Aceste ligament inched partea posterioara a canalului rahidian .

Rolul ligamentelor galbene este

multiplu , in primul rand din elasticitate participa la redresarea coloanei, in al doilea rand impiedica
flexia exagerata sau brusca protejand discurile intervertebrale si in al 3-lea rand contribuie la
mentinerea verticala a coloanei .

Unirea proceselor spinoase se face prin 2 categorii de ligamente , ligamentele interspionase care sunt
lame situate in spatiul dintre 2 procese spinoase invecinate si ligamentul supra spinos care este un
cordon fibors puternic intins pe toata lungimea coloanei. El uneste varfurile proceselor spionase .
Pleaca de la protuberanta occipital externa si de la procesele spinoase ale vertebrelor cervicale .
Unirea proceselor transverse se face prin ligamentele inter-transversale care cresc in dimensiuni
caudal.

Articulatiile vertebrelor false

– articulatia lombosacrata

-art sacrococcigiana

-art mediococcigiana

Prezinta un disc intervertebral , partea inferioara a ligamentelor longitudinale anterior/posterior ,

capsula pentru art dintre procesele articulare , ligamente galbene , ligament interspinos si supra
spinos.

Articulatia sacro-coccigiana este o art de tip simfiza prezinta miscarile de nutatie si contra-nutatie
(mobilizarea pasiva) . Mijloacele de unire sunt reprezentate de un ligament inter osos si mai multe
ligament periferice , ligamentul interoos avant rolul unui disc intervertebral. Ligamentele periferice
sunt: ligamentul sacro-coccigian ventral considerat portiunea inferioara a ligamentului longitudinal
anterior , se intande de la varful sacrului la coccige ; ligamentul sacro dorsal superficial care inchide
hiatusul sacral; ligamentul sacro coccigian dorsal profund care prezinta partea terminal a
ligamentului longitudinal posterior si ligamentele sacro coccigiene laterale, cate 1 de fiecare parte ,
care se intend de la unghiul inferior al sacrului la porcesul transvers al coccigelui.

Articulatia medio-coccigiana apare intre prima vertreba coccigiana si restul coccigelui .

Articulatiile capului cu colana vertebrala.

Primele 2 vertebre axis, atlas sunt legate de craniu printr-un aparat ligamentar complex extreme de
puternic . Articularea capului cu coloana se face prin 2 articulatii , una superioara intre occipital si
atlas si una inferioara intre atlas si axis .

Articulatia superioara a capului sau atlanto-occipitala. Atlasul este unit cu occipitalul prin 2 articulatii
condiliene si prin 2 formatiuni membranele atlanto-occipitale . Cele 2 articulatii formeaza o unitate
functionala . Suprafetele articulare sunt reprezentate de condilii occipital pe de o parte si de
cavitatile articulare ale atlasului pe de alta parte.

Mijloacele de unire
Exista o capsula articulara si 2 membrane . Capsula este lasa (nu rigida/elastica) are forma unui
manson, mentinand contactul dintre supragfetele articulare . Pleaca de la periferia condililor
occipitali si se termina pe marginile cavitatilor articulare superioare are atlasului.

Membrana atlanto-occipitala anterioara inchide spatiul dintre occipital si arcul anterior al atlasului .
Se insera pe partea anterioara a gaurii occipitale sip e marginea superioara a arcului anterior al
atlasului . Inaintea membranei se afla ligamentul vertebral longitudinal anterior .

Membrana atlanto-occipitala posterioara se intinde intre occipital si arcul posterior al atlasului , are
valoare de ligament , delimiteaza de fiecare parte impreuna cu arcul posterior al atlasului cate un
orificiu pentru artera vertebrala .

Articulatia inferioara a capului sau atlanto-axoidiana este complexa, este formata din 2 articulatii
atlando-axoidiene laterale si o articulatie atlanto-axoidiana mediana. Toate 3 formeaza o unitate
functionala .

