ROMANIA ANEXA Nr.1 JUDETUL TIMIS La H.C.L, nr.17/22.02,2018 PRIMARIA COMUNEI PERIAM 1Nr.159/10.01.2018 AMENAIAMENT PASTORAL care se va aplica pe teritoriul administrativ al Comunei Periam incepand cu data de 01.03.2018 - 2018 -CAPITOLUL I CAPITOLUL I CAPITOLUL II CAPITOLUL IV CAPITOLUL V CAPITOLUL VI CUPRINS INTRODUCERE 3 LEGISLATIA iN DOMENIU 5 OBIECTIVELE AMENAJAMENTULUL 6 Subcapitolul 3.1. ORGANIZAREA TERITORIULUI 6 a) Situafia (eritorial-administrati 6 b) Organizarea teritoriului 8g Subcapitolul 3.2. CARACTERISTICILE GEOGRAFICE $1 CLIMATICE 8 2) Localizare 8 b) Relief 8 ©) Clima 9 4) Apele 10 ‘Subcapitolul 3.3 FLORA $I FAUNA cry a) Flora ~ vegetatia gi plantele din pajisti MW b) Tipuri de pajisti; deserierea tipurilor 15 ©) Fauna 19 ‘Subcapitolul 3.4. CARACTERISTICI PEDOLOGICE $I GEOLOGICE 19 CADRUL DE AMENAJARE, 19 Subcapitolul 4.1. PROCEDEