu
terminaţiile plămânilor şi ficatului.
85
 Dacă avem, de exemplu, o stare neplăcută, anxioasă,
combinată cu slăbire de la inima etc., nejustificată, masam pe rând,
degetul inelar, apoi mijlociu câte 3-5 min. şi în continuare
arătătorul de la vârf către baza degetului mare până la 10 min. (mi
s-a întâmplat de multe ori şi aşa am scăpat). Şi fiindcă am început
cu degetul mic (v. mai sus) redau doar meridianul inimii fiindcă
oamenii de vârsta a III-a se confruntă des cu crize de inimă. Începe
în regiunea axilară stângă, coboară pe partea mediala a braţului,
antebraţului şi mâinii terminându-se la baza interioară a unghiei
degetului mic, conţine 9 puncte. Acest traseu (meridian), marcat pe
schema cu numere şi în caz de tensiune mare vom masa punctul
1(i)4 care se găseşte la 3 măsuri de la încheietura pumnului către
cot, iar punctul 1(i )3 care se găseşte la pliul care se formează când
îndoim braţul spre partea dinspre corp. Se masează cu arătătorul în
sens invers acelor ceasornicului, timp de 5-10 min. în crize92.

Puncte reflexogene pentru masaj

Piele: acnee, ficat, vezica biliară, glande suprarenale,
ureterul, vezica urinară; rinichi.
Eczeme sau zona zoster: glanda paratiroidiană, glanda
suprarenală, rinichi, vezica urinară.
Psoriazis sau dermatită: la fel ca mai sus.
Sistemul digestiv: anorexie, tiroidă, stomac, intestinul
subţire, colon.
Indigestie: plex solar. Dureri de stomac, ulcer, gaze,
diabet, stomac, pancreas, diaree şi greaţă, stomac, colon, rect,
zone limfatice.
Constipaţie: stomac, intestinul subţire, colon (ascendent,
transversal, descendent, v. schema).
Hemoroizi: suprarenale; traseul rinichi, punctele, colon
ascendent, colon transversal, colon descendent (se va masa în
acest sens).
Hernie: stomac, intestinul subţire, ficat, colon;

92
Fl. Petcu, Acupunctura fără ace, Editura Universal Plan, Buc., 1995.
86
 Sistemul circulator. Anemie: stomac, ficat, intestinul
subţire, colon, splină, pancreas.
Hipertensiune: cap, traseu-rinichi, ureche, zonele
limfatice.
Boli de inimă: inimă, stomac şi duoden, intestinul
subţire, colon; Insuficienţă circulatorie, paratiroide, suprarenale,
traseul-rinichi, inimă;
Sistemul nervos: Anxietate: cap, suprarenale, traseul
rinichi, stomac, intestinul subţire, colon;
Migrene: zonele temporale şi frontale;
Dureri de spate: coloana vertebrală,
Sistemul imunitar.
Alergiile: paratiroide, suprarenale, traseul rinichi; Alergie
la polen: nas, plămân, paratiroide, suprarenale, vezica urinară;
Cancer: splina, amigdale, zonele ce au legătură cu „C”.
Inflamaţii: paratiroide zonele limfatice, plus zonele ce au legătură
cu inflamaţia.
Sistemul respirator. Dureri în gât: limfatice, amigdale,
zona tiroidiană;
Astm: paratiroidă, plămâni, traseul rinichi, glande limfatice;
Încheieturi. Dureri la încheietura şoldului: suprarenale,
traseul rinichi, şold, gâtul;
Inflamarea încheieturii şoldului: stomac, traseul
rinichi, şold, talie, coloana vertebrală;
Boala Parkinson: cap, gât, glande paratiroide, supra-
renale, stomac, pancreas, ficat, intestin subţire, colon-rect, tra-
seul rinichi93.
Observaţie: după cum puteţi constata din cele expuse
mai sus, când menţionez traseul rinichi, se înţelege că cuprinde
numerele: şi, iar când menţionez „colon“ se înţelege că trebuie
masate punctele cu numerele: şi în plus se observă că, la majo-
ritatea afecţiunilor trebuie masate aceste trasee, fiindcă prin ele
se elimină toxinele. Schemele tălpilor, mâinilor cu numerele
(denumire) respective sunt date la sfârşitul cărţii.

93
Dr. Gerson, O terapie biologică…, p. 79.
87
 13. Meditaţia – o cugetare profundă
a. Autosugestia (influenţare a propriei conştiinţe sau
comportări prin reprezentări sau idei care capătă caracter pre-
dominant). În timp, subconştientul (sferă a fenomenelor psihice
care se desfăşoară în afara conştiinţei şi care ar putea deveni
conştiinţe benefice) nostru poate fi „antrenat“ pentru strategii de
gândire pozitivă cu ajutorul autosugestiei (metoda creată Emilie
Cone) printr-un fel de autohipnoză. La formularea şi folosirea
unor afirmaţii trebuie respectate următoarele reguli: evitaţi
cuvintele de negaţie precum „nu“, „nici un“, „niciodată“, pentru
că altfel, în anumite condiţii, subconştientul nostru poate să
recepţioneze mesajul opus. Este greşit să spuneţi „Nu mă mai
simt rău“. Corect este „mă simt bine“. Formulările să fie scurte
şi răspicate. Nu spuneţi: „Simt că starea mea fizică şi psihică se
ameliorează pe zi ce trece“, ci: „mă simt mai bine pe zi ce trece“:
folosiţi mereu prezentul94.
O să-mi reuşească totul din ce în ce mai bine, ci: îmi
reuşeşte totul din ce în ce mai bine. Vorbiţi monoton şi încet,
pentru ca astfel subconştientul recepţionează cuvintele cel mai
bine. Formula aleasă se va rosti de 20 de ori de trei ori pe zi în
special dimineaţa la sculare şi seara.
Exemple de formulare: Gândurile îmi sunt uşoare şi
libere; Bucuria mea creşte pe zi ce trece. De la o zi la alta sunt
tot mai puternic datorită Ţie Doamne Iisuse Hristoase ― Doctorul
Suprem etc. Comunicarea interioară bine condusă va putea
influenţa viaţa, pentru că este în legătură cu „sinele“ (subin.).
Cea mai bună formă de comunicare este însă dialogul cu
prietenul ”interior” partea din dvs. capabil de încredere, dragoste,
iubire şi optimism. Pornind din această perspectivă, sfătuiţi-vă,
încurajaţi-vă singuri şi, mai ales, dăruiţi-vă încredere şi motivaţie.
Prin această autosugestionare se va observa că, starea sufleteas-

94
www. Psiholog şi farmacist Emilie Cone, Metoda Cone de
construire a viitorului, în „AS.Verde“, nr. 49, V, 2008.
88
că se schimbă de la o zi la alta, căpătând încredere pentru viaţa
cu un optimism deosebit.
Cu această schimbare, care a durat până la 7 zile, se poate
trece la o nouă fază „Meditaţia“. Cine se deprinde prin exerciţiu să
rămână relaxat în momentul apariţiei sentimentelor negative va
învăţa cu timpul să reducă intensitatea atacurilor gândurilor nega-
tive. În multe situaţii, noi facem în mod intuitiv exact ceea ce
trebuie. După o zi obositoare, ne băgăm în cada cu apă fierbinte.
Când ne-a cuprins tristeţea, luăm pisica şi o mângâiem
(se vede că ne încărcăm cu energie pozitivă?). Ca să ne
descărcăm mânia, frecăm aragazul cu sete, de-l facem lună.
Toate acestea sunt strategii cât se poate de potrivite pentru
temperarea unor sentimente prea puternice. „Self Soothing“,
aşa numesc americanii asemenea acţiuni asupra propriei persoa-
ne pentru potolirea unei furtuni afective „liniştire şi consolare“.
Până şi bebeluşii, când îşi sug degetul ca să adoarmă mai uşor,
nu fac altceva decât „Self-Soothing“. Dar dacă gândurile îşi
continuă rotirea, precum cârdurile de corbi, într-un carusel
ameninţător? Dacă o grijă nu vrea să ne lase în pace, dacă o
nemulţumire legată de alţii sau de noi înşine nu încetează să ne
sâcâie. Atunci putem recurge la nişte tehnici simple, aplicată în
faza acută a „bolii“95.
b. Reflectarea sau cugetarea profundă
1. Alegeţi un loc unde să nu fiţi deranjat. Decoraţi-l astfel
încât să vă devină familiar: flori, ramuri, orice obiect natural.
2. Căutaţi poziţia ideală în care să staţi relaxat: pe un
scaun, pe o pernă, cu picioarele încrucişate sau în genunchi, pe
un covor. Indiferent pentru care din ele vă decideţi, important
este că respiraţia să vă fie cât mai liberă. Ţineţi trunchiul drept,
dar „relaxat“. Dacă nu izbutiţi, sprijiniţi-vă de un perete.
3. Inventaţi un „ritual“ (din cele expuse la începutul
acestei teme) sau numiţi trei obiecte diferite din încăpere,
plasate mai sus de direcţia ochilor, numiţi trei zgomote diferite,
atingeţi şi numiţi trei materiale. Continuaţi cu alte două obiecte,

95
Dr. Gerson, O terapie biologică…, p. 82.
89
zgomote, materiale. Apoi cu un singur obiect, zgomot material,
sau mai uşor de pildă, număraţi când inspiraţi şi când expiraţi, să
fie numere egale. Zece reprize de inspirare şi expirare sunt
suficiente la început. Fiţi atent la curgerea aerului prin plămâni,
apoi cum iese. Persoanele cu experienţă, respiră cam o jumătate
de oră. Nu-i nimic dacă gândurile „hoinăresc“ reluaţi până când
atenţia este stabilită pentru aceasta.
4. Pentru relaxare: încordaţi cât puteţi de mult o grupă de
muşchi (ex. braţele şi pumnii). Menţineţi grupa de muşchi aşa,
minimum 10 secunde, destindeţi-vă. Încercaţi să simţiţi diferenţa
dintre contracţie şi relaxare. Apoi continuaţi cu celelalte grupe de
muşchi (ceafă, umeri, piciorul drept, piciorul stâng).
5. Dacă în timpul exerciţiului vă doare ceafa sau vă
amorţeşte piciorul, mişcaţi-vă până găsiţi o poziţie mai comodă.
Cu cât trupul este mai liniştit, cu atât spiritul este mai relaxat.
6. Faceţi din meditaţie o rutină cotidiană. Practicaţi-o
dimineaţa, ori seara înainte de culcare, când meditaţia ajută la
instalarea unui somn liniştit şi profund şi, odată cu aceasta, se va
mări cantitatea hormonului numit „Melantonina“ fabricat de
glanda Pineală, numit şi hormonul tinereţii.
7. Meditaţia trebuie realizată, în cazul bolilor cu vizuali-
zarea organului afectat. Pentru aceasta, se impune cunoaşterea
detaliului organului afectat. Practicând cu regularitate medita-
ţia ajungem la optimizarea concentrării, putem îndepărta stresul,
întărim sistemul imunitar, acţiuni asupra creierului, îndepărta-
rea spaimei, durerilor, hipertensiunii, boli de piele, vindecarea
unor afecţiuni. Exemple de meditaţie cu vizualizare, din revista
Formula "AS". O doamnă cu „Tumoră frontală” după ce trece
în revistă toate peripeţiile şi tratamentele date de spital, plus starea
sa psihică, găseşte puterea să studieze câte ceva despre medicina
naturistă, în general şi în special, despre meditaţie, povestind:
„întâmplarea sau mai degrabă, Providenţa, a făcut să-mi cadă în
mână o relatare a unei cititoare cu cancer la sân, care s-a
autotratat în spital, cu un succes extraordinar prin vizualizare 96.

96
Rev. Formula "AS", nr. 602 din februarie 2004.
90
 Într-unul din numerele următoare, un alt articol mai
detaliat, în care se spune cum să învingi cancerul, imaginând
boala ca pe o aglomeraţie de celule slabe, iar tratamentul ca pe o
otravă puternică pentru ele. Mi-am închipuit şi eu tumora ca pe
o aglomeraţie de celule cafenii-palide şi tratamentul ca pe un val
roşu-aprins, care le otrăveşte şi le slăbeşte puterile progresiv.
După „atacul” tratamentului îmi imaginam cum vin celulele
albe, ca nişte sfere strălucitoare, care înghiţeau celulele cafenii
distruse şi le eliminau din corp, lăsând locul unde fusese tumora,
curat şi sănătos. Când îmi imaginam această invazie de alb curat
a celulelor imunitare, care aruncau afară resturile de tumoră şi
de otravă de la medicamente, mă simţeam cumva uşurată şi
purificată interior, durerea şi tensiunea psihică scăzând brusc. La
finalul acestui ”scenariu” aproape copilăresc, mă vedeam pe
mine fără nici un fel de durere, uşurată şi victorioasă, arătându-
le tuturor că am putut să înving această boală, în ciuda
slăbiciunii mele aparente.
La aproape o lună de vizualizări şi cu scenarii de
evadare în câmpuri înverzite şi pline de flori prin care
alergam şi inspiram aerul curat, ce-mi curăţa sângele de
otrăvuri, parcă exoftalmia generată de tumoră, care împingea
globul ocular în afară, nu mai era atât de evidentă, iar durerile
se diminuaseră simţitor. Recunosc că îmi vine acum mai greu
să mă mobilizez să fac vizualizările acum, când nu mai simt
atât de aproape presiunea bolii şi a durerii, dar sunt conştientă
că, dacă vreau să am liniştesc, va trebui să înving definitiv
cancerul. De aceea, caut să preţuiesc cum se cuvine acest
exerciţiu salvator pe care Dumnezeu mi l-a scos în cale atunci
când aveam nevoie de el97.
Alt caz în acelaşi număr al revistei de mai sus. Un
dom de 32 ani cu ulcer vechi povesteşte următoarele: după ce a
parcurs toată gama de medicamente fără rezultate a început să

97
Norman Pearle, Puterea gandirii pozitive, Editura Coloseum,
Bucureşti, 1996.
91
studieze partea „naturistă” a problemelor de vindecare axându-
se şi pe studiul ”meditaţiei” explicând: În schimb, citind mai
multe despre aceste tehnici în diferite cazuri, am înţeles meca-
nismul metodei, şi anume acela că, atunci când este cunoscut în
amănunţime fenomenul bolii, crearea ”scenariului” de vindeca-
re este deja o problemă care ţine de individualitatea fiecăruia.
Totul este să fie cunoscut un anumit cod a semnifica-
ţiilor culorilor pentru a fi folosit corect. În cazul meu, am
preferat dintre culorile „reci” (care sunt recomandate pentru
inflamaţii, senzaţii de arsură şi fierbinţeală) verdele (acţionează
bine asupra organelor goale n.a). De fiecare dată seara sau când
simţeam iminenţa crizei, îmi imaginam în zona stomacului o
sferă de culoare verde, într-o nuanţă odihnitoare, care devenea
tot mai clară şi mai luminoasă, într-o nuanţă odihnitoare. Alină
senzaţia de arsură, anihilând sucurile gastrice în exces. Pe
urmă, ”vedeam” cum sub influenţa acestei lumini verzi,
ţesuturile care protejează pereţii stomacului se refac, devin
rezistenţi la atacul acidului gastric, refăcându-se. Urmând
această tehnică, meditaţie cu vizualizare, de şase ani de când
am ulcer, nu am mai avut aşa o stare bună ca acum.
Observaţie: trebuie să mai ştim că e bine să facem
meditaţie şi la rădăcina unor copaci98.
Exemplu: câmpul energetic a unor copaci determină o
mai mare permiabilitate între conştient şi subconştient. Când nu
mai ştim încotro să o luăm, când totul ni se pare pierdut, să ne
aşezăm la umbra unui „frasin” şi numai atunci vom şti pentru ce
trebuie să ne dedicăm şi să luptăm. Vom fi mai puţin sensibili la
greutăţi, vom reacţiona calm la atacurile inerente vieţii. De
altfel, ”preoţii celţi” aveau întotdeauna în preajmă un frasin în
jurul căruia adunau luptătorii, înainte de bătălii.
Frasinul înregistrează un maximum al activităţii ener-
getice între orele 10 şi 12. El are o energie curată, subtilă, care
purifică foarte bine câmpul energetic uman şi redresează psihi-

98
Terapia păduri;Terapia cu ajutorul arborilor, (www.giurgiu-net-ro).
92
cul. Deci meditând la rădăcina unui frasin (cu spatele lipit de
trunchi cu ochii închişi şi cu ochiul mintii ”vedem” cum curge
energia verde prin noi) realizându-se o concentrare puternică,
datorită tocmai acestei energii ce o posedă acest copac „Magic”.
Frunzele sunt bune pentru ceai, ajutând în reumatism, gută,
îndepărtarea edemelor, a celulitei şi kilogramele în plus etc.
Viaţa şi numeroaselor probleme de care ne lovim zilnic
aduc mult stres. Fiecare dintre noi îşi doreşte puţină linişte şi,
frasinul ne poate linişti. De asemenea persoanele care au negi
care pot fi frecati de coaja copacului şi aceştia vor fi „absorbiţi”.
Alte experienţe printre copacii din pădure: lăsaţi-vă
conştiinţa să treacă prin corpul dv. şi să se aşeze în punctul
energetic al inimii. Deschideţi ochii dar nu vă concentraţi la
nimic. Ar trebui să simţiţi, în timp ce intraţi în câmpul energetic
(aura) al fiecărui copac — influenţa energiei fiecăruia. La un
moment dat, veţi găsi o energie care vi se potriveşte. Cereţi
permisiunea de a intra în contact cu el. Dacă simţiţi că este în
ordine duceţi-vă lângă copac. În acel moment, veţi deveni un
întreg, conştiinţa dv. se va uni cu cea a copacului, meditaţi ca
mai sus. După meditaţie, pentru a realiza transferul de energie
negativă treceţi palma stângă de la cap şi până jos pe partea
dreaptă a corpului, vizualizând scurgerea energiei negative
acumulată. Realizaţi acelaşi lucru cu mâna dreaptă. Următorul
pas este să vă frecaţi palmele de trunchiul copacului. Treceţi
mâinile prin faţa şi prin spatele copacului şi apoi frecaţile de
trunchiul capacului, faceţi acest exerciţiu de trei ori. La final, nu
uitaţi să mulţumiţi copacului pentru energia primită. Copacii nu
sunt numai simple resurse de lemn, ci şi adevărate resurse de
energie pentru a ne ajuta99.

99
Formula „AS”. ro-2004.
93
 14. Sănătate şi vindecare prin rugăciune
(Meditaţie religioasă)
Destinul omului „desfăşurându-se sub cupola Absolutului“,
se leagă în cer şi tot acolo se dezleagă. În această lume, în care
„singurătatea este privilegiul sfinţilor“, salvarea şi mântuirea
omului creştin sunt date de „alegerea drumului drept“ în lumea
ispitelor, pentru că, aşa cum spune Biblia şi reafirmă Petre
Ţuţea, ”creştinul cunoaşte prin iubire şi recunoştinţă” 100.
Iisus a spus: „dezvălui tainele celor ce sunt vrednici de
taine în clipele grele cheamă-mă, Eu te voi izbăvi şi tu mă vei
proslăvi“. „Evanghelia Sf. Toma. Fiecare are propria cale de a se
apropia de Dumnezeu. Trebuie să mergi singur. De Dumnezeu
poţi să te apropii doar în
taina absolută, cu armonie,
iubire între oameni şi aşa
cum spune Petre Ţuţea, îmi
voi iubi duşmanii, şi ei îmi
vor deveni prieteni; voi în-
curaja prietenii şi ei îmi vor
deveni fraţi; voi căuta întot-
deauna să binecuvântez pe
cei ce urăsc; niciodată nu-mi
voi găsi scuze să bârfesc; când voi merge la rugăciune, îmi voi
înălţa vocea cu smerenie şi mulţumindu-I (Lui Dumnezeu) că
îmi arată calea adevărului pentru liniştea sufletului meu 101.
Fiecare suntem o parte din întregul pe care-l numim
Dumnezeu sau Creaţie Divină ― Iisus îl prezintă ca „Lumină şi
Iubire“. Ştiinţa a ajuns, în sfârşit să confirme că structura de
câmp şi energie este o realitate. Viaţa este o şcoală a sufletului, a
creşterii gradului de armonie între sufletul nostru şi Divinitate.

100
Cf. Petre Ţuţea, 321 de vorbe memorabile, Editura Humanitas,
1993, p. 36.
101
Ibidem.
94
Este foarte important când facem aceasta fără a fi obligaţi prin
boli şi necazuri căci acestea, sunt semne că trebuie să ne întărim
armonia cu noi înşine şi apoi faţă de divinitate102.
a. De-a lungul ultimilor 20 de ani, în cadrul micuţei
mănăstiri din Santo Domingo de Silos ― Spania ― s-au pro-
dus vindecări miraculoase pentru boli chiar incurabile datorită
unor imnuri gregoriene cântate în limba latină. Imnurile prin
ritm şi rimă, au un profund efect asupra sistemului imunitar,
au explicat savanţii de renume mondial interesaţi de fenome-
nele de la Santo Domingo de Silos. „Ele elimină stresul şi
tensiunea, principalii factori care afectează negativ sistemul
imunitar“, spune doctorul Harold Nickelsohn, unul dintre
cercetători. Şi adaugă: „Pentru bolnavii care ascultă muzica
vrăjită a acestor călugăriţe nu contează dacă înţeleg sau nu
aceste cuvinte ale imnurilor“. Numai ritmul şi rima contează.
Ele introduc mintea pacienţilor într-o stare alfa, asemănătoare
cu hipnoza, care s-a dovedit că are un puternic efect asupra
mecanismelor de luptă împotriva microbilor, în special asupra
sistemului limfatic, pe care-l stimulează într-un mod în care
nu o poate face nici un medicament din lume. Este un fapt
clar şi dovedit: imnurile călugăriţelor de la Santo Domingo de
Silos fac adevărate minuni103.
b. Nu-i nimic întâmplător în acest univers. Prin anul
2006 participam la o înmormântare şi în aşteptarea preotului
m-a abordat un domn, pentru a-i sugera un tratament naturist.
Când dădeam explicaţii acestuia (vorbeam cam tare), s-a
apropiat un domn cam la doi metri „trăgând cu urechea“.
Peste trei ani, în primăvara lui 2009, primesc un telefon de la
Bucureşti, care-mi spune că a luat numărul de telefon de la
doamna care avusese înmormântarea cu 3 ani în urmă. Mi-a
comunicat că are soţia bolnavă de „leucemie stadiul II“. Au
venit la mine, recomandându-i pe lângă o dietă strictă şi alte
102
www. Sănătate şi vindecare prin rugăciune.
103
Medicina naturistă, nr. 3, 2004; Terapia sufletului, în „AS,
verde“, nr. 40, VII, 2007.
95
proceduri, plus „meditaţie religioasă cu vizualizarea razei
cosmice oranj“104.
c. Dr. Lary Dosei, unul dintre cei mai renumiţi medici
din lume, urca aproape în fiecare zi pe o colină, din spatele casei
sale, şi se ruga ore în şir pentru semenii lui, pentru pacienţii lui.
La remarca reporterului precum că, e ceva neobişnuit ca un medic
să folosească rugăciunea în locul medicamentelor? Dr. Poate.
Dar eu am trăit o întâmplare incredibilă: prin anul 1980, lucram
la un spital din Dallas, unde aveam un pacient bolnav de cancer
pulmonar, practic incurabil. În timpul spitalizării, la bolnavul
respectiv venea un cor al unei biserici, care se aşezau în jurul
patului şi cântau şi se rugau împreună cu bolnavul. După un timp
la-am externat, ca să moară liniştit acasă. Şi ce să vezi! peste
aproximativ un an, l-am reîntâlnit la spital, unde venise pentru o
gripă minoră. Pe noile radiografii nu se mai vedeau nici urme de
cancer pulmonar! Şi atunci mi-am dat seama că există şi alte
puteri vindecătoare, mult mai puternice decât medicamentele
chimice fabricate de om. Dacă îţi rupi un picior sau ai făcut infarct,
te duci mai întâi la spital pentru tratament de urgenţă. Dar după
aceea, prin rugăciune poţi grăbi vindecarea şi poţi alina durerile105.
d. În revista Formula „AS“ din aprilie 2008 este redată
„Ultima minune de la Lourdes“. Despre ce este vorba? Prin anul
1858, o fetiţă de 14 ani a plecat prin pădure după lemne. Ea
rămânea în urmă faţă de colegele ei, fiind bolnavă de TBC. La
un moment dat, în pădure s-a auzit un foşnet puternic şi
Bernadette (numele fetiţei), a văzut plutind deasupra copacilor
un nor auriu, din care a ieşit o femeie de o frumuseţe nepămân-
teană, ce purta pe creştet o cunună de trandafiri. Temându-se că
fusese o halucinaţie cauzată de boală, nu le-a spus nimic la
celelalte fete. Dar, viziunea s-a repetat „17“ zile la rând, femeia

104
Ibidem, p. 86. Ce bucurie, atât pentru mine cât şi pentru bolnavă
(sănătoasă), când mi-a comunicat că: analizele au ieşit foarte bune, după circa
65 de zile de efort fizic şi spiritual. Oare cine l-a pus pe soţul ei să asculte ce
spun? Ştia oare, că peste trei ani soţia sa se va îmbolnăvi? (nota noastră).
105
Dr. Lary Dossey, Health and Medicine, 1980.
96
cea strălucitoare ca aurul s-a arătat fetiţei, în apropierea unei
grote săpată în piatra dealului. Într-o dimineaţă în zori, Bernadette
a primit îndemnul să sape în pământ, până ce va izbucni un
izvor. Faptul s-a întâmplat, iar apa aceea avea să devină
vindecătoare, izbăvind de la suferinţă mii de oameni. Dar în
vreme ce apariţiile mariale (Fecioara Maria) au devenit mai de
grabă o legendă creştină, vindecările petrecute la Lourdes i-au
adus locului o faimă internaţională. Recordul de 8 milioane de
pelerini în 2008, în creştere pentru 2010106.
e. Drama lui Jean Pierre Bely. În iunie 1987, acest
infirmier de la un spital din Angouleme a fost declarat de către o
comisie medicală cu invaliditate de 100 %. Deja la acea dată el
nu mai suporta să stea nici în fotoliu, ci numai în pat ajutat de
familie. Scleroza multiplă de care suferea încă din 1984,
devenise de astă dată o boală incurabilă. Viaţa lui se trans-
formase în calvar. Era un om credincios şi asta îl ajuta să reziste.
Dar ideea de a merge la Lourdes nu îi trecuse prin minte.
Auzise, fireşte, de minunile petrecute acolo, dar le considera mai
degrabă poveşti. Dar într-o zi preotul lui duhovnic, l-a sfătuit să-
şi încerce şi el norocul. Era pregătit ”sufleteşte”107.
În toamna anului 1987 s-a hotărât să participe şi el la
pelerinaj. A călătorit foarte greu şi ajuns acolo a fost cazat într-o
cameră, având o asistentă care avea grijă de el. Ceremoniile
religioase, slujbele şi binecuvântările au ţinut câteva zile.
Miercuri după amiază, pe 7 octombrie, o doamnă îmbrăcată în
alb, i-a spus: „Nu te teme şi nu-ţi pierde încrederea, pentru că
Fecioara Maria te va ajuta“. Apoi a urmat noaptea de vineri, 9
octombrie, când Jean Pierre a simţit că a fost atins pe umăr de
cineva. Puţin mai târziu, a urmat mesajul: „Ridică-te şi umblă“.
„Am chemat infirmiera“, Eram foarte agitat ― povesteşte Jan
Pierre ― şi sora care avea grijă de mine m-a întrebat dacă am
nevoie de ceva. Am ezitat puţin, apoi i-am spus adevărul. La

106
Rev. Formula "AS" din aprilie 2008, art. ”Ultima minune de la
Lourdes”.
107
Jean Pierre Bely. Dr. Gerson, O terapie biologică…
97
început Jan Pierre s-a aşezat la marginea patului, singur, când el
nu putea să facă cea mai mică mişcare, fără să fie ajutat. Apoi,
sub ochii plini de lacrimi ai infirmierei, s-a ridicat în picioare şi
a făcut un prim pas, şi încă unul. Miracolul se înfăptuise: era
complet vindecat108. Doar 12 ani mai târziu, pe 11 februarie
1999, Biserica, după un lung studiu al dosarului său medical, a
proclamat în mod oficial că „vindecarea sa a fost miraculoasă“,
un semn efectiv de la Iisus Hristos, care a fost îndeplinit prin
intervenţia Fecioarei Maria la Lourds.
Dr. Emoto (Japonia), care a studiat apa timp de 40 de
ani, a pus apă distilată într-o eprubetă punând-o să „asculte
muzică Heavy Metal” sau muzica cu „tobe”. După ce a îngheţat-o,
s-a cristalizat întunecat, dar când a pus să asculte muzică sim-
fonică sau populară, au ieşit cristale hexagonale foarte strălu-
citoare ca şi atunci când zici „iubire şi recunoştinţă”. Ce dove-
deşte aceasta? Organismul omului trebuie să fie în echilibru cu
el însuşi şi în armonie cu tot ce-l înconjoară, cu universul. Trupul
nostru fizic este dedublat de un corp eteric şi unul astral (aura)109.
În aceste corpuri există câteva zone, în număr de şapte,
prin care intră energia cosmică. Ele au formă ovală, ca nişte
pâlnii, de mărimea unei palme şi se numesc chakrasuri (din
sanscrită ─ roata energetică), deci puncte energetice. Astuparea
sau micşorarea acestor puncte conduce la o slabă alimentare cu
energie eterică sau astrală a zonei şi la îmbolnăvirea organelor
interne din zona respectivă. Aceste puncte energetice se găsesc
pe verticala ce trece prin mijlocul trupului, astfel:
1. Punctul energetic de bază, cel al supravieţuirii, pe unde
intră în trup energia telurică este situat la bărbaţi pe pubis, iar la
femeie, între ovare.
2. Punctul energetic (sacral), centru energiei sexuale,
situat între ombilic şi osul sacru. Influenţează organele de re
producere şi picioarele.

108
Jean Pierre. Dr. Gerson, O terapie biologică…, p. 91.
109
Dr. Emoto, M-rabilys magazin, nr. 10, 21, IV, 2006 şi nr. 11,
V, 2006; Formula „AS”, nr. 663, V, 2005 (Apa şi Misterele ei).
98
 3. Plexul solar, centru emoţiilor (stomac, ficat, pancreas),
mai sus de ombilic, un fel de pompă energetică.
4. Centrul iubirii, inimii, situat mai sus de orizontala
inimii, influenţează inima, partea inferioară a plămânilor şi
circulaţia sângelui.
5. Punctul energetic al gâtului, fiind centrul comunicaţii-
lor. Influenţează partea superioară a plămânilor, tiroida şi
sistemul digestiv.
6. Punctul energetic al frunţii, centrul voinţei. Influenţea-
ză partea de jos al creierului, ochiul stâng, nasul, urechile şi
hipofiza.
7. Centrul energetic coroana, centrul conştiinţei şi al intui-
ţiei amplasat pe creştet, prin el se introduce energia cosmic. Ce
concluzie tragem din cele expuse mai sus? Lumea se va schimba
atunci când omul va înţelege importanţa iubirii şi legătura sa
armonioasă cu „universul”. Există, aşa cum se ştie, persoane care
pot schimba gustul vinului prin direcţionarea energiei către el,
care pot influenţa materia, atât fizic cât şi chimic. În viitor, când
cercetările pe această temă vor fi finalizate, energia „forţei vitale”
va fi apreciată la justa ei valoare şi va avea un impact puternic
asupra fizicii, chimiei, medicinii, biologiei şi psihologiei. Orice
vindecare este un proces fascinant care, ţinând cont din păcate,
este foarte puţin înţeles. Deşi multe persoane cred că-i pot
vindeca pe alţii, este foarte important să se înţeleagă că toţi ne
putem vindeca pe noi înşine. În fond, celulele sunt cele care se
vindecă pe ele însele. Ele vor să fie „bine” şi oferă acel mediu
energetic, emoţional şi nutritiv, propice acestui deziderat 110.
Organismul are o inteligenţă extraordinară (de la
Creator) şi abilitatea de a se vindeca singur. În ultimii ani,
Richard Gordon a învăţat peste 4000 de persoane tehnica QT
(quantum touch). El mărturiseşte că şi-a botezat tehnica în
acest fel, ţinând cont că acum lumea ştiinţifică este interesan-
tă de quantum, de nivelul sub atomic al vieţii. Există convin-
110
Dr. Vasant Land, Ayurveda – ştiinţa autovindecării, Editura
Govinda, Timişoara.
99
gerea că tot ceea ce facem influenţează materia la nivel
cuantic (ramură a fizicii care studiază fenomenele care se
petrec la scara atomilor ─ interacţiunea câmpului electromag-
netic şi substanţă) subatomic care, apoi va acţiona asupra
atomilor, moleculelor, celulelor, şi ţesuturilor. Dar, datorită
densităţii conştiinţei noastre, a faptului că ea este „grosieră”
nu percepem milioanele de schimbări, care au loc la nivel
celular. Principiul de lucru al tehnicii quantum tuch este
foarte simplu. Practicând tehnicile de respiraţie şi conştien-
tizare, oricine îşi poate ridica „vibraţiile” până la un nivel
înalt cu vizualizarea energiei cosmice (Divină). Apoi, prin
aşezarea mâinilor deasupra unei zone afectate, corpul va
răspunde vindecându-se singur (datorită unor legi bine stabilite
de către Creator). Dar, cu adevărat, nu practicianul sau tera-
peutul va vindeca pe cineva, ci doar aceasta va menţine un
nivel „vibraţional” prin intermediul căruia, prin rezonanţă,
celalalt se va vindeca 111.
Şi, pentru a înţelege şi mai bine acest fenomen de
vindecare, relatez şi despre dr. Eric Pearla care a descoperit
„Noile frecvenţe ale vindecării”. Spiritualitatea „a devenit un
cuvânt comun (a crescut Credinţa în Dumnezeul nostru Iisus).
Nimeni nu poate evita să audă despre beneficiile medicinii
alternative şi ale practicilor holistice. Experienţele în apropierea
morţii, viaţa de după viaţă, îngerii, miracolele“ (v. mai sus) şi
sincronicitatea au devenit teme populare la televizor şi în filme.
Oamenii vor să se raporteze la acel aspect al universului care
merge dincolo de realitatea fizică. Ne aflăm în mijlocul unei
ridicări a energiei pe planeta noastră, care ne permite să ne
conectăm la frecvenţe noi, incredibile ale vindecării şi evoluţiei.
Aceste frecvenţe uimitoare, numite frecvenţele „Vindecării
Reconective”, au fost numite astfel pentru prima dată de Eric
Pearl, un dr. de succes din Los Angeles 112.