Articulatiile atlanto-axoidiene laterale, reprezinta fata inferioara a maselor laterale ale atlasului pe
axis. Suprafetele articulare sunt usor convexe acoperite cu cartilaj si alin. Cartilajul este mai jos
central decat periferic . Mijloacele de unire : capsula articulara foarte lasa , membranele atlanto-
axoidiene de o parte si de alta. Exista o membrane anteroara si una posterioara . Cea anterioara de la
marginea inferiaora a arcului anterior al atlasului si merge la fata anterioara a corpului axisului .
Inaintea ei se afla ligamentul longitudinal anterior . Cea de-a doua are o pozitie similara posterioara.

Articulatia atlanto-axoidiana mediana / atlanto-odontoediana este o art cromoida . Suprafetele

articulare :inelul osteo fibros atlantoidian; proeminenta verticala a axisului numita dinte sau
odontoida .

Inelul antlantoidian este format din 2 portiuni, inainte al arcului anterior al atlasului cu o fateta
posterioara articulara mediana circulara si inapoi de o bandereta fibroasa , transversala intre cele 2
mase laterale ale atlasului denuminta ligamentul transvers al atlasului . Fata anterioara a acestul
ligament vine in raport cu odontoida . De pe marginile ligamentului transvers se desprind 2 fascicule,
longitudinale, unul ascendent si unul descendent.

Cel ascendent se insera pe santul basilar al fetei endocraniene .

Cel descendent se insera pe fata posterioara a corpului axisului si se cheama fascicul transverso
axoidian.

Ansamblul ligamentar format din ligamentul transvers al atlasului impreuna cu cele 2 fascicule
longitudinale (acendent/descendent) se numeste ligamentul CRUCIFORM al atlasului.

Ligamentul transvers imparte orificiul atlasului in 2 portiuni , una anterioara mai mica pentru
odontoida , una posterioara mai mare pentru bulbul rahidian.

Dintele axisului / odontoida

Prezinta o fateta articulara anterioara pt arcul anterior al atlasului si una posterioara pentru
ligamentul transvers . Mijloacele de unire sunt : lligamentul apical al dintelui ; ligamentele alare ;
membrana tectoria.
Ligamentul apical al dintelui leaga partea anterioara a gaurii occipitale de varful odontoidei. Are
valoarea unui disc intervertebral.

Ligamentele alare sunt scurte , gorase , puternice , oblic ascendente . pleaca de la fata mediala a
condililor occipital si merg pe laturile odontoidei.

Membrana tecotnia este 4 latera si acopera aparatul ligamentar anterior. Se intinte intre occipital si
axis anterior de ligamnetul longitudinal anterior vertebral. Se insera pe fata posterioara a corpului
axisului . Impreuna cu meningele protejeaza bulbul rahidian .

Articulatia temporo-mandibulara

Leaga mandibula de baza craniului, face parte din aparatul delto-maxilar , suprafetele articulare sunt
reprezentate din partea temporalului de fosa mandibulara si tubercului articular .

Fosa mandibulara este o depresiune semi-elipsoida cu axul orientat oblic din inainte in apoi si din
afara inauntru , prezinta o fisura numita fisura lu Glaser care o imparte in 2 portiuni una anterioara
articulara care tine de partea scuamoasa a temporalului si alta posterioara extra articulara care tine
de osul temporal.

Tuberculul articular este o proeminenta articulara fosei mandubulare. Este convex din inainte inapoi
si concave in sens transversal. De la nivelul mandibului suprafata articulara este rep de un condil
numit capul mandibulei de forma elipsoidala. Fiecare condil se alfta pe partea postero superioara a
ramurii ascendente a mandibulei fiind legat de os printr-un col . Prezinta 2 proeminente una
anterioara si una posterioara. La intanlirea celor 2 apanrand o creasta care este paralele cu axul lung
al condilului . Discul articular se dezbolta intre suprafetele articulare pentru cresterea congurentei
(potrivire intre suprafete).

Mijloacele de unire sunt rep de o capsula intarita lateral de un ligament si ligament extra articulare
stilo si sfeno mandibulare.

Articulatiile toracelui

Sunt multiple, este se impart in 2 grupe mari, grupu posterior si anterior.

Grupul posteror este format din articulatiiile coastelor cu vertebrele (costo-vertebrale) . De fapt sunt
2 categorii art costo-vertebrale propriu-zise in care intre capetele costale si art costo transversale. Ele
formeaza de fapt o unitate functionala.

