SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR

Se imparte ca cel al membrului inferior in 2 grupeȘ scheletul centrului membrului si membrul liber.

Centura membrului inferior este formata din 2 oase coxale , oasele membrului liber se afla la cele 3
segmente ale mbembrului si anume coapsa unde avem femurul si patella(rotula).

Gamba – unde avem tibia si fibula

Piciorul – este compus din tars/metatars si degete.

Oasele coxale care formeaza centura membrului inferior se unesc intre ele iar posterior se unesc cu
sacrul si coccigele , astfel ia nastere peretele osos al unei cavitati numite pelvis.

Centura membrului inferior

Coxsalul – este un os plan, voluminos, neregulat, torsionat ca o elice. Este constituit din 3 piese
disticnte ilion, ischion, pubis. Aceste 3 piese se sudeaza definitive intre 12-18 ani.

Ilionul

Formeaza partea superioara a osului, rep. peste jumatate din el. Limita inferioara apare numai atunci
cand piesele nu s-au sudat. La adult este rep de o linie conventionala care trece prin partea
superioara a cavitatii acetabulare . Prezinta un corp care particpa la formarea acetabulului si o
portiune suoperioara comparabila cu o aripa numita aripa osului iliac.

Ischionul

Cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului . Are un corp si o ramura.

Corpul – participa la formarea acetatului si constituie partea postero-inferioara a cavitatii. Corpul se

continua cu ramura care este orientate inainte. La limita dintre corp si ramura exista tberozitatea
ischiatica .

Pubis

Rep portiunea antero-posterioara a osului, are un corps i 2 ramuri.

Corpul – contribuie la formarea acetabuluilui, portiunea antero-inferioara se uneste cu ilionul la locul

de unire se gaseste eminenta iliopectinee. De la corp pleaca inainte ramura superioara care formeaza
un unghi ascutit numit unghiul pubelui si se contiunua cu ramura descendenta sau inferioara .

Ramura inferioara – se uneste cu ramura ischionului formand impreuna , ramura ischio-pubiana.

Considerat in totalitate, osul coxal , are 2 fete, 4 margini si 4 unghiuri.

Fata laterala- prezinta in partea ei mijlocie o cavitate mare numita acetabul sau cavitate cotiloida. La
formarea aceste caviatati contribuie corpurile celor 3 piese osoase care formeaza osul coxal. Sub
acetabul se gaseste un orificiu mare numit gaura obturata sau obturatorie . La formarea ei participa
ischionul si pubisul. Deasupra acetabulului se gaseste fata gluteala a aripii osului iliac.
Cavitatea cotiloidiana (acetabulul) este o cavitate profunda , emisferica participand la articulatia cu
femurul. Circumferinta acetabulului este proeminenta si ascutita si se numeste spranceana
cotiloidiana sau acetabulara . Ea este intrerupta de 3 incizuri. Cea mai profunda dintre ele fiind
incizura acetabulului situate inferior la unirea ischionului cu pubisul.

Scobitura ……. Se afla deasura gaurii opturate si este marginita de o formatiune fibro-cartilaginoasa
numita ligamentul transvers al acetabulului.

Suprafata interioara a acetabului prezinta suprafata semilunara care este articulara si fosa
acetabulului nearticulara de forma patrulatera incadrata de suprafata semilunara.

Gaura obturata este limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita , inafara de protiunea
superioara unde se gasteste un sant, numit santul obturator. Este acoperita de membrana
obturatoare, santul fiind transformat in canalul obturator .

Suprafata gluteala a osului iliac este usor escavata in portiunea mijlocie si este strabatuta de 3 linii .

Linia gluteala anterioara- pleaca de la nivelul marii scobituri ischiatice de pe marginea posterioara a
osului , merge in sus si inainte si se termina pe marginea superioara, aproape de spina iliaca antero-
superioara .

Linia gluteala posterioara- pleaca tot de la marea scobitura ischiatica, merge in sus , aproape vertical
si se termina pe marginea superioara a osului la unirea treimii postetrioare cu cele 2 termimi
anterioare.

Linia gluteala inferioara-pleaca de la marea scobitura ischiatica catre marginea anterioara a osului .

Cele 3 linii delimiteaza 4 campuri:

Un camp posterior mic pe care se insera muschiul gluteu mare.

Un camp situat mai anterior pe care se insera muschiul gluteu mijlociu.

Un camp situat anterior pe care se insera muschiul gluteu mic .

Un camp situat sub linia gluteara inferioara , pe care se insera muschiul drept femural.

Fata mediala este strabatuta de linia arcuata care are directie oblica de sus in jos si din inapoi inainte.
Aceasta linie imparte fata mediala in 2 parti.