111
www. Richard Gordon, Atingerea quantm Touch.
112
www. Dr. Eric Pearl din Los Angeles.
100
 În prezent acest doctor şi echipa sa călătoresc în toată
lumea, învăţând oamenii cum să se vindece pe ei înşişi şi pe
alţii la nivelul corpului, al minţii şi la nivel spiritual. Aceste
vindecări s-au manifestat prima dată prin el: într-o zi când,
după 12 ani de practică, pacienţii săi au început dintr-o dată
să vorbească de vindecări miraculoase ale unor afecţiuni
cronice. Nu toţi, dar mulţi dintre ei. Suficienţi ca să se
înţeleagă că i se întâmpla „ceva foarte real”. Şi vindecările
veneau fără ca el să atingă pacienţii, doar îşi ţinea mâinile
deasupra lor. Aceste frecvenţe au fost cercetate şi validate de
către savanţi din întreaga lume. Doctorii Gary Schwartz,
Wlliam Tiler, ambii oameni de ştiinţă din Arizona, conduc
programe de cercetare care studiază aceste frecvenţe. S-a
constatat că aceste frecvenţe au ajutat la vindecarea bolilor
grave, precum Sida, Cancer, pareze spastice, depresii etc. Se
pare că aceste frecvenţe lucrează la toate nivelele, fizic,
psihic, spiritual, afectând celulele şi ADN-ul, aşa încât să
aducă vindecarea corpului cât şi a minţii 113.
Vindecarea reconectivă ― este în acelaşi timp şi veche
şi nouă, veche că a existat întotdeauna în Univers şi, Nouă
pentru că nu a existat pe planeta noastră până acum. Adeseori,
lucrând cu aceste frecvenţe este o experienţă care schimbă
întreaga viaţă. În timpul unui seminar de 2 zile (spune dr. Eric
Pearl) are loc un proces de „imersiune” în aceste frecvenţe şi
deseori participanţii continuă să experimenteze vibraţiile vinde-
cătoare mult după ce seminarul s-a încheiat. Pentru ca, cititorul
să înţeleagă mai bine despre cele relatate mai sus, am ales un
caz din multele, care sunt relatate prin cărţi şi reviste 114.
Este vorba de o fetiţă de 9 ani din Germania care a fost
diagnosticată cu o tumoră mare pe creier. Operaţia a durat opt
ore. În timpul operaţiei, medicul operator a produs o leziune
pe creier unde s-a format un cheag. Dau cuvântul fetiţei: după

113
Dr. Gary Schwartz, Wlliam Tiler.
114
Dr. Eric Pearl.
101
6 săptămâni mi-au dat drumul acasă, însă peste alte 3 luni,
eram din nou la spit al. Tumora crescuse la loc. Ce şoc!
Psihoterapeuta m-a îndemnat să pictez. Seara mă rugam:
„Dumnezeule bun, fă-mă iar sănătoasă”. Când doctorii îmi
introduceau tuburile până sus, la creier, mama plângea. Nu
mi-am exteriorizat niciodată suferinţa, singurul care o cunoş-
tea fiind „dinozaurul meu din plus”. Medicii au hotărât să mă
opereze din nou. Tata s-a opus. Hotărârea n-a fost uşoară
pentru părinţii mei, dar eu le-am acordat toată încrederea. O
mătuşă i-a sfătuit să mă ducă la un bioenergitician grec şi ne-am
agăţat cu toţii de acest „fir de pai”, ca înecaţii. În cabinetul
terapeutului, m-am culcat pe canapea, cu capul în poala lui. În
sfârşit, cineva vroia să mă ajute, fără a-mi provoca durere.
Părinţii erau şi ei de faţă. „O să-ţi uşurez capul, mi-a spus el,
punându-mi mâna peste ochi” 115.
„Trebuie să creez, altfel nu ajută”. Eram decisă să o
fac. „Aici mai este şi altceva, în afara tumorii”, zise el brusc,
spărgând liniştea. Părinţii mei au încremenit, despre cheagul
de sânge nu-i spusese nimeni. Mâinile mele şi picioarele, erau
întotdeauna reci ca gheaţa, au început să se încălzească (semn
că a început să-mi revină circulaţia, despre care ştiam de la
spital). Cu fiecare şedinţă de bioenergie, mă simţeam din ce în
ce mai uşurată. Teama dispăruseră. După 10 şedinţe, terapeutul
grec ne-a trimis la tomograf. „Tumora nu se mai vedea”, au
constatat, uimiţi medicii. Am plâns, eram mult prea epuizată.
Acum am 18 ani. Sora mea geamănă e cu 2 cm mai înaltă
decât mine, deşi atunci aveam aceeaşi înălţime. Dar, boala m-a
maturizat. Nu mă mai gândesc la suferinţele prin care am
trecut, sunt optimistă şi cred în energia vibraţională de la
Dumnezeu 116.
Se desprinde de aici, că pacienta noastră şi-a pus toată
conştiinţa şi iubirea faţă de „Creator”, păşind subconştientul
ei într-o lume a adevărului, despre armonia şi echilibrul
115
Formula „AS”, nr. 532, IX, 2002.
116
Ibidem.
102
sufletului cu „oceanul de energie universală”. Să considerăm
multe moduri prin care noi ne blocăm experienţa iubirii
necondiţionate, deseori inconştient. Numai prin acţiunile pline
de iubire putem susţine şi îmbunătăţi optim propria noastră
forţă vitală.
Doar printr-o abundenţă de iubire universul poate
curge prin noi, şi ne poate vindeca cu adevărat. Sfântul Pavel
a spus, „Ultimul inamic care trebuie învins este moartea”. El
arată calea. Iubeşte-ţi duşmanii ca pe tine însuţi şi binecuvân-
tează-i pe cei care te blestemă. Într-adevăr, indicaţiile biblice
servesc ca un etalon spre a ne releva nouă înşine cât de aproa-
pe suntem de libertate, de bucurie şi de sănătate perfectă.
Iubirea înseamnă a da, nu a fura, mai înseamnă a ajuta nu a
ucide, şi iubirea trebuie să fie pentru întreaga viaţă (apropo la
animalele care le ucidem pentru poftele noastre ― carnea).
Iubirea este esenţa energiei Divine (celula bărbătească
+ celula feminină – rezultă viaţa viitoare). Întotdeauna iubirea
conţinută în această energie care ne construieşte corpurile
există aceeaşi inteligenţă, care ştie cum să le susţină. Ea în
mod automat, purifică, vindecă, întăreşte, protejează şi duce
la perfecţiune tot ce e deschis către EA.
Studiu clinic: oamenii de ştiinţă au luat saliva unui om
care era plin de furie (ură) şi au analizat-o în laborator. Analiza a
relevat faptul că compoziţia salivei sale era asemănătoare cu
veninul de la un şarpe cu clopoţei. Injectând saliva la nişte
şobolani de experienţă, aceştia au murit. „Boala nu va fi nici-
odată vindecată sau eradicată prin metode materialiste prezente,
pentru simplul motiv că boala la originea ei nu este materială.
Boala este în esenţă rezultatul unui conflict între suflet şi minte
şi nu va fi vindecată niciodată (eradicată) decât cu efort spiritual
şi mental”. (Edward Bach – creatorul remediilor florale) 117.
Observaţie: Referitor la furie (ură), pomenită mai sus,
m-am dus cu un bolnav la ing. V. Popa, care dădea consultaţii

117
Edward Bach, ;www florile lui bac.
103
(1992) în parcul 23 August. Eram cam 20 de persoane în jurul
lui (el stătea pe bancă) şi de odată ne spune să ne dăm la o
parte şi se uita spre nord; pe alee venea o doamnă. Când s-a
apropiat la circa 7 m. i se adresează V. Popa: „dumneata
mergi şi te iartă cu cele cinci persoane şi pe urmă vii la
mine”. Curios de unde ştia că vine o doamnă către el? de
vreme ce noi blocăm observarea pe alee.
Alt caz: Prin 1984 am mers la control dr. Titu
Făgărăşanu din comuna Gurghiu (de la Reghin 15 km) judeţul
Mureş. Cu mine a mers şi un salariat de la Uzina de Ţevi
Roman. După ce m-a consultat (de fapt nu pune mâna pe bolnav,
ci „mergea” spre organul bolnav „vedea totul”). L-am rugat să
primească pentru consult şi un pacient care a venit cu mine. Mi-
a răspuns hotărât – nu. Am încercat cu multe insistenţe să aflu
de ce. În cele din urmă îmi răspunde: această persoană are o
„muncă” de partid şi a făcut mult rău la oameni 118.

15. Apa de viaţă lungă

Pare bizar, dar cel mai la îndemână medicament este
apa. Atât folosită extern, cât şi băută, ea este un adevărat
elixir. Astăzi, apa este socotită una din cele mai interesante
substanţe de pe pământ. În anii 1960, un ilustru savant a luat
Premiul Nobel demonstrând că apa din celulele corpului uman
îşi pot modifica structura, ceea ce modifică răspunsul la
stimuli, le blochează activitatea etc. Pusă în diferite condiţii,
apa capătă proprietăţi excepţionale, devenind un energizant şi
un remediu neaşteptat de puternic. Cercetările asupra modifi-
cărilor structurale pe care apa le poate suferi, care, la rândul
lor, determină şi modificarea proprietăţilor sale, au căpătat o
asemenea importanţă, încât au devenit informaţii strategice pe
care marile puteri le păstrează cu grijă (iar noi le ignorăm, ca
în cazul apei structurale.

118
Ing. V. Popa, idem; dr. Titu Făgărăşanu.
104
 La îndemâna noastră sunt mai mult de zece tipuri de apă:
de la banala apă de robinet (care, din păcate, ne îmbolnăveşte lent
dar sigur), până la apa de piramidă, apa PI, apa magnetizată, apa
dinamizată manual (într-un mod similar remediilor homiopatice,
apa magnetizată trecută şi printr-o rază laser, a căpătat proprietăţi
deosebite cu ajutorul căreia, dr. în chimie Lorenzen, şi-a vindecat
soţia de o boală grea după ce umblase prin mai multe spitale).
Apa de izvor este apa cea mai sănătoasă, cu care corpul uman este
programat din timpuri imemorabile ”să se înţeleagă”. Spre
deosebire de alte tipuri de ape care trebuie luate cu măsură,
aceasta trebuie băută continuu, minim 2 l/zi, fiindcă corpul o
pierde prin respiraţie, trans-
piraţie şi urinare. Apa cea
mai bună este cea de la
munte de sub copaci, unde nu
există trasee turistice.
Din vremurile de
demult, se ştie că cea mai
bună este apa colectată prin
jgheabul de paltin lung de 2
m. Colectarea să se facă în
vase de lut, de sticlă sau
cupru, şi să se păstreze 48 ore
la rece închisă şi dacă se
poate să curgă mereu (apropo
la sânge care conţine peste 75 % apă structurală). Eu am două
borcane mari pe fundul cărora am pus cupru cu argint şi mereu
schimb apa prin turnare din unul în altul. Apa minerală
carbogazoasă este cea îmbogăţită cu bioxid de carbon în
adâncurile pământului şi ieşită la suprafaţă sub formă de izvoare.
Numai cine n-a gustat o apă direct de la izvorul mineral nu-şi poate
imagina ce virtuţi terapeutice are. Apa îmbuteliată şi în special cea
care o găsim în recipiente de plastic, nu poate avea virtuţile celei
consumate direct de la izvor (nici apa plată nu mai e bună)119.

119
Dr. I. Nedelcu, Apa Vie, e-mail apa-@k.ro.
105
 Indicaţii terapeutice:
a. Indigestii, digestie lentă;
b. astenie, stări de somnolenţă sau apatie;
c. constipaţii atone, colite şi enterocolite, afecţiuni biliare;
d. boli renale şi urinare;
e. bulimie, obezitate, ulcer, hepatite.
Important. Structura chimică din apele minerale
naturale este un unicat fiind practic imposibil de reprodus
industrial sau în laborator. Aceste ape mai conţin şi cantităţi
mici de gaze sulfuroase, heliu etc. Prezenţa acestora cât şi a
oligoelemetelor bine energetic, face ca să se obţină vindecări
miraculoase. Munţii noştri conţin izvoare de astfel de ape
unice în lume, dar nevalorificate corespunzător.
Apa plată. Este tot o apă minerală cu un conţinut mic
de bioxid de carbon. Este de fapt apa care a stat chiar mii de
ani între stânci, împrumutând vibraţiile şi structura după locul
respectiv, astfel, fiecare dintre aceste izvoare fiind un unicat
imposibil de reprodus industrial sau în laborator (care nu sunt
de folos). Mai conţin şi oliogoelemente din belşug, mai ales
calciu şi magneziu, dar şi alte substanţe. Există în jur de zece
tipuri de ape plate, diferenţiate în funcţie de substanţele care
predomină: alcaline, alcalinoteroase, feruginoase, sulfuroase,
iodurate etc. Majoritatea lor, în ciuda faptului că au proprie-
tăţi terapeutice remarcabile, au un gust nu tocmai plăcut,
unele chiar greu de suportat. De aceea sunt comercializate doar
o mică parte din ele, aşa zisele ape de masă. Datorită conţinu-
tului ridicat de substanţe, sunt folosite pentru vindecarea
multor afecţiuni: digestive, tulburări de asimilaţie, pietre la
rinichi, boli cronice respiratorii etc.
Apa distilată. Este apa care se obţine la distilator (de
ţuică). Fierberea apei într-un vas de cupru (acum de sticlă la
spital de unde iau eu pentru ceai) şi condensarea vaporilor prin-
tr-o spirală, plasată într-un vas cu apă rece.
Marele terapeut V. Popa, recomanda ca odată pe an să se
facă o cură cu apă distilată. Apa distilată, fiind un element chi-
106
mic nesaturat, absoarbe sărurile şi le antrenează spre ieşire. Orga-
nismul se debarasează în primul rând de otrăvuri (toxine), neigno-
rând şi elementele bune, dar, după revenirea din post (de 7, 14,
21, 30 de zile – Fulga a ţinut 47 de zile cu două clisme/zi, eu
numai 7 zile), corpul îşi recapătă elementele nutritive în scurt timp.
Apa distilată demineralizată conţine 3 componente: apa
neutrală (cu rol de cărăuş), apa antagonică (apa moartă), şi apa
biologică (apa vie).
Structurarea apei antagonice şi a apei biologice este ase-
mănătoare cu cea a acidului dezoxiribonucleic (AND) din cromo-
zomi, care reprezintă suportul materialului genetic. Apa biolo-
gică fierbe la 105 grade şi nu îngheaţă la zero grade. Ea captează
şi reemite instantaneu o energie cosmică ce reprezintă izvorul de
întreţinere a vieţii şi este optic activă în sens levogir (deviază
planul luminii spre stânga). Apa biologică din sucurile de legume
după o oră scade la jumătate. Apele plate sunt bogate în apă
biologică. Apa antagonică are rolul de inhibare a proceselor vitale.
Apa distilată trebuie ţinută în vase de sticlă, închise la frigider,
altfel devine acidă120.
Cea mai enigmatică substanţă de pe pământ este „APA”.
Dacă i se modifică structura, compoziţia, temperatura atunci
proprietăţile sale biologice şi implicit efectul ei asupra organis-
mului uman sunt foarte mult diferite. Mai ales că noi conţinem
peste 70 % apă, care se uzează odată cu înaintarea în vârstă.
Mai mult, ea are memorie. Nu în sensul că reţine anumite
detalii, ca în cazul minţii umane, ci în sensul că pe parcursul
vieţii, ea îşi modifică atât de mult structura, compoziţia
izotopică (atom, nucleu atomic) care are acelaşi nr. de ordine
ca şi alţi atomi sau nuclei, diferind doar prin masa atomică şi
entropică (mărime termodinamică care reflectă ireversibilitatea
proceselor fizice şi macrocosmice), încât capătă proprietăţi
diferite faţă de ceea ce a fost, purtând un fel de amprentă.

120
Speranţa Anton, Incursiune în medicina naturistă, Editura Polirom,
Iaşi, 1998, p. 179.
107
 Este extrem de important ca, în intervalul de tempera-
tură de la 35 grade până la 42 grade, ea se află într-o stare
fluidă, are jumătate structură cristalină şi jumătate lichidă.
Această structură cu maximum de instabilitate, acum e cristal,
acum e lichid, favorizează dezvoltarea proceselor biochimice
care se produc în celulele corpului, generând energie şi întreţin
viaţa la 37 grade şi presiune de o atmosferă, am avea nevoie de
sute de grade, sute de atmosfere şi de catalizatori superperfor-
manţi. Aici, în apă, este o parte a marelui mister al vieţii. Apa
uşoară! este apa sărăcită în deuteriu (este izotopul stabil al
hidrogenului, care se găseşte în natură121.
Prin înlocuirea unui atom de deuteriu din molecula apei
cu un atom de hidrogen rezultă apa uşoară care are proprietăţi
terapeutice. Ea reduce glicemia la diabetici, reduce colesterolul,
ajută la recuperarea bolnavilor după accidente vasculare,
stimulează memoria, vindecă boli de piele (psoriazis) şi are
rezultate miraculoase în tratarea tumorilor. Îmbunătăţeşte
somnul, digestia, combate anxietatea şi stresul etc. Unde găsim
apa uşoară? la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Tehnologii Criogenice din Râmnicul Vâlcea. Tot aici se obţine
şi apa grea (înlocuirea a doi atomi de hidrogen cu 2 atomi de
deuteriu) pentru reactoarele nucleare. Apa care o luăm de la
nivelul râului, conţine 155 părţi deuteriu la un milion de litri
apă. Dacă această cantitate (155) scade la 60 de unităţi, avem
parte de nişte efecte terapeutice deosebite. Se împiedică apariţia
valorilor canceroase.
Pe la 10-12 ani valoarea deuteriului este de 25 părţi per
milion. Cu cât înaintăm în vârstă, procentul de deuteriu creşte
şi ca urmare vasele devin rigide, elasticitatea membranei
celulare scade şi noi îmbătrânim înainte de vreme (deci apa
uşoară întârzie procesul de îmbătrânire, prevenind şi bolile 122.

121
Ibidem, p. 99.
122
www. INCDTC. Râmnicu Vâlcea. Apa sărăcită în deuteriu.
108
 Apa de gheţar. Prin anii 1960, un grup de cercetători
din URSS, unde oamenii de ştiinţă au studiat două populaţii
(aproape de cercul polar ― Siberia). Obiceiurile lor, inclusiv
cele alimentare, erau foarte mult diferite, însă cele două
populaţii aveau ceva comun: beau apă de gheţar. Apa de
gheţar este pură, fiind formată cu mii de ani în urmă şi pe
lângă conţinutul redus de „deuteriu” s-a dovedit de a avea şi
calităţi biologice deosebite. Aceşti localnici erau cei mai
longevivi şi perfect sănătoşi123.
Alte experienţe: S-a constatat că, irigarea culturilor cu
apă de gheţar, producţia a crescut cu 60 %, pentru ca la cas-
traveţi să crească cu 250 %. Concluzionând, dacă se va izbuti
să înlocuim apa poluată (îmbătrânită cu deuteriu) din interio-
rul organismului (poluată prin informaţii structurale, izotopi-
că, entropică) cu o apă structurală (asemănătoare cu cea din
legume şi fructe ― apa uşoară), atunci vom reuşi să dăm un
nou curs vieţii şi o nouă tinereţe organismului, şi, mai simplu,
dacă vrem să vindecăm cancerul, trebuie să schimbăm apa
poluată, sau cum spunea marele terapeut V. Popa, când reco-
manda postul numai cu apă distilată: „trebuie să schimbăm
apa neagră din celulă cu apa pură“. Dar apa, se poate folosi şi
în tratamente externe124.

16. Terapia Kneipp – reguli esenţiale

a. După tratamentul cu apă rece, corpul nu trebuie şters,
ci învelit imediat într-un halat sau în pat;
b. Orice aplicaţie să fie rece şi scurtă, dacă nu e urmată
de o senzaţie de căldură, înseamnă că procedeul a fost prea
lung;
c. Bolnavii, mai ales cei cu afecţiuni cardiovasculare,
trebuie să ceară sfatul unui medic specialist în terapii naturiste.

123
Sp. Anton, op. cit., p. 99.
124
Ibidem.
109
 Proceduri pentru o stare generală de bine
a. Stare de apatie şi oboseală: jetul de apă rece, de
mică intensitate, este condus din spate de la călcâiul drept, pe
latura externă în sus. După o oprire de câteva secunde pe fesă,
se coboară din nou, pe latura interioară a piciorului. Apoi se
trece în faţă, urcând de la partea superioară a labei pe latura
externă a piciorului, cu o oprire în zona inghinală, după care
se coboară pe latura internă a piciorului. La fel se procedează
şi cu piciorul stâng. La sfârşit se trece jetul pe tălpi. Efecte:
Înviorează, creşte tensiunea arterială, activează circulaţia
locală, combate varicele, insomnia 125.
b. Picioare grele, dureroase, umflate. Apa rece în
cadă sau puţină, adâncă până la o palmă sub genunchi. Se
păşeşte ca o barză prin apă 30-60 de secunde. La fiecare pas
se scoate piciorul din apă (la fel în râu). Efecte: întăreşte
venele, combate stazele venoase, sensibilitate la infecţii,
vremea, transpiraţia picioarelor 126.
c. Epuizare nervoasă. Se ţine mâna dreaptă deasupra
unui vas (cadă) şi se conduce jetul de apă rece pe latura
externă a braţului, de la palmă până la umăr. Se opreşte
câteva secunde, apoi se coboară pe latura externă a braţului.
La fel se procedează cu mâna stângă. Se şterge doar cu mâna,
apoi se va îmbrăca. Efecte: stimulează circulaţia, îmbunătă-
ţeşte circulaţia la creier, alungă oboseala, depresia, ridică
tensiunea dacă e mică 127.
d. Ten palid, ofilit. Aplecat deasupra chiuvetei sau
căzii, se conduce jetul de apă rece de mică intensitate de la
tâmpla dreaptă pe frunte până la tâmpla stângă şi înapoi.
Apoi se plimbă jetul pe faţă, ca şi cum s-ar desena linii

125
S. Kneipp, Farmacioa verde, redactor Pavel Mocanu, Imp. Filaret,
Editura Edinter, Bucureşti.
126
Sp. Anton, op. cit., p. 99.
127
Ibidem.
110
verticale, apoi se fac cercuri în jurul feţei, circa 30 secunde.
Efecte: întinde pielea, calmează depresia, se reduce după
câteva zile, împrospătează faţa 128.
e. Dureri de cap: Baie caldă la braţe cu temperatura
crescută progresiv, de la 32 la 42 de grade. Se ţin 5 minute,
apoi se şterg braţele şi repaus 30 minute. Efecte: reglează
irigarea creierului, calmează sistemul circulator, inflamaţiile
nazale, cele din zona faringiană, tensiunea 129.
f. Insomnii. Se conduce jetul rece de mică intensitate
din spatele piciorului drept, de la călcâi pe latura externă a
piciorului în sus. Se opreşte câteva secunde pe latura pliului
din spatele genunchiului. Se coboară apoi, pe latura internă a
piciorului. Se trece în faţă, trecând pe faţa labei piciorului,
urcând până la genunchi. Se coboară din nou pe latura internă
a piciorului. La fel cu piciorul drept. La sfârşit plimbarea
jetului pe tălpi. Lipsa de concentrare: Se cufundă braţele în
apă rece ca gheaţa, până la mijlocul antebraţului pentru 30
secunde, până când se simte o senzaţie de frig. Se scot braţele
şi se scutură până se simt calde. Efecte: combate oboseala,
nervozitatea generală, palpitaţiile de natură nervoasă 130.
g. Dureri menstruale. Se pune un lighean cu apă caldă
la 33 grade şi se introduc picioarele în apa caldă şi se lasă să
curgă apa fierbinte până când apa atinge 39 grade în timp de
10 minute. Se şterg picioarele şi pacienta se culcă în pat
pentru 15-20 de minute131.

128
Ibidem.
129
Ibidem.
130
Ibidem, p. 104.
131
Ibidem, p. 104.
111
 CAPITOLUL III
TERAPII DE DETOXIFIERE
A ORGANISMULUI
„Fitoterapia este expresia experienţei ancestrale a
inteligenţei populare, o ştiinţă străveche de lecuire cu plante
medicinale. Cunoştinţele erau moştenite din generaţie în
generaţie,iar lecuitorii îmbogăţeau tezaurul cu noi descoperiri
privind virtuţile plantelor, cunoştinţe pe care le transmiteau la
rândul lor urmaşilor şi care astăzi au un gir necontestat ―
girul timpului.
(Ecaterina Şuvăială)

1. Index fitoterapeutic *
Pentru simplificarea conţinutului unor denumiri speci-
fice, referitoare la obligativitatea bolnavului de a-şi însuşi, o
anumită dietă, anumite suplimente nutriţionale, ceaiuri, pro-
ceduri etc., care se repetă la fiecare afecţiune şi pentru a
reduce spaţiul de lucru folosim prescurtări ca fiecare bolnav
trebuie să se obişnuiască, să le reţină din această schemă,
care, de altfel, este detaliată în capitolul I, dar pentru a uşura
căutarea de către bolnav, repet pe scurt mai jos:
A. Dieta ovo-lacto-vegetariana;
B. Dieta dr. Oshava cu cereale integrale (combinată cu A)
C. Dieta ing. Valeriu Popa după dr. Octavian Popescu
D. Diferite tipuri de diete, care se pot combina cu dieta C + E.
E. Dieta terapeutului Rudolf Breuss pentru boli grave.
E. bis, Dieta americana (dr. Gerson).

*
Vezi volumul al II-lea — Index terapeutic naturist.
112
 F. Suplimente nutriţionale.
a. Cura cu argilă.
b. Cura cu suc de orz verde, sau cu praf din mlădiţe
de plante.
c. Preparatul de aloe; Sucul de cătină.
d. Seminţele de în şi uleiul de creveţi (omega 3).
e. Produse apicole: miere, polen, lăptişor de matcă,
căpăceală, propolis.
f. Cărbunele de lemn
g. Suplimente nutriţionale (Plafar sau farmacie):
 bio-seleniu-zinc.
 spirulină.
 Chimen negru.
 Carotenoid complex.
 Tre-en-en; Holican, Chitosan, Ganodermă,
Cordiceps etc.
G. Proceduri obligatorii (vezi şi prescurtări)
1. Plante pentru ceai folosite la clisme:
a. Clisma cu ceai din frunze de mesteacăn. Acest tip de
clismă este recomandată în bronşita astmatică, sinuzită, rinită.
b. Clisma cu ceai din răchitan, de urzică şi rădăcină de
obligeană (la plafar), recomandată, în special la cei cu
tendinţa de slăbire, sensibili la afecţiuni bronşice etc.
c. Clisma cu ceai din rădăcina de tătăneasă, recomandată
în afecţiuni inflamatorii (enterocolită, colon iritabil, cancer
etc.).
d. Clisma cu usturoi sau ceapă. Se recomandă pentru
persoane sensibile la frig, dureri lombosciatice, cu nevralgii,
cu circulaţie periferică deficitară, viermi intestinali etc.
e. Clisma cu ceai de rostopască şi nalbă. Se recomandă
în reumatism poliarticular, cancer, leucemie, boli de colagen
etc. (ing. V. Popa recomandă în toate tratamentele bolilor).
f. Clisma cu ceai de mărul lupului (Aristolochia clemati-
tis). Se recomandă în toate afecţiunile, intestinale, genitale,

113
cancer şi în special, are un rol deosebit în întărirea sistemului
imunitar al organismului.
g. Clisma cu ceai de Răchitan (lytrium sălacaria). Acest
tip de clismă se recomandă în special atunci când s-au folosit
diferite alte tipuri de clisme, perioade îndelungate şi trebuie
refăcut tonusul intestinal (distruge flora microbiană patogenă,
păstrând flora prietenoasă). În caz de afecţiuni ale prostatei,
duce la descongestionare şi micşorare în volum a acesteia.
h. Clisma cu cafea se recomandă, în special, în toate
afecţiunile degenerative, dar, trebuie să se efectueze sub
supraveghere medicală, deoarece eliminările de toxine sunt
foarte mari şi se poate ca bolnavul să între în comă
hepatică 132.
2. Cataplasme
a. Regeneratoare ─ Brustur, tărâţă de grâu, ceapă, miere
etc.
b. Cataplasme rubefiante (vezicante), pentru sistemul
circulator, pentru drenaj limfatic local, activează şi stemul
imunitar, favorizează expectoraţia, detoxifiant etc. Plante:
muştar, hrean, ardei iute, untul pământului.
c. Cataplasme ant itumorale, (imunitare): tătăneasă,
mărul lupului, rostopască, coada calului, varză, morcov ras şi
aplicata pe locul afectat (dă rezultate bune la afecţiunile
sânului).
d. Cataplasme purificatoare şi cicatrizante cu argilă.
e. Cataplasme analgetice: varză, sfeclă, captalan, iederă.
3. Reflexoterapie.
4. Respiraţie diafragmatică (profundă).
5. Băi de şezut.
Observaţie: Pentru toate prescurtările ce sunt folosite
la afecţiuni în continuare, vezi cap. I, şi II.

132
I. Chiruţa, V. Potolică, Sănătate prin reflexo-terapie, p. 148.
114
 2. Măsuri preliminare de tratament
Ce este bine să facem înainte
de a începe un tratament?

1. Se ştie că, orice boală, este rezultatul acumulării de

toxine, peste limitele posibilităţilor de eliminare de către
organele responsabile (rinichi, tub digestiv, plămân, piele),
ajungându-se la o autointoxicare a organismului. Majoritatea
acestor toxine sunt eliminate prin aparatul renal şi intestinul
gros. Astfel, intestinul gros prezintă o floră microbiană ce
produce printre altele, vitaminele K şi B12 . Distrugerea florei
va atrage instalarea stării inflamatorii, anemierea bolnavului
şi apariţia microhemoragiilor. Toxinele, se vor întoarce din
nou în fluxul sangvin intoxicând corpul. Recomandăm curăţarea
intestinului gros timp de 35 zile, fie cu clisme sau după reţeta
de mai jos. În doi litri de apă fiartă şi răcită se adaugă o lingură
de sare de lămâie. Tratamentul este bine de făcut dimineaţa între
orele 5 şi 7, sau seara, înainte de culcare. Deci, cei doi litri de
apă fiartă răcită se vor bea cu înghiţituri rare timp de 2 ore.
♦ În prima săptămână se va consuma în fiecare zi;
♦ În a doua săptămână, o zi da, una nu;
♦ În a treia săptămână, o zi da, două nu;;
♦ În a patra săptămână, o zi da, trei nu;
♦ În a cincia săptămână odată pe săptămână.
În această perioada de dezintoxicare a colonului, se
recomandă, un regim alimentar cel impus pentru afecţiunea
respectivă, sau dacă, se urmăreşte doar curăţirea colonului,
nefiind vorba de o boală anume, în care timp, se va urma şi un
regim cu legume şi fructe 30-40 % crudivor şi restul pot fi cu
alimente fierte, excluse complet carnea şi produsele lactate, care
dau aciditate133.

133
Ibidem, p. 108.
115
 Observaţie: În cazul bolilor grave, se vor face clismele
recomandate până la vindecare, folosind plantele specifice.
2. Curăţirea ficatului. Datorită multiplelor funţii ce le
are ficatul, este considerat pe drept cuvânt „laboratorul orga-
nismului“. Cura de curăţare a ficatului este foarte indicată,
mai ales celor bolnavi nu mai mult de 2 ori pe an. Este obli-
gatoriu curăţarea ficatului după curăţarea colonului. Pentru a
urma cura de dezintoxicare a ficatului se impune un regim
strict vegetarian de 100 % şi un regim de viaţă ordonat,
cunoscând că el (ficatul) purifică toxinele organismului, dar,
pe el nu se poate detoxifia. Se vor pregăti 200 gr suc de
lămâie şi 200 gr ulei de măsline extravirgin. În prima zi: se
efectuează o clismă evacuatoare, dimineaţa şi nu se mănâncă
nimic toată ziua, dar, se bea suc de mere câte un sfert de litru
din două în două ore; în ziua a doua la fel ca în prima; în a
treia zi, se face clismă dimineaţa şi după 30 min. se consumă
un pahar de suc de mere, la două ore până la ora l9, când se
aplică pe regiunea ficatului un prosop împăturit, înmuiat în
ceai de muşeţel cald. Când se răceşte se aplică alt prosop cald
(se pot face 2 săculeţi cu terci de muşeţel (v. pietre la ficat).
Apoi, din 15 în 15 minute se consumă câte 3 linguri de ulei de
măsline şi imediat, 3 linguri de suc de lămâie, timp de două
ore, până la orele 21, când nu se mai pune cald pe regiunea
ficatului. Se stă o oră pe dreapta şi apoi, se consumă două
linguri de ulei cald de ricin sau o linguriţă purgativ, pentru
eliminarea prin scaun a toxinelor şi eventual „nisip“ sau
colesterol petrificat. Se consumă un ceai de muşeţel pentru
neutralizarea excesului de bilă. Dimineaţa se consumă sucuri
de legume sau supe strecurate de zarzavat, compot de fructe
dulci. În cursul zilei se consumă o alimentaţie „uşoară“,
mucilagiu de orez, brânză de vaci cu piure de cartofi, supe de
zarzavat strecurate etc. circa 10 zile 134.