Grupul anterior cuprinde articulatiile cartilajelor costale cu sternul , art cartilajelor intre ele , art
coastelor cu cartilajele costale si articulatiile pieselor sternale .

Articulatiile capetelor caostelor sunt art plane . Suprafetele plane fiind rep astfel, pe de oparte capul
coastei , pe de alta parte unghiul diedru fomat din reuniunea fatetelor costale de la nivelul a 2
vertebre consecutive .
Mijloacele de unire : o capsula articulara ce se insera la periferia suprafetelor articulare intarita in
ligament , respective ligamentul radial al capului coastei li ligamentul intra articular al capului .

Ligamentul radial al capului coastei pleaca de la capul coastei si se insera in evantai pe vertebrele
invecinate . Ligamentul intra articular al capului se prezinta ca o lama fibro-cartilaginoasa intre
creasta capului costal si discul intervertebral si imparte articulatia in 2 etaje, unul superior si altul
inferior . Articulatiile costo-transversale se formeaza intre tuberozitatea costala si procesul transvers
, sunt articulatii plane , suprafetele articulare sunt reprezentate de la nivelul rubercului costal de o
suprafata circulara usor convexa , de la nivelul procesului transvers, o fateta circular usor concava.

Mijloacele de unire sunt rep de o capsula articualra intarita de ligament puternice care leaga colul
coastei de procesele corespunzatoare atat de la niv vertebrei cat si a vertebrei supra-iacente . Astfel
este fixate foarte bine, impiedicanduse coborarea extremitatii sale sternale . Ligamentele care
intaresc capsula sunt ligamentul costo-transversal care pleaca de la fata posterioara a coluli coastei si
se intainde la procesul transvers corespunzator . Al doilea este ligamentul costro-transversal
suoerior, pleaca de la creasta colului coastei si merge la procesul transvers a vertebrei supra-iacente .
Ligamentul costo-transversal lateral este mai slab, se intinde de la fata posterioara a colului coastei,
la baza procesului transvers al vertebrei supra-iacente . Ligamentul lombo-costal se intinde de la colul
coastei 12 pana la baza primelor vertebre lombare rep. o condensare fibroasa .

Articulatiile costo-condrale

Formate intre coaste si cartilaje sunt sincondroze, extremitatea coastei prezinta o depresiune eliptica
, in care patrunde extremitatea cartilajului . Intre cartilajele costale invecinate si extremitatile
vertebrale ale coastelor exista membrane dezvoltate in planul muschilor intercostali respective o
membrana inter-costala externa si una interna .

Articulatile condro-sternale

Intre art coastelor adevarate si marginile sternului si sunt articulatii plane .

Suprafetele articulare.

Stentul prezinta fatete articulare concave, dispense in unghiuri diedre iar cartilajele prezinta
suprafete de forma unor colturi care intra in aceste unghiuri. Mijloancele de unire sunt ligamentul
intra-articular ; o capsula fibroasa intarita de 2 ligamente radiale , unul anterior si unul posterior .

Articulatiile membrului superior

Se impart in 2 mari categorii : articulatiile centurii scapulare si articulatiile membrului liber . In a doua
categorie include art scapula-humerala, art cotului, art radio-ulnare , art mainii si art degetelor .

Articulatiile centurii membului superior se stabilesc intre clavicula si scapula , clavicula se art de pe o
parte cu sternul si de pe alta parte cu acromionul si asa descriem art sterno-claviculara si art
acromio-claviculara. Clavicula este unita si cu procesul coraco-idian prin ligamentele coraco-
claviculare . Centura este completata de ligamentele proprii ale scapulei.

Artciulatia sterno claviculara se stabileste intre art stenala a claviculei si sternul si primul cartilaj
coastal. Este o articulatie in sa . Suprafetele articulare sunt inegale ca forma si dimensiuni din partea
toracelui , avem marginea laterala a manubriului sternal si primul cartilaj costal , fatetele articulare
sternala si a primului cartilaj costal, formand un unghi diedru iesind inafara din partea claviculei
exista 2 fatete articulare, una veritcala si una orizontala care rep un unghi diedru proeminent care
patrunde in deschiderea precedentului . Sub clavicula , intre clavicula si prima coasta se gasesc vasele
subclaviculare si plexul bazial. Mijloace de unire :capsula articulara si ligamente care o intaresc,
sterno-clavicular anterior / posterior , ligamentul inter-clavicular si ligamentul costo-clavicular .

Articulatia acromio calviculara este o articulatie plana , suprafetele articulare sunt reprezentante la
niv acromionului, pe o fateta usor concava la niv claviculei de o fateta usor convexa . Mijloacele de
unire sunt o capsula intarita de lig. Acromio-calvicular aflat pe fata superioara a capsule. Intre cele 2
suprafete se gaseste un disc de dimensiuni variabile .

Sindesmoza coraco claviculara . Intre clavicula si procesul coracoid , exista ligamentul coraco
clavicular format din 2 portiuni, ligamentul trapezoid sic el conoid.

Ligamentul trapezoid este o lama fibroasa patrulatera care pleaca de la suprafata procesului coracoid
si merge la fata suepriaora a claviculei.

Ligamentul conoid este dreptunghiuliar , varful se gaseste la baza procesului coracoid si baza laga
marginea posterioara a claviculei.

Ligamentele proprii ale scapulei sunt 2 , sunt fibroase si se insera exclusive pe scapula:

- Ligamentul coraco acromial: se prezinta ca un evantai, pleaca de la varful acromionului si

merge la marginea laterala a procesului coracoid . Formeaza o bolta fibroasa care protejeaza
epifiza superioara a humerusului de muschii care se insera la acest nivel
- Ligamentul transvers superior al scapulei sau ligamentul coracoidian care trece ca o punte
peste scobitura coracoidiana care se trans intru orificiu prin care trece nervul scapular.

Articulatiile membrului superior liber

Articulatia UMARULUI (scapulohumerala)

Ea uneste capul humerul cu cavitatea glenoidala a scapulei, este o articulatie sferoida, sprafetele
articulare sunt reprezentate de capul humeral si cav glemoida care este ovalara, limitata de o
spranceana osoasa glemoidala , prezinta in centrul cavitatii un tubercul glenoidal , cadrul glemoidal
apare datorita diferentei majore de dimensiune intre capul humeral si cav glenoidala , disproportia
este evidenta , cavitatea reprezentand doar aprox. un sfert din suprafata capului humeral. La
periferia cav glenoidale se dezvolta acest cadru glenoidal, fibro-cartilagionos, prismatic triunghiular ,
avand 3 fete . Prin una din fete adera la periferia cavitatii glenoidale , fata externa contiuna suprafata
colului scapulei iar fata interna contiunea suprafata glenoidala.

Mijloacele de unire sunt capsula articulara , mai multe ligamente si muschii periarticulari.

Capsula are forma unui manshon, care se insera la periferia cav glenoidale si se intinde pana la colul
humerusului , insertia glenoidala fiind pe fata externa a cadrului glenoidal si in continuare pe colul
scapulei.
Ligamentul coraco humeral este cel mai important ligament al articulatie, pleaca de la nivelul bazei si
al marginii externe al procesului coracoid , iar cu celaltat capat se fixeaza pe tuberculul mare al
humersului sip e capsula articulara, trecand ca o punte peste santul intertubercular.

Ligamentele gleno-humerale sunt 3 fascicule fibroase care intaresc scapula , ocupa partea antero
sperioara a capsulei, un capat se insera pe colul anatomic al humerusului .

Raporturile art scapulo-humerale in primul rand cu colul osului subspinos, in sus muschiul supra-
spinos, in jos lunga portiune a muschiului triceps .

Deasupra articulatiei bolta acromiocoracoidiana acoperita de muschiul deltoid , medial cu cavitatea

axilara si elementele anatomice de la acest nivel.

Articulatia este strabatuta de tendonul muschiului biceps brahial.

Articulatia cotului

La formarea art cotului paticipa 3 oase , humerus, ulna, radius. Teoretic la acest nivel descriem 3
articulatii :humero-ulanra, humero-radiala, radio-ulanra proximala .

Art radio-ulanra proximala este o trohoida avand raport cu miscarile de pronatie/supinatie ale
antebratului.

Art humero-radiala este o elipsoida

Art humero-unara este o trohlee.