Superior – gasim o suprafata escavata numita fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac. Sub linia
arcuata gasim suprafata sacro-pelvina cosnstituita din 2 structuri anatomice. O puternica rugozitate
numite tuberozitate iliaca. Ea da insertie ligamentelor articulatiei sacro iliace .

A doua formatiune asemanatoare pavilionului urechii se numste fata auriculara si se articuleaza cu o

fata asemanatoare de pe osul sacru formand articulatia sacro iliaca. Sub fata auriculara se gaseste o
suprafata plana care corespunde fundului acetabulului. Inaintea suprafetei precedente se gaseste
gaura obrurata .

Marginile:
Margine anterioara – este formata dintr-o portiune verticala care apartine osului ilion si o portiune
orizontala care apartine pubelui. Cele 2 portiuni formeaza intre ele un unghi obtuz . Aceasta margine
prezinta mai multe repere. (1)In primul rand la unirea marginii anterioare cu marginea superioara se
gaseste spina iliaca antero-superioara pe care se insera muschiul croitor si muschiul tensor al fasciei –
lata si se sinsera si ligamentu inghinal.(2) Al doilea reper este o mica scobitura prin care trece nervul
cutanat femural lateral (nervul femuro-cutanat). (3)Al treila reper este spina iliaca antero inferioara
pe care se insera muschiul drept femural, mai jos o alta scobitura pe unde trece muschiul ilio psoas.
De la aceasta scobitura se schimba directia marginii. Sub scobitura se vede o proeminenta rotunjita
numita eminenta ilio-pubiana. Mai jos se afla suprafata peptineala pe care se insera muschiul
peptineu. Aceasta suprafata este marginita de 2 creste : anterior creasta obturatoare si posterior
creasta peptineala. Creasta peptineala continua linia arcuata pe fata mediala a osului . La varful
suprafetei peptineale se gaseste tuberculul pubian. Pe el se insera ligamentul inghinal.

Medial de tubercul se afla creasta pubelui pt insertia muschiului drept abdominal si al muschiul
piramidal.

Marginea posterioara – este la fel de accidentata, are o directie aproape verticala fiind formata din
ilion si ischion . Prezinta urmatoarele repere. (1)Spina iliaca postero-superioara aflata la unirea cu
marginea superioara . (2) Spina iliaca postero-inferioara . Intre cele 2 spine se gaseste o scobitura iar
cele 2 spine dau insertie ligametelor articulatiei sacro-iliace. (3) Marea incizura ischiatica, prin ea trec
mai multe formatiuni: Muschiul piriform/nervul ischiatic/nevrul gluteal superior/nervul gluteal
inferior si mai multe vase . Sub scobitura ischiatica mare se gaseste spina ischiatica pe care se insera
muschiul gemen superior . Mai jos avem mica scobitura ischiatica prin care trece muschiul obturator
intern/vase si nevri. Mai jos exitsta o proeminenta voluminoasa numita tuberozitatea ischiatica pe
care se insera numerosi muschi . Pe aceasta formatiune ne sprijinim in pozitia asezat .

Marginea superioara – numita si creata iliaca , se intinde de la spina iliaca antero-superioara la spina
iliaca postero superioara, marginea superioara apartine in totaliate osului iliac. Creasta iliaca este cea
mai groasa dintre margini si are forma unui S mare culcat. Ea da insertie unui mare numar de muschi:
oblic extern si intern /muschiul transvers abdominal/patratul lombelor/gluteul mare/guteul mijlociu
si iliacul.

Marginea inferioara- se intinde de la tuberozitatea ischiatica la unghiul pubelui. Este formata din
ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui, de aceea se mai numeste ramura ischio-pubiana.
Imediat sub unghiul pubelui marginea prezinta o suprafata ovala numita fata pubiana care serveste la
articularea cu osul coxal de partea opusa cu care formeaza simfiza pubiana . Marginea inferioara da
insertie mai multor muschi si anume muschii aductori, mare si scurt.

Unghiuri:

Unghiul antero-superior – este rep de spina iliaca antero-superioara.

Unghiul postero-supreior – este rep de spina iliaca postero-superioara.

Unghiul antero-inferior – este rep de unghiul pubelui

Unghiul postero-inferior – este rep de tuberozitatea ischiatica .

Scheletul membrului inferior liber

Scheletul coapsei

Este format din 2 oase femur si patela.

Femurul – este us on lung (cel mai lung ) , este os pereche si formeaza singur scheletul coapsei. Este
orientat oblic de sus in jos si lateral spre medial . Cand calcaiele sunt lipite cele 2 oase se ating prin
epifizele lor inferioare . Ca orice os lung prezinta corpul si 2 epifize .

Corpul – este usor concav posterior si are forma prismatic triunghiulara deci are 3 fete si 3 margini.

Fata anterioara – este convexa neteda, acoperita de muschiul vast intermedial .

Fata laterala – da insertie muschiului vast lateral .