134
Ibidem.
116
 3. Curăţarea rinichilor
Curăţarea rinichilor se face pe parcursul a 7 zile, vara, şi
se poate după 14-21 de zile. În această perioadă se va consuma
numai pepeni şi pâine neagră. Cel mai indicat este a se efectua
în perioada lor de bioritm 0200 – 0300 noaptea când se face baie
şi se consumă pâine neagră şi pepene. Iarna se poate face cu
ceaiuri specifice rinichilor.
4. Curăţarea articulaţiilor
Aceasta procedură are darul de a curăţa şi elimina
sărurile şi depunerilor din articulaţii (frecvente în spondiloze,
artroză, poliartroze etc.). Şi această curăţare se face obligatoriu
după curăţarea intestinelor (v. punctul 1); 5 grame de frunze de
dafin se pun în 300 ml apă de izvor şi se fierb 5 minute la foc
mic, apoi se pun pentru 3-4 ore într-un termos. Acest preparat se
va consuma cu înghiţituri foarte rare pe parcursul a 12 ore.
Procedura se repetă consecutiv, timp de trei zile. Peste 7 zile se
poate repeta, dacă starea subiectului nu s-a îmbunătăţit, însă 3
zile sunt obligatoriei daca subiectul e sănătos.
5. Curăţarea limfelor
Pentru curăţarea limfelor se folosesc: 900 ml. de suc de
grapefruit; 200 ml suc portocale; 200 ml suc de lămâie; 2 l apă
de izvor decongelată (îngheţată şi apoi topită la temperatura 38
grade). Dimineaţa se amestecă o lingură de sare grunzoasă cu o
100 ml apă decongelată care se bea pe stomacul gol. Imediat se
face o baie sau un duş fierbinte (la ţară îşi poate turna apă caldă
pe cap care, se va scurge pe corp). Subiectul poate sta în picioa-
re sau în şezut, într-o vană. După baie, din 30 în 30 minute, se
bea câte 100 ml din amestecurile de sucuri amestecate cu apă
decongelată, 3 zile la rând.
6. Curăţarea vaselor (artere, vene etc.).
Pentru această operaţie sunt necesare următoarele: un
pahar de seminţe de mărar râşnit + 8 g rădăcină de valeriană +
200 gr miere polifloră. Toate acestea se pun într-un termos peste
care se toarnă 2 litri de apă în clocot. Se lasă la macerat 24 de

117
ore. Se strecoară într-un borcan, apoi se consumă câte o lingură
din 30 în 30 de minute până la terminare 135.
Observaţie: Dacă subiectul nu are termos se poate face
ceai prin extracţie dublă (v. mai sus).
7. Curăţarea sângelui.
1. În fiecare zi se va consuma câte un pahar de apă în
care s-a adăugat două linguriţe de oţet de mere cu două linguriţe
de miere, băut cu înghiţituri rare în timpul celor trei mese sau
după. Procedeul nu se aplică celor cu afecţiuni gastrice).
2. Cura anuală de urzici, având efect depurativ şi de
formare a globulelor roşii + dieta A.
3. Cura cu ceai de vâsc, extract la rece: se pun 1-2
linguriţe de vâsc mărunţit într-un borcan cu 250 ml apă rece de
izvor, de seara până dimineaţa, când se încălzeşte puţin, se
strecoară şi se bea în 2-3 reprize într-o zi. Alt mod de folosire:
cantităţi mici subligual se ia câte 0,25 gr (1-2 vârfuri de cuţit
x 2/zi). Se ţine sub limbă 10 min, apoi se înghite cu apă. Se
recomandă în special celor cu tulburări cardiace hemostazice,
redresează tensiunea arterială etc.
4. Cura de primăvară cu Leordă (Allium urşitum) este
una din cele mai depurative plante care conţine o substanţă
numită adenozină, având rolul de a menţine vasele de sânge
elastice mărindu-le permeabilitatea, le curăţă şi le fereşte de
arteroscleroză, mai conţine şi germaniu (ambele cu acţiune
antitumorală (v. la cancer).
5. Cura cu miez de nucă (conţine ulei polinesă turat
omega 6 (precursor al acidului Arahidonic-AA). Acesta întăreşte
şi apără celula organismului (v. cap. II, AGE). Tinctura de nuci
verzi, curăţă sângele şi-l subţiază. Se consumă 30 picături în 50
ml de apă rece de trei ori pe zi, cu o durată de 30 zile.
6. Păpădia (Taraxatum officinale), fluidifică sângele şi
are rol depurativ în orice afecţiune.
7. Chelindonium majus (rostopască) are rol depurativ,
hepatopoietic etc.136
135
Ibidem.
118
 Tratamente coplementare137
A. ─ Tratament cu zeolit,― este un mineral, un alumino-
silicat format cu milioane de ani în urmă, din interacţiunea
dintre lava fierbinte emisă de vulcani şi apa de mare. Numele
provine din limba greacă, ce înseamnă cald şi lithos înseamnă
piatră. Medicina Ayurvedica (indiană), chineză şi rusă, este
folosit de secole. În URSS a fost ţinut sub secret, dar cu ocazia
accidentului nuclear de la Cernobâl, s-a dispus tratamentul
persoanelor iradiate cu acest tainic mineral.
Boli prevenite cu Zeolit
a. Intoxicaţii cu metale grele: Pb, Cd, Mn etc.
b. Intoxicaţii cu pesticide din agricultură;
c. Intoxicaţii cu Xenoestrogeni (xenos-strain, estroge-
hormon feminin. Aceşti hormoni sunt sintetici şi provin din:
concentratele cu care sunt dopate animalele din crescătorii,
pesticidele cu care sunt tratate culturile agricole, anticoncep-
ţionalele de tot felul, produsele cosmetice de tot felul, ce
conţin conservanţi şi alte chimicale de sinteză, plasticul din
pături şi din diferite vase în care se depozitează apa şi hrana.
d. Xenoestrogenii au fost identificaţi drept o sursă
majoră de infertilitate la bărbaţi şi femei, explicând în bună
măsură explozia de infertilitate din ultimele decenii. Şi aceşti
xenoestrogeni pot fi eliminaţi cu ajutorul zeolitului.
Tratamentul durează 90 de zile luându-se 4-6 capsule pe zi,
înainte de masă cu 30 minute.
e. Iradiere: S-a stabilit experimental, că intoxicaţiile cu
cesiu radioactiv, poate fi eliminat cu zeolit în 42 de zile.
f. Diaree, infecţii intestinale. Administrarea de zeolit
normalizează flora bacteriană intestinală, ajută organismul să
lupte cu virozele care atacă tubul digestiv, reduce inflamaţiile
de la nivelul tubului digestiv, reduce gazele. Se ţin cure de

136
Ibidem.
137
Universale de pe Internet.
119
câte 14-28 de zile, timp în care se administrează câte 6-8
capsule de zeolit pe zi.
g. Gastrita hiperacidă şi ulcerul gastric. Zeolitul
reduce durerea, normalizează secreţiile digestive, are un efect
benefic asupra ţesuturilor epiteliale care protejează stomacul,
mecanismul prin care produce aceste efecte terapeutice, nu
sunt pe deplin elucidate (ca şi la argilă, n.a). Se administrează
câte 4-8 capsule pe zi.
h. Deficienţe imunitare. Din studiile făcute în
Germania, s-a stabilit că administrând câte 6 capsule a câte
600 mg/bucata, timp 6-8 săptămâni, a dus la creşterea
numărului de celule imunitare (limfocite şi macrofage). Ajută
deci şi la creşterea anticorpilor cu care organismul luptă
împotriva celulelor canceroase.
i. Guta, acumulări de uree în organism, se ţin cure cu
zeolit, cu o durată de 60 de zile, timp în care se iau câte 6-8
capsule de zeolit. Acest mineral are capacitatea de a scoate
ureea din ţesuturi şi a o elimina prin scaun.
j. Autism (stare patologică manifestată prin ruperea
legăturilor psihice cu lumea exterioară şi intensa trăire
interioară).
Nu există studii precise, dar părinţii din SUA, ţara în
care sunt cei mai mulţi copii cu astfel de afecţiuni, le-au
administrat câte 1200-2400 mg/zi de zeolit, timp de 60 de
zile, pauză 30. S-a constatat o îmbunătăţire a stării psihice.
Adjuvant în hepatita virală C. Se administrează câte 3,6 gr de
zeolit/zi, timp de 60 de zile, fiind repetată după o pauză de
minim 30 de zile.
Observaţie: În timpul pauzelor se recomandă trata-
mentul de la hepatita C din acest capitol 138.

138
Ibidem, p. 212.
120
 3. Tratarea cancerului
a. Cancer de prostată. În studiile de medicină experi-
mentală, tratamentele aplicate cu zeoli, în tumorile maligne
ale prostatei, au avut o eficienţă extraordinară. În multe cazuri
aplicarea repetată a tratamentului cu zeolit conduce la stoparea
creşterii sau chiar la remisia totală a tumorii. Unii cercetători
sunt de părere că administrarea zeolitului activează o genă din
ADN-ul celulei maligne, gena care declanşează moartea
programată a celulei maligne. Se ţin cure cu o durată de 60 de
zile, timp în care se iau câte 8 capsule (4,8 gr) de zeolit pe zi,
pauză 12 zile, după care se reia. În total 7 cure pe an. Paralel,
vezi şi afecţiunile prostatei din cap. 3 (diete, clisme, cataplasme,
băi de şezut etc.).
b. Cancerul pielii. Zeolitul şi-a dovedit eficienţa în
mai multe forme (carcinom cu celule bazale, carcinom cu
celule spumoase, melanom). Se ţin cure cu durată de 90 de
zile, consumându-se câte 2 x 4 capsule/zi, înainte de masă cu
30 minute.
Extern, se aplică pulbere de zeolit pe locurile afectate.
c. Cancer pulmonar. Din păcate, studiile de medicină
experimentală şi clinice sunt în curs de desfăşurare. Cert este,
însă, sunt cunoscute multe cazuri de pacienţi care după ce au
urmat cura repetată cu zeolit, au stopat creşterea sau au făcut ca
tumora să intre în remisie. Se iau câte 6-8 capsule pe zi în cure
de 90 de zile, pauză 30, apoi se reia.
d. Cancer bucal şi faringian. Se face acelaşi tratament,
ca la cancerul pulmonar, plus gargară cu mărul lupului +
sânziene. De asemenea, se urmează o dietă strictă (v. dieta E).
e. Cancer de sân. Studii de medicină experimentală
efectuate în Croaţia au obiectivat faptul că administrarea zeoli-
tului inhibă vascularizarea şi creşterea tumorii mamare. Se pare
că zeolitul împiedică şi recepţionarea semnalelor de diviziune a
celulelor maligne, astfel sunt oprite să se înmulţească. Cura
durează 2 luni cu 3,6-4,8 g/zi.

121
 f. Boala canceroasă în general. Studiile despre efectele
antitumorale ale zeolitului sunt în plină desfăşurare, rezultatele
parţiale arătând că acest mineral este o speranţă în tratarea
cancerului de colon, genital, precum şi în leucemia acută şi cea
cronică. Se recomandă curele de 60-90 de zile, timp în care se
iau câte 6-8 capsule/zi. De regulă între două cure se lasă o pauză
de 30 de zile (v. mai sus şi tratamentul naturist al leucemiei).
Doctor Hulda Regehr Clark a studiat biologia în Canada,
luându-şi doctoratul în „Fiziologie“. Ea susţine în cărţile sale139,
că toate bolile sunt produse de anumiţi paraziţi.
Exemple: Apoplexia, este produsă de un vierme cilindric;
Astmul de ascarizi; Diabetul de trematotul pancreatic; Migrene de
nematodul Euritrema; Acneea rozacee de parazitul Leishimania;
Boli de inimă de Dirofilaria, parazit ce trăieşte în inima câinelui.
Pentru deparazitare se folosesc trei ingrediente: Coaja de la
nucile de nuc negru, capsule de pelin şi capsule de cuişoare.
Nucul negru (Juglas nigrum), se cultivă intens în America
de Nord pentru lemn de construcţii. La noi se găseşte în judeţele:
Giurgiu, Caraş Severin şi Judeţul Bihor. Coaja fructului acestui nuc
are virtuţi deosebite, în urma cercetărilor dr. Clark, stabilind că,
tinctura din nuci negri (când acestea sunt verzi, imature).
Tinctura are următoarele acţiuni: Antiparazitare, anti-
bacteriene, antiseptice, antivirale, antifungice, antiinflamatoare,
antihipertensiune, anticolesterol. Coaja acestor fructe conţine
următoarele substanţe minerale: Juglon, Iodin, acizi graşi, esen-
ţiali, Omega 3 (acid cis-linoleic, acid alfa-linoleic) sterol, juglon,
Iodin, acizi esenţiali: izoleucina, leucina, lizina, meteonina, fenila-
mina, teonina, triptofan şi valina. Vitamine: B1, B2 şi B6, C de 8
ori mai multă decât în coacăz şi de 5 ori faţă de citrice. Această
compoziţie, ne îndreptăţeşte să credem că, poate fi folosită în
majoritatea afecţiunilor ca un antioxidant puternic, atât intern cât
şi extern (aşa cum arată dr. Clark în cărţile sale), inclusiv în Sida
şi cancer (probabil că de aceea a trebuit să emigreze în Mexic,
fiindcă aduce atingere industriei farmaceutice.

139
Vindecarea tuturor formelor de cancer.
122
 Juglona din coaja de nucă neagră, este un derivat de
naftochinonă cu proprietăţi antibacteriene şi antifungice. Este
activ faţă de bacteriile staphilococus aureus, streptococul fae-
calis, pseudomonas aeruginosă, proteus vulgaris, klebşi ella
pneumonia, candida albicans, fungi, Aspergillus niger, Aspergi-
lus fumigas.
Taninul de nuci negre, are efect antibacterian, anti-
cancer, antidiareic, antihepatotoxic, antihipertenaiune etc. Cum
se obţine tinctura din coaja nucului negru: fructele se recol-
tează când sunt verzi, nematurate, se spală bine cu apă de
izvor, de mai multe ori, apoi se pun într-un borcan de sticlă
sau vas de lut până se umple. Se toarnă alcool de 70 grade
astfel încât capacul sau plasticul să nu se atingă. Regula este,
ca să rămână cât mai puţin aer pentru a nu se oxida Omega 3.
Se presară o lingură de vitamina C. Se sigilează vasul (capac
ermetic sau plastic) şi se lasă la întuneric şi cu temperatura de
40 grade, timp de trei zile. Se trage repede în sticle de culoare
închisă, care se ţin la frigider. Se mai adaugă câte o linguriţă
de vitamina C la fiecare sticlă (depinde de mărimea vasului).
Dacă trebuie păstrată tinctura mai mult de 21 de zile trebuie
să se adauge 1-4 linguri de ulei de măsline, care se va
solidifica la frigider, dar tinctura va fi păstrată şi nu se va
oxida (înnegri, în care caz se face revenirea cu o linguriţă de
vititamina C pentru culoarea normală ― verzuie) 140.
Modul de folosire a tincturii de nuci negre (Nucul
negru american) dimpreună cu capsule de pelin (Wormwood
=lemnul viermelui) şi capsule de cuişoare (cloves), pentru
deparazitare corpului, in 18 zile.

140
Dr. Hulda Regehr Clark, Tinctiura de nuci negre.
123
 Modul de deparazitare
(1 linguriţă de tinctură de coajă de nucă neagră = 1
capsulă de tinctură de coajă de nucă neagră).
*
1. În prima zi se ia o picătură de tinctură, o capsulă de
pelin şi câte o capsulă de cuişoare, dimineaţa, la prânz şi seara.
2. A doua zi se iau două picături de tinctură, o capsulă de
pelin şi câte două de cuişoare (d, p, s).
3. A treia zi se iau trei picături de tinctură, două capsule
de pelin şi câte trei capsule de cuişoare (d, p, s).
4. A patra zi se iau patru picături de tinctură, două
capsule de pelin şi câte trei capsule de cuişoare (d, p, s).
5. A cincia zi se consumă cinci picături, trei capsule de
pelin, câte trei capsule de cuişoare (d, p, s).
6. A şasea zi se consumă două linguriţe de tinctură, trei
capsule de pelin şi câte trei capsule de cuişoare (d. p, s).
7. A şaptea zi, se vor consumă tocmai în a 13 (trei-
sprezecea) zi două linguriţe de tinctură, dar capsule de pelin se
vor consuma patru şi de cuişoare tot câte trei (d, p, s).
8. A opta zi se vor consuma tot patru capsule de pelin şi
câte trei (d, p, s) de cuişoare.
9. A noua zi se consumă tot patru capsule de pelin şi câte
trei de cuişoare (d, p, s).
10. A zecea zi se consuma cinci capsule de pelin şi câte
trei de cuişoare (d, p, s).
11. A unsprezecea zi se consumă 5 capsule de pelin şi 7
(şapte) de cuişoare o dată /zi.
12. A douăsprezecea zi numai cinci capsule de pelin.
13. A treisprezecea zi se consumă 2 (două) linguriţe de
tinctură şi şapte capsule de pelin.
14. A paisprezecea zi se consumă numai 7 capsule de
pelin.
15. La fel a cincisprezece zi.
16. Idem şi a şaisprezecea zi.
124
 17. Acum se vor consuma şapte capsule de pelin, peste
şapte zile.
18. În a 18-a zi 7 capsule de cuişoare.
*
Nu e neapărat să ţineţi un program strict, însă puteţi
alege oricare zi să luaţi tratamentul. Continuaţi menţinerea
programului de detoxifiere pentru a preveni o reinfestare.
Observaţie. Oricând luaţi capsule sau pilule, după
fiecare pastilă luaţi şi o bucată mică de pâine pentru a împiedica
înţepenirea pastilei pe tract. Nu luaţi niciodată un pumn întreg
de pastile odată.
1. Tinctura de coajă de nucă neagră: 2 linguriţe pe
stomacul gol, înainte de masă sau înainte de culcare.
2. Capsule de pelin. 7 capsule (de 200-300 mg de pelin
fiecare) o dată pe zi, pe stomacul gol.
3. Capsule de cuişoare: 7 capsule (de 500 mg. fiecare) o
dată pe zi pe stomacul gol.
Pelinul şi cuişoarele. Măriţi doza de la o zi la alta. De
exemplu un copil de 4 ani va urma programul de deparazitare
până în ziua a 4-a, după care se va opri.
Din nou, nu este recomandat pentru copii să rămână pe
aceeaşi doză de cuişoare şi pelin.
În România sunt înregistraţi peste 350.000 de bolnavi de
cancer din care aproape 4.500 sunt copii. Peste 70 % din cazu-
rile de cancer sunt diagnosticate în faze avansate, incurabile.
Aproximativ 4,5 milioane de persoane sunt afectate zilnic (direct
sau prin persoane apropiate) de cancer. Foloseşte aceste produse
naturiste detoxifiante şi deparazitare pentru un sistem imunitar
puternic şi pentru un stil de viaţă mai sănătos141.

141
Cuvinte cheie: tinctura coaja de nucă neagră, tinctura nuca
neagră, nuca americană, pelin, cuişoare, tratament cancer, tratament de coajă
de nucă neagră, tratament detoxifiant şi deparazitar, detoxifiere, deparazitare,
vânzare tinctură coajă de nucă neagră, hulda klark etc.
125
 Deparazitarea corpului – schematic142
Tinctura – coajă Capsule de pelin Capsule de
№ crt. de nucă neagră (200-300 mg) cuişoare
Luaţi o dată pe zi Luaţi capsulele o dată Luaţi capsulele
Ziua pe zi pe stomacul gol, de 3 ori pe zi,
înainte de masă
înainte de masă la fiecare masă
1. 1 picătură 1 1, 1, 1
(sau 1 capsulă)
2. 2 picături 2, 2, 2
(sau 1 capsulă) 1

3. 3 picături 3, 3, 3
(sau 1 capssulă) 2
4 picături 2 3, 3, 3
4. (sau 1 capsulă)
5 picături 3, 3, 3
5. 3
(sau 1 capsulă)
6. 2 linguriţe
(sau 2 capsule) 3 3, 3, 3

7. Acum o dată pe 4 3, 3, 3
săptămână*
8. 4 3, 3, 3
9. 5 3, 3, 3
10. 5 3, 3, 3
11. 6 7
6 Acum o dată pe
12.
săptămână*
13. 2 linguriţe 7
(sau 2 capsule)
14. 7
15. 7
16. 7
17. Acum o dată pe
săptămână*
18. 7
* Pachetul de menţinere a detoxifierii se administrează o dată
pe săptămână.

142
http://traatamentcancer.ro/articol/Tratament_hepatic/sub/
Tinctura_coaja_nuca_neagra-... 12/19/2011. www.ekilibrium.ro.
126
 Programul de deparazitare pentru copii
Tinctura de coajă de nucă
Copii urmează acelaşi program ca şi adulţii până în
ziua a 5-a. În ziua a 6-a, în loc de 2 linguriţe luaţi

Vârsta Măsura Niacinamide

Sub 6 luni ¼ linguriţe 50 mg
Între 6 luni şi 5 anni ½ linguriţe 50 mg
Între 5 şi 10 ani 1 linguriţă 100 mg
Între 11 şi 16 ani 1 ½ linguriţe 500 mg
Niacinamida (B3 ) ,se administrează pentru a elimina
alcoolul din tinctură, îl puteţi strivi şi să-l puneţi într-o linguriţă de
miere dacă este necesar.
Programul deparazitar este benefic pentru copii, care tind
să fie infestaţi mai des cu paraziţi decât adulţii, Aplicaţi
programul de deparazitare a copiilor de 2 ori pe an, sau de
fiecare dată când sunt bolnavi.
Observatie: În timpul curei se impune Dieta
crudivoră. Coaja de nuca neagra distruge adulţii, pelinul
larvele, iar cuişoarele distrug ouăle paraziţilor. Coaja verde ce
înveleşte nuca neagră, este cea care conţine substanţa
miraculoasă antiparazit. Extractul de coajă neagră nu este
eficientă fiindcă nu s-a recoltat în perioada când e verde ci,
când de acuma a început să se înnegrească. Culoarea tincturii
trebuie să fie verde pai. Alte două ingrediente, conţinute de
către coajă, ornitina şi arginina, îmbunătăţesc reţeta. Paraziţii
produc o mare cantitate de amoniu ca excreţii, în organismele
noastre. Această substanţă este foarte toxică, mai ales pentru
creier. Ea produce insomnie, anxietate etc. Dacă luaţi ornitina
la culcare, veţi dormi mai bine. Arginina are efecte similare,
de reducere a amoniului, dar trebuie luată dimineaţa.
Programul antiparazitar, luat în doze mari, distruge multe
stadii ale teniei. Se iau 8 linguriţe de tinctură de nucă neagră
sau Black Walnut Hull tinctură, şi vă odihniţi o oră, apoi se ia
127
încă 8 linguriţe din aceeaşi tinctură. După fiecare doză se ia o
tabletă de niacinamidă, 500 mg, pentru a detoxifia organismul
de alcool. Tratamentul poate produce ameţeli, fapt pentru
care, se impune să nu conduceţi maşina. De asemenea se vor
lua câte 10 capsule de pelin şi cuişoare. Dacă nu se distruge
fiecare grăunte de nisip hidatic şi alte rămăşiţe de larve
rezistente nu vă puteţi vindeca. Chistul nu trebuie operat, ci
trebuie penetrat cu ajutorul tincturii şi capsulelor, arătate mai
sus. Dr. Hulda Clark a descoperit două substanţe care pot
penetra o succesiune de membrane de paraziţi, distrugând atât
larvele rezistente din interior, cât şi ouăle aflate în alte locuri.
Acestea sunt: uleiul ozonat de măsline şi L-cisteină. Toate
pisicile şi câinii au ascarizi şi oamenii de asemenea. Ouăle de
ascarizi introduc doi agenţi patogeni foarte importanţi ce se
răspândesc în tot organismul nostru: Rhizobium legumino-
sarum, Micobacterium avium /intracellulare, şi, virusul răcelii
Adenovirus. Invazia acestora este cauza transpiraţiei de peste
noapte şi pentru starea generală de rău. Sunt necesare circa 21
de zile pentru ca ascarizii să dispară. Uneori suplimentele
ozonate produc efecte secundare, care s-ar putea datora
proprietăţii sale de a penetra ascarizii. Manifestări: greaţă,
oboseală, ameţeli, se impune reducerea dozei. Cisteina are
multe calităţi bune, ferindu-ne de radiaţiile la care suntem
supuşi. Cisteina este un detoxifiant de metale grele, probabil
prin formarea glutationului 143.
Specia umană este în prezent infestată masiv cu
paraziţi, în special cu trematod (vierme plat) ― Faciolopsis
busckii. În prezenţa alcoolului izopropilic se acumulează în
ficat, unde încheie ciclu de viaţă în corpul uman.
Acesta iniţiază procesul de malignizare, adică produ-
cerea stimulentului mitotic orto-fosfo-tirozina într-un alt organ.
Distrugerea tuturor paraziţilor şi a stadiilor larvare odată cu

143
http://www.ekilibrum.ro/articolcu. Hulda Regehr Clark.
128
înlăturarea alcoolului izopropilic şi a carcinogenilor din viaţa
pacienţilor are ca rezultat o recuperare remarcabilă în general
vizibilă, în mai puţin de 7 zile. Stoparea consumului de mito-
toxine (deci, regim naturist) şi a expunerii la cupru, cobalt şi
vanadiu, este esenţială pentru stoparea tumorilor. Specia
comună de bacterii Clostridium produce alcool izopropilic în
tractul digestiv şi sub lucrările dentare. Utilizarea Betainei
(aminoacid) ca supliment alimentar şi înlocuirea plombelor
dentare dispar aceste bacterii. Cum poate trematodul să ducă
la cancer? În mod obişnuit acest trematod trăieşte în intestin,
unde nu produce mari daune, cel mult colită, boala Crohn sau
sindromul colonului iritabil, dar de cele mai multe ori este
inofensiv. În schimb, dacă invadează un alt organ, cum ar fi
uterul, rinichii ori ficatul provoacă daune foarte mari.
Organele unde se localizează înseamnă că există alcool
izopropilic (AIP). Toţi pacienţii bolnavi de cancer (100 %) au
în ficat atât alcool izopropilic cât şi parazitul. Solventul
alcool izopropilic, este responsabil pentru instalarea parazi-
tului în ficat. Deci, ne îmbolnăvim de cancer dacă avem
solventul AIP şi parazitul. Ca urmare a acestor două elemente
apare un factor de creştere, denumit orto-fosfo-tirozină, care
fac ca celulele să se dividă. Orto-fosfo-tirozina însă, nu poate
fi produsă decât de fasciolopsis care obligă celulele cance-
roase să se dividă. Acest parazit, descoperit încă din 1925, n-a
fost destinat să-şi petreacă ciclu de viaţă în corpul nostru, dar
factori de mediu (poluare, hrană etc.), i-au creiat condiţii
prielnice. Vestea cea bună este că, atunci când trematodul şi
toate stadiile sale au fost distruse, orto-fosfo-tirozina dispare
în 24 de ore. Cauza cancerului a dispărut. Totuşi, rămâne să
reparăm pagubele produse de acest parazit. În procesul de
distrugere, atât paraziţii cât şi ouăle se folosesc cu succes cele
trei ingrediente arătate in tabelul de mai sus folosindu-se în
doze mari pe o durată scurtă. De altfel, produsele comandate
au instrucţiuni de folosire. Din fericire dr. Hulda Clark, a
129
descoperit două substanţe care pot permite o succesiune de
membrane, distrugând atât larvele rezistente din interior, cât
şi ouăle aflate în alte locuri, acestea sunt: uleiul ozonat de
masline si L-cisteina. Am distrus cauza, dar tumora nu (deşi
este inofensivă), trebuie urmat în continuare o dietă strictă
„E” bis sau Rudolf Breuss, plus suplimente nutriţionale şi alte
proceduri (v. schema de tratament cap. I) 144.
C-Jim Humble and MMS (mineral miraculos supli-
ment (soluţie). Povestea acestui cercetător este lungă, dar voi
spicui dintr-un interviu acordat în Germania în noiembrie
2008. După ce a plecat din aeronautică, s-a dus în junglă în
America de Sud cu scopul de scoate aur. Nişte muncitori s-au
îmbolnăvit de malarie şi nu avea cum să fie trataţi, Jim luase
cu el dioxid de clor (ClO 2 ) respectiv „Hipoclorid”. Le-a dat la
bolnavi picături din această soluţie şi în 4 ore s-au vindecat.
Povesteşte că în America nu e posibil de făcut cercetări pentru
un medicament aşa de simplu. A tratat mii de cazuri de
malarie şi alte infectări cu ”paraziţi”, în Africa. În urma
acestui succes i-a trezit interesul pentru a dezvolta cercetări
pe această temă în Mexic, unde a găsit o echipă de medici,
dornici pentru noi descoperiri împotriva bolilor grave. Arată
că dioxidul de clor este un exploziv în sensul de a oxida
substanţele patogene (dăunătore). Dioxidul de clor, are putere
mai mare (deşi este mai slab) decât peroxidul de hidrogen.
Modul cum omoară un agent patogen: prin perforarea
membranei acestuia oricare ar fi el, distrugându-i nucleul, faţă
de antibiotice care au ţinta unui singur patogen, pe lângă
faptul, că acestea au multiple reacţii adverse. Deci, dioxidul
de clor perforând membrana celulei agentului patogen, nu
există nici o posibilitate ca agentul să dezvolte o rezistenţă la
dioxidul de clor. În cazul viruşilor, dioxidul de clor acţio-

144
http//www.sanatatea-noastra.ro (dr.Hulda Clark, Tinctiura de
nuci negre). Rudolf Breuss.
130
nează oarecum diferit şi anume: previne formarea proteinelor
speciale ale virusului şi, în acest caz virusul este distrus în
câteva minute. La fel, omoară şi ciupercile şi alţi patogeni ce
se găsesc în corp. De asemenea omoară repede şi paraziţ ii. De
exemplu, o persoană care este bolnavă de malarie, produsă de
un parazit, Jim Humle a vindecat în timp scurt (durata de
însănătoşire) mii de cazuri, nu numai de malarie, ci şi alte
boli degenerative. Acum Jim şi echipa sa fac cercetări intense
pentru definitivarea tratamentelor pentru Sida şi cancer,
folosind desigur, produsul MMS (dioxid de clor şi acidul
citric) 145.
Exemplele lui Jim. A fost o fată din Australia care a
avut cancer pulmonar, iar medicul curant i-a spus: o să mori
în aproximativ 14 zile. Şi ea, bineînţeles, era în pat, şi nu
putea să se ridice, ci numai ajutată. Ea a fost dispusă să ia
picăturile de MMS. În a 11-a zi a reuşit să se ridice şi să
meargă, iar în a 15-a zi a mers singură cu maşina şi s-a
plimbat puţin. Mai dă un exemplu, cum că prietenul lui, care
lucrează cu el avea unchiul bolnav de cancer la pancreas,
imobilizat la pat. Ia dat picăturile de MMS, folosind soluţia
atât intern cât şi extern pentru comprese. În a treia zi a
renunţat la pastilele de durere, demonstrându-se că merge
spre vindecare. După 7-8 zile spune că vrea să se întoarcă la
locul de muncă. Arată în continuare, cum s-au vindecat mulţi
bolnavi de diferite forme de cancer şi alte boli degenerative.
Frumos, NU! însă nu cred că se va introduce în spitale,
fiindcă ar aduce mare atingere industriei farmaceutice. Fiind
întrebat de reporter, dacă nu are probleme cu instituţiile
medicale! În Mexic nu, în America da 146.

145
http//www/Jim Humble and MMS.
146
S.C Balo Paper.
131
 CAPITOLUL IV
TRATAMENTUL CANCERULUI
PRIN MIJLOACE NATURISTE
”Vindecările atribuite, anumitor leacuri, relicve
şi locuri sunt efectele imaginaţiei şi credinţei. Puterea
curativă nu este în spiritul care este în acestea, ci spiritul
în care acestea sunt acceptate“.
E. W. Neville

Cancerul (de fapt ciuperca candidă), este şi asta una din

cele mai teribile maladii. Deşi a trecut peste un secol de
cercetări intense pentru cancer, iar lumea medicală ne asigură
ca s-au făcut progrese importante în tratamentul acestei boli.
Orice om, printr-o simplă privire în jurul său, poate descoperi
realitatea crudă: numărul celor care mor de cancer este din ce în
ce mai mare.
Analiza lucidă a fenomenului în ansamblul său dezvă-
luie în spatele aparenţei liniştitoare a datelor oficiale adevăruri
şocante. Mai mult, este împiedicată utilizarea unor metode
alternative 147. Studiul realizat de cercetătorul italian Alberto R.
Mondini, este un exemplu grăitor, care ne prezintă desigur, în
primul rând faţeta italiană a sistemului consensa internaţional.
Kankropoli ― Mafia cancerului148.
Dedicată tuturor fiinţelor ce gândesc şi sunt capabile să
cerceteze, să testeze, să se documenteze autonom în speranţa că
această capacitate a lor va găsi un răspuns din partea publicu-
lui, singura posibilitate reală pe care acesta o are pentru a nu

147
Dr. Aderson, Idem, p. 37.
148
http//www, Alberto R. Mondini.
132
muri de cancer. Am descoperi (spune autorul), lucrul cel mai
rău din toate acestea, că atitudinea umanităţii în faţa cancerului
nu era disperarea, ci mai rău, devenise un fel de apatie resem-
nată şi neputincioasă. Aşa m-am decis să formez fundaţia
„ARPC“ prin intermediul căreia să pot interveni personal şi să
contribui la lupta contra cancerului. Costurile estimative ale
cancerului în Italia: Iată tulburătoarele concluzii la care duc
documentele din acest studiu 149:
1. Astăzi în practica medicală din 1998: medicamente =
40.000 de miliarde, plus tot atâta pentru tratamente = 80.000
mii de miliarde. În practica curentă nu este nici o terapie
eficientă contra cancerului;
2. Există de mai mulţi ani terapii eficiente şi economice
precum şi mijloace de diagnosticare precoce, descoperite de
cercetători geniali, deseori cu mijloace modeste.
3. Există o strategie precisă pentru a împiedica aceste
terapii. Pentru a realiza această opoziţie, orice mijloc este bun:
indiferenţa, tăierea fondurilor, calomnia, defăimare,
persecutarea profesională, chiar şi mijloace juridice, ameninţări
cu moartea şi chiar omoruri150. (menţionaţi trei doctori omorâţi)
4. În aceste acţiuni sunt implicate multe persoane şi
organizaţii care au adesea funcţii importante şi putere. Şi,
pentru a fi în cadrul celor patru puncte de mai sus (fiindcă
materialul cercetătorului e foarte vast) o să dau puţin din
declaraţiile dr. Tullio Simoncini, care a scris o carte intitulată
La Causa del Cancero e un Fungo, după 20 de ani de cercetări
practice. Găsim pe Internet cum ţine o conferinţă la Los
Angeles (USA) de unde a primit aplauze, că în Italia nu se ştie
nimic, ci dimpotrivă, a fost arestat, defăimat, făcut şarlatan,
eliminat din colegiul medicilor etc. 151
Cancerul este o ciupercă şi poate fi vindecat fără ope-
raţie şi tratament complex. De luat aminte: Dacă nu te inte-
149
www. Dr. Tullio Simoncini, La Causa del Cancero, p. 37.
150
Vezi Dr. Anderson, p. 128.
151
Dr. Tullio Simoncini, La Causa del Cancero e un Fungo.
133
resează, cel puţin transmite mai departe celor interesaţi, fiindcă
acest avertisment, nu se poate ca cineva să nu aibă nevoie de
aceste informaţii. Cancerul este o ciupercă cauzată de Candida
Albicans, ce se dezvoltă din corpul gazdă, astfel dizolvându-l
încet dar sigur. Vedeţi de ce doctorul Simoncini a dat de gol pe
oncologii de pe mapamond că toate cancerele (ciupercile) sunt
la fel, indiferent de localizare. Cobaltoterapia şi chimioterapia
omoară atât celulele canceroase cât şi cele sănătoase, făcând
sistemul imunitar „varză“, astfel încât nu mai are cu ce să se
apere organismul de ciupercă. Doar bicarbonatul de sodiu
(NaHCO3) poate distruge candida 152.
La alte medicamente ciuperca se adaptează repede.
Soluţia de bicarbonat 5 % în apă distilată se introduce prin
cateter direct în tumoră, astfel că, cancerul (ciuperca) la sân,
vezica urinară etc. se vindecă în şase zile. Ce anume face ca
„Candida“ să scape de sub control şi cum ştim că avem
probleme? Factorii de mediu, slăbirea sistemului imunitar,
stresul etc. Semnele apariţiei evoluţiei ciupercii, dorinţa de
carne, dulciuri, hidraţi de carbon etc. (resursele de trai al
ciupercii). Candida secretă 79 de substanţe toxice pentru
organism. De aceea, cei afectaţi se simt slăbiţi, anxioşi fără
speranţă, apatici etc. de la alcoolii şi Acetaldehida cu Dopanină
(secretate de ciupercă). Pentru reprimarea ciupercii se
recomandă un regim naturist foarte strict. Anual sunt colectate
sume imense de la diverse acte de caritate pentru a susţine
studii în găsirea leacului pentru cancer, iar organizaţiile
elitistice de fapt, nu au nici o intenţie de a găsi antidotul
cancerului153.
Dr. Richard Day care era şeful unei organizaţii
„Planificarea familiei“, susţinută de Rockefeller, a ţinut o
întâlnire restrânsă pentru medici în 1969 la Pittsburg, unde a

152
Ibidem.
153
Ibidem.
134
relatat despre transformările societăţii la scară globală în viitor.
El le-a cerut celor prezenţi să nu înregistreze şi să nu-şi noteze
nimic. Însă un medic a notat tot ce s-a discutat la acea întâlnire,
ca mai apoi să fie făcute publice. Acum, după 50 de ani, putem
vedea câtă acurateţe există în spusele dr. Day. El a arătat
atunci: „Acum putem trata orice formă de cancer. Informaţiile
se găsesc la Institutul Rockefeller, dacă se va decide vreodată
ca să fie date publicităţii“. El a mai arătat că lăsând oamenii să
moară de cancer se va încetini creşterea numărului populaţiei,
aşa că trebuie să fie cancer până la sfârşitul lumii 154.
Cartelurile farmaceutice (Big Pharm „Vedeţi aici sediul
Merek din lume“) nu au nici cea mai mică dorinţă să trateze
cancerul când ei câştigă sume fabuloase din vânzările de
medicamente, citostatice care tratează doar nişte simptome şi în
acelaşi timp omoară sistemul imunitar şi în final bolnavii mor
de această otravă. De aceea, când cineva din afara Big Pharma,
descoperă o metodă eficientă de tratare a cancerului, acesta
devine imediat o ţintă a organizaţiilor medicale, dar şi a
„agenţiilor din umbră“. Iată deci, aşa s-a întâmplat cu marele
doctor al secolului 21. Încă de când a intrat la medicină, el şi-a
dat seama că ceva nu este în regulă cu cancerul şi cu modul de
tratament (dr. Simoncini) „Vedeam suferinţe teribile. Eram în
secţia de oncologie pediatrică şi toţi copii au murit. Sufeream
alături de ei când vedeam cum mor de la chimioterapie şi
radiaţii“. El mai spune: „Câţi oare mai trebuie să sufere până
când oamenii vor înceta să se uite la medici ca la zeii
atotştiutori, realizând scara imensă a ignoranţei ce are loc?
Cauzele slăbirii sistemului imunitar le-am arătat în prima parte
a cap. I. Vă imaginaţi ce deficienţe pot avea copiii din ziua de
azi când ei primesc 25 de vaccinuri sau combinaţii, până la
vârsta de doi ani? (în America, iar în România 10 vaccinuri
până la vârsta de un an şi 5 până la 14 ani). Acesta este modul
în care familiile de „iluminaţi“ urmăresc să declanşeze reduceri

154
Dr. Richard Day, Planificarea familiei.
135
masive de populaţie prin aşa-zisele „mecanisme de protejare a
copiilor“155.
Dr. Simoncini a făcut cercetări mai bine de 20 de ani,
reuşind să vindece cazuri grele de cancer cu banala ”substanţă
Bicarbonatul de Sodiu”. Şi-a prezentat cercetările, sprijinindu-
le cu dovezi concrete, Departamentului de Stat al Sănătăţii din
Italia. Care a fost rezultatul? Am arătat mai sus. În sprijinul
teoriei dr. Simoncini, precum că, cancerul este o ciupercă. Am
găsit pe internet descoperirile a doi cercetători britanici,
profesorii, Gerry Poter de la Grupul de Descoperire a Curei
pentru Cancer şi profesorul Dan Burke: ”Celulele canceroase
au un Biomarker unic pe care celulele normale nu-l au. Acest
Biomarker este o enzimă care se numeşte CYP 1 B1. Această
enzimă alterează structura chimică a unui compus care se
numeşte Salvestrol, care se găseşte în mod natural în fructe şi
legume. Aceste schimbări chimice transformă Salvestrolul
într-un agent care omoară celulele canceroase (ciuperca), dar
nu le atacă pe cele normale. Sincronizarea este perfectă.
Enzimele CYP 1 B 1 atacă numai celulele canceroase şi
reacţionează cu Salvestrolul din fructe şi legume. Şi aici este
dovada că tumorile sunt fungi. Salvestrolul reprezintă sistemul
natural de apărare a plantelor împotriva fungilor (fructe, legu-
me, vegetale). Plantele tratate cu fungicide pentru omorârea
fungilor în mod artificial nu-şi mai fabrică propriul sistem de
apărare „Salvestrolul”. Deci este inutil să mai consumăm vege-
tale din acestea pentru prevenirea şi vindecarea cancerului, ele
nemaiavând această enzimă protectoare 156.

155
Ibidem.
156
Dr. Tullio Simoncini, La Causa del Cancero, e un Fungo.
136
 1. O alimentaţie anticancer
Dr. Joan Austoker, director al Cancer Research Campaign
de la Oxford University, recomandă modificarea integrală a
dietei: Există dovezi concludente că un aport crescut de fructe şi
legume crude protejează împotriva multor cancere, reducând
riscul de boală cu 66 %.
1. Fibrele vegetale, din cereale, morcov, ţelină, sfeclă
roşie, varză (200 gr/zi), au efect protector şi vindecător în cancerul
gastric şi de colon. Fibrele vegetale absorb toxinele hidrosolubile şi
contribuie la eliminarea lor din organism;
2. Vitamina C naturală din sucul unei lămâi, din 100 g
pătrunjel tocat sau dintr-un kg de mere, s-a dovedit că are efecte
stimulatoare asupra sistemului imunitar şi acţionează ca un bioanti-
oxidant hidrosolubil cu rol în distrugerea celulelor canceroase.
3. Retinoizii şi coloranţii roşii (Betacianine) din 200 gr
suc de morcov, 100 ml suc de ţelină, 400 ml suc de sfeclă roşie,
50 gr fructe de pădure (cătină, coacăze negre, afine etc.), dar şi
din alte fructe şi legume (v. cap. II), au dat rezultate foarte bune
în anumite forme de cancer şi chiar în metastaze osoase. După
cercetări de ultima oră, retinoizii s-au dovedit a fi substanţe citosta-
tice foarte puternice, care reduc capacitatea celulelor canceroase
de a se diviza, forţându-le să-şi reia locul de origine.
4. Usturoiul poate fi o mare speranţă pentru bolnavii de
cancer. În 1996, un grup de cercetători americani au publicat în
”New York Times” au reuşit să demonstreze că ”usturoiul dă
bune rezultate în tratarea cancerului, datorită conţinutului de
DATS, o substanţă pusă în evidenţa în usturoi, pot încetini cu
47 % dezvoltarea celulelor canceroase la plămân, iar 10 gr
DATS distrug total aceste celule tumorale. Observaţii anterioare
au arătat că alte două substanţe care se găsesc în usturoi ─
Dalicistina şi Dialil Disulfida, dau bune rezultate în tratarea
multor tumori. În plus, conţine şi arsenic, care este citostatic şi
stabilizează efectele retinoizilor. 2-3 căţei medii/zi.

137
 5. Polenul este administrat sub formă de pulbere sau 30-
40 de grame/zi sau în amestec cu fructe de cătină. Prin bogăţia sa
remarcabilă în substanţe vitale este cel mai fortificant şi
regenerator al organismului.
6. Laptele de capră, spre deosebire de laptele de vacă,
conţine un acid organic puternic care s-a demonstrat că opreşte
evoluţia cancerului aflat în stadiul incipient, dar are efecte şi în
unele stadii terminale, cu metastază osoasă. Se consumă crud
(fără adausuri) în perioade scurte de 2-3 zile, alternând cu
regimul de dezintoxicare (dr. Oshawa-B).
7. Cerealele integrale (Măcinate grosier, germinate, fulgi,
musli), în special grâul şi hrişca, acţionează similar medicamente-
lor antioxidante, antitumorale, constituind şi o bază nutritivă. În
funcţie de fiecare caz în parte, medicul curant poate recomanda
şi alte legume şi alimente medicament: urzici, varză, brocoli,
spanac, pătrunjel etc., respectându-se în principiu regimul de dezin-
toxicare (v. schema generală cap. I). Se ştie că la popoarele vegeta-
riene, cancerul este aproape inexistent. Dr. Seeger considera că
aceste efecte vindecătoare se datorează compoziţiei chimice a
legumelor, fructelor, cerealelor (şi în special limfocitelor T-killer,
care activează sistemul imunitar deficitar în cancer. Alte cerce-
tări au relevat ca astfel de alimente îmbunătăţesc respiraţia celulară
a ţesutului sănătos din jurul tumorii, autolimitând extinderea 157.
Tratarea unor tumori. (Ciuperci) cu metoda dr.
Tullio Simoncini. Observaţie: înainte de a începe informarea cu
privire la un anumit tip de afecţiune, se recomandă a se citi
paginile cărţii referitoare, în special la cancer158.
1. Cancer de stomac. Astfel de tumori sunt cel mai
uşor de tratat, având o poziţie uşor accesibilă. Cei care i-a tratat
acum 20 pentru astfel de afecţiune, printre care şi o rudă a sa,
sunt încă în viaţă. Administrare şi dozare al bicarbonatului de

157
http//www/ Dr. Joan Austoker.
158
Vezi la sfârşitul „Cap. III“ Zeolitul, Tinctura de nuci negri,
de dr. Hulda Clark şi Dioxidul de clor (ClO2) de Jim Humble and MMS.
138
sodiu: o linguriţă bicarbonat sodiu într-un pahar de apă se
consumă dimineaţa şi la prânz, cu 30 min. înainte de masă,
pentru 15 zile, apoi pentru încă 30 de zile numai odată pe zi.
După consumarea dozei se stă pe spate, apoi pe dreapta şi pe
stânga vreme de 30 min. Se poate ca pacientul să aibă diaree, în
care caz se suspendă pentru o zi. În general, dacă apare sânge şi
mucus în materiile fecale, vor dispare după 5-10 zile, digestia
începe să se normalizeze şi senzaţia de greutate începe să
regreseze.
Prin urmare, atunci când tumora, chiar de mari dimen-
siuni, rămâne limitată la peretele stomacului şi la unele limpho-
noide periferice. În cazurile când există o răspândire vizibilă în
structurile adiacente, în special în ligamente, devine dificil ca
soluţia să ajungă acolo. Coloniile de fungi, de fapt, nu sunt
atacate de bicarbonat administrat şi să lucreze ca un receptacul
pentru o proliferare a soluţiei mai accentuată. Pentru a înţelege
mai bine acest concept, să ne imaginăm o plasă de păianjen
format de agregate voluminoase în colţuri şi elemente de conexi-
une liniară, care să li se alăture şi care funcţionează ca mijloc de
comunicare între celule. Atunci când un element, o agregare sau
o mare parte a structurii este atacată, semnalele de alarmă, trece-
rea de la mai multe colonii expuse la cele care rămân în afara
câmpului de orice substanţă toxică, astfel că reacţiile lor de
apărare pot fi activate şi cu o creştere fără limitare. În plus, o
cilindree de elemente nucleare de la fiecare celulă spre o locaţie
în non, pe cale de dispariţie are loc prin reţeaua celulară poros.
Revenind la cancerul de stomac, punctele care sunt mai puţin
accesibile pentru terapie cu bicarbonat sunt ligamentele, puncte
de plecare pentru apărarea şi regenerarea coloniilor. Dacă, în
afară de ligamente există, de asemenea, o implicare a altor
organe în special în ficat, devine şi mai dificilă metoda de
introducere a soluţiei de bicarbonat. Prin urmare, devine impe-
rios necesar ca bolnavul, la primele semne de disconfort să se
adreseze medicului şi să opteze pentru o anumită ramură a
medicinii naturiste inclusiv tratamentul cu bicarbonat. Poziţiona-

139
rea unui cateter într-un loc perigastric şi unul arterial în trepiedul
celiac prin care este posibil de administrat soluţia de bicarbonat
direct în masele fungice, poate permite regresia tumorilor chiar
şi în cazurile complexe. În acest caz, se introduce cateter la ficat
şi se iau doze mici de bicarbonat de sodiu pentru stomac 159.
2. Cancer de colon. Se începe folosirea soluţiei de
bicarbonat oral pentru alcalenizarea sângelui timp de 30 de zile
(se poate face şi clisme cu soluţie de bicarbonat 7 %, o zi da una
nu). După 30 de zile se introduce soluţie de bicarbonat 5 % prin
endoscop pentru efect distructiv al ciupercii, determinând dizolva-
rea masei tumorale. După o zi se observă reducerea semnifica-
tivă a tumorii. După câteva zile se elimină mase de sânge cu ser
fiziologic. Se demonstrează că este singura soluţie care distruge
ciuperca într-un timp foarte scurt fără reacţii adverse sau urmări
deosebite. Acesta acţionează prin distrugerea conexiunile intrace-
lulare, împiedicând comunicarea între fungi. În acest fel celulele
de fungi sunt expuse uşor de celulele de apărare ale organismului
(care trebuie întărit în paralel cu suplimente nutriţionale) inter-
venind rapid celulele fagocide. Bicarbonatul de sodiu permite
imunităţii umorale să dezintegreze celule fungice şi cicatrizarea
locului lezat160.
3. Cancer de col uterin cu metastază. În
octombrie 2002 i-a fost adusă o pacientă de 63 de ani. Doctorul
Simoncini a chemat rudele pentru a se stabili împreună opţiunea
tratamentului cu bicarbonat, de oarece pot apărea reacţii impre-
vizibile din cauza complexităţii tumorale. Prima intervenţie s-a
făcut pe masa tumorală cea mai mare, în timp ce pentru alta
tumora care este în contact cu muşchii ilipsoas şi pentru alte
leziuni care sunt în ficat, i-a avertizat pe membri familiei că,
trebuie să se mai aştepte să se vadă evoluţia bolii. Masa tumorală
abdominală ocupa masiv abdomenul din colul uterin la ombilic,
fiind într-un stadiu avansat, care e infiltrat şi compresează uretra

159
http//ww/.
160
http//www/.
140
de nu se poate urina. Mai are şi o febră persistentă. S-a procedat
la analgetice pentru dureri, la tratament pentru febra şi introdu-
cerea sondei pentru urină.
Următorul pas a fost, poziţionarea unui cateter interiorul
masei tumorale din col cu scopul de drenare a materialului
necrotic cât mai mult şi ulterior s-a dispus introducerea de
soluţie de bicarbonat 5 %, ca după 21 de zile pacienta se urina
normal. Pe 29 XI 2002 i s-a introdus cateter în abdomen, redu-
cându-se şi această masă tumorală. Tratamentul pentru vinde-
care a durat şi în anul 2003 (Autorul nu spune despre regimul
alimentar, ceia ce m-ar fi interesat foarte mult pentru a le intro-
duce în dietele de tratament pentru cancer. Totuşi, pe Internet
face referire şi la anumite diete ce ar pute fi folosite161.
4. Cancer hepatic. Tumora pe ficat de 10 cm. În
clinica de oncologie a făcut 11 şedinţe de chimioterapie fără nici
un rezultat. A refuzat tratamentul şi s-a dus la dr. Simoncini. I s-a
administrat perfuzii cu soluţie de bicarbonat 5 % prin cateter
poziţionat în artera hepatică la doza de 400-50 ml, timp de 6 zile.
Alte cicluri de tratament cu bicarbonat pe cale orală şi arterial şi
în câteva luni tumora a dispărut 162.
Alt caz. Un pacient de 65 de ani este diagnosticat cu o
tumoră mare pe ficat, plus metastază pulmonară. (19-IV-2002).
I se poziţionează un cateter transcardiac în artera pulmonară şi
un altul în artera hepatică. I se administrează soluţie de
bicarbonat de sodiu (5 %) câte 500 ml, timp de 8 zile. În luna
iulie încă tumora era de 10 cm. Mai multe cicluri de tratamente
intravenoase, cât şi pe cale orală. La un control medical pe 4 XII
2002 tumora de pe plămân s-a redus complet, iar cea de pe ficat
încă mai persista (de 7 cm) 163.
5. Carcinom de prostată. I s-a făcut arteriografia
selectivă, pentru a stabili unde e mai potrivit de poziţionarea

161
http//www/.
162
http//www/.
163
www .Dr.Tullio Simoncini.
141
cateterului prin care se va introduce soluţia de bicarbonat de
sodiu alimentar, 5 %. S-a stabilit că este cel mai bine prin uretră,
deoarece condiţiile clinice sunt foarte bune pentru soluţia de
bicarbonat.
Alt caz (II) ― Cancerul de prostată. S-a observat că
pacientul are mai multe leziuni maligne, fiindcă el fusese operat
cu un an în urmă, făcându-i-se şi tratament specific. Când s-a
prezentat la dr. Simoncini, i s-a făcut testul PSA (Antigen Prostatic
Specific) „nodul crescut”, plus tumora endorectal de 2,2 X 2,5
cm. Se poziţionează cateterul prin vena porte hipogastrică, pe
unde se va introduce soluţia de bicarbonat 5 %, 500 ml timp de 7
zile. Se constată că tumora a scăzut în volum, ceea ce-l face pe
doctor să afirme că pacientul răspunde bine la tratament. Se
continuă două luni tratament intravenos şi paralel, spălată tumora
enterorectală. După 15 luni ambele tumori au dispărut. Bolnavul
în vârstă de 80 de ani a venit la dr. să-i mulţumească, făcând şi o
declaraţie în care arată modul (tehnologia) de aplicare a trata-
mentului cu bicarbonat, neavând reacţii adverse 164.
Observaţii: Chiar dacă acest doctor, are unele eşecuri
în cazurile terminale, este totuşi o dovadă căci, cancerul este o
ciupercă şi că singurul (până acum) medicament care omoară
ciuperca, este bicarbonatul de sodiu alimentar. În ciuda intole-
ranţei şi defăimarea acestui doctor, el continuă să facă cunoscută
metoda sa, lumii medicale şi popoarelor prin conferinţe, interviuri,
publicaţii etc. Mă întreb dacă va reuşi să se impună, fiindcă e
prea mare goana după bani în detrimentul sănătăţii (mai bine pe
suferinţa) oamenilor. ”Într-adevăr majoritatea doctorilor nu ne
oferă speranţe deoarece ei nu au încredere în propriile tratamente.
În această listă de speranţă se ascunde sămânţa morţii. Probabil
că este mai bine pentru pacient să fie propriul său medic, şi să
caute leacul până când îl va găsi. Pytagora a spus: „Medicule
vindecă-te“, iar eu spun, „pacientule vindecă-te singur, prin
intermediul purităţii, iubirii şi a intuiţiei ― Dr. Richard Anderson.

164
Dr. Tullio Simoncini, La Causa del Cancero e un fungo, p. 357.
142
„Tot adevărul trece prin trei stadii. În primul stadiu este
ridicularizat; În al doilea stadiu întâmpină o violentă opoziţie; În
al treilea stadiu este acceptat ca fiind evident ― adevărat ― de la
sine“ (Schoepenhauer)165.
Semnele banale care pot ascunde cancerul (Ciuperca).
Multe din formele de cancer (ciuperca), precum cel de
ovare, de esofag, de pancreas, de plămân, de ficat etc., sunt
considerate „ucigaşi tăcuţi” din cauză că, în peste 50 % din
cazuri evoluează fără simptome sau se manifestă prin semne
banale, care sunt deseori trecute cu vederea de către bolnav. În
multe cazuri, cancerul ovarian are simptome ce pot fi uşor
confundate cu cele specifice unei tulburări digestive.
a. Balonarea, constipaţia, durerea abdominală, dureri în
zona pelviană şi urinări dese, pot fi semne care anunţă apariţia
acestui tip de cancer. În prezent nu există nici-o metodă de
prevenire a cancerului ovarian şi, de aceea, medicii recomandă
cel puţin anual un control ginecologic şi o radiografie pelviană.
b. O altă tulburare digestivă care poate masca prezen-
ţa cancerului este indigestia, ce se poate manifesta prin greaţă,
arsuri gastrice şi vărsături. În mod normal, acestea ar trebui să
dispară în 2-3 zile cu ajutorul ceaiurilor de muşeţel, de mentă, de
aloe vera sau de ghimbir. Dacă simptomele se menţin mai multe
zile la rând sau dacă apar frecvent,se recomanda o serie de
investigaţii medicale.
c. În multe cazuri s-a constatat că o banală indigestie
ascunde cancerul de esofag. Alte semne, care ar ascunde această
maladie sunt dificultatea în înghiţire, durere în gât, pierderea în
greutate, răguşeală, tusea cronică sau cu sânge şi vărsături.
d. În multe, cazuri cancerul pulmonar se poate ascunde
în spatele unor simptome nespecifice, care nu ridică nici o
suspiciune bolnavului mai mulţi ani la rând. Un astfel de simptom
este şi lipsa poftei de mâncare, combinat şi cu o tusea seacă sau cu
expectoraţie care poate persista mai multe zile şi care, de multe ori,

165
Mucoid Plaque, p. 59.
143
este pusă pe seama unei răceli. Contrar opiniei generale, nu doar
fumătorii pot face cancer pulmonar ci şi nefumătorii care au lucrat
mulţi ani în medii toxice sau stau în locuri unde se fumează.
e. Scăderea rapidă în greutate, fără modificări majore
în modul de alimentaţie, poate fi un semn de îmbolnăvire. Acest
simptom este adesea asociat cu cancerul de Pancreas, în care în
peste 98 % din cazuri, se depistează în ultimul stadiu 166.
Alte simptome: îngălbenirea tegumentelor, greţurile,
dureri mari în omoplatul stâng (aşa am avut eu datorită unui
diagnostic greşit, dar am supravieţuit datorită regretatului nostru
terapeut ing. V. Popa). În multe cazuri se pun diagnostice greşite
datorită confundării simptomelor, si ca urmare se prelungeşte
timpul de depistare când cancerul avansează galopant când, şi
medicina naturistă devine neputincioasă (doar dr. Gerson salva
un procent de 35 % din cazurile terminale prin anii ’50 cu
ajutorul clismei cu cafea, însă nu recupera ficatul167.
O precizare: alimentarea (pe care a făcut-o şi dr. Simincini
mai sus, dar o explic). Un alt semn, este că bolnavul simte nevoia
(pofta) de dulciuri, de hidraţi de carbon: cereale (pâine, produse de
porumb amidon care sunt transformaţi în zahar, ce fermentează
transformându-se în acid lactic). Ca urmare a creşterii cantităţii de
zahăr, creşte şi cantitatea de insulină şi, implicit greutatea corporală.
Celula canceroasă trăieşte din zahăr fermentat. Acidul lactic
distruge ţesutul din jurul ciupercii (C), chiar dacă ţesutul este dur
(ceros). Iată de ce se impune un regim alimentar foarte strict din
legume şi fructe (sucuri) aşa cum s-a precizat la Congresul de
Oncologie de la Paris din 2006; citez dintr-un articol al dr. Cristian
Boerescu din Bucureşti: „Bomba” ultimului congres al cancerului a
fost victoria morcovului şi a rubedeniilor lui împotriva bolilor
oncologice. Fructele şi legumele au triumfat 168.
Un studiu mamut, întins pe durata de 35 de ani şi
efectuat pe 500.000 de subiecţi, a dovedit fără drept de apel ca

166
kttp//www/. p. 21.
167
Mucoid Plaque, p. 59.
168
Dr. Cristian Boerescu, Ibidem, FAS. www.doctor-boerescu-com.
144
alimentaţia vegetariană reduce drastic apariţia cancerului (v. şi
Studiul China de dr Campbell cap. III) Practicanţii terapiilor
naturiste au avut dreptate. Când Dumnezeu a lăsat boala a lăsat
şi leacurile care pot vindeca. De „necrezut”, a esclamat prof.
franc. Michel Boiron, preşedintele fondator al Congresului
Internaţional al Cancerului. „Septicismul nostru este învins.
Cifrele studiului EPIC (Investigaţia Europeană prospectivă
privind cancerul şi alimentaţia) sunt de necombătut. Legătura
dintre cancer şi alimentaţie este edificată. A fost primul studiu
combinat şi cu prelevări de sânge şi ADN, stocate în bănci
biologice, pentru cercetarea indicilor nutriţionali 169.
Concluzia e clară: Schimbarea regimului alimentar
reduce frecvenţa ciupercii (C). N. A. Dar, se mai produc legume,
fructe şi cereale ecologice (naturale şi apoi mai trec multe decenii
până când se va introduce obligativitatea acestei alimentaţii (măcar
dacă ar fi îndrumaţi bolnavii!).

2. Terapia (vindecarea) cancerului

Reflexoterapia în vindecare
Să trecem la vindecarea cancerului (ciupercii) cu
ajutorul alimentelor naturale, plantelor de leac şi alte proceduri
obligatorii. Notă: în cancer, nu se fac masaje sau reflexoterapie
asupra organelor bolnave.
a. Ce are de-a face tăierea cancerului cu cauza adevărată?
Îmbunătăţeşte ea dieta; îi dă chirurgia pacientului mineralele,
antioxidanţii şi ceilalţi nutrienţi de care are nevoie; îl curăţă ea de
toxinele din corp care sunt responsabile de producerea (înlesnirea
ciupercii care o avem în noi n.a) cancerului. Îi reconstruieşte ea
sistemul digestiv şi ficatul? Tăierea colonului este precum aţi
merge la service şi aţi cere să vă taie ţeava de eşapament
deoarece iese pe acolo fum negru 170.
În acest context Medicina Alternativă (naturistă), câştigă
tot mai mult teren, dat fiind că bolnavii încep să se convingă de
169
http//www/Congresul de la Paris. 2006.
170
Dr. R. Anderson, p. 56.
145
„Tainele Naturii” (Legile ei fireşti). Tot mai mult auzim, citim
prin reviste, publicaţii şi nu în ultimul rând, avem foarte multe
declaraţii ale foştilor bolnavi care s-au vindecat, doar cu hrană
vie şi ceaiuri etc. Poveşti aparent incredibil şi totuşi cât se poate
de adevărat, deşi au un aer miraculos. Dar, dacă am citi cartea dr.
Octavian Popescu171 despre multitudinea cazurilor vindecate de
marele terapeut V. Popa, nu mai lasă nici o umbră de îndoiala.
b. Un articol din Formula AS din iunie 2002, privind
cazul unei foste bolnave de cancer cu convingerea că există în
natură speranţe de vindecare. „Textul articolului: Totul a
început în anul 1981, când mi s-a depistat o formaţiune tumorală
la sânul stâng. S-a considerat clinic că este un fibroadenom
bening, pentru care trebuie să se facă o operaţie simplă. În
timpul intervenţiei făcându-se analiza tumorii s-a constatat că,
tumora era „malignă”. Asta a însemnat amputarea sânului, care la
vremea aceea ─ credeam eu ─ singura metodă că boala nu va
invada organismul, aşa că am acceptat. După intervenţie mi s-a
făcut mai multe şedinţe de cobaltoterapie, este o iradiere
traumatizantă, foarte periculoasă, dar pe care am suportat-o cu
stoicism (fermitate sufletească în greutăţile vieţii), pentru că
vroiam să trăiesc, vroiam să fiu alături de fiul meu, care era de
vârstă şcolară. Răgazul speranţei avea să fie extrem de scurt.
După doi ani, mi-a apărut iar o formaţiune canceroasă, chiar pe
locul operat şi iradiat. Eram perfect conştientă de starea sănătăţii
mele, fiind cadru medical, nu mi-am pierdut speranţa. După o
nouă intervenţie chirurgicală şi o nouă iradiere dură; au mai
trecut la fel trei ani – fatidică perioadă – după care sânul drept
devenise o masă tumorală. De data aceasta, medicul care se
ocupa de mine a avut o atitudine mai tranşantă, să nu recurg la
metoda brutală de amputare, ci să caut alte „mijloace” 172.
N-am priceput la ce mijloace se referea, aşa ca m-am
rugat să se intervină chirurgical (din nou speram). Mi s-a amputat

171
Dr. Octavian Popescu, Ing. Valeriu Popa, Mit sau Adevăr.
172
Formula AS, din iunie 2002.
146
sânul şi din nou doza de „raze”. Au mai trecut câţiva ani, conti-
nuând să-mi îndeplinesc rolul de mamă şi fiică. După trecerea
timpului mi-a apărut pe locul operat (dreapta) o formaţiune
tumorală. Din nou operaţie şi razele traumatizante. Relatez lupta
mea punct cu punct, în disperare cu aceasta cumplită boală,
pentru că a fost incredibil ce mi s-a întâmplat, pentru cei care
susţin orbeşte, ca pe un fel de religie, metodele de mutilare de
către medicina alopată. După un timp mi-au apărut dureri în
membre ,,coloana mai ales în zona lombară, mă simţeam tot mai
rău, deplasându-mă foarte greu. La controlul de la Institutul
Oncologic Cluj mi s-a pus diagnosticul de cancer osos. Am fost
supusă unor doze de radiaţii pe coloană, ablaţie ovariană şi
câteva şedinţe de perfuzii cu Londrana. Lucrurile n-au mers de
loc bine nici de data aceasta, simţeam cu fiecare zi că puterile
mă părăsesc. Din fericire familia a fot tot timpul alături de mine,
chiar dacă le simţeam îngrijorarea, teama pe care şi-o reprimau.
Zâmbeau, erau “veseli”, dar totul cu iz amar. Mă deplasam foarte
greu, durerile au devenit tot mai accentuate şi nu cedau la nici un
fel de calmante, momentul era foarte critic. Privindu-o pe mama,
care tot timpul a fost alături de mine, cu toată durerea, am văzut
în ochii ei disperarea care o măcina şi atunci într-o fracţiune de
secundă, am hotărât să merg mai departe.
A fost momentul decisiv. „Întâiul Semn”: odată
hotărârea luată, Dumnezeu a ordonat lucrurile în jurul meu, aşa
încât de unde nici nu mai speram. În urmă cu câţiva ani am
început să fac cunoştinţă cu „Medicina naturistă” şi produsele
sale. O prietenă, chiar mi-a adus ca dar de Crăciun nişte produse
americane, pe baza de Aloe Vera. Atunci când te zbaţi între viaţă
şi moarte, te agăţi de cea mai mică speranţă, iar acest produs a
fost pentru mine un alt semn, un mesaj că nu este totul pierdut.
Aşa că, am început să mi le administrez. Mai târziu am făcut un
program mai extins cu aceste suplimente nutriţionale, chiar dacă
sunt foarte scumpe, iar din pensia care m-a răsplătit pentru 30 de
ani de muncă, le cumpăr cu greu. Din fericire, urmând programul
alimentar vegetarian de 100 % şi produsele respective, rezul-

147
tatele au început să apară. Deşi, abia mă mişcam, psihic eram
„vindecată”, îmi regăsisem puterea sufletească de alta dată.
Al doilea semn: o prietenă care avea cunoştinţe de
radiostezie, s-a oferit să-mi facă şi terapie energetică. La boala
mea (cancer osos), masajul trebuie făcut cu mare atenţie şi foarte
fin, acţionându-se mai mult prin bioenergie decât prin atingere.
S-au mai scurs câteva luni şi nu numai că n-am murit, dar încet,
cu răbdare, gândire pozitivă, datorită tratamentului am început să
mă simt bine, să mă deplasez uşor. Deja devenisem curioasă despre
bioenergie, produsele naturale de aloe, de alte plante şi produse
chinezeşti, despre alimentaţie nici nu mai vorbesc (sucuri de
legume şi fructe, salate, grâu germinat etc.). Curiozităţii mele
Dumnezeu mi-a răspuns printr-o cunoştinţă de la care am aflat
despre cursul de Taiji Juan (Taii-chi-Chuan), adică exerciţii tradiţi-
onale chinezeşti de respiraţie diafragmatică şi autocontrolul cor-
poral cu efecte benefice asupra sistemului osos. M-am dus cu
mare încredere la acest curs şi după doi ani rezultatele n-au
încetat să apară, boala a regresat, mi-a revenit pofta de viaţă. Mai
mult decât o metodă de vindecare, am găsit la acest curs, un
mediu cu oameni deosebiţi, care mi-au recomandat să mai fac o
terapie energetică de qi-gong fiindcă în prima terapie s-a acţionat
numai asupra corpului fizic, iar în a doua se acţionează asupra
corpului energetic (eteric din Aura), o realitate de care puţini
oameni sunt conştienţi de această forţă nebănuită, o avem în
corpul eteric (câmpul energetic cel mai aproape de corpul fizic
n.a.), dar nu ştim să dăm comenzi acestui corp (v. şi meditaţia),
pentru o vindecare sigură şi rapidă. Într-una din sălile de sport
din oraşul în care locuiesc (Baia Mare), se fac exerciţii terapeu-
tice de către membrii asociaţiei Qi-gong (eu am făcut astfel de
exerciţii pentru inimă, stomac şi prostată). Persoane cu cunoştin-
ţe temeinice despre această tehnică, m-au introdus în lumea vin-
decării prin controlul energetic lăuntric, învăţându-mă ceea ce
trebuie să fac pentru dobândirea stării de bine şi armonia
organismului, pentru a ne încărca cu energie cosmică (pozitivă).
Poate părea paradoxal pentru unii, prin practicarea acestor

148
tehnici vechi chinezeşti, am înţeles, nu neapărat anumite denu-
miri şi procedee orientale ci, valoarea unor virtuţi universal-vala-
bile, adică răbdare, încredere, voinţă, mobilizarea întregului corp
fizic şi energetic ca un tot unitar, curajul de a ne face singuri
bine, să nu aşteptăm sănătate de la alţii ci numai de la Dumnezeu.
Supravieţuiesc, deşi nu mi se mai dădea nici o şansă, practic am
învins cancerul173.
Să ne întrebăm: Cum l-am descoperit pe Dumnezeu?
Observaţie: Aş fi putut să dau zeci şi sute de exemple
de vindecări „miraculoase”, dar această declaraţie mi s-a părut
mai completă prin faptul că face legătura dintre corpul fizic şi
corpul energetic şi, pentru a înţelege măcar o parte din această
tehnică, vedeţi cum am vindecat adenomul de prostată cu vizuali-
zarea razei cosmice verzi. Restul concluziilor le trage cititorul.
Alimente ca medicament
Morcovul. Prin conţinutul său bogat de vitamina „A” şi
betacaroten, un preţios produs anticancerigen ― favorizează reîn-
noirea sângelui, mărind numărul de globule roşii, fiind recoman-
dat şi în anemii (specifice cancerului). Trebuie să fim atenţi la cum-
părare, trebuind să fie curaţi, de culoare portocalie intensă, pentru
bogăţia de zaharuri şi caroten. Evitaţi morcovii foarte mari şi bu-
buroşi, cu miros sau gust de medicamente, prezentând riscul acu-
mulării de toxine, plus nitraţi. Frunzele conţin clorofila, acid cafeic
şi toată gama de minerale, deci nu trebuie aruncate, ci uscate pen-
tru ceai, folosindu-se sub formă de suc în amestec cu alte sucuri174.
Ţelina. Conţine: Vitamina A, B, C, minerale şi metaloizi,
Mg, Mn, Fe. I, Cu, Na, K, Ca, P, colizina, tirozina, acid glutamic.
Aceşti constituenţi îi conferă următoarele proprietăţi: tonic al sis-
temului nervos, stimulent al suprarenalelor, remineralizant, anti-
scorbutic, depurativ, reglator sanguin, diuretic; recomandată şi în
cancer175.