Fata mediala – nu are particularitati.

Marginea mediala si laterala – sunt putin pronuntate

Marginea posterioara – este rugoass, groasa, proeminenta si se numeste linia aspra. Ea strabate
diafiza de sus in jos. Are 2 margini : laterala si mediala. Cele 2 buze si interstitiul dintre ele dau
insertie unor muschi (vast lateral/medial, adductor mare/scurt si addcuctor lung si bicepsul femural).

In portiunea superioara linia aspra se triurca , formeaza o ramura laterala numita tuberozitate
gluteala pt muschiul gluteu mare . Se termina langa trohanterul mare unde poate forma un tubercul
numita al 3-lea trohanter.

Marginea mediala – care se contiuna cu linia inter-trohanteriana de la nivelul epifizei superioare .

Marginea marginea mijlocie – pe care se insera muschiul peptineu.

In protiunea inferiara , linia aspra se bifurca delimitand o suprafata triunghiulara numtia fata
popliteee.

Epifiza superioara prezinta capul, colul si 2 tuberozitati numite marele si micul trohanter . Este legata
de corp prin colul chirurgical . Capul este articular, rep 2 treimi dintr-o sfera , prezinta foseta capului
in care se insera ligametul capului femural. Colul are aspectul unei coloane , poternica, turtita
antero-posterior , indreptat oblic de sus in jos si medial spre lateral. Formeaza cu diafiza un unghi
numit unghi de inclinatie de 125 pana la 130O. Axul colului formeaza cu axul transversal al
extremitatii inferioare un alt unghi, numiyt unghi de declinatie respectiv axul transversal trece prin
epifiza distala prin condilii femurali si corespunde planului frontal . Fata de acest plan , colul femural
este oblic inainte si medial . Aceste 2 axe formeaza unghiul de declinatie de circa 12o . Descriptiv,
colul are 2 fete, una anterioara si una posterioara .

Fata anterioara – este delimitata lateral de linia inter-trohanterica iar cea posterioara de creasta
trohanterica .

Trohanterul mare – este o proemintenta patrulatera care continua corpul femural in sus . Pe fata sa
mediala se gaseste fosa trohanterica in care se insera muschiul obturator extern . Trohanterul mare
da insertie muschilor care dau inserte cu femurlul si se numesc pelvii trohanderieni (fesierul
mijlociu/mic/piriformul si altii).

Trohanterul mic – este o proeminenta pe partea postero-inferioara a colului, pe el se insera muschiul

ilio-psoas. Trohanterul mare si mic sunt uniti prin linia inter-trohanterica care se afla anterior si
creasta inter-trohanterica mai proeminenta care se afla posterior si da insertie muschiului patrat
femural.

Epfiza inferiora – este un masiv voluminos , cu diametrul tranversal mai mare decat cel antero-
posterior. Este format din 2 proeminente articulare numite condili. Anterior cei 2 condili converg
catre o suprafata articulara numita fata patelara iar posterior cei 2 condili sunt separati de o fosa
adanca numita inter condiliana .

Fata patelara – are forma unei trohlee cu un sant antero posterior care separa 2 proeminente.
Condilii sunt in numar de 2 , unul medial si unul lateral . Ei diverg in sens antero-posterior delimitand
fosa intercondiliana. Condilul medial este mai ingust si mai jos, datorita acestui aspect coapsa
formeaza cu gamba un unghi obtuz deschis lateral de 170-175o numit valg fiziologic. Fiecare condil
prezinta 3 fete, una articulara, una inter-condiliana si una cutanata.

Fetele articulare contiuna inapoi cele 2 proeminente ale fetei patelare si descriu antero-posterior o
curba cu raza descrescatoare de la circa 43 de milimetri raza anterioara la circa 16 milimetri raza
posterioara

Fetele inter-condiliene – se privec intre ele si formeaza fosa inter-condiliana. Pe aceste fete se insera
ligamentele incrucisate ale articulatiei genunghiului.

Fetele cutanate – prezinta cate o proeminenta numita epicondil . Epicodil lateral si medial pe care si
insera ligamentele colaterale are genunchiului . Deasupra si inapoi al epicondiliului medial se gaseste
o proeminenta numita tuberculul adductorului pe care se insera muschiul adductor mare iar langa
acest tubercul se insera capul medial al muschiul gastrocnemian. Fata cutanata o condiliului lateral
da insertie capului lateral al muschiului gastrocneminam si muschiului poclieteu.

Patela (rotula)

Este un os scurt, turtit, pereche. El se afla in grosimea tendonului muschiuclui cvadriceps femural .
Prezinta o baza , un varf , 2 fete si 2 margini.

Fata anterioara este convecsa si rugoasa.

Baza osului priveste in sus, varful in jos.

Marginile sunt 2 : mediala /laterla

Osul participa la formarea art genunchiului.