173
Formula AS, din iunie 2002.
174
Vezi reţeta Breuss, cap. I.
175
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
149
 Pătrunjelul. Leac şi condiment. Unul din cele mai preţi-
oase alimente de securitate pe care natura l-a pus la dispoziţia
omului. Conţine la fel ca şi ţelina şi în plus, sulf, clorofilă, ulei
esenţial (în seminţe). Pătrunjelul este de 4 ori mai bogat în
vitamina C decât portocala sau varza, conţine 19 mg fier %, 240
mg vitamina C, 60 mg de provitamina A. Cu 20 gr de pătrunjel
absorbim zilnic 48 mg vitamina C, (din necesarul de 75 mg) şi
de patru ori mai multă vitamina A din cât ne trebuie. Datorită
acestor proprietăţi este indicat în: anemie, creştere, tulburări ale
nutriţiei, lipsa de poftă de mâncare, dispepsie, putrefacţie intesti-
nală, celulită, infecţii, febra intermitentă, reumatism, gută, atonia
vezicii biliare, stări canceroase, paraziţi intestinali, contuzii, plăgi,
înţepături de insecte, oftalmii, nevralgii, pistrui. În reumatism,
litiază renală, paludism, dereglări menstruale; se indică un
decoct din 50 de grame de seminţe sau rădăcină, se fierb 5 minute
într-un litru de apă, apoi se lasă la răcit 15 min. În cancer se
foloseşte sub formă de suc sau ceai176.
Păstârnacul, are cam aceeaşi compoziţie ca şi pătrunjelul
îndeplinind aceleaşi virtuţi177.
Varză. În cartea sa „Tratamentul bolilor prin legume,
fructe şi cereale” dr. Jean Valnet, descrie varza sau mai precis,
descrie o cazuistică bogată, în special pentru leacuri externe
(eczeme, ulceraţii etc., dar nu dă date precise despre ce elemente
ar fi vorba, de are aşa virtuţi tămăduitoare şi în Cancer, punându-
se frunzele zdrobite pe tumori sau în dreptul acestora. Doctorul
Octavian Popescu în cartea sa, ing. Valeriu Popa, „Mit sau
Adevăr”, menţionează la sfârşit: ştiinţa medicală nu a descoperit
care este secretul. Eu am găsit într-o revistă americană precum
că ar conţine Peroxid de Hidrogen (O2H2)178.
Institutul Naţional de Igienă din Franţa dă următoarele
date: la 100 gr varza, 5 gr protide, 0,3 gr lipide, 6 gr glucide;

176
Ibidem, p. 53.
177
Ibidem.
178
Dr. Jean Valnet, Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi cereale;
ing. Valeriu Popa, „Mit sau Adevăr”.
150
minerale: 50 mgr fosfor, 50 mgr Ca, 1-3 gr Fe, Mg+Cu; vitamine
hidrosolubile: 80 mgr vitamina C, 0,15 mg vitamina B1 ; 0,12
vitamina B2, 0,6 vitamina PP; provitamina A 0,5 mgr, 2183 U.I
din vitamina A. Ar mai conţine şi D2. Bogăţia verzii în sulf (100
mgr %), arsenic, calciu, fosfor, cupru, iod, explică virtuţile ei
aperitive, remineralizante şi reconstituante, reechilibrat general.
Magneziul, calciul şi potasiul apar ca puternice mijloace de apărare
contra maladiilor, inclusiv cancer. Ulcerul gastroduodenal şi peptic
se vindecă în 21 de zile cu regim alimentar + suc de varză (90 ml
X 3/zi). Varza şi brocoli conţin Idolis, care blochează acţiunea
unor estrogeni, care ajută la creşterea tumorilor 179.
Roşiile. Micşorează vâscozitatea sângelui reducând riscul
de arteroscleroză. Conţin 90 % apă (fără deuteriu) sodiu, potasiu,
calciu, fosfor, fier, hidraţi de carbon, vitaminele A, C, E. Sunt
indicate în hipoaciditate, şi stimulează atât secreţia gastrică cât şi
pancreatita. Au efecte benefice în hipertensiune datorită vitaminei
C. Mai multe studii au demonstrat că Licopenul ― un carotenoid
din compoziţia tomatelor ― este unul din cei mai puternice
antioxidanţi şi inhibitori ai radicalilor liberi (cancerigeni). Datorită
licopenului şi vitaminei C, roşiile scad riscul apariţiei cancerului
de prostată şi a tractului digestiv. O singură roşie asigură 20 %
din necesarul de vitamina A, favorizează reproducerea celulelor;
vitamina B1 şi vitamina B6, participă la buna funcţionare a
sistemului nervos, Vitamina C stimulează apărarea imunitară.
Trebuie consumate ca atare cu tot cu coajă180.
Pepenele verde (roşu la interior) conţine de asemenea mult
licopen cu proprietăţi terapeutice, cât şi conţinutul mare de apă
(terapeutica uşoară). Enzimele şi acizii organici, mai ales partea
albă de pe coajă, au efecte puternice de dezintoxicare, recomandat
în cure de câte 10 zile pe lună pentru purificarea corpului. Are
efecte de reglare hormonală şi imunitară cu totul deosebite181.

179
Leacuri si Terapii, nr. 28 (63). AS.verde, nr. 6-08-2004.
180
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
181
http//Roşiile proprietăţi terapeutice.
151
 Cartoful. Conţine 74 % apă. Minerale: sodiu, fier,
cupru, sulf, calciu, magneziu, fosfor, mangan etc. Conţine
vitamine, mai ales în coajă şi la 1 mm sub aceasta. Conţine
puţină vitamina C, dar conţine multe vitamine din complexul
B. Cartoful are efecte spasmodice asemănătoare atropinei,
fiind recomandat în vindecarea ulcerului cât şi în afecţiunile
intestinelor, a diabetului etc. În cancer se recomandă circa 60
linguri/zi de suc 182.
Sfecla roşie. Principalii constituenţi: Vitaminele: A, B,
C, PP, zaharuri din belşug; potasiu, magneziu, fosfor, rubidiu,
siliciu, var, fier, cupru, brom, zinc, mangan, acizi, aminatiaspa-
ragina; betaină, glutamină. Este foarte nutritivă şi energetică,
aperitivă, răcoritoare şi uşor digerabilă. Se recomandă în anemii,
celor cu lipsă de minerale, nervoşilor, a tuberculoşilor, dar cel
mai mult în cancer sau leucemie, 180 ml suc/zi (Breuss). Din
studii recente, se recomandă ca sucul proaspăt stors să se ţină
într-un borcan descoperit, la frigider, timp de două ore pentru a
se evapora o substanţă toxică, care nu trebuie să ajungă în orga-
nism. De asemenea, nu se amestecă cu alte sucuri, ci doar cu
zeamă de tărâţă183.
Reţetă: retinoizii şi coloranţii roşii (Betacianine) – 200
ml suc de morcov + 100 ml suc de ţelină + 400 ml suc de sfeclă
roşie + 50 ml suc din fructe de pădure (cătină, coacăze negre,
afine etc.), dar şi din alte fructe şi legume, au dat rezultate în
cancerul de piele, pulmonar, intestinal, al vezicii urinare, şi în
metastaza osoasă. După cercetări de ultimă oră, retinoizii s-au
dovedit a fi citostatice foarte puternice, care reduc capacitatea de
divizare a celulelor forţând celulele canceroase să-şi reia
funcţiile de origine184.
Conopida. Conţine anumite enzime cu nume extrem de
complicate (glutation transferaza, glucuronozil transferaza, care
182
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
183
Ibidem, p. 53.
184
http//www.formula-as.ro/2000/432/medicina – 25 naturista.
152
au o proprietate rară: dezintoxică rapid organismul. Ca urmare,
această legumă are o sferă extrem de vastă de aplicaţii medicale
din care vom detalia câteva dintre cele mai importante185.
a. Colesterolul şi trigliceridele crescute ― cercetătorii
de la Universitatea din Hawai USA, au evidenţiat faptul că unii
compuşi din conopidă împiedică transportul colesterolului de
densitate mică (periculos) către vasele de sânge şi ţesuturi. De
asemenea împiedică formarea plăcilor de aterom şi sclerozarea
arterelor186.
b. Obezitate. Conopida fiind săracă în calorii, bogată în
fibre nedigerabile, în vitamine, în potasiu şi alte minerale
necesare în cura de slăbire. Se consumă 200-300 gr/zi fără
adausuri de grăsimi şi hidraţi de carbon187.
c. Cancer la sân. O substanţă descoperită recent în
conopidă numită idol-3-carbinol are efecte extraordinar de
puternice contra cancerului de sân. Acest principiu activ reglează
secreţia hormonilor feminini în corp şi împiedică dezechilibrele
în lanţ, care duc la formarea tumorilor la sân188.
d. Cancerul de prostată. Un leac inedit contra canceru-
lui de prostată este tot conopida. Un studiu făcut în Asia de sud-
est, a arătat ca bărbaţii care consumă planta numită şofrănel
turmeric (Curcuma longa) sunt aproape imuni la cancerul de
prostată. La animalele de experienţă cărora li s-au administrat o
combinaţie de conopida şi sofranel, s-a observat o stopare a
proliferării celulelor maligne. De asemenea conţine „Sulforafan“,
care dedecteaza lipsa genei „PTEN“ de la prostata şi o
completeaza (fie adenom sau tumora maligna).
Alte afecţiuni la care răspunde bine conopida: menopauza,
constipaţie, hepatite, fragilitate osoasă, sarcină189.

185
Formula AS, nr. 933-08-2010.
186
Ibidem.
187
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
188
Ibidem, p. 53.
189
Formula AS, nr. 373-08-1999.
153
 Spanacul. Este foarte bogat în săruri minerale şi vitamine:
A, E, B1, B6, C, K, glucide 7 %, lipide 0,5 %, 510 mgr. sodiu,
375 mgr % potasiu, 49 mgr % calciu, 37 mgr fosfor, 37 mgr iod,
în cantităţi mai mici mai conţine, sulf, cupru, arsenic etc. Prin
conţinutul de clorofilă, vitamine şi minerale, este recomandat în
cancer anemie, leucemie etc. Atenţie la cei care au probleme cu
rinichii, hepatice, reumatism, inflamaţii intestinale190.
Usturoiul. Poate fi o mare speranţă pentru bolnavii de
cancer. În 1996, un grup de cercetători americani au reuşit să
demonstreze că usturoiul dă bune rezultate în cancerul de plămân.
Doar 10 gr de Dialil Trisulfina (DATS), substanţă pusă în evidenţă
în usturoi pot încetini cu 47 % dezvoltarea celulelor canceroase la
plămân, iar 100 micrograme de DATS distrug total aceste celule
tumorale. În asociere cu altă substanţă descoperită în usturoi –
Saliscistina ― dă bune rezultate şi în alte tipuri de tumori. Practic
dacă se consumă trei linguriţe de usturoi cu trei linguri de ulei de
măsline stors la rece/zi, au efectele de mai sus (3 căţei medii/zi)191.
Soia. Conţine 40 % proteine, A, B1, B2, B3, B6, precum şi
mici cantităţi de vitaminele C, D, E, K, Ca, Fe, Na, S; lecitină,
ceară, răşină, celuloză etc. Conţine opt aminoacizi esenţiali, de 2-3
ori mai mult decât în carne. Aminoacizii, vanila, leucina şi izoleu-
cina măresc rezistenţa musculară, menţin constant nivelul proteine-
lor din sânge. De asemenea produc glicogen, care echilibrează
secreţia de insulină. Alt aminoacid ― lizina ― este un important
factor de concentrare şi fertilitate, având şi rol de stoparea herpesu-
lui. Metionina poate scădea nivelul de colesterol, fiind indicată în
tratamentul tumorilor maligne şi Parkinson. Genisteina din
boabele de soia protejează mucoasa uterină şi sânii de cancer192.
Observaţie: Vezi în cap. II despre Sucul de orz verde.
Strugurii împotriva cancerului. Se face cură de câte
21-30 de zile cu suc de struguri. Se începe cu 250 ml/zi,

190
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
191
AS. verde, nr. 10-XII-2004.
192
Leacuri si Terapii, nr.6 (173), 8-14-II-2005.
154
crescând zilnic câte 100 ml, până la 1500 ml, când se menţine
constant timp de trei zile, apoi se descreşte câte 100 ml/zi. Se
poate relua cura după 7 zile. În acest timp se poate menţine şi
dieta naturistă.
În componenţa strugurilor există o substanţă numită
pterosibenul (unii autori spun ― Resveratol?) şi altă componentă
― Bioflavonoizi ― care înlocuiesc estrogenul pentru femeile
aflate la menopauză. Pieliţa şi sâmburii de struguri (în special
roşii, negri), conţin vitaminele A şi C şi un antioxidant numit
proantocianidă. Ceea ce fac substanţele din struguri (multe vita-
mine, minerale etc.), este, să găsească şi să neutralizeze mutaţiile
din materialul genetic din celule, care ar putea duce la formarea
tumorilor. Dezvoltarea şi progresia cancerului la plămân, sân,
prostată, stomac, colon şi la alte părţi ale corpului pot fi stagnate.
Acidul Elagic conţinut în struguri, se mai găseşte şi în cireşe,
căpşuni, etc. poate neutraliza acţiunea carcinogenilor193.
Broccoli (pomenit la varză) conţine sulforafan, care în
cazul cancerului de prostată, îi lipseşte gena PTEN, detectează
lipsa acestei gene, reducându-i efectul cancerigen. Deci, să
consumăm Broccoli (şi conopidă)194.
Chimen (Carum carvi). Conţine 15 minerale dintre
cele mai importante, ceea ce-l face folositor în foarte multe
afecţiuni inclusiv în cancer. În cancerul de colon se foloseşte
măcinişul de seminţele de chimen cate 0,06 gr/kg corp sub
limbă 10-15 min, introducând şi uleiul de arahide în
alimentaţie. În cancerul de piele, chimenul ingerat sub formă
de pulbere şi aplicat sub formă de ulei pentru uz extern pe
formaţiunile canceroase, apărute pe piele, inhibă formaţiunile
maligne şi mai mult, declanşează procesul de remisie a
acestora. Vezi şi Chimen negru (Nigela sataiva). În farmacie
se află cu denumirea „Baraca“195.

193
Octavian Popescu, op. cit., p. 53.
194
O legumă miraculoasă - anticancer. Formula AS, nr. 73-08-1999.
195
Formula AS. nr. 860-III-2009.
155
 Leurda (Alium, ursitum). Conţine: germaniu, adenozină
din belşug ― o substanţă ce menţine vasele de sânge elastice ―
le curăţă de colesterol, le măreşte permeabilitatea, îmbunătăţind
circulaţia sângelui. Ambele substanţe sunt puternic antioxidante
şi anticancerigene (v. şi Ganoderma).
În boala canceroasă, din păcate, un studiu de amploare
cu extracte de leordă folosite pentru prevenirea şi combaterea
cancerului încă nu au fost făcute, dar datele preliminare indică
această plantă ca pe o mare speranţă contra acestei afecţiuni.
Leurda stimulează sistemul imunitar ce distruge celulele
ciupercii, care sunt prezente mereu în corp. Apoi, anumiţi
compuşi secretaţi din belşug din leurdă (alicină şi ajoenă) au o
acţiune antitumorală (ciuperca), puse în evidenţă de mai multe
teste, făcute în Japonia, India şi China. În plus, leurda conţine
germaniu şi seleniu în formă organică, două substanţe rar
întâlnite în regnul vegetal, cu efecte antitumorale de excepţie.
Ca atare, se recomandă frunzele de leurdă proaspătă, câte 100
gr/zi (în cura de primăvară iar iarna câte o linguriţă x 3/zi de
tinctură). Se recomandă în următoarele tipuri de cancer:
pulmonar, de colon, de esofag, tiroidian, testicular, genital
feminin: 200 gr frunze asigură mai mult decât necesarul de
magneziu pentru o zi. Întârzie procesul de îmbătrânire datorită
antioxidanţilor puternici196.
Nucul. De la nuc se folosesc frunzele pentru anumite
afecţiuni, cojile verzi pentru ceai şi tinctură. Cel mai mult
însă, se folosesc miezii din care se extrage un ulei ce conţine
Omega 3 şi 6 (v. cap. 2). În cancer se folosesc atât miezul cât
şi uleiul. Am găsit în formula „AS” nr. 559/martie 2003, o
reţetă de vindecare a cancerului de sân cu plantele: nuci,
chimen, busuioc, menta, levănţică, anason şi valeriană. Aceste
plante – spune autoarea articolului – sunt menţionate în operele

196
Formula AS, nr. 430-IX-2000+http//.
156
dr. I. C. Parhon, volumul 5, precum că nu fac cancer, trăgân-
du-se concluzia că, prin asociere, pot vindeca cancerul. Bărbaţii
ar trebui să includă nucile în alimentaţia zilnică, deoarece ele pot
preveni cancerul de prostată, după cum
au descoperit de curând oamenii de
ştiinţă de la Universitatea California din
SUA. Mai mult, în studiile realizate pe
şoareci de laborator, s-a constatat că
aceste fructe încetinesc cu 50 % creş-
terea tumorii acestei glande şi chiar o
reduce în dimensiuni 197.
Scorţişoara (arborele de ciamon). Două linguri de miere
de albine şi două linguriţe de praf de scorţişoară în 450 ml apă
călduţă, se bea dimineaţa pe parcursul a 2 ore, scade colesterolul
cu 10 %.
Acţiune ● Combate răceala
Utiliyare ● Infuzie 2+3 căni pe zi cu miere de albine
● Vin de scorţişoară.
● Infuzia se prepară din 1 linguriţă scorţişoară la
Preparare cana de apă clocotită.
● Vinul se prepară din 50 gr scorţişoară la litru
de vin vechi ce se lasă la macerat 5 zile.
Indicaţii ● Gripe, guturai, răceli, constipaţie, scaune ne-
regulate.
Medicamente
● Paracetamol.
echivalente
● Scorţişoara – aromatizant în prepararea produse-
Observaţii lor de patiserie.
Conţine acid cinamic, auxină puternic antioxidantă cu
acţiune antitumorală împotriva multor cancere (inclusiv melanoa-
me, gliobastoame, cancer de prostată, de colon, de plămân etc.).
Eu consum ½ linguriţă x 3/zi în ceai198.

197
Formula „AS” nr. 559/martie 2003.
198
Dr. Albu Horaţiu, Cancerul şi nutriţia, Ortomoleculara, „As.
verde”, nr. 19-X-2005. Mihaela Bucătaru, Ghid practic de fitoterapie
aplicată în nursing, Editura „Spiru Haret“, Iaşi, 2000, p. 174.
157
 Plante medicinale în tratamentul cancerului
(Ciupercii candida)
A. Aloe (A. arborescens) este specia din regiunea medi-
teraneană aclimatizată şi la noi. Principiile pe care le conţine au rol
bacteriostatic în special faţă de bacilul Koch şi stafilococ, stimulent
digestiv, purgativ al intestinului gros; folosit în constipaţie, indiges-
tii, anorexie, ulcer, angină, gripă, dureri de cap, dureri de dinţi, scle-
roză, trombangeite, astenie, reumatism, plăgi, dermite, arsuri, ulce-
raţii, cancer, dar mai ales specia indiană ”Aloe vera”. Reţeţă: 1,500
kg de plantă dată prin maşina de tocat, plus 2500 gr miere de albine
de salcâm, plus 3500 ml vin roşu, curat (vechi). Se pun tocate
ingredientele într-un borcan timp de 7 zile. Se consumă timp de 7
zile câte o linguriţă x 3/zi, cu două ore înainte de masă, apoi câte o
lingură x 3/zi, cu o oră înainte de mesele principale. Doza mare
produce diaree severă. Să fie vechi de 3-5 ani, neudat de 3 zile199.
B. Angelica ― Archangelica, planta celor 7 îngeri, îm-
preună cu Brânca ursului formează Ginsengul românesc. Se
foloseşte întreaga plantă. Recoltarea se face spre seară. Se
foloseşte în stări depresive, astenie, isterie, afecţiuni pshio-
somatice, Dificultate în con-
centrare, în care caz se folo-
seşte Triada (angelica + men-
ta + pelin, este unul din cele
mai puternice stimulente men-
tale cunoscute în fitoterapie,
având efecte intense şi foar-
te rapide. Se mai foloseşte în
colită, indigestie, anorexie,
tulburări hormonale, boli
infecţioase, TBC, scleroză în
plăci, paralizie, boli grave
în general cancer. Dă rezul-
tate bune şi în bulimie.

199
http//www./.
158
 Modul de preparare şi folosire. Dacă planta este crudă se
foloseşte prin maceraţie şi infuzie (1 lingură la 200 ml apă rece 7
ore, apoi resturile infuzate 3 min. în 200 ml apă fierbinte). În
general se consumă câte o linguriţă x 3/zi de măciniş de plantă.
Flori, frunze, rădăcină şi chiar seminţe. Se poate face şi
tinctură consumând 3 linguriţe/zi200.
C. Brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale). Este
utilizată în tratamentul leucemiei, gută, reumatism; utilizarea
majoră în neoplasm. Acţiune inhibitoare a diviziunii celulare
în limfopatii maligne, carcinoame dermice. Intervine citostatic.
Atenţie este foarte toxică. La om doza mortală este de 0,005-
0,006 gr colchicină sau 5 gr seminţe. Laptele de la animalele
care au consumat această plantă este şi el toxic. Se foloseşte
sub formă de tablete prescrise de medic 201.
D. Brustur (Arctium lapa). Are acţiune în alergie, ecze-
me, umflarea feţei, diabet, colesterol, infecţii uro-genitale, cancer;
am citit în reviste multe cazuri de vindecare cu ajutorul acestei
plante, la fel ca şi cu tătăneasă, este aproape omniprezent. Deşi
el singur nu constituie un trata-
ment în sine, în asociere cu alte
plante vindecă fără greş boala
secolului.
Iată trei reţete care nu dau
greş: cancerul de piele: se macină
şi se amestecă 1 linguriţă brusture
+ 2 linguriţe trei fraţi pătaţi + 2
linguriţe coada calului +1 linguriţă
urzică. Aceste cantităţi se pun într-
un borcan cu 500 ml apă rece plată
de seară şi dimineaţa se strecoară
într-un vas. Resturile de plante se
fierb 15 min. la foc mic în 500 ml apă plată. Se combină

200
Octavian Popescu, op. cit., p. 48.
201
Ursula Stănescu, I. Ciulei, Em. Grigorescu, Index Fitoterapeutic,
Editura Medicală, Bucureşti, 1986.
159
maceratul cu decoctul şi se consumă în cursul zile înaintea
meselor. Curăţă sângele, conţine vitamine, minerale: P, Se K,
insulină, elementul principal, ajută leucocitele; cancer ovarian şi
mamar, se combină în părţi egale: Rp2, Rădăcini de brustur +
mătase de porumb + coajă de cruşin + coada calului; Rp3,
rădăcină brustur + trei fraţi pătaţi + rădăcină păpădie + floare
mesteacăn. Rp1 poate fi ceai de spânz.
Se prepară după metoda de mai sus şi se beau 4 cea-
iuri/zi, la orele 7, 12, 16, 21 iarna, şi vara la orele 6, 11, 15 şi 20;
cancerul în gât. Se mestecă 10 min. câte un gram de măciniş de
brustur x 4/zi şi se înghite cu apă. În paralel se folosesc ceaiurile
de mai sus în cure alternative de câte 12 zile 202.
E. Germaniul organic pomenit la leurdă – este probabil
cel mai important microelement util împotriva cancerului. Fiind
un excelent transportor de oxigen intracelular conduce la deterio-
rarea şi moartea celulelor canceroase deoarece acestea nu pot
metaboliza cantităţi mari de oxigen. În acelaşi timp, germaniul
organic îmbunătăţeşte funcţiile limfocitelor „B” şi „T”, stimulea-
ză producţia de interferon proprie organismului, creşte imunita-
tea şi este un antioxidant major cu bune proprietăţi antitumorale.
Se găseşte puţin în scoarţa terestră, mai precis în cărbuni infe-
riori 5-10 mcg/gr şi în alge de tip Chlorella 76 mcg/gr; Aloe 77
mcg/gr; Tataneasa 152 mcg/gr; Leorda 163 mcg/gr; Ginseng
250-320 mcg/gr; Usturoi 754 mcg/gr; şi ciuperci Reishi (Ganoder-
ma lucidium) 800-2000 mcg/gr; Alimente (carne, lactate etc.
0,1-1 mcg/gr. Nu este un medicament, ci un remediu care acţio-
nează la nivelul întregului organism, prin stimularea capacităţii
de apărare. Alte proprietăţi: facilitează eliminarea clorurilor, a
metalelor grele (cadmiu, mercur, plumb) şi a toxinelor din sânge.
Previne şi intoxicaţiile cu monoxid de carbon. Cercetările efec-
tuate în Japonia, China etc. au demonstrat că are efecte bune în
cancerul de plămân, de col uterin, de prostată, de ficat şi leuce-
mie. Are efecte reparatorii asupra AND-ului celular scăzând rata

202
Octavian Popescu, op. cit., p. 48.
160
apariţiei mutaţiilor celulare; mai reduce şi vâscozitatea sângelui
blocând stimularea colesterolului rău 203.
F. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra). Are o compozi-
ţie foarte complexă, rădăcina conţinând: saponine triterpenice
reprezentate de acidul glicirizinic, care este puternic antioxidant,
imunostimulant şi inductor al sintezei de interferon, care conţine
sărurile: Ca, K, Mg (2,3-20,1 %), flavonoide, aminoacizi liberi;
substanţe minerale: Ca, Na, P, Fe, Mn, Zn, Cu, Mo. Se prepară
prin maceraţie şi infuzie: 1linguriţă pulbere macerat 7 ore în 200
ml apă rece plată, apoi resturile se infuzează 3 minute în 200 ml
apă fierbinte sau sub limbă 1g x 3/zi204.
G. Mărul lupului ― fasolica ― cucubertioca ― Remf
(Aristolochia clematitisa); este o plantă toxică, la fel ca şi
spânzul, devine un medicament redutabil în vindecarea cance-
rului, leucemiei, SIDA şi multe alte boli socotite incurabile.
Dar atenţie! ― dozajul trebuie făcut de un cunoscător în
materie. Nu trebuie să se depăşească doza de maxim un gram
pe zi. O linguriţă (nu lingură) rasă neapăsată cu praf din
planta măcinată (frunze şi vârfuri înflorite) cântăreşte exact un
gram, se fac reţete astfel: prima doză, 0,75 gr x 14 zile =
10,56; D2: 0,8 gr x 14 zile = 11,2 gr; D 3: 0,9 gr x 14 = 12,6 gr,
cu această doză se continuă constant. De obicei planta se
amestecă cu alte plante cu scopul de ai atenua agresivitatea şi
mărindu-i acţiunea terapeutică 205. Cum se procedează.
a. Dacă nu avem cu ce cântări şi nici nu avem mai multe
plante, facem ceai în fiecare zi. Luăm o linguriţă rasă de praf de
mărul lupului şi dăm jos din linguriţă şapte vârfuri de cuţit şi
restul se pune într-un borcan cu 200 ml apă rece de izvor. Dacă

203
Pe net, I. Marinescu, Cluj-Napoca.
204
Octavian Popescu, op. cit., p. 48.
205
Formula „AS”, nr. 489-XI-2001. Interviu cu Terapeutul Todor
Rusalin din Bucureşti, care a făcut cercetări cu mărul lupului, şi, în care dă
exemple de vindecări deosebite de cancer, leucemie etc. Menţionează că,
planta „Mărul lupului” o mai combină cu alte plante, dar nu le menţionează,
aşa că noi am căutat plante care să corenspundă vibraţiilor acestei plante.
161
avem la îndemână şi o altă plantă sau amestec adăugăm şi o
linguriţă cu vârf în borcan. Se lasă la macerat de seara până
dimineaţa (circa 7 ore). Dimineaţa se strecoară într-un vas şi res-
turile se fierb 15 minute la foc mic, cu 200 ml apă. Se lasă la
răcit, apoi se strecoară peste primul ceai, care se consumă în cursul
unei zile. După 14 zile se începe cu alt ceai specific afecţiunii206.
b. Pentru cancer uterin (ovare, fibrom, uter fibromatos
etc.), se pun două linguri de plantă mărunţită,+1 lingură in
râşnit, într-un borcan cu 300 ml apă de izvor. Se lasă la
macerat 7 ore (de seară până dimineaţa). Se strecoară prin
tifon păstrând ceaiul. Resturile se fierb în 300 ml apă de izvor
până rămâne jumătate din lichid. Se lasă la răcit (37 gr), apoi
se strecoară peste primul ceai cu care se fac irigaţii vaginale
(uterine), cu ajutorul irigatorului 207.
Observaţie: la macerat se va adăuga şi o lingură de găl-
benele şi o linguriţă de in măcinat, mărindu-i acţiunea ceaiului,
având şi efect emolient asupra uterului.
c. Pentru cancer de colon şi pentru întărirea sistemului
imunitar. Se pun 3-4 linguri de Remf (ml) într-un borcan cu
un litru de apă distilată, plus o lingură de in măcinat, două
linguri de gălbenele + coada şoricelului. Se lasă la macerat 7 ore
(de seara până dimineaţa). Se strecoară într-o vană şi resturile
se fierb în 800 ml apă de izvor, până rămâne jumătate de
lichid, (maceratul este biostimulant, iar decoctul, cicatrizant şi
descongestionant).
Mărul lupului este o plantă cu calităţi deosebite, folosită
însă, cu atenţie sub îndrumarea unui cunoscător. Ea are virtuţi
deosebite, stimulând şi reglând sistemul imunitar. Cu acest preparat
s-au obţinut rezultate extraordinare în cancer mai ales în
cancerul mamar, uterin, ovarian, prostată, al vezicii urinare,
leucemie, chiar şi în caz de chist ovarian, fibrom etc. Eu prepar
câte un litru de ceai de mărul lupului începând cu doza D 1

206
Vezi hepatita.
207
AS.verde nr. 43, p. 9.
162
pentru 14 zile şi după 14 zile doza D2, apoi D3 – constant – câte
o lingură x 3/zi208.
H. Năprasnicul (Geranium robertianum) conţine acid
elagic ca şi strugurii, ce poate neutraliza acţiunea carcinogeni-
lor. Năprasnicul şi-a câştigat celebritatea datorită cazurilor
spectaculoase de vindecare a
cancerului. Cel mai receptiv la
tratamentul cu năprasnic este
cancerul genital, dar pe lista
cazurilor vindecate se află şi
cancerul pulmonar, de prostată,
mamar, gastric şi de intestin. Cum
se prepară: planta bine mărunţită,
păstrată în pungi de carton.
Extracţie dublă: Se pune o lingură
de plantă într-un borcan cu 250 ml
apă rece de izvor (ideal ar fi apa
distilată), de seară şi dimineaţa se
strecoară într-un vas şi resturile se infuzează 10 min. în 200 ml
apă de izvor în clocot. Se beau 4 astfel de ceaiuri/zi. În cure de câte
14 (21) de zile, alternativ cu Rp209.
I. Spânzul. În timp ce faima spânzului creşte, iar dosarul
vindecărilor acumulează noi şi noi file, un lucru lipseşte tot mai
acut: cercetările ştiinţifice făcute pe această temă. În mod
normal, orice asemenea remediu ar fi trebuit de mult testat în
laboratoare specifice, pe diferite tipuri de tumori şi concentraţii,
pentru ai fi elucidate calităţile. Neavând deci o cercetare oficială
şi fiind interesat de o plantă mai eficientă, decât Tătăneasa cu
care m-am vindecat eu. Şi din cartea dr. Pârvu (Universul
plantelor), aflăm că ţăranii turnau toamna ceai de spânz la oi

208
Octavian Popescu, op. cit., p. 48; „AS verde”, nr. 55, IX, 2008.
209
http//www.-formula as.ro-2010/911 (cu reţete de plante ce se indi-
că la fiecare afecţiune, inclusiv în cancer). Năprasnicul - http://www.inffo.ro/
Plante_medicinale/Naprasnic_planta,_Geranium_robertianum,_ceai.html
163
să nu se îmbolnăvească. De asemenea, tatăl meu era un fel de
vraci în sat, punea rădăcină de spânz la vite. Am făcut tinctură
de spânz 32 gr/litru de alcool. Am început să iau cu picătura.
În ziua când am ajuns la 10 picături, am simţit o jenă la inimă
şi pulsul scăzut. Am luat cărbune, miere şi cafea. Soţia s-a
vindecat de gripă până la 15 picături/zi. Am făcut ceai cu
spânz 4 gr la litru. Am început să consum, prima zi 3 linguriţe
(1d, 1p, 1s), apoi crescând în fiecare zi câte 3. Când am ajuns
la 12 lt/zi, am simţit aceleaşi simptome ca mai sus. Am
început să experimentez pe bolnavi, am stabilit următoarele
doze: D1 = 4 gr; D2 = 4,5gr; 5; 5,5 gr; D 3 = 5,5 gr; 6; 6,5 gr;
D4 = 7; 7,5. Urmărind modul cum suportă bolnavul prima
doză, se va stabili D 2 în limitele gramajului de mai sus.
Menţionez, că nici un bolnav nu a putut consuma doza de
peste 6,5 gr., manifestându-se prin diaree persistentă, greaţă,
vomă etc.
Revista Elixirium nr. 27 menţionează că se pun 4 gr la
macerat şi 4 gr se fierb, apoi cele două lichide se amestecă. De
asemenea, din AS-ul verde din 2008 aflăm că, o doamnă din
Iaşi publică pe o filă, precum că, fierbe doi litri de apă cu 9
linguriţe de praf de spânz, pentru 20 de zile. Exagerat. Durata
nu permite mai mult de 10-12 zile. Unii nu pot suporta, chiar
o doză mică, mai mult de 12 zile, fiindcă spânzul se
acumulează în ficat şi trebuie pauză tot 12 zile, ca să nu mai
vorbim ─ doza exagerată ─ de circa 13 gr la litru. Cum
procedez: pun la macerat de seară jumătate din doza stabilită
dimpreună cu o lingură de rădăcină de tătăneasă + 1 lingură de
splinuţă (Solidago virgaurea), pentru a ajuta rinichii, iar
pentru ficat, 3 lt de măciniş de Armurariu/zi, dar şi pentru a
mai ridica tensiunea la cei cu tensiune mică (cazul meu).
Spânzul este şi cardio-tonic. Pun doza într-un borcan cu 550
ml apă rece de izvor (după ce am fiert-o şi răcit-o). După circa
7 ore filtrez ceaiul prin vată. Pun la fiert jumătatea de doză
rămasă, în 550 ml apă plată plus resturile de la macerat. Se
fierbe 5 min., o las la răcit 30 min, apoi filtrez peste ceaiul de

164
la maceraţie. Adaug 40 picături de peroxid de hidrogen
(H2 O2) pentru păstrare, la frigider 210.
Graficul consumului dozei din soluţia de Heleborum
foetinum (mai toxic decât Heleborum purpureascens).
№ de linguriţe pe zi
(11 t = 4,5 cm pe siringă) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Dimineaţa 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Prânz 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Seara 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Soluţia de spânz se consumă în ceai hepatic (pe lângă

armurariu); Rp 1 bis, fiindcă în timpul curei pentru cancer,
încep eliminările masive de toxine şi trebuie ajutat ficatul (dr.
Gerson). După 12 zile se începe alt ceai (Rp 2, Rp 3) specific
organului afectat, timp de 12 zile, apoi iar cu soluţia de spânz.
Se vor detalia de alt fel la fiecare tip de cancer (funcţie de
organul afectat). Dar, cum poate folosi spânzul un bolnav de
la ţară (căci pentru aceştia scriu aceasta carte). O linguriţă
rasă, neapăsată cântăreşte 1,9 grame = cu 50 vârfuri de cuţit.
Pentru 6 zile revin 25 vârfuri de cuţit. Acum, fie se fierb 25
vârfuri de cuţit în 550 ml apă timp de 5 min şi se consumă cu
linguriţa după graficul de mai sus, fie se face zilnic ceai cu 4
vârfuri de cuţit la 300 ml apă, care se consumă în 3 reprize
(d, p, s). Se mai poate adăuga câte 1-2 vârfuri de cuţit la urmă-

210
Dr. Pârvu, Universul plantelor, p. 624. Rev. Elixirium nr. 27. AS-
ul verde din 2008-XI, nr. 55. Spânzul - http://blog. bioterapi.ro/?p=317
165
toarea doză. La preparare se va adăuga cate 1-2 linguriţe de alte
plante (tătăneasă, brustur, captalan, sunt şi acestea anti cancer) 211.
Observaţie: Să se ştie că, nu mărind doza ne vinde-
căm, ci informaţiile şi vibraţiile plantelor, care trebuie să cores-
pundă cu vibraţiile corpului nostru. Ne vindecăm şi cu aşa
zisa apă „chioară” adică apă uşoară (lipsită de deuteriu –
izotopul hidrogenului său cu post „negru” numai cu doi litri de
apă distilată pe zi plus urinoterapie (150-200 ml urină jetul de la
mijloc – aşa dădea în cazurile grave Valeriu Popa 30 de zile.
J. Tapasnic (Galiopsis dubia). Este o plantă rară, creşte
prin culturile de cereale nestropite. Nu se găseşte prin cărţi, dar
este foarte eficientă în leucemie, boli renale, boli pulmonare în
asociere cu plămânărică, lumânărica, pătlagină, soc, etc. Are
compoziţia sângelui şi de aceea este indicată în bolile grave. Se
prepară prin maceraţie şi resturile se fierb sau se macină şi se
consumă sub limbă 10 min.1 gr x 3/zi212.
K. Tătăneasă (Symphiti off).
Acţiune antiinflamatoare, astrigentă,
antidiareică, emolientă şi expectoran-
tă, cicatrizantă decongestivă şi anti-
tumorală. Dă rezultate bune în multe
boli, atât intern cât şi extern. În tra-
tamentul intern se face maximum 2
luni cu pauză de maximum 21 de
zile. Modul de folosire: se pun 1-2
linguriţe rădăcină măcinată (crudă)
într-un borcan cu 250 ml de apă rece
de izvor. După 7-8 ore se strecoară.
Se strecoară într-un vas, obţinându-se un lichid vâscos, puternic
emolient cu efecte cicatrizante, calmante şi de dispersia tumori-
lor împingând toxinele către organele de eliminare. Se fierb 2 lt.
de rădăcină tătăneasă în 500 ml apă plată timp de 5 min. după
211
Em. Grigorescu, I. Ciulei, Ursula Stanescu, Index fitoterapeutic,
Editura Medicală, Bucureşti, 1987.
212
Ion C. Micut, Plantele în medicină, Biblioteca Centrală, Iaşi.
166
care se lasă la răcit şi apoi se filtrează. Decoctul se amestecă cu
maceratul 250 ml) + 500 ml = 750 ml. se bea în trei reprize/zi213.
Cancer de piele, plăgi şi aluniţe cu risc de malegnizare.
Se aplică tinctura de tătăneasă cu câteva picături de propolis pe
locurile afectate de 3-4 ori/zi până se formează o peliculă pe
locul afectat214.
L. Traista-ciobanului (Capsela bursa pastoris). Principii-
le active au proprietăţi astringente, vasodilatatoare, coronari-
ene, vasoconstrictoare şi hemostatice asupra uterului, uşor
diuretic, analgezice, reglatoare ale tensiunii arteriale, anti-
tumorale. Cercetări experimentale pe animale au confirmat
proprietăţile antitumorale. Această proprietate este atribuită
acidului fumaric. Avem
multe plante care se asea-
mănă cu unele plante din
China, Coreea etc., dar,
care la noi nu li se dă
importanţă, de exemplu,
ghiocelul înrudit cu ghio-
celul bogat (Leucojum ve-
rum din China), care este
folosit de secole în trata-
rea cancerului). Conţine
aceeaşi alcaloizi ca şi cel
din China, dar unii nu au
fost identificaţi215.
M. Vâscul (Viscum album). Se folosesc ramurile tinere
cu frunze, de la speciile de arbori: măr, păr, brad şi trandafir;
acţionează hipotensiv, cardiotonic, vasodilatator coronarian, bra-
213
Dr. Kransmuller, la Congresul de Oncologie, 2006, Paris. Tătănea-
sa sau iarba lui Tatin (Symphytum officinale) - http://ro.wikipedia.org/ wiki/
Fi%C8%99ier:Symphytum_officinale_K%C3%B6hler%E2%80%93s_Mediz
inal-Pflanzen-268.jpg
214
Vezi şi dr. Simoncini.
215
Octavian Popescu, op. cit., p. 48.
167
dicartizat, antispasmodic, antitumoral. Recent s-au pus în evi-
denţă proprietăţile tumoroinhibitoare. Fracţiune antitumorală
este alcătuită din 16 aminoacizi.
În plantă există şi o fracţiune ce
stimulează tumora, conţinând în com-
poziţia sa şi o mare cantitate de N-
metil-lizină. În acest caz se folosesc
speciile de arbori menţionaţi care nu
au în compoziţia sa această substanţă216.
Frunzele şi tulpinile micuţe, ca-
re se taie mărunt pentru a fi uscate, se
culeg numai de la începutul lunii oc-
tombrie până la mijlocul lui decembrie şi în lunile martie şi
aprilie, în celelalte neavând puteri benefice. Plantele cu cea
mai mare forţă curativă sunt considerate cele de pe stejari şi
plopi, dar şi cele de pe brazi, pini şi pomi fructiferi au putere
vindecătoare.
Vâscul ― frunzele şi tulpinile ― nu sunt otrăvitoare
cum se crede, însă bobiţele, administrate intern, sunt. Dar dacă
sunt amestecate cu untură de porc până se formează o alifie, care
se administrează extern în degerături.
Vâscul influenţează pozitiv funcţionarea întregului
sistem glandular şi realizează performanţe excelente în
stimularea metabolismului. În acelaşi timp, acţiunea sa
asupra pancreasului este atât de bună, încât la o cură
continuă de ceai de vâsc diabetul îşi pierde cauza apariţiei.
Planta este un leac excepţional contra arteriosclerozei, fiind
apreciat şi recomandat în apoplexie. Ceaiul de vâsc e folosit
şi ca mijloc hemostatic. Acesta e leacul cel mai stimulant al
funcţiunii cardiace şi circulatorii 217.

216
Dr. Pârvu, Universul plantelor, p. 720.
217
Maria Treban, Sănătate din farmacia Domnului, Editură şi Tipografie
Hungalibri, Budapesta, 1999, p. 72-73.
168
 3. Plante medicinale anticancer
1. Ghimbirul (Zinzibir). Administrarea ghimbirului
scade senzaţia de greaţă, ameţeală, stare de vomă şi transpiraţii
reci, pentru cei care călătoresc pe mare, sau femeile însărcinate.
Ghimbirul este foarte bogat în compuşi fenolici, numiţi ginge-
roli, care au proprietăţi antiinflamatoare foarte puternice. Nume-
roase studii clinice arată că poate oferi evidente îmbunătăţiri în
arteriopatii reumatoide degenerative şi/sau de dureri musculare
cronice. În plus, s-a constatat că ghimbirul poate oferi protecţie
contra cancerului colorectal şi ovarian. Cercetările sugerează că
gingerolii pot inhiba creşterea celulelor canceroase şi pot chiar
distruge celulele canceroase ovariene. Este suficientă o feliuţă de
rădăcină proaspătă la un ceai218.
2. Ceaiul verde (frunzele arborelui Thea Siensis).
Extractul din aceste frunze conţine polifenoli şi biflavonoide cu
acţiune antioxidantă şi antitumorală confirmată. Acest extract asi-
gură protecţia împotriva cancerului, îi inhibă dezvoltarea, suprimă
dezvoltarea carcinogenilor, blocând mulţi agenţi cancerigeni219.
3. Gheara mâţei (Unctaria tometosa), Cat’s Claw, Una
de Gat din Jungla Amazoniei.
În prezent, studiile efectuate în Peru, Austria, Germania,
Anglia şi Italia, au arătat că planta poate ajuta la afecţiunile der-
matologice şi alergice, a artritelor, a infecţiilor virale, herpes geni-
tal, SIDA şi tulburări imunitare (cancer şi candidoze imunitare).
Gheara mâţei poate fi găsită sub formă de capsule, tinctură,
tablete, scoarţă uscată, frunze sau ceai. Unii naturişti recomandă
doza de la 20-50 mg, sau 1-2 ml tinctură x 2/zi220.
4. Echinacee. Este planta cea mai folosită, având
acţiune imuno-modulatoare, imuno-stimulatoare, creşte capacita-
tea de apărare nespecifică prin creşterea nesemnificativă a fago-

218
277-http//www/. gingerolii- compus chimic din ghimbir.
219
http//www/.
220
Ibidem.
169
citozei, creşte capacitatea celulelor polimorfonucleice cu 27 % şi
eliminarea limfochinelor prin limfocitoza de 180. Devine şi mai
eficientă, dacă se combină cu alte plante cum ar fi de exemplu cu
ciuperca japoneză "Reishi” renumită pentru flavonoizii şi antio-
xidanţii din compoziţia sa. Se înţelege că are efecte antitumorale
în toate tipurile de tumori. Se găseşte la farmacie sub formă de
capsule, folosindu-se după prospect221.
4. Echinacee. Este planta cea mai folosită, având acţiu-
ne imuno-modulatoare, imuno-stimulatoare, creşte capacitatea
de apărare nespecifică prin creşterea nesemnificativă a fagocito-
zei, creşte capacitatea celulelor polimorfonucleice cu 27 % şi
eliminarea limfochinelor prin limfocitoza de 180. Devine şi mai
eficientă, dacă se combină cu alte plante cum ar fi de exemplu cu
ciuperca japoneză „Reishi” renumită pentru flavonoizii şi anti-
oxidanţii din compoziţia sa. Se înţelege că are efecte antitumo-
rale în toate tipurile de tumori. Se găseşte la farmacie sub formă
de capsule, folosindu-se după prospectul din ambalaj222.
5. Ganoderma lucidum. Trebuie să remarcăm cele
peste 200 de substanţe active din compoziţia sa. Cele mai im-
portante sunt polizaharidele 1-3 beta-glucan şi 1-6 beta glucan,
triterpene, adenozina, germaniu organic, acizi graşi nesaturaţi
(oleic), ciloctasulf, alcaloizi, acizi nucleici şi vitamina A.
Efecte: antioxidante, reglează echilibrul acido-bazic,
creşte energia vitală Qi, efecte de adaptare a organismului, psi-
hică, fizică şi imunitară, reduce nivelul glicemiei, efecte protec-
toare şi detoxifiante hepatice, creşte producţia de interferon, efec-
te antialergice, efecte antivirale (Epstei-Bar, HTV, papiloma
humenus, hepatic, zoster), blochează formarea fibroamelor la
uter, stimulent la nivel glandular 223.
6. Maitake (Grifolia frondoza). Este o ciupercă asiatică
denumită şi ”regele” ciupercilor. Creşte în stare sălbatică în China,
Japonia, precum şi în câteva zone împădurite din estul Americii

221
Rev.Tratamente Naturiste, nr. 10-08-2007.
222
Ibidem.
223
Ibidem.
170
de Nord. Este greu de cultivat, dar în ultimul timp s-au obţinut
câteva progrese notabile. Proprietăţile stimulatoare asupra siste-
mului imunitar sunt aproximativ ca şi la ciuperca Ganoderma.
Cresc factorii de necroză tumorală, care distrug celulele canceroa-
se, inhibă angiogeneza, protejează celule sănătoase, inhibă forma-
rea de metastaze.
Activează macrofabele, care înghit celulele nocive
(canceroase), limfocitele T şi NK (natural killer), adică cele care
omoară celulele bolnave. Reduce inflamaţiile în ţesuturile atinse
de cancer. Atenuează efectele nocive ale tratamentelor clasice
(kimioterapie, radiaţii) 224.
7. Ginsengul siberian (Eleuthercoccus senticocus), a
fost studiat de grupuri de cercetători din Rusia şi Germania, ex-
tractele din rădăcina acestei plante demonstrând o acţiune remar-
cabilă în a întări sistemul imunitar, acţionând favorabil asupra
leucocitelor T. Prima idee a fost de a obţine un produs eficient în
lupta maladiei canceroase. Ulterior, cercetările au fost extinse şi
asupra bolii SIDA, ajungându-se la concluzia că extractele de
Ginseng siberian împiedică virusul acestui sindrom de a distruge
limfocitele. Un colectiv de cercetători ruşi, printre care prof.
Vladimir I. Cupin de la Academia Medicală din Moscova, a
demonstrat că extractele din această plantă atenuează efectele
negative a iradierii şi citostaticelor. Prin administrarea de
Ginseng, atât leucocitele cât şi limfocitele T se multiplică spec-
taculos. S-a constatat clinic că după trei doze de extract de câte
10 ml/zi, în numai 28 de zile de tratament, sistemul imunitar al
bolnavului s-a dublat şi chiar triplat în unele cazuri. S-a mai
constatat că blochează metastazele. Un alt studiu a demonstrat
că limfocitele şi celulele „help” au crescut cu 50 %225.
8. Essiacul, o posibilă formulă de vindecare a canceru-
lui. Această formulă a fost dată de o pacientă a asistentei
medicale canadiene Rene Caise în anii ’20 ai secolului trecut.
Această pacientă iar fi spus lui Rene că s-a vindecat de cancer la
224
Rev. Tratamente naturiste, nr. 10, an. II, august, 2007.
225
http//www/.
171
sân, folosind această combinaţie preparată de un Vraci. Rene a
folosit această formulă în tratarea cancerului (în cazuri
terminale). Deşi s-au făcut eforturi de a transforma Essiacul într-
un medicament împotriva cancerului, parlamentul nu a aprobat
(ca şi în zilele noastre), intrând în umbra timpului. Această
formulă a fost folosită sub mai multe denumiri de mai mulţi
specialişti în medicina naturistă pentru a nu da de bănuit la
autorităţile care se opun „noului”. Cea mai importantă plantă din
cadrul formulei este1-Rumex acetosela (măcriş mărunt, deşi dr.
Pârvu descrie pe măcrişul înalt (R. acetosa) ca fiind cel mai bun).
Oricum ambele specii sunt identice. R. acetosela este cunoscută
pentru că reduce şi chiar elimină tumorile. Conţine cantităţi mari
de vitamine: A, B, C, D, E, K, P, U şi minerale: Fe, P, Cu, Fl,
Mn, Zn, Mo, Ni, K, Na, Mg etc. Se folosesc părţile aeriene şi
rădăcinile. Este foarte digestiv, depurativ, elimină toxinele, diuretic,
antiscorbutic, antimoral. Conţine un nivel mare de clorofilă, care ar
distruge celula canceroasă. Mai conţine şi beta-caroten, care este
un antioxidant puternic 226.
9. Brusturul (v. mai sus) este a doua plantă care intră
în combinaţia esiacului.
10. Reum palmatum (Revent off ― palmatum Rha-
barbarum). Cultivat mai mult în Transilvania şi nordul
Moldovei. Acţiune hemostatică, stimulează pofta de mâncare,
favorizează secreţia bilei şi digestia, stimulează circulaţia, se
foloseşte mult în anemie (specifică cancerului) 227.
11. Ulmus fulva. (Ulm alb) este o plantă extrem de
hrănitoare, fiind de mare ajutor în revitalizarea unui sistem
imunitar slăbit. Ajută de asemenea la reducerea iritaţiilor şi a
sensibilităţii la acizi. Se foloseşte coaja interioară pentru
vindecare. Are efecte somnifere, reduce inflamaţiile tubului
digestiv, reflex de acţiune nervoasă, ajută la sistemul urinar
şi sistemul respirator. Se găseşte sub formă de Vegicap, păstrân-

226
http//www/. Dr. Pârvu, Universul plantelor, p. 362.
227
Universul plantelor, p. 285. Octavian Popescu, op. cit., p. 49.
172
du-se mai mult timp în starea sa naturală faţă de Essiacul sub
formă de praf228.
12. Tru-pin este o altă formulă la care s-a adăugat
extract de scoarţă de Pin, care are rolul de a mări acţiunea
antioxidantă, crescând nivelul de oxigenare celulară, stimulează
producţia limfocitelor, cu efect de detoxifiere a ficatului,
plămânilor şi reduce lichidul în caz de ascită 229.
13. Nikvorm igienizează tubul digestiv. Elimină paraziţii
intestinali: oxiuri, librici, tenie helico bacterie pilor, Eschio coli,
candida albicans, geardia, combate pruritul230.
14. Chitosan ― atenţie! aceasta este pentru extragerea
grăsimilor din lapte, dar am găsit într-o revistă că un terapeut îl
recomanda pentru cancer ― „fals”, se recomandă doar pentru
„curăţarea” intestinelor 231.
15. Cordiceps-siensis. Fermentaţie din Micellinium.
Este o planta chineză, care stimulează sistemul imunitar, este
energizantă, anticancerigenă, în toate tipurile de cancer (numită
Dongcong xiancao ― iarna vierme vara iarbă) 232.
16. Holican ― extract din seminţe de struguri şi lăstari
de vie. Este cel mai puternic antioxidant (reduce radicalii liberi,
acele molecule de oxigen ce atacă celulele organismului, ducând
la boală233. (v. cap. II).
17. Noni tropical (Morinda citrifolia) contine 160 de
elemente, din care 18 aminoacizi, minerale esenţiale, compuşi
cu efecte antioxidante, vasodilatatoare, antiinflamatoare, regene-
rare. Se foloseşte, în artrită, ulcer, psoriazis, depresie, diabet,
parkinson, hipertensiune, cancer (ciuperca) etc.234

228
htt//www/.
229
http//www/.
230
Ibidem.
231
http//www/.
232
Ibidem.
233
Ibidem.
234
Ibidem.
173
 18. Golden Yacca Plus. Conţine extract de Yucca
scfhidigena, un palmier din America de Sud, folosit de către
Indienii Navajo, ca sursă de hrană şi medicaţie în toate sistemele
organismului inclusiv în cancer (candida). Conţine şi extract de
orz verde, care îi măreşte eficienţa, curăţând şi mărind sistemul
imunitar235.
Bolile canceroase
Condiţiile ce trebuie să le respecte bolnavul de cancer.
În camera bolnavului să nu existe aparate electrocasni-
ce, cu atât ai mult televizorul sau telefonul mobil. Microundele
electromagnetice au influenţă negativă asupra biocâmpului „viului”
cu atât mai mult asupra „câmpului” bolnavului afectat deja de
boală. Ambianţa camerei să fie dotată cu flori şi tablouri cu peisaje
din natură, ca bolnavul să poată face meditaţie (plimbări imagi-
nare în natură, vizualizând cu ochiul minţii cum se încarcă cu
energia „universală” de culoare aurie strălucitoare etc. Nu trebuie
să existe în camera bolnavului spray-uri, naftalină, deodorante
etc., acestea întreţin starea de boală. Să respecte cu stricteţe progra-
mul impus de medicina naturistă.
Index pentru tratamentul specific fiecărui organ al
corpului.
Reţete de ceaiuri pentru cancer, specifice organului afectat:
A. Ceai de spânz (v. mai sus);
B. Ceai de mărul lupului (Remf) = 10 gr + 14 gr
gălbenele + 14 gr coada calului + 18 gr sulfină (Melilotus off.).
Fiecare plantă se macină prin râşniţa de cafea, apoi se cern. Se ia
din fiecare gramajul (o linguriţă rasă = 1 gr) şi se amestecă. Se
consumă câte un gram sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu
ceai (apă). După 14 zile se începe cu alt ceai;
C. Năpraznic 3 p + gălbenele 2 p + cimbrişor 1 p;
D. Tătăneasă 3 p + lemn dulce 1 p + brustur 2 p;
E. Tapasnic 3 p + trifoi roşu 2 p + traista ciobanului 1 p;

235
Ibidem.
174
 F. Coada şoricelului 4 p + urzică 2 p + gălbenele 3 p +
rostopască 1 p;
G. Sulfină 3 p + traista ciobanului 3 p + gălbenele 2 p;
H. Angelică 2 p + brustur 3 p + captalan 1 p;
I. Plămânărică: pătlagină 4 p + lumânărică 3 p +
pătlagină 1 p;
J. Troscot 4 p + splinuţă 3 p + trifoi roşu 3 p;
K. Anghinare 3 p + sulfină 3 p + vâsc 4 p;
L. Năpraznic 4 p + trifoi roşu 3 p +tăpaşnic 3 p;
M. Sânzâiene 2 p + năpraznic 4 p + muguri de plop
negru 4 p;
N. Gălbenele 3 p + coada calului 3 p + năpraznic 4 p;
O. Şovârf 4 p + busuioc 3 p + melisa 3 p; salvie 3 p +
melisa 3 p + mentă 1 p + sunătoare (pojarniţă) 2 p. Se fierbe 3
min. o linguriţă de salvie în 300 ml apă de izvor, apoi se adaugă
o linguriţă din amestecul celor trei plante din reţeta pentru
infuzie 3 min.
Restul reţetelor la care nu s-au dat explicaţii, se vor
prepara prin maceraţie, de seara până dimineaţa. O lingură cu
vârf scuturată în 200 ml apă rece de izvor şi resturile după
strecurare se infuzează 3 min. în 150 ml apă. Se amestecă cele
două ceaiuri. Dimineaţa se pune pentru prânz şi la ora 14 se pune
pentru seară. Ceaiurile recomandate se consumă în cure
alternative de câte 14 zile.
Ex. Ceaiul B-K-B-L-B-K-B
Ceaiurile: AB fiind cele mai puternice anticancerigene.
Le vom folosi după această schemă.
Observaţie: Dacă bolnavul nu poate măcina plantele
atunci se prepară astfel: 1 linguriţă de plante din amestec
macerat în 200 ml apă, apoi resturile fierte în 200 ml apă până
rămâne jumătate. Se amestecă cele două lichide. De asemenea
resturile de rădăcini se fierb în 200 ml apă 3 min. Suplimentar, la
toate tipurile de cancer se va folosi Omega 3 şi 6 Baraka sau
Borango (Limba mielului).

175
 1. Cancer la ficat. Dieta «E» bis cap. 3, timp de 42
de zile, apoi dieta «A» + «B»; Rudof Breuss recomandă şi ceaiul
de coji de cartofi sau/şi ceaiuri: B-K-L şi 3 linguriţe de măciniş
de armurariu / zi236.
Tinctura de ceapă. Se pune la macerat 1 kg de ceapă
de apă în 5 litri de ţuică de tescovină.
Se agită zilnic. După 15 zile se filtrează şi se consumă
câte 30 ml dimineaţa stând pe dreapta 30 min., apoi se consumă
micul dejun (sucuri); în paralel se poate folosi şi suplimentul
„Golden Yaca“; se vor consuma şi câte şase linguri/zi de macerat
de obligeană. Produse apicole: miere, polen, propolis, lăptişor de
matcă, căpăceală şi chiar apilarmin; se vor consuma şi câte trei
linguriţe de măciniş de armurariu/zi.
Alternativ se vor aplica pe regiunea ficatului comprese
cu biter suedez, foi de varză zdrobite, cu coada calului opărită (la
câte 3-4 ore fiecare). Cataplasmă de 2 ori/zi cu cărbune de tei
(praf fin) în amestec cu ulei de măsline, regenerează celula
hepatică, extrage toxinele din ficat. Clisma zilnic cu ceai de
rostopască + nalbă, dimineaţa şi seara cu ceai de muşeţel (1,5 - 2
linguri); reflexoterapie (rolatorul sau lădiţa cu pietricele) 237.
2. Cancer ganglionar limfatic
Dieta BG1 (B), 45 de zile apoi «A», «F» a-h; «G» c (a
se vedea cap. II). Ceaiuri: Rp 1, Ceai de spânz cu ceai hepatic
sau B-M-G, suplimentar Ganoderma lucidium.
Gargară profundă de 4 ori/zi cu ceai de sânziene
(drăgaica) + mărul lupului. Nu se înghite că devine toxic. Se
aplică pe ganglioni comprese cu biter suedez, cu ceai de drăgaică
(sânziene) + 5 % bicarbonat de sodiu alimentar, cataplasme cu
frunze de pătlagină, de brustur, cu argilă şi ceapă răzuită238.

236
Octavian Popescu, op. cit., p. 59; Rudolf Breuss, Cancer şi Leucemie-
modalitati de tratare a cancerului, Leucemiei şi altor boli socotite incurabile,
Editura Anda Kali, Sibiu, 1999, p. 88.
237
Ibidem 59, 88 şi urm.
238
Ibidem.
176
 3. Cancer genital
Dieta (C, E. bis; E, în funcţie de gravitate; cap. II).
După 42 de zile se poate trece la dieta A+B (dacă situaţia s-a
îmbunătăţit). «F» a-h.
Irigaţii uterine cu ceai de mărul lupului + in sau cu
gălbenele flori (tulpini şi frunze verzi + f. nuc + lăstari de zmeură.
Băi de şezut cu una din reţetele de mai sus. O zi se face
baie, o zi irigaţii (alternativ).
Ceaiuri: B-D-E. Suplimentar, e poate folosi ceai de
creţişoară + muguri de zmeură + gălbenele.
Cataplasme: cu frunze de varză, cu coada calului
opărită, comprese pe abdomen cu biter suedez, cu tinctură de
traista ciobanului, tinctură de leordă, se şi consumă interna 25
picături x 3/zi239.
4. Cancer intestinal.
Dieta C, E bis sau E ― timp de 42 de zile; «F» a-h.
Clisme zilnic cu ceai de mărul lupului + 1 lingură de in
măcinat (v. mărul lupului mai sus), întăreşte sistemul imunitar şi
distruge tumora. De asemenea dr. Tulio Simoncine recomandă
clisme cu bicarbonat de sodiu (NaHCO3) în concentraţie de 7 %,
în apă distilată.
Băi de şezut cu mărul lupului + frunze de nuc sau boz.
Ceaiuri: B+D+P; Golden Yaca. Am avut 11 cazuri de
cancer de colon, dar unul, după 3 ani a reluat ”carnea” şi în două
luni apărut cancerul la colonul ascendent. S-a operat şi la o lună
a decedat240.
5. Cancer laringian şi esofag
Dieta: BG. 1 (cap. I, II); «F» a-h;
Clisma dimineaţa cu ceai de rostopască + nalbă şi seara
cu 1,5 l ceai de muşeţel. Se poate folosi tinctura de fructe de soc;
Cataplasme cu nalbă crudă încălzită sau uscată şi
opărită, cu coada calului opărită, cu morcov ras, comprese cu
239
Ibidem.
240
Ibidem.
177
biter suedez amestecat cu soluţie de bicarbonat de sodiu. Gargara
profundă de 3-4 ori/zi cu ceai de sânziene + mărul lupului în
părţi egale (v. mai sus) 241.
Notă. Am avut multe cazuri cu această afecţiune din
cauza tutunului, care s-au vindecat. Unii dintre aceştia au reluat
tutunul şi odată cu „bunul fum” a revenit şi cancerul. Deci,
ciuperca răsare pe toxinele din sânge.
6. Cancer osos
Dieta: «E» bis; 45 de zile, apoi dieta «C» 14 zile şi din
nou dieta «E» bis pentru 30 de zile. Se urmează alternativ dieta
«C» cu dieta «A» până la vindecare; «F» a-h; «G» seara cu
1,5 l ceai de muşeţel 45 de zile (la început), se poate folosi
fructele de soc sau zeama de varză murată (pentru a nu stagna
materiile fecale în intestine).
Observaţie: După fiecare masă se consumă câte o
ceaşcă de ceai de tătăneasă cu o linguriţă de biter suedez
(tinctura de leurdă). Alte ceaiuri: F, O, H (M) = 1,5 l/zi, se fac
frecţii de 2-3 ori/zi cu tinctură de coada şoricelului sau de
tătăneasă sau cu biter suedez; O baie pe săptămână cu flori de
fân (boz)242.
7. Cancer de pancreas şi splină.
Diete: «E» bis; «F» a-h;
Ceaiuri: K, M, P; «G» seara cu ceai de muşeţel 42 de
zile, apoi o clismă la două zile cu 1,5 l ceai de răchitan (Lytrium
salicaria), timp de 30 de zile. În acest timp se va urma dieta «C»,
trecând treptat la dieta «A».
Cataplasme pe regiunea pancreasului şi a splinei cu:
foi de varză zdrobite, morcov ras şi cu cărbune de tei fin râşnit
amestecat cu ulei de măsline de două ori pe zi, a câte 2 ore şi
toată noaptea (regenerează celula pancreatică) 243.

241
Ibidem.
242
Ibidem.
243
Ibidem.
178
 Reflexoterapie.
Notă: am avut un caz, când tumora de 70 mm pe pan-
creas a dispărut în 42 de zile (mai mult prin înfometare), acum
lucrează în Italia de cca. 10 ani. Observaţie: cancerul pancreasu-
lui se extinde repede în organele învecinate (stomac, splină,
colon transversal etc.). În acest caz se impune post, numai cu 2
litri de apă distilată/zi, urinoterapie, 2 clisme/zi, sau clisma cu
cafea şi dieta "E” bis244.
8. Cancer de piele.
Dieta «C» 45 de zile, apoi dieta «A» până la vindecare.
Ceaiuri: B, R, D; «F» a-h; «G». Dacă sunt pete bine
delimitate, închise la culoare, asemănarea unor cruste, se ung cu
suc de drăgaică (sânziene), alifie de sânziene + gălbenele. Dr.
Simoncini recomandă cu tinctură de iod şi dacă ustură se
amestecă cu soluţia lugol de la farmacie. Băi cu bicarbonat de
sodiu sau cu mărul lupului + muşeţel; tinctură de mărul lupului,
tătăneasă şi propolis. Se tamponează de câteva ori/zi locurile
afectate245.
9. Cancerul pulmonar
Dieta: «E» bis + C.
Ceaiuri: E, I, L; tonic imunitar E-lite; «F» a-h; Două
clisme pe zi ― dimineaţa cu 1,5 l ceai de trei-fraţi-pătaţi şi
seara cu ceai de plămânărică. Altă reţetă pentru clisme: mărul
lupului + muşeţel, câte o lingură din fiecare, macerat 7 ore
într-un litru de apă, apoi resturile fierte în 800 ml de apă până
rămâne jumătate de lichid, se amestecă cele două lichide. Se
fac clisme 7 zile şi se continuă intern cu ceaiul pe bază de
mărul lupului, maximum un gram + 4 gr tătăneasă + 3 gr
muşeţel. Se macerează 5-6 ore în 250 ml apă rece. Se strecoa-
ră într-un vas şi resturile se fierb în 200 ml până rămâne
jumătate de lichid. Se amestecă cele două lichide. Se consumă
în trei reprize. După 14 zile se începe cu unul din ceaiurile

244
Ibidem.
245
AS verde, nr. 40-07-2007.
179
recomandate (v. mai sus). Consumul intern se continuă aşa
alternativ (v. mărul lupului mai sus).
Cataplasme pe piept şi spate (pe regiunea pulmonară),
cu foi de varză, cu pătlagină, cu coada calului opărită.
Observaţie: După cele 7 zile în care s-au făcut clisme
cu mărul lupului, se continuă după 3 zile cu ceai de răchitan care
păstrează flora microbiană bună şi distruge pe cea patogenă.
Inhalaţii cu abur de „Tuia”246.
10. Cancer la rinichi.
Dieta: «E» bis 45 de zile, apoi alternativ cu dieta «C»;
«F» a-h; Ceaiuri: CF, şi «J».
Clisme: cu ceai de rostopască şi nalbă, seara băi de
şezut cu mărul lupului şi coada calului. Clismele se fac 45 de
zile, apoi fie se continuă cu tinctură de fructe de soc, fie se fac
clisme cu ceai de răchitan. Şi băile de şezut se fac după
această perioadă, de 2-3 pe săptămână, dacă se poate de data
aceasta cu muguri şi ace de pin (dizolvă tumorile).
Cataplasme pe regiunea rinichilor cu frunze de varză,
cu argilă (v. Cataplasme, in cap. II)247.

11. Cancer la sân.

Dieta: «E» 45 de zile, apoi alternativ cu dieta «C»; «F»
(suplimente nutritionale) a-h.
Ceaiuri: Rp1, creţişoară 3 p + muguri de zmeură 4 p + nă-
praznic 3 p; Rp2, tătăneasă 1 p + busuioc 3 p + creţuşcă (Filipedula
ulmaria). Rp3, salvie 1 p + trei-fraţi-pătaţi 3 p + echinacee 2 p.
Clisme: 1,5 l ceai de mărul lupului + 1 lingură de in
timp de 21 zile, apoi în continuare, cu ceai de răchitan 14 zile. În
continuare se va folosi fructele de soc (tinctură). În paralel cu
clismele se fac şi irigaţii vaginale cu ceai de nalbă timp de 35 de
zile248.

246
http://www.
247
Dr. Octavian Popescu, op. cit., p. 66.
248
Ibidem.
180
 Cataplasme: cu praf de rostopască + praf de tătăneasă
cu puţină apă caldă şi se face o pastă, care se pune pe o cârpă de
bumbac. Se unge locul afectat cu alifie de gălbenele, apoi se
aplică cataplasmă. La fel se procedează şi cu frunzele de varză
(adică se unge locul). Se mai poate folosi şi morcov ras, soluţie
de bicarbonat şi tinctură de iod, bitter suedez. Se mai poate pune
cataplasmă cu mămăligă şi praf de tămâie. Acestea se pot folosi
alternativ cu pauză între ele de 2 ore.
O reţetă din Formula AS, cu care s-a vindecat o doamnă
(J. P. din Ploieşti), redau integral textul articolului. În fiecare
dimineaţă şi după fiecare masă, clătirea gurii cu soluţie de sare
grunjoasă (1 lingură / l). Se beau ceaiuri neîndulcite circa 2 l/zi,
folosind alternativ următoarele plante: mentă, busuioc, chimen,
levănţică, valeriană şi nuci (probabil pentru omega 3 şi 6). În caz
de constipaţie, menta va fi înlocuită cu miere de albine, sau
înlocuită menta cu gălbenele. Cele 7 plante recomandate au fost
alese pe motivul că ele nu pot fi atinse de cancer, cumplită boală,
care nu ameninţă numai omul ci şi regnul animal şi vegetal (păi
dragii mei, dacă e ciuperca!). Aceste plante figurează în opera
acad. I. C. Parhon, fiind recomandate prin analogie ca anticance-
rigene. După fiecare masă se consumă 1-2 linguriţe de sirop de
busuioc (preparat cu miere). Poate fi înlocuit cu extract dublu de
ceai şi miere. Seara se iau 2-3 picături de tinctură de valeriană
sau 1-2 extraverale. Se consumă zilnic miezul de la 10-15 nuci
(nu poate fi posibil, constipă şi opturează bila, n.a.). Spălatul pe
cap se face numai cu ceai de frunze de nuc, sau de gălbenele
(vara proaspete)249.
Cataplasme cu frunze de nuc opărite şi în prealabil
ungerea cu alifie de gălbenele. Se consumă numai legume şi
fructe (fără produse animaliere, se condimentează cu piper,
cimbru, lămâie şi mult pătrunjel verde tocat. Se va folosi ulei
stors la rece. Zilnic 2-3 căţei de usturoi consumaţi ca atare. Se

249
Acad. I. C. Parhon, Opere alese, vol. V, Bucureşti; Formula AS
din martie 2003 nr. 559.
181
beau sucuri de varză, ţelină, morcov, sfeclă, fructe (în special de
fructe de pădure: cătină, coacăz, măceş, mure, coarne. Cereale
încolţite: grâu, ovăz etc. Tratamentul cu plante descoperit de
Parhon, se urmează continuu 60 de zile, pauză 15 zile, după care
se reia. Regimul vegetarian se ţine minimum doi ani. Ar fi bine
să se ţină toată viaţa. Tratamentul este recomandat şi persoanelor
cu risc crescut de cancer. Observaţi: cataplasmele sunt cele pe
care le menţionează autoarea articolului de mai sus. De
asemenea, nu pomeneşte nimic de purificarea colonului, de unde
vin toate bolile, şi despre care am arătat în cap. I250.
12. Cancerul stomacului.
Dieta: «E» bis, timp de 45 de zile, apoi trecerea treptată
la dieta «C» pentru încă 90 de zile, şi, în continuare, 18 luni cu
dieta «A» (chiar toată viaţa); «F», a-h (aici, în loc de propolis, se
poate folosi cu mai bune rezultate mugurii de plop negru).
Ceaiuri: Rp 2 = mărul lupului + dozele astfel: D1 = 10
gr; D2 = 11; D3 = 12 gr. Grafic: Rp 2 (D1) – D – Rp 2 (D2) ─ E –
Rp 2 (D3) ─ O ─ Rp 2 (D3) ─ P ─ Rp 2 (D3). Fiecare doză
durează câte 14 zile. Ceaiurile se reiau, începând iar cu «D»,
păstrând doza de mărul lupului (D3) constantă.
Observaţie: Modul de preparare şi folosire: v. Hepatita.
Doza de praf din plantele respective, care se ţin sub limbă l0-l5
min. se va înghiţi cu două linguri de ceai de obligeană (Acorus
calamus) sau tătăneasă.
Clisme: se fac două clisme pe zi ― una dimineaţă cu
1,5 l ceai de rostopască şi nalbă şi seara cu 1,5 l ceai de muşeţel,
tip de 45 de zile, apoi două pe săptămână ceai de răchitan
(Lytroium salicaria).
Reflexoterapie. Zonele: stomac-duoden; plex solar;
suprarenale; rinichi-uretere-vezică urinară; glande limfatice;
vezica biliară.

250
Octavian Popescu, op. cit., p. 66. Dr. Aderson, p. 37.
182
 Notă: organul afectat se masează timp de 5-10 minute,
iar celelalte 2-3 min. Dacă se foloseşte rolatorul sau lădiţa cu
pietricele, atunci se stimulează toate organele proiectate în talpă
timp de 5-7 minut251.
13. Leucemia
Dieta: Timp de 42 de zile se va urma dieta «E» bis. Dacă
boala este avansată, se va începe cu dieta Breuss («E» v. cap. II) şi
apoi cu dieta «E» bis. După 42 (84) de zile se poate trece la dieta
«B» cu cereale integrale (dr. Oshawa); «F», a-h (v. cap. III).
Clisme: dimineaţa cu ceai de rostopască + nalbă şi
seara cu 1,5 l ceai de muşeţel, timp de 42 de zile, apoi de două
ori pe săptămână cu ceai de răchitan (Litrium salicaria), tot cu
1,5 l, care se va menţine în colon 10-15 min. În cazuri avansate
se poate face clismă cu cafea (dacă există un îndrumător). Se pot
folosi fructele de soc sau tinctura acestora. Şi moarea de varză
este bună, Rudolf Breuss recomandă la început să se provoace o
autodiaree cu o doză mai mare, apoi 2-3 linguri/zi.
Reflexoterapie pe următoarele zone: zona ficat, vezica
biliară 3-5 min.; zona glande suprarenale 5 min. la fiecare picior;
zona reflexa splină 10 min.; zona reflexa intestin gros la ambele
tălpi 10 min. fiecare; zona glande limfatice (39 şi 40), câte 3 min.
Se pot folosi fie rolatorul sau lădiţa cu pietricele. Timp de 14 zile se
fac câte două şedinţe/zi, apoi câte una/zi până la 10 săptămâni.
Cataplasme: pe regiunea splinei şi a ficatului, cu
frunze de varză de două ori/zi a câte 3-4 ore şi toată noaptea; cu
morcov ras, cu argilă odată pe zi a două ore pe regiunea lombară
şi abdomen; cu coada calului opărită.
Comprese cu bitter suedez de două ori/zi a câte 2 ore.
În totdeauna se va unge locul cu alifie de gălbenele înainte de a
pune cataplasma. După îndepărtare se va spăla locul cu ceai de
muşeţel (oţet de mere). Respiraţie diafragmatică-profundă 3 min.
x 3/zi; meditaţie seara 20 min. cu vizualizare.

251
Dr. Octavian Popescu, op. cit., p. 66.
183
 Ceaiuri: Rp 1. Tapasnic (Galiopsis, dubia) 3 p +
brustur 2 p + lemn-dulce 1 p (Glycirrhiza glabra); Rp 2,
Tapasnic (Galiopsis dubia); Rp 3, echinacee + vâsc (de pe brad
sau măr) + muguri de plop negru + seminţe de chimen negru
(Nigelia sativa) la Plafar, farmacie, capsule) în părţi egale; Rp 4,
Năpraznic 3 p + angelica 2 p (plantă sau rădăcină) + coada
şoricelului 1 p. Plantele vor fi mărunţite bine şi păstrate în pungi
de carton. Se pun 3 gr (1 linguriţă sau jumătate) într-un borcan
cu 200 ml apă de izvor rece de seara şi dimineaţa se strecoară
într-un vas, iar resturile se infuzează 10 min. cu 180 ml apă în
clocot. După ce s-a răcit la 40 grade se toarnă peste primul ceai.
Dimineaţa se pune la macerat pentru prânz şi la ora 14 pentru
seara. Se beau trei ceaiuri pe zi în cure alternative de câte 14
zile. Dacă se urmează şi reţetele cu spânz sau mărul lupului,
atunci se formează schema arătată la cancer (v. mai sus).
Gemoterapia. Terapia cu muguri şi lăstari de plante şi
de arbuşti poate fi de un imens ajutor în tratarea cancerului şi
leucemie. Se folosesc aşa zise macerate glicerinate, adică un
extract în alcool, glicerină şi apă + din plantă proaspătă. Cu o
singură excepţie, unele preparate se găsesc în farmacii şi
magazinele naturiste.
Extractul din mugurii de alun stimulează procesul de
producere a globulelor roşii, drenează splina. Se recomandă la
bolnavii cu deficit de eritrocite. Mugurii şi mlădiţele arborelui
numit Carpen sunt recomandate ca adjuvant, în cure repetate,
la pacienţii cu deficit de trombocite, împiedicând hemoragia.
Hippophaes rhamossisima (cătina roşie). Extractul
din mlădiţele şi mugurii (chiar coaja) acestui arbust spinos,
pot fi o mare speranţă în tratamentul tuturor formelor de
leucemie, reglează producţia de eritrocite, trombocite şi
leucocite, ca să nu mai vorbim de fructele acestui arbust, care
intervin cu foarte bune rezultate în toate afecţiunile inclusiv în
cancer.

184
 Drojdia de bere. Se administrează sub formă de tablete,
conform prospectului timp de 30 de zile pentru a nu afecta flora
intestinală, pauză 7 zile.
Fructele negre de pădure. Substanţele care dau culoarea
închisă a acestor fructe aşa numiţii pigmenţi antocianici, au un pu-
ternic efect benefic în cazurile de leucemie, precum şi în cazul sar-
coamelor, limfosarcoamelor, reticulosarcoamelor, mieloamelor etc.
Afinele şi coacăzele negre. Se administrează în stare
proaspătă, atunci când este sezonul lor (iunie-august). Se
consumă pe stomacul gol câte 50-100 gr/zi, (cu cel puţin 10
minute înainte de masă) pe o durată cât mai lungă.
Fructele de soc. Se folosesc atât fructele uscate cât şi
sub formă de tinctură (la Plafar sau pregătită în casă). Se
consumă 2-3 linguriţe/zi de fructe măcinate sau 1-2 linguri de
tinctură/zi. În caz de obezitate, se începe cu o linguriţă de
tinctura la ora 18, crescând în fiecare zi câte una până la 7. Când
apare diareea se opreşte şi se consumă mai puţine linguriţe
constant pentru a avea 2 scaune/zi.
Notă: pe lângă efectele directe ale pigmenţilor pe care-i
conţine, extractul de fructe de soc are şi un mare efect
detoxifiant, necesară atât în formele de leucemie, cât şi în
formele de cancer (doza de consum, fiind ca mai sus).
Cura cu clorofilă. Este un tratament care presupune
consumarea frunzelor verzi, proaspete, ale anumitor plante.
Culoarea verde ale acestor plante (de la morcov, de la ţelină, de
la pătrunjel, de la păstârnac, de la sfeclă, orz, grâu, ovăz, etc.)
clorofila - o substanţă extrem de asemănătoare cu hemoglobina
din sângele uman - este medicamentul total pentru orice boală -
dar, în special în leucemie şi cancer. Din acest punct de vedere
recomandăm doar orzul verde (v. cap. II) şi leurda (v. mai sus).
Primăvara să se consume 100 gr/zi.
Observaţii. Pentru cei care au făcut chimioterapie sau
cobaltoterapie, un mijloc valoros de protecţie hepatică şi hema-
tologică, sunt plantele: echinacee, sucul de orz verde, schinduful
(Trigonela foenum graecum), armurariu (Sylibum marianum),
185
care se recomandă de altfel în toate formele de cancer în paralel
cu ceaiurile. De asemenea, unele plante la care s-a demonstrat
ştiinţific că conţin citostatice naturale: brânduşa, rostopasca,
obligeana, tătăneasa etc., iar sunătoarea, gălbenele, coada şorice-
lului, sovârf, etc. conţin provitamine şi potenţatoare care intervin
în reglarea metabolismului şi, astfel, favorizează vindecarea.
Secretul constă în faptul că plantele nu sunt monofactoriale, ci
sunt complexe de substanţe, care acţionează sinergic (intensi-
ficarea acţiunii a două substanţe prin asociere). Cu aceste câteva
exemple, veţi înţelege de ce am introdus în vindecarea can-
cerului şi leucemiei, plante nu neapărat anticancerigene ci, unele
din ele întăresc sistemul imunitar, ceea ce în orice boală, sis-
temul imunitar este esenţial în lupta cu bolile.
Zerul. Pentru cine nu ştie, zerul este zeama aceea acră,
gălbuie şi uşor tulbure, care rămâne după ce caşul proaspăt e pus
la scurs, dar să nu fie fiert. Un cercetător canadian, dr. T. J.
Ellison, a creat o adevărată revoluţie în lumea producţiei de
suplimente nutriţionale, prin descoperirea unor proteine cu efecte
excepţionale asupra corpului: proteinele din zer (în special de
capră, singura proteină animală în caz de leucemie) 252.

Produse apicole.
Propolisul ― se administrează în miere 50-75 de picături
de tinctură de propolis, amestecate într-o lingură de miere, con-
sumându-se înainte de masă, odată pe zi, are efecte antitumorale,
antihemoragice, stimulează sistemul imunitar.
Lăptişorul de matcă se administrează contra leucemiei
în cure de câte 10 zile, pauză 14 zile, 500 mg/zi.
Polenul este un susţinător al organismului, prin bogăţia
sa în aminoacizi esenţiali, vitamine, minerale. Se consumă câte
una două linguriţe/zi, pe o perioadă de 21 de zile cu câte 7 zile
pauză.

252
Dr. T. J. Ellison.
186
 Observaţie: În bolile autoimune ale sângelui, admi-
nistrarea produselor apicole este net superioară corticoterapiei şi
administrării de antiinflamatoare nesteroidiene, acelaşi lucru se
poate spune şi despre bolile virale etc.
Terapia prin vizualizare. Există mai multe metode de
efectuare a vizualizării creatoare, redau pe cea mai simplă cu
ajutorul căreia (+ leacurile de mai sus) s-a vindecat în 2010 o
domniţă din Bucureşti recomandându-i astfel.
a. Poziţia Yoga, coloana dreaptă, ochii închişi, se face
relaxarea (v. cap. 1-2), fixarea gândului numai asupra interio-
rului corpului;
b. Vizualizarea cu ochiul minţii a sângelui care circulă
prin artere, în care „plutesc” şi nişte puncte negre;
c. Când se inspiră aerul, ne imaginăm cu „convingere”
că pătrunde o energie aurie, strălucitoare, care ajunge în sânge şi
„absoarbe” punctele negre (boala) lăsând sângele curat, roşu,
închis, se reţine inspiraţia circa 5 secunde pentru a absorbi cât
mai multe puncte negre din „masa” de sânge.
d. Se expiră lent pe nas vizualizând ca în energia in-
spirată este plină de puncte negre. După golirea plămânilor se
opreşte pentru 5 secunde şi se reia ciclul. Atât inspiraţia cât şi
expiraţia, vor fi lente (inspiraţie profundă), dar nimic forţat.
Se fac trei şedinţe pe zi a câte 7 minute, apoi se poate comasa
timpul făcându-se seara circa 20 minute, pentru că se măreşte
cantitatea de melantonină (hormonul care induce şi somnul).
Observaţie: la început, timpul unei şedinţe poate fi de
câte 3 minute crescând zilnic câte un minut, pentru a se putea
adapta organismul, fără efort mental.
Notă observatorie. Citind cartea biologului Ovidiu
Bujor şi dr. Octavian Popescu intitulată, „Fitoterapia tradiţi-
onală şi modernă”, am rămas contrariat de cele scrise: „Mai
considerăm necesar să facem precizarea că până în prezent nu
există un medicament specific sigur în maladia canceroasă“.
Această precizare este cu atât mai importantă cu cât în presa
sa, literatura de nespecialitate se face multă publicitate în
187
legătură cu aşa-numitele „medicamente anticancer”, cum ar fi
spânzul, mărul lupului etc. care sunt extrem de dăunătoare
sănătăţii, nu sunt justificate, argumentate ştiinţific şi fac mai
mult rău decât bine bolnavilor" 253. Apoi voi sublinia faptul că
într-un articol al rev. Formula „AS”, ― Spânzul între vis şi
realitate ─ Interviu cu d-l prof. dr. Simion Bolte de la
Facultatea de medicină veterinară Timişoara şi victoria
Borbey cercetător la firma Exhelios-Timisoara254.
Reporter: Aţi reuşit să elaboraţi un preparat pe bază
de spânz pe care îl veţi experimenta? Acest preparat există
deja din el au fost excluse componentele cardiotoxice.
Tehnologia pentru obţinerea preparatului este făcuta. Rep. Aţi
luat în calcul posibilitatea ca spânzul să nu aibă o singură
componentă care să acţioneze împotriva cancerului.
Victoria B. Există într-adevăr plante care acţionează
numai în complex e şi cazul spânzului, în tratamentul
reumatismului. După zeci de ani de cercetări nu s-a descoperit
nici o substanţă care singură să explice efectele “miraculoase
ca ale spânzului” în tratamentul reumatismului, cu atât mai
mult în cancer. În acest sens, am avut numeroase contacte cu
medici naturişti, pe care i-am informat despre posibilitatea de
a le oferi extracte purificate de spânz. Nici EI nu au agreiat
extractele purificate de spânz. Ei se gândesc că trebuie dată
planta aşa cum este ea din natură (v. ”undeva” savantul
Paracelsius). În fitoterapia clasică, o plantă majoră, cum este
spânzul, se administrează cu alte câteva plante care să-i
potenţeze şi să-i corecteze efectele. Pentru toate astea ne
trebuie fonduri pe care nu le avem. Deci, stimate cititor, am la
îndemână multe articole cu vindecări cu ajutorul acestei
plante. Eu am prescris până acum la zeci de bolnavi
tratamentul cu spânz (aşa cum am arătat mai sus cu graficul de
folosire) şi, nu numai că nu s-au intoxicat, dar s-au vindecat.

253
Bio. Ovidiu Bujor, dr. Octavian Popescu, Fitoterapia tradiţională şi
modernă, p. 290.
254
Dr. Simion Bolte, în Formula ”AS”, nr. 452, februarie 2001.
188
 Referitor la mărul lupului (aristolochia clematitis)
folosit încă din antichitate. D-l Todor Rusalin a făcut cercetări
cu această plantă, fiind în acelaşi timp şi terapeut. A acordat
un interviu tot la revista AS:
Reporter: În ce afecţiuni se obţin cele mai bune rezul-
tate cu mărul lupului d-le Rusalin? Răspuns: În afecţiunile he-
pato-biliare, inlusiv cancer. Am obţinut rezultate deosebite în
cancer hepatic şi pancreatic. Am avut câteva cazuri la care,
nu prea le dădeam şanse, dar care s-au vindecat. Rezultate
bune am obţinut şi în cancerul de plămân, de intestin şi rectal,
de ovare, ba chiar şi în cazul tumorilor cerebrale. O bătrână
cu cancer pulmonar şi metastază pe creier, căreia medicii nu
i-au mai dat nici o şansă, s-a vindecat. Fiul ei, prof. universi-
tar, a insistat să-i administrez tratamentul şi Dumnezeu i-a
prelungit viaţa255.
Observaţia dvs. experimentală, că mărul lupului dă
cele mai bune rezultate în afecţiunile hepato-biliare, este în
perfect acord cu studiile farmacodinamice făcute în mai multe
ţări din lume. Una din principalele substanţe ale acestei
plante, se acumulează în ficat de unde începe să acţioneze. De
asemenea se spune că se deteriorează în tubul digestiv, luat pe
cale internă, însă combinându-se cu alte plante înlătură acest
efect (v. hepatita). Deci, iată că sunt şi studii şi experimente,
suficiente cu aceste plante. Mă îndoiesc că autorii de mai sus
ar fi sinceri în astfel de afirmaţii 256.
„Oare cine ne-ar putea spune ce este cancerul? O
boală despre care se estimează că va afecta în viitor o
persoană din două şi pentru lămurirea căreia s-au făcut
numeroase studii. Unul dintre acestea a constat în implantarea
la plante de celule canceroase umane. Acestea s-au înmulţit şi
au dezvoltat tumori care au ucis plantele. Nu este incredibil?
Când se poartă o luptă pe viaţă şi pe moarte, uneori, pentru a

255
Rev. Formula AS nr. 489-XI-2001.
256
Dr. Cristina Aosan, în Formula AS, an II, nr. 16 din16-07-2005.
189
păstra un transplant de la un om la altul, pare aproape
imposibil să se reuşească un transfer celular de la un regn
către alt tip de regn şi totuşi, adevărat. Celule canceroase s-au
comportat ca şi cum ar putea trăi oriunde li se oferă sursa de
hrană. (Nu cumva, se adevereşte că, cancerule e o ciupercă?
― n.n.). În concluzie, cancerul este ca un organ viu, care are
individualitate şi trăieşte în organismul bolnav, pe care, de
fapt, îl parazitează. (Nu cumva explicaţiile lui doamna doctor
Aosan se apropie de cele ale dr. T. Simoncini? .Ce este cancerul
de colon sau de rect? Una dintre formele acestei alunecoase
boli. Dar se poate trata? La Congresul Societăţii Germane de
Apioterapie, din aprilie 2005, am cunoscut un om aparte:
şeicul Faiz Moh’d Al Ghthami. Venise acolo din îndepărtata
Arabia Saudită. El ne-a dezvăluit cum reuşeşte să vindece la
pacienţii lui aceste forme de cancer folosind nişte supozitoare
pe care le face din ceară de albine rulată cu propolis şi miere,
timp de 30 de zile, în care timp pacientul consumă numai
miere de albine selecţionată pe tipuri de plante şi bea apă.
Soluţia pare deosebit de simplă şi logică: dezintoxi-
care totală şi administrarea unor principii active cu efecte anti-
tumorale, imunostimulatoare, regeneratoare, energizante. În tera-
peutica noastră folosim mai multe plante, printre care spânzul
şi mărul lupului, care au efecte antitumorale, imunostimula-
toare şi imunomodulatoare. Pentru o dezintoxicare rapidă, se
poate face şi un amestec de urzici, gălbenele şi codiţa şorice-
lului, administrate alternativ cu trei-fraţi-pătaţi257. Pentru tra-
tamentul colonului este şi propolisul. Lăptişorul de matcă este
considerat cel mai puternic antiviral, aşadar este de neînlocuit
în lupta cu cancerul. Polenul este cel mai puternic susţinător
ale ficatului, care este principalul organ ce detoxifică organis-
mul (dar pe el nu se poate detoxifia şi trebuie ajutat). Mierea,
completează corpul cu cei mai buni nutrienţi. Veninul de
albine, care are puternice efecte antitumorale, poate şi el să fie

257
Viola tricolora. Octavian Popescu, op. cit., p. 48.
190
folosit în anumite cazuri (un medic cercetător pe nume Petulenko,
din Moscova, a făcut o statistică la 90 de mii de stupari şi doar
unul singur a murit de cancer (am citit într-o carte în 1985,
referitoare la tratamentul reumatismului cu acest elixir) 258.
Vezi şi nevralgia de trigemeni. Autoarea articolului mai
menţionează şi despre hrana naturistă impusă pentru această boală.
Mai arăt şi despre vindecările dr. Eduard Togoreanu cu ajutorul
vâscului şi spânzului. De asemenea, mai amintesc şi de dl. Fănică
Voinea Enne, preşedintele Fundaţiei „Terapia Naturistă” din
Vălenii de Munte ─ terapeut şi cercetător în legătură cu mărul
lupului. Cei doi „Terapeuţi” îi găsim atât în paginile unor reviste cât
şi pe Internet ― bineînţeles, cu o bogată experienţă şi de cazuistică,
cu care putem veni în întâmpinarea dr. Octavian Popescu şi Ovidiu
Bujor. O ultimă informaţie despre preocupări în „Găsirea leacului
pentru cancer”.
Doctor în biologie Hulda Regehr Clark, a scris o carte
după mulţi ani de cercetări şi experienţe pe bolnavi, intitulată
„Vindecarea tuturor formelor de cancer” ─ descoperind o
tinctură din nuci negre, la care se mai adaugă,capsule de cuişoare,
de pelini şi vitamina C. Nucul negru se cultivă la noi în jud.
Giurgiu, Caraş Severin şi Ardeal. I se spune nuc negru, fiindcă
fructele la coacere devin negre. Se găseşte astfel de tinctură adusă
din America sau la comandă: precum că, cancerul este generat de
un parazit „Fasciolopsis Buskii” (un vierme plat), ca de altfel,
fiecare boală „are” viermele sau de aceia, autoarea spune că trebuie
deparazitat corpul, şi că tinctura de nuci negre omoară cel mai bine
orice parazit inclusiv ouăle. Tinctura este şi un antioxidant puternic,
recomandându-se în toate afecţiunile259.
Reţeta publicată pe internet, dată de către preotul D.
Botoşaru din Ploieşti unei foste bolnave de cancer la sân. Acest
preot, el însuşi s-a vindecat de o boală grea de inimă, cu masaj şi
seminţe în loc de carne, plus sucuri de legume. Reţeta a fost folosită

258
AS.verde, nr.18-IX-2005.
259
Dr. Hulda Clarck, Vindecarea tuturor formelor de cancer, Editura
Excalibur, Buc., 2008. Pe internet se află un rezumat al acestei cărți.
191
de Monica Tatoi vindecându-se de cancer la sân. Iată reţeta: lăptişor
de matcă = 4 gr; miere de albine polifloră (salcâm) = 1,5 kg; tinctură
de propolis 30 % = 150 ml; polen măcinat = 300 gr; ser fiziologic =
200 ml. Se amestecă toate ingredientele într-un borcan care se va
ţine la frigider şi din care se vor consuma câte o linguriţă de trei
ori/zi, înaintea meselor principale. În paralel şi după terminarea
reţetei, se vor urma toate indicaţiile de la cancerul de sân. Reţeta se
poate repeta după 30 de zile260.
Diverse reţete
a. Se pun într-un borcan de culoare închisă 500 gr
miere de albine şi 22 de capsule de Ginseng şi se amestecă
bine. Se lasă la macerat 45 de zile, agitând zilnic. Se ia câte o
linguriţă de trei ori/zi;
b. Se fierb două linguri de rădăcină de tătăneasă
mărunţită în 2 l apă, 30 minute. Se ia de pe foc şi se lasă 24 de
ore la temperatura camerei. Se consumă câte 250 ml înaintea
celor trei mese, iar peste 14 zile se vor consuma câte 2 litri de
astfel de ceai pe zi, (dr. C. Pârvu probată pe el însuşi).
Reţetele «a» şi «b» se pot folosi în toate formele de
cancer, inclusiv în paralel cu reţeta „Tatoi” 261.
Alte reţete după ing. Valeriu Popa:
a. 1,5 kg rădăcină de tătăneasă dată prin maşina de tocat
+ 2,2 kg miere de albine + 3,5 litri vin roşu. Toate se pun într-un
borcan la macerat timp de 5 zile. Se consumă câte o linguriţă de
trei ori/zi cu două ore înainte de masă tip de cinci zile, apoi cu o
oră înainte de masă (identică cu reţeta de Aloe). Această reţetă,
se recomandă în cancer, angină pectorală, gripă, astenie, scleroză
multiplă, reumatism.
b. Pentru cancer de ficat: câte o lingură de măciniş din
rădăcini de Pedichiuţă (Lycopodium clavatum) + Tătăneasă +
obligeană. Ingredientele se pun la macerat într-un borcan cu 500

260
http//www/.
261
http//www/. Dr. C. Pârvu.
192
ml apă rece de izvor, de seara până dimineaţa. Se face o infuzie
10 min. din una linguriţă la 250 ml apă în clocot. Se amestecă
cele două lichide şi se consumă în cursul unei zile, timp de 21 de
zile, apoi alternativ cu ceai de coji de cartofi, sau alt ceai
recomandat mai sus.
c. Pentru cancer hepatic, de pancreas, gastric sau
intestinal: se face un macerat din 2 linguri tătăneasă, în 300 ml
apă rece de izvor. În paralel se macerează în 300 ml apă rece
câte o linguriţă de măciniş din frunze de nuc + coada şoricelului
+ muşeţel + 1/2 lt rostopască. Dimineaţa restul de la filtrarea
tătănesei se fierbe în 300 ml apă, timp de 20 minute. Se ia de pe
foc şi se adaugă resturile de la celelalte plante, lăsându-le la
infuzat 10 minute. Se strecoară infuzia şi se combină cu
maceratul plantelor. Întreaga cantitate, se consumă în cursul unei
zile, timp de 21 de zile, apoi alternativ cu ceaiurile recomandate
la fiecare organ afectat (v. mai sus).
d. Cancer la gât, neoperat: 300 gr usturoi + 500 gr
tătăneasă verde + 50 gr sânziene galbene + 50 gr propolis solid.
Se pun toate într-un borcan cu un litru de alcool de 70 de grade.
Se lasă la macerat 10 zile. Se consumă câte o linguriţă de
tinctură dimpreună cu o linguriţă de miere de trei ori/zi. Vezi şi
procedurile mai sus.
e. Cancer bucal. Un pumn de coajă de soc, de pe
tulpini de 2-3 cm grosime, se fierbe cu 4 litri de apă la foc
moderat până rămâne un litru. Se lasă la răcit, apoi se strecoară,
după care se pune din nou la fiert dimpreună cu 250 ml ulei de
floarea soarelui + 3 linguri de miere + ceară de albine cât un ou.
Se fierbe până rămâne jumătate din lichid. Se pune conţinutul în
cutiuţe. Se unge locul afectat de 3 ori/zi (şi ulcer varicos). f.
cancer, boli de inimă, diabet, artrită, scleroză multiplă, stări
inflamatorii, alergii: Ulei de in 7 linguri/zi 21 zile apoi câte 1-2
linguri/zi cură de întreţinere.
Observaţie: Această reţetă nu exclude ceaiurile şi
procedurile de mai sus.
193
 g. Cancer de esofag: Se fierbe timp de o oră un litru de
oţet de mere cu 300 gr coajă de dud. După răcire ceaiul se
îndulceşte cu 20 gr miere Se consumă câte 50 ml pe zi. Această
reţetă reîntregeşte procedurile de mai sus (tratamentele naturiste
specifice acestei afecţiuni). Nu poate substitui o simplă reţetă
necesitatea dezintoxicării organismului, mai ales în cazul bolilor
degenerative, cum este şi temutul cancer. În încheierea acestui
capitol o observaţie în legătură cu nitraţii (îngrăşămintele cu azot).
Nitraţii sunt produse normale ale metabolismului constituenţilor
de azot al organismului. În cazul unui consum excesiv de azot
(din legumele care au fost îngrăşate cu azot), ei se transformă în
compuşi mai toxici, numiţi nitriţi. Aceştia provoacă uneori intoxi-
caţii şi dereglează metabolismul. În plus, din nitriţi se pot forma
substanţe cancerigene care vor contribui la apariţia şi evoluţia
cancerului. În cazul administrării unor doze mari de nitriţi cu apă
potabilă sau alimente, peste 4-6 ore vor apărea senzaţii de greaţă,
dispnee, cianozarea pielii sau diaree. Toate acestea vor fi însoţite
de astenie, de ameţeală şi de pierderea cunoştinţei. În general,
substanţele cancerigene se formează în timpul afumării, murării,
marinării, conservării cu folosirea nitriţilor şi în cazul uscării arti-
ficiale ale produselor. Atenţie! la prăjirea cărnii. Cel mai frecvent,
nitriţii apar în cazul afumării peştelui şi a salamului. Dintre
lactate, cele mai periculoase în acest sens, sunt caşcavalurile, care
au trecut prin faza de fermentare. Dintre produsele vegetale, cele
murate şi marinate, iar dintre băuturi ― berea.
Notă: nu se vor folosi vase de aluminiu, ele contribuie
la transformarea nitraţilor în nitriţi (cancerigeni). Nu se va folosi
decoctul în care au fiert legumele deoarece acestea conţin nitriţi.
În morcovul fiert cantitatea azotului se reduce de 2 ori;
în sfeclă se reduce cu 20 %. În pasta de roşii, după prelucrare
termică, cantitatea de nitraţi se reduce la jumătate. După primul
clocot al cărnii, apa trebuie aruncată, fiindcă conţine o mare
cantitate de toxine. Carnea de vită trebuie pusă la fiert în apă
rece. Astfel, în supă vor fi mai puţine toxine 262.

262
N. Catrina, Din tainele alimentației lacto-vegetariene. București.
194
 Bolnavi vindecaţi de cancer
Câteva cazuri de bolnavi de cancer care s-au
vindecat cu leacurile ce le-am prescris (ceaiuri din plante din
flora noastră ― inclusiv soluţie de spânz şi mărul lupului,
tincturi, alifii, argilă din dealul de peste Siret (v. şi schema
generală de tratament ― cap. I.).
1. T. M.263 cancer de ficat ─ medicii de la Fundeni i-au
mai dat 3-4 luni de viaţă. După 5 luni de regim naturist + ceaiuri
+ cataplasme + clisme, la controlul de la Fundeni s-a scris pe
carnetul de ieşire din spital, numeroase chisturi dispersate ― la
11 luni a fost declarat vindecat.
2. N.V.264 In Clinica de Oncologie Iaşi: se confirmă,
carcinom renal stâng cu invazie cap renal. Hematom în curs de
organizare conjunctivă, cu numeroase de corp străin. La rinichiul
drept joncţiune lichidiană fără perete propriu cu diametru de 32
cm. În segmentul 3 şi 7 hepatic: Leziuni hipodense şi solide cu
diametru de 2 cm şi 3 cm ce îşi croiesc densitatea periferică din
segmentul 7. La data când m-a contactat ,avea de-acum proble-
me cu rinichiul drept (singurul existent). Am stabilit un regim cu
un litru de sucuri de legume/zi, cataplasme lombo-abdominale,
băi de şezut, clisme etc. După 42 de zile i s-a îmbunătăţit dieta
cu grâu germinat, ulei pentru salate (stors la rece), salate de
crudităţi. După circa 4 zile, mi-a telefonat precum că are dureri
de ficat. Pentru un moment am crezut că e din cauza spânzului,
spunându-i să întrerupă două zile. Avea totuşi aceleaşi manifes-
tări. Cauza era consumul de grâu germinat şi salatele ce conţi-
neau multă celuloză. Rinichiul a fost recuperat în două luni, dar
ficatul în 7 luni. Iată că după l5 ani nu a mai recidivat boala.
3. D.C. Bacău. In 1996 i s-a extirpat un fibroadenom
uterin, şi după circa un an (07.1997), apar dureri abdominale,
urina închisă la culoare, diaree etc. La clinica de oncologie

263
T. M. în vârstă de 64 de ani, fost deţinut politic.
264
N. V. din Roman, în vârstă de 54 de ani ― conform buletinului de
analiză, nr. 96064 din 15-XI-1995.
195
Bacău, i se stabileşte diagnosticul: neoplasm uterin şi două
tumori pe colonul descendent, încă nespecifice. Refuză operaţia,
fiindcă anterior cunoscuse un fost bolnav de cancer de colon, ce
se vindecase cu leacuri de la mine. Când s-a prezentat la mine,
deja avea şi scaune cu sânge. I-am recomandat 42 de zile numai
cu zeamă de zarzavat (era sezonul), cură cu argilă, clismă cu
răchitan (lytrium salicaria) plus 1,5 linguri/zi, din această plantă.
După 17 zile sângerarea s-a oprit, recomandându-i clismele cu
mărul lupului pentru întărirea sistemului imunitar. Pentru uter,
băi de şezut cu mărul lupului şi irigaţii, tot cu ceai din aceeaşi
plantă alternativ cu băile de şezut; cataplasme lombo-abdomina-
le cu coada calului opărită, cu argilă, cu foi de varză, cu morcov
ras amestecat cu o lingură de bicarbonat alimentar. La irigaţii şi
clisme s-a mai adăugat şi câte o lingură de in.
În 42 de zile a slăbit 11 kg, dar i-a revenit pofta de
mâncare şi încrederea în vindecare. A trecut la o dietă cu
sucuri de legume şi cereale germinate etc. După 11 luni uterul
se refăcuse, tumorile de pe colon dispăruse, însă la controlul
efectuat se mai depistase un polip la circa 3 cm de rect, care
nu ceda la tratament. Mi-a dat telefon, spunându-i ce să facă.
Ea a răspuns că vine la mine că se încarcă cu energie. Nu ştiu
dacă este aşa, dar ştiu că medicul, terapeutul sau orice
îndrumător, trebuie să aibă o legătură energetică sinceră şi cu
dăruire. „Eu experimentam o alifie pentru mine şi i-am dat şi
pacientei să introducă cu seringa (fără ac). În 15 zile a dispărut
polipul“.
4. C.T.265. În iunie 2002 în Clinica de Oncologie Iaşi, i
s-a depistat o tumoră pe pancreas de 70 mm. La data când m-a
contactat mama ei, nu putea să se ridice din pat, având şi o
stare icteriocă. Timp de trei săptămâni regimul numai cu
zeamă de zarzavat, o clismă pe zi cu ceai de mărul lupului +
in. Cataplasme pe regiunea pancreasului cu cărbune de tei
amestecat cu ulei de măsline, alternativ cu frunze de varză, cu

265
C. T. — în vârstă de 34 de ani din Roman.
196
morcov ras amestecat cu bicarbonat. La controlul efectuat
după 21 de zile, tumora regresase la jumătate. I s-a îmbunătăţit
alimentaţia cu sucuri de legume şi cereale integrale, restul
procedurilor, astfel ca la 42 de zile, la controlul medical
tumora dispăruse complet. Acum această pacientă lucrează în
Italia, obişnuindu-se să consume, doar fructe, legume, cereale
integrale şi puţină hrană fiartă (fără produse animaliere).
5. V.V.266. În 1998 a venit la mine cu fişa de la spital
pe care scria: tumoră malignă colon descendent la 25 cm de
rect. Timp de 21 de zile regimul alimentar «E» bis, clisma cu
mărul lupului + in, cataplasme cu foi de varză, cu argilă şi cu
coada calului ― alternativ. I-am recomandat şi urinoterapia şi
cura cu argilă, care au fost hotărâtoare în remisia tumorii.
După 21 de zile a trecut la o dietă cu grâu germinat şi salate
fiindcă era prea slăbit la data când a început tratamentul
naturist.
Observaţie: Ceaiurile pentru consum intern sunt arătate
în cuprinsul acestui capitol, cât şi suplimentele ce le recoman-
dăm. Nu am ţinut nici o evidenţă a bolnavilor vindecaţi, de
diferite afecţiuni, dar după ani, unii bolnavi m-au întrebat „de ce
nu le scriu toate acestea pentru a rămâne la cei care au nevoie”?
Am început să strâng material documentar, să studiez în detaliu
Medicina Orientală, învăţând chiar şi acupunctura etc. Ei bine,
acum trebuia să vin cu cazuistica, şi m-am dus la cei la care am
avut adresa de am luat puţine date, descoperind cu această
ocazie, că se bucură de o sănătate perfectă (însă nu mai consumă
carne, hrana fiind 70 % vegetariană). La data când scriu aceste
rânduri (23-X-2011), am nepoata mea (din blocul vecin) cu
cancer la sân. Îi fac eu zilnic câte un litru de sucuri de legume, şi
250 ml suc de sfeclă roşie, fiindcă ei (soţii) au serviciu şi un

266
V. V. fost ofiţer de poliţie la Bacău (din Traian).
197
băieţel de 4 ani, iar la serviciu consumă fructe şi hrişcă înmuiată.
În cele două luni de la începerea regimului alimentar, tumora de
la 4,5 cm s-a redus la jumătate, deşi trebuia să fie devorată până
acum de organism. Nu s-a întâmplat aşa din cauza la doi factori.
a. Stresul de la serviciu, plus copilul mereu bolnav;
b. Alimentaţia nu a putut fi mai restrictivă (consuma
hrişcă care are multe proteine ― chiar dacă este naturală).
Oricum, ea este optimistă, a suportat cu bine două doze de spânz.
Acum i-am făcut reţeta cu mărul lupului,apoi i-am dat si MMS-
(v. mai sus Jim Humble -28-04-2012- „minune ─ s-a dispersat
tumora“).
Observaţie: În locul clismelor i-am recomandat tinctură
de fructe de soc, care este şi un detoxifiant puternic. S-a observat
o remisie mai rapidă când pune cataplasme cu morcov ras şi o
linguriţă de bicarbonat de sodiu.
6. C.L.267 Diagnostic la ieşirea din spital: Boala
Hodgkin II-A. Hepatopatie secundară. I s-au administrat 7 cure
de chimioterapie. Când a venit la mine, la începutul lunii mai
2002, era într-o stare alarmantă, atât din punct de vedere psihic
cât şi fizic. Boala recidivase, avea şi ganglioni, nu mai avea păr
pe cap, faţa galbenă deschisă, abia putea să meargă etc.
Tratamentul naturist: Dieta E bis 42 de zile, o clismă pe zi cu 1,5
l ceai de rostopască + nalbă, o irigaţie vaginală la două zile cu
ceai de nalbă şi răchitan.
Intern: Rp 1 ─ Doza D1 de soluţie de spânz, în paralel
cu ceai hepatic, cura cu argilă şi 3 linguriţe/zi de măciniş de
armurariu (ultimele două ingrediente sunt pentru a ajuta ficatul,
dar şi pentru a menţine tensiunea la valorile normale (spânzul are
efecte asupra tensiunii) .Ceai de cimbrişor la ora 18, pentru
echilibru energetic al rinichilor. I s-a mai recomandat şi cura
cu preparatul de Aloe vera; ─ 3 linguriţe de in/zi înmuiat (pentru
Omega 3 şi 6); cura cu suc de cătină (fructe uscate ─ ceai).

267
Ing. C. L. 35 de ani, din Roman; Spitalul Clinic de Urgenţă Iaşi:
Clinica Hematologică; Durata spitalizării, 8-III-2002.
198
 Extern: Cataplasme cu coada calului opărită câte 4
ore pe zi şi toată noaptea pe regiunea ficatului şi a splinei (nu
în acelaşi timp), cu morcov ras amestecat cu bicarbonat de
sodiu, cu argilă şi cea mai interesantă cataplasmă a fost aceea
cu praf de cărbune + ulei de măsline. Comprese cu bitter
suedez (am recomandat, dar bolnava n-a folosit din lipsă de
bani). De asemenea am mai recomandat şi comprese cu ceai
de ghimbir, dar pe care nu l-a putut achiziţiona.
Observaţie: Consumul de ceai de spânz a durat doar
6 zile fiindcă au apărut dureri de ficat, recomandându-i să
folosească prin tamponare. După 12 zile a început cu Rp 2,
compus din năpraznic + limba mielului + ceai verde. După 12
zile i-am recomandat praful de plante cu mărul lupului (v.
hepatita). După încă 112 zile a început cu ceaiul Rp 3, compus
din: rădăcină de angelică (brustur), rădăcină de tătăneasă, 4
ceaiuri/zi. Pe ganglionii limfatici i s-a recomandat cataplasmă
cu argilă şi ceapă răzuită: cu mărul lupului + sânziene, dar cea
mai bună compresă este cu ulei de ricin călduţ. De asemenea
şi gargarisme de 3 ori/zi cu ceai din aceste plante (mărul
lupului + sânziene). După 42 de zile, ca urmare a dietei şi
procedurile de mai sus bolnava arăta altfel, atât fizic cât şi
psihic, revenindu-i pofta de mâncare şi de viaţă, fapt pentru
care i s-a îmbunătăţit dieta cu cereale (grâu germinat, hrişcă
înmuiată (fiindcă ganglionii aproape dispăruseră), salate cu
ulei de măsline stors la rece, 3-4 nuci pe zi. La 6 luni,
crescuse şi părul, iar analizele arătau că era vindecată. Boala
nu a mai revenit.
Observaţie: Bolnavii vindecaţi, trebuie să ţină
regimul alimentar lacto-ovo-vegetarian cel puţin 18 luni (A),
dar carnea trebuie evitată toată viaţa, urmărind în continuare
alimentele alcalino-formatoare, cu mulţi antioxidanţi.

199
 Încheiere
1. În 1979 am fost internat în spital cu hepatită
cronică, infecţie biliară şi pancreatită cronică (avusesem
pancreatita cu un an în urmă). Toate acestea au apărut pe
fondul unui stres de lungă durată. După o lună de spitalizare am
fost externat, cu recomandarea de a urma un tratament, în urma
căruia situaţia devenea din ce in ce mai critică. Soţia mea, a
mers pe la Biserici, a făcut Sf. Maslu, a plătit slujbe etc. Nu
ştiu, coincidenţa sau urmarea Rugăciunilor soţiei, exact la 40
de zile vine vecina de apartament (şi colega de serviciu cu
soţia), spunându-i precum că, la Gurghiu (la 15 km. de
Reghin), jud. Mures, este un doctor (Titu Făgărăşanu) care, a
vindecat pe o doamnă din Roman. În aceaşi zi când soţia căuta
o maşină pentru a merge la respectivul doctor, m-a sunat o
doamnă apropiată (rudă) şi m-a întrebat de starea mea de
sănătate. I-am răspuns că soţia caută o maşina să mergem la un
medic în Ardeal. Mi-a răspuns prompt, mergem noi! .Am plecat
în ziua aceea şi am dormit la Reghin.
A doua zi dimineaţa la ora 8 am fost la dispensarul din
Gurghiu. Acolo, lume multă. Asistenta spune că nu mai primeşte
doctorul pacienţi din alte localităţi, fiindcă a fost arestat (făcut
şarlatan). Soţia fiind cadru medical a insistat, spunându-i, să
rămânem la urmă. Am intrat toţi patru în cabinet. M-am aşezat
pe canapea. Nu mi-a cerut nici un act medical ci, a „parcurs”
palma dreaptă de la cap până spre abdomen. Mâna o ţinea cam
la 10 cm. faţă de corp. Când a ajuns cu palma în dreptul
stomacului, a zis: ulcer gastroduodenal cicatrizat, infecţie
hepatobiliară, iar la pancreas ─ nu prea e de competenţa lui. Mi
s-a recomandat ceaiuri regim alimentar naturist, despre care nu
ştiam prea multe, medicamente, doar, vitamine. La trei luni când
trebuia să merg la control, ficatul a fost recuperat, dar pancreasul
nu. Colegii de serviciu venind „să-şi ia rămas bun”, mi-a adus şi
200
revista „Flacara“. Pe atunci, poetul Adrian Păunescu avea o
rubrică „Chemăm în Judecată Cancerul“. Era vorba într-un
articol, sub forma unui interviu cu ing. Valeriu Popa, atât despre
hrana vie, cât şi despre clisme, ceaiuri etc. Stimate cititor, „a fost
scânteia psihologică” atunci când am citit aceste rânduri.
Încrederea, hotărârea, credinţa că şi eu mă pot vindeca, aşa
cum menţiona exemple în acest articol. Nu aveam poftă de
mâncare, slăbisem 7 kg. Am început cura numai cu sucuri de
legume, o clismă/zi, un litru de ceai de tătăneasă (atât ştiam
atunci). Făceam şi meditaţie cu autosugestie (atât cât am înţeles
tot din articolul în cauză).
După şase luni am putut să-mi încep serviciul. Am
relatat punct cu punct, pentru a scoate în evidenţă ca, cei doi
„Mentori” nu au fost întâmplători să mă întâlnesc cu ei. Nu eu
i-am căutat, ci ei m-au căutat pe mine. Amintesc doar că, am
mers în fiecare vacanţă (4 ani) la dr. Titu Făgăraşanu spre a
învăţa simplitatea leacurilor, iar pe Ing. Valeriu Popa aveam
sa-l cunosc în 1998 (aşa cum l-am visat, când am mers la
Bucureşti cu un pacient bolnav de leucemie (aproape vindecat,
dar şi-a exprimat dorinţa de al cunoaşte pe acest mare
terapeut). Şi dr. Făgăraşanu şi V. Popa mi s-au adresat cu
domn’ Toader (fără ca eu să fi spus numele. Ambii aveau
„puteri paranormale” şi pe care îi am în memorie ca pe „doi
ingeri” ― cinste, dăruire şi iubire faţă de semeni.
2. După însănătoşire au început să vină bolnavi, să
mă întrebe cum de m-am vindecat? In atare situaţie am fost
nevoit să cumpăr cărţi, reviste, cărţi de medicină, pentru a
putea da nişte răspunsuri cât de cât corespunzătoare dorinţelor
bolnavilor. Am căutat cărţi şi reviste cu plante medicinale,
mergând pe câmp şi studiindu-le, stabilind în acelaşi timp,
locul unde se găseşte specia respectivă. După stabilirea
criteriilor de recoltare, uscare preparare de ceaiuri, am început
să adun plante şi să fac reţete pentru boli. Odată cu aceasta,
bolnavii care veneau, îi întrebam de unde a auzit de mine?!
Dacă nu-mi spune un nume cunoscut ― spuneam că nu mă

201
pricep la afecţiunea sa. După revoluţie mi-a dat telefon ing.
Valeriu Popa ─ ca să fiu atent că „ăştia” sunt mai răi decât
ceilalţi (se înţelege de aici că nu doream să fiu cunoscut din
două motive: Unii medici nu sunt de acord cu „medicina
naturistă”.
Îndrumările care trebuia să le dau bolnavului le scriam
de mână pentru fiecare boală, îmi era destul de greu. Atunci mi-a
venit ideea să fac o schemă generală de tratament naturist,
schemă care, am introdus-o in prezenta lucrare. Venind la mine
un fost elev cu soţia bolnavă şi văzându-mă cum mă chinui cu
scrisul, mi-a făcut cadou o maşină de scris electrică, astfel că,
puteam acum să scriu toate date detaliat fiecărei afecţiuni. Prin
1994 am cunoscut un tânăr, care venise la mine pentru o
afecţiune la testicule. El s-a arătat foarte interesat de virtuţile
plantelor de leac. Astfel că a mers cu mine pe dealuri, prin
pădure etc. ca să cunoască plantele. Avea câteva noţiuni de
Yoga, căutând să mă introducă în tainele medicinii orientale.
Avea să-mi mărturisească mai târziu că, noi ne-am căutat
reciproc, că el nu a ştiut de mine şi nu-şi dă seama cum m-a găsit
pentru ai indica leacul de vindecare. Acest tânăr a făcut cursuri
de Ayurveda, astfel că a devenit profesor de Yoga (Ayurveda la
Iaşi), acum este în Olanda. Avea acces la anumite publicaţii de
specialitate cât şi interesul lui de a-mi aprofunda cunoştințele din
tainele medicinii ayurvedice, îmi trimetea tot felul de pliante,
cărţi xerox. Mi-a trimis o carte de plante medicinale foarte
interesantă cu o dedicaţie poetică. Iată ultima strofă: Şi-mi pare
aşa ciudat şi trist/ ― că nu privim la cer mai des/ că nu culegem
flori şi nu zâmbim,/ ― noi cei care aşa de repede murim. ― Celui
ce-mi sunteţi călăuză. 12 martie 1998 ─ Ion Spiridon.
Mi-a făcut cunoştinţă cu o doctoriţa din Iaşi care, are
cabinet de medicină naturistă. A venit la mine pentru a recolta
argila cât şi ai împărtăşi din tainele vindecării cancerului.
Mi-a propus o colaborare şi schimb de experienţă.
3. În paralel cu vindecarea a unor bolnavi de boli
grave, urmăream şi reacţiile ce se produc la unii bolnavi cu

202
anumite plante, ceea ce m-a determinat să testez bolnavul, în
ceea ce priveşte starea umorală (tri dosha), stabilind planta
care-i corespunde din punct de vedere energetic. De asemenea,
cea mai amplă preocupare a fost, în posibila introducere în
tratamentele pentru boli grave a celor două plante ― spânzul şi
mărul lupului ― făcând mai întâi experienţe cu mine şi familie,
pentru a stabili dozele apoi, pe bolnavi ― reamintite de alt fel
în cuprinsul acestei cărţi. Pentru că bolnavii nu aveau cum să-şi
procure anumite ceaiuri, unguente, tincturi etc., le preparam
direct. Pentru graficul cu dozele de spânz am făcut observaţii
pe bolnavi mai mult de un an de zile. ― Din modesta mea
experienţă, cel mai „uşor” se vindecă ─ dintre bolile degenera-
tive ― reumatismul, bolile de colagen şi leucemia.
4. Cât priveşte despre deconspirarea mea, amintesc că,
o bolnavă (menţionată în cap. IV) ― când s-a dus la spital după
42 de zile de tratament naturist, tumora dispăruse de la
pancreas, drept pentru care medicii au rămas surprinşi, între-
bându-o ce a făcut! Ea a spus numele meu. Mai târziu au venit
doi medici la mine în legătură cu un bolnav de cancer metas-
tazat. Povestea e cam lungă cu tratamentul pentru bolnav.
Sigur, de data aceasta am devenit relativ cunoscut, fapt pentru
care în septembrie 2006, am fost invitat de către medicii din
Roman să le ţin o prelegere despre, „Preocupări în domeniul
medicinii naturiste“. ― Când am pomenit că şi cancerul se
vindecă ca oricare altă boală ― în paranteză am pomenit, ce
medici şi terapeuţi au spus, în cărţile lor 268. Au ieşit 3 (trei)
doctoriţe (de la Oncologie) din sală. După ce am terminat, au
intrat şi au cerut cuvântul, pentru a combate expunerea mea.
Apoi am cerut cuvântul arătând că, ― am vrut să aduc bolnavi,

268
Dr. Octavian Popescu, Ing. V. Popa "Mit sau adevăr”, Editura
Ediplex-Speranţa, Bucuresti, 1993.
Pavel Chirilă, Medicina naturistă, Editura Medicală, Bucureşti, 1987.
Dr. Max Gerson, O terapie biologică eficientă pentru tratarea
cancerului, Casa de Editură ”Angeli”, Bucureşti, f. an.
Sebastian Kneipp, Farmacia verde. Miracolul vindecării bolilor,
Editura Edinter, Imprimeria Filaret, Bucureşti, România, f. an. etc.
203
care au trecut pe la dv. şi nu le-aţi mai dat nici o şansă, şi, au
15-20 de ani de când trăiesc. De data aceasta am fost chemat şi
la televiziunea locală. ― Reamintesc de asemenea că, încă
înainte de Revoluţie a venit o reporteră de la TVR. Bucureşti,
fiind trimisă de doamna Ibrian din Piatra Neamţ (O doamnă
care a avut cancer şi s-a vindecat singură de această boală
cumplită ― era ing. agronom la Staţiunea Experimentală
Secueni cu 50 de ani în urmă, o terapeută deosebită, a participat
şi în străinătate cu expoziţii cu feluri de meniuri naturiste. A
scris multe cărţi.
Între obiectivele pe care ni le-am propus şi în măsura
care vor fi fost îndeplinite cei interesaţi o vor confirma.
Păstrez însă convingerea că experimentele viitoare îi va putea
aduce multe îmbunătăţiri. În realizarea acestei cărţi un sprijin
deosebit l-am primit din partea dr. Andreea Nemeş şi Dr.
Codrin Nemeș, medici la Spitalul „Columbia“ din New-York,
care mi-au furnizat un bogat material bibliografic, traducându-mi
chiar şi unele lucrări esenţiale utile în demersul nostru. Pentru
toate acestea datorăm recunoştinţă şi alesele noastre mulţu-
miri. Totodată mulţumesc şi domnului ing. D. Canschi care
m-a ajutat la redactarea acestei lucrări, învăţându-mă să lucrez
pe calculator, cât şi bolnavilor care m-au îndemnat să scriu
leacurile cu care ei s-au vindecat.

204
Anexe ─ planşe
*
I. Iconografia cristalelor de gheaţă
Cristale formate sub influența muzicii

A
Simfonia nr. 40 în Sol minor de Mozart

B
Simfonia Pastorală de L. von Beethoven

*
Dr. Emoto, Mesajul apei esste iubire și credință.
205
C
Studiu în Mi major de Chopin

D
Muzică de Heavy Metal

206
 Iubire și Recunoștință

Cristal format sub influența cuvinte-

lor Iubire și Recunoștință așternute pe o
hârtie introdusă într-o sticlă cu apă.
Cristalul este perfect, o dovadă că
iubirea și recunoștința sunt elemente fun-
damentale ale vieții, în toată natura.

207
 Două cristale provenind din apa unui lac

A. B.

A. Înainte de rugăciunea buddhistă;

B. După rugăciunea buddhistă.

Cuvântul Înger a provocat un inel de cristale

legate între ele, în vreme ce Satan a format un cristal
cu un ochi amenințător de fiară.

Înger Satan

208
 Cristale de gheață formate
sub influența cuvântului Mulțumesc

Cristale formate sub influența cuvântului Idiot

Mă dezguşti Proasto

209
 *
II. Forme de manta de mucoid
(Căptuşeala interioară a inteatinelor) **

*
Vezi bibliografia de la sfârşit.
**
Bernard Jensen, Guide Te Better Bowel Care.
210
Psoriazisul se vindecă în numai 7 zile prin clisme

211
 *
III. Reflexoterapia
Planşă: Meridianul inimii

Meridianul inimii de la 1 la 19: Palpitaţiile şi respiraţia

grea se tratează prin presare în punctele date cu degetul 40 de
secunde – hipertensiune – masaj cu degetul invers acelor ceasor-
nicului i5 (dt = dispersie punct de trecere) şi i3 câte 5 minute
fiecare punct – în crize câte 10 minute.
Semnificaţia literelor din paranteză: t = tonifiere, d =
dispersie, h = se poate masa numai atunci când organul (inima
este în activitate maximă, respectiv de la 11 la 13). Restul punc-
telor de pe meridian pot fi masate prin tonifiere sau presiune (nu
este obligatoriu).

*
Vezi bibliografia de la sfârşit.
212
 Zone reflexogene în mâini

Planşă:
Zonele reflexe din palme, se vor masa
dependent sau independent de zonele din tălpi.
Masajul se face ori de câte ori dorim pe zi, cu
condiția să nu irităm local zona de masat. Fiind
punctele cele mai la îndemână, se vor putea
practica automasajele.

213
Zone reflexogene în mâini

214
 *
Mâna ─ oglindă a corpului

*
Claudia Vasilache (trad.), Tiens – LIFE. Electro-Acupunctare, planşă,
Tiens, România.
215
 *
Principalele meridiane oglindite în mână

*
Ibidem.
216
Piciorul ─ principalele zone

217
Piciorul ─ principalele zone

218
Zone reflexogene

219
Zone reflexogene ale picioarelor

220
Zone reflexogene în tălpi
(Fețele tălpilor)

221
Punctele şi zonele pentru reflexoterapie
a tălpilor şi feţele externe
1. Creier emisferă – ambele tălpi;
2. Sinusuri frontale: stânga – dreapta;
3. Cerebel (creier mic);
4. Hipofiza;
5. Nerv trigemen – ambele tălpi;
6. Nas – ambele tălpi;
7. Ceafă
8. Ochi (drept și stâng);
9. Urechi – dreapta - stânga;
10. Mușchi trapez – dreapta - stânga;
11. Glanda tiroidă: lobii – ambele tălpi;
12. Plămân: ambele tălpi;
13. Glanda paratiroidă - ambele tălpi;
14. Umăr drept și stâng;
15. Ficat, numai la dreptul;
16. Vezica biliară, „idem“;
17. Stomac, ambele tălpi;
18. Pancreas, ambele tălpi;
19. Duoden, ambele tălpi;
20. Splina
21. Inima, numai la stânga;
22. Plex solar, ambele tălpi;
23. Glande suprarenale, ambele tălpi;
24. Rinichi, ambele tălpi;
25. Uretre, ambele tălpi;
26. Vezica urinară, ambele tălpi;
27. Apendice, numai la dreapta;
28. Valva ileocecală, idem;
29. Colon ascendent, idem;
30. Colon transversal, ambele tălpi;
31. Colon descendent, dreapta;
32. Colon sigmoig;
33. Anus. numai la dreapta;
34. Intestin subţire, ambele tălpi;
35. Genunchi, ambele tălpi;
36. Ovare sau testicule.

222
 Faţa externă a piciorului drept

Planşă:
37. Dureri menstruale;
38. Articulaţia şoldului, ambele;
39. Glande limfatice – corp superior;
40. Glandele limfatice
41. Centrul echilibrului;
42. Sânii;
43. Muşşchii diafragmatici;
44-45. Amigdalite;
46. Mandibula;
47. Maxilar superior;
48. Trahee, laringe;
49. Marea limfă.

223
 Faţa internă a piciorului stâng

Planşă:
50. Prostata, uterul;
51. Penis, vagin;
52. Rect, hemoroizi;
53. Coloana cervicală;
54. Coloana dorsală;
55. Coloana lombară;
56. Coloana sacrală.

224
 *
IV. Planşe – plante medicinale

Afinul (Vaccinium myrtillius Eriaceae)

*
Vezi bibliografia de la sfârşit.
225
Captalanul (Petasites officinalis)

226
Cerențelul (Geum ubanum Rosaceae)

227
 Cimbrișorul de câmp
(Thymus serpyllum Lamiaceae)

228
Cinci degete (Potentilla reptans Rosaceae)

229
Ciboțica cucului (Primula officinallis)

230
Coada șoricelului (Achillea millefolium Ast…)

231
Crețișoara (Alchimilla vulgaris Rosaceae)

232
Cuscrișor - (Pulmonaria officinalis - Boraginaceae)

233
Fenicul - foeniculum vulgare

234
Frasinul - Fraxinus excelsior - Oleaceae

235
Fumarita - Fumaria officinalis - Papaveraceae

236
Galbenelele - Calendula officinalis - Compositae

237
Hreanul (Cocleaeria amoracia)

238
Ienupărul (Juniperus communis Cupressaceae)

239
Isopul - hysopus officinalis

240
Levantica_Lavandula angustifolia_Labiatae

241
Măcriș de pădure (Oxalis acetosella Oxalidaceae)

242
Murul (Rubus fructicosus)

243
Obligeana - Acorus calamus - Araceae

244
Odoleanul (Valeriana officinalis Valerianaceae)

245
Rostopasca mare_Chelidonium majus_Papaveraceae

246
Sinzienele galbene_Galium verum-Rubiaceae

247
Sovirvul – Origanum vulgare Lamiaceae

248
Tătăneasa - Symphytum officinale

249
Urechelnița (Sempervivum tectorum Crassulaceae)

250
Urzica moartă (Lamium album Lamiaceae)

251
Ventrilica (Veronica officinales Serophulariaaceae)

252
Verbina de câmp (Verbena officinalis Verbenaceae)

253
Vinariță_(Asperula odorata Rubiaceae)

254
 Abrevieri
bio. = biolog
„ca” = Cure alternative
d = dispersie,
dt = dispersie punct de trecere
ed. = editură
„ed” = Extracţie dublă
f. = fără
farm. = farmacist
F-de la „a” până la „h”;
G-proceduri esenţiale
h = se poate masa numai organul inimii
ing. = inginer
l = litru
lt = linguriţă
L = lingură
ORAC (Oxygen Radical Absorbance Capacity)
p = plantă
p. (pag.) = pagină
red. = redactor
rev. = revistă
Rp 1 = rețetă de plante, I
Rp 2 = rețetă de plante, II
Rp 3 = rețetă de plante, III etc.
Rd = respiraţie diafragmatică;
Re = reflexoterapie;
t = tonifiere
v = vezi

255
 Bibliografie generală
Speranţa Anton, Incursiune în medicina naturistă, Editura
Polirom, Iaşi, 1998.
Dr. farm. Ovidiu Bojor, bio. Mircea Alexan, Plantele medicinale
şi aromatice de la A la Z, ediţia a II-a, editată de RECOOP,
Bucureşti, 1983.
Mihaela Bucătaru, Ghid practic de fitoterapie aplicată în
NURSING, 220 de fişe cu plante medicinale, Editura
„Spiru Haret”, Iaşi, 2000.
Aurelian Carjeu Cogan, Autovindecarea prin tratamente
naturiste, f. ed., f. loc, f. an.
Pavel Chirilă, Medicina naturistă, Editura Medicală, Bucureşti,
1987.
I. Chiruţă, V. Postolică, Sănătate prin reflexoterapie, Editura
Solteris, Piatra Namţ, 1996.
Volodea Ciorici, Presopunctura (Terapia manuală), ALMA
TIP, Bucureşti, 1998.
Sebastian Kneipp, Farmacia verde. Miracolul vindecării
bolilor, Editura Edinter, Imprimeria Filaret, Bucureşti,
România, f. an.
Corneliu Constantinescu, Plantele medicinale în apărarea
sănătăţii, Bucureşti, 1962.
Dr. Clarence Dail, Charles Thomas, Hidroterapie. Tratamente
simple pentru afecţiuni obişnuite, Casa de Editură „Viaţă şi
Sănătate”, Bucureşti, 1995.
Dr. Gheorghe Dihoru, Ghid pentru recunoaşterea şi folosirea
plantelor medicinale, Editura Ceres, Bucureşti, 1984.
Valentin Filip, Ce ştim despre alergie, Editura Medicală,
Bucureşti, 1980.
256
Dr. David Frawley, dr. Vasant Land, Yoga ierburilor (Ghid
ayurvedic de fitoterapie), Editura Govinda, Timişoara, f. an.
R. Fuatovici Bek, A. Kaspirovski, A. Ciumak, Giuna Davidaşvili,
Vindecarea prin metoda tibetană. Cum să deveniţi
extrasenzori, Curs practic de bioterapie, trad. de Vera
Făgădaru, Editura „Antet“, (Bucureşti), f. an.
Dr. V. T. Geiculescu, Bioterapia, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
Dr. Max Gerson, O terapie biologică eficientă pentru tratarea
cancerului, Casa de Editură ”Angeli”, Bucureşti, f. an.
Dr. Emanoil Grigorescu, dr. Felix Silva, De la etnomedicină la
fitoterapie. Tezaurul verde al medicinii, vol. I, Editura
„Spiru Haret”, Iaşi, 1997.
Dr. Ernst Günter, Comorile ştiinţei privind sănătatea, S. C.
Policromia, Piatra Neamţ, f. an.
Nicolae V. Ilieşiu (red. resp.), Hrană, sănătate, tinereţe.
Almanahul stuparului, editat de Asociaţia Crescătorilor de
Albine, Bucureşti, (1985).
Dr. Sabin Ivan, Să ne tratăm singuri, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1990.
Sabin Ivan, Un masaj la îndemâna oricui: Presopunctura, ediţia
a II-a, Editura Medicală, Bucureşti, 1992.
Dr. Bernard Jensen, Guide To Better Bowel Care. Acomplet
program for tissue cleansing through bowel management-
RC860.J46.1999, Huston Street-New York.Ny 10014.
Dr. Vasand Land, în colaborare cu E. Satya-Sai, Ayurveda,
Editura Govinda, f. loc, f. an.
Dr. Doru Laza, Îndreptar profilactic şi terapeutic, Editura 2, f.
loc, 1993.
Dr. Cezar Macarie, Ce trebuie să ştie bolnavul hipertensiv?,
Editura Medicală, Bucureşti, 1984.

257
Maurice Maeterlinck, Viaţa albinelor, Apimondia, Bucureşti,
(1976).
S. I. McMillen, M. D., Boli evitabile, trad. după a 17-a ediţie
1974, f. ed., f. loc.
Daniel Menrath, Urina, medicina pentru viaţă, Editura Esotera,
Tipografia Drago Print Group, Bucureşti, f. an.
Constantin I. Milică, Tratamente naturiste în bolile aparatului
digestiv, vol. I-II, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,
2002.
Dr. Constantin I. Milică, Tratamente naturiste în serviciul
sănătăţii, Editura „Trinitas”, Iaşi, 2007.
C. Milică, Tătăneasă, în „Ziarul Lumina“, 3 septembrie 2012.
Earl Mindell, Biblia Vitaminelor, Editura Elit, Bucureşti, 1991.
Dr. Georges Oshawa (Japonia, 1883-1966), ”Zen macrobiotic”
sau "Arta întineririi şi a longevităţii", www.dr.georges
oshawa yogaesoteri.
Farm. Elena Paloş (red. coord.), Apiterapia azi, ediţia a II-a,
Editura Apomondia, Bucureşti, 1981.
Domnica Pascari-Căpăţână, Curăţirea şi întinerirea organismu-
lui. Bioennergoterapie, Editura Biodova, Bucureşti, 1995.
Dr. C. Pârvu, Universul Plantelor, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 1997.
Florin Petcu, Acupunctura fără ace, Editura Universal Pan,
Bucureşti, 1995, p. 88.
Ing. Valeriu Popa, Chemăm în Judecată Cancerul (interviu), în
rev. „Flacăra“, 1979.
Dr. Octavian Popescu, Ing. V. Popa "Mit sau adevăr”,
Editura Ediplex-Speranţa, Bucuresti, 1993.
Valerian Răileanu, Emanuela Răileanu, Sfaturi practice şi reţete
de bucătărie ovo-lacto-vegetariană, vol. II, Făgăraş, 1995.

258
Anne-Marie Roule, Secretele tămăduitoare ale plantelor, trad.
de Nicolae Constantinescu, partea I, Editura Bogdana,
Bucureşti, 2001.
Ervant Seropian, Ce este alergia?, Editura Medicală, Bucureşti,
1981.
Dr. Jack Shields, www.respiracorect.ro.
Georgeta Siniţchi (sub red.), Profilaxia bolilor cronice şi
medicul de familie. A III-a Conferinţă Naţională a cadrelor
de predare în medicina de familie. 30 nov. 2002, Editura
Cermi, Iaşi, 2003.
Maica Sofronia, Florica Voicu, Tainele leacurilor mănăstireşti,
Axel Springer, Bucureşti, 2000.
Maria Treban, Sănătate din farmacia Domnului, Editură şi
Tipografie Hungalibri, Budapesta, 1999.
Dr. Jan Valne, Tratamentul bolilor prin legume, fructe şi
cereale, Întreprinderea Poligrafică, Bucureşti, 1986.
Claudia Vasilache (traducere), Tiens – LIFE. Electro-
Acupunctare. Manual de utilizare şi planşă color, Tiens,
România.
Marin Voiculescu (sub red.), Medicina pentru Familie, Editura
Medicală, Bucureşti, 1986.
Fănica Voinea-Ene, Să ne tratăm singuri (Ghid de terapie
naturistă), Editura Militară, Bucureşti, 1996.
Ellen G. White, Harul uimitor al lui Dumnezeu, trad. de Barbu
Emanuel Sandu, Casa de Editură „Viaţă şi Sănătate”,
Bucureşti, f. an.
C. Zănoagă, I. Neacşu, Apă şi viaţă, Editura „Crenguţa Gâldău“,
Iaşi, 2000.
Veress Zoltán (red.), Plantele medicinale în prezent, editată de
red. rev. Korunk, Cluj-Napoca, 1983.
*

259
 Periodice și cotidiene
Colecţia revistei „Formula AS”, 2001 – 2009.
Colecţia ziarului „Lumina”, 2005, rubrica „Porţia de sănătate”,
susţinută de prof. univ. dr. Constantin I. Milică.
Colecţia cotidianului „Ziarul «Lumina»”, 2008, rubrica „Porţia
de sănătate”, susţinută de prof. univ. dr. C. I. Milică.
Colecţia săptămânalului cultural-ştiinţific „Magazin”, SN, LII,
2009, rubrica „Terapii complementare”, p. 13.
Rev. „Flacăra“, 1979.
Reviste: Medicina naturistă; Elixir, Asul verde,
— Leacuri şi terapii.
Materiale documentare - Internet
Cristale de gheaţă- http://www.masaru-emoto.net/english/water-
crystal.html
www. Cum să combinăm alimentele pentru o digestie bună?
www,-Dr.Tullio Simoncini (La Causa del Cancro e un Fungo).
Manta de mucoid http://curezone.com/image_gallery/
bowelcleanse/002/default.asp?i=27&n=27
Multumesc 6 limbi - http://www.victorchirea.ro/wp-
content/uploads/2012/01/lsa3.jpg
Reflexo tălpi 01 - http://www.soothe.ca/articole/articol_101_
boli_inima_refl.htm
http://khristianus.blogspot.ro/2009/09/buruiana-atomica.html
http://www.inffo.ro/Plante_medicinale/Naprasnic_planta,_Geran
ium_robertianum,_ceai.html
Spânzul - http://blog.bioterapi.ro/?p=317
Talp_reflexo, picioare_reflexo, mana_reflxo, palme_reflxo -
http://dany1315-reflexoterapia.blogspot.ro/2010_07_01_
archive.html
Zonele reflexo planşele 1-5 - http://www.121.ro/articole/art602-
reflexoterapia-p1-tipareste.html

260
 Cuprins
Prefaţă (dr. Andreea Nemeş)………….………………. 5
Cuvânt înainte …………………………………………. 9
Introducere ………………………………..…....…..…..11

Capitolul I
Schema generală de tratament în funcţie
de afecţiune ……………………....16
Diete de detoxifiere ……………………. … ……...16
A Dieta ovo-lacto-vegetariană ………….………....16
B. Dieta de detoxifiere cu cereale ……….……...…17
C. Programul zilnic …………… ……….…….......19
D. Alte tipuri de reţete ………………....………….21
E. Dieta Rudolf Breuss …………………………....21
F. Suplimente nutriţionale ………………………....24
G. Proceduri esenţiale ………..……...………….….26
Capitolul II
Cunoaşterea tratamentului naturist de către bolnav ...…29
1. Combinarea alimentelor în digestia optimă ……29
2. Meniuri vegetariene ………………..…….……...31
3. Noţiuni despre sistemul imunitar ……….……..40
4. Vitaminele şi sistemul imunitar ………….……..41
5. Minerale ca stimulatoare a sistemului imunitar …45
6. Acizi graşi esenţiali (AGE) ……………….……46
7. Stimulente fito-terapeutice ……………………51
8. Produsele apicole în terapie ……………….......61
9. Cărbunele de lemn ………………………..…...68
10. Proceduri în diferite afecţiuni …………..….….72
11. Cataplasme frecvent folosite …………. …..... .81
12. Precauţii ce trebuie luate ……………..………..85

261
13. Meditaţia – o cugetare profundă ......................... 88
14. Sănătate şi vindecare prin rugăciune …………....94
15. Apa de viaţă lungă ………………..……………104
16. Terapia Kneipp ………………………….…......109
Capitolul III
Terapii de detoxifiere a organismului …………......112
1. Index fitoterapeutic ……………………….112
2. Măsuri preliminare de tratament …..…….....115
― Boli prevenite cu ziolit …………….......... 119
3. Tratarea cancerului …………………..……121
― Modul de deparazitare …………..…….…124
Capitolul IV
Tratarea cancerului prin mijloace naturiste ……......132
1. O alimentaţie anticancer …………….…….137
2. Terapia cancerului ………………….…......145
― Alimente ca medicament …………….…..….149
― Plante medicinale în terapia cancerului .....158
3. Plante medicinale anticancer……….……..169
― Bolile canceroase ………...………....….…....174
― Produse apicole ……………….….....……...186
― Bolnavi vindecaţi de cancer ….…...…….....195
*
Încheiere ……………………………………………200
*
Anexe – planșe ..……………………..……………205
I. Iconografia cristalelor ….………………..205
II. Forme de manta de mucoid ……………..210
III. Reflexoterapia …..……………...………212
IV. Plannte medicinale ………………………225
*
Abrevieri …………………………….….……..….…255
Bibliografie generală ………………..………...….256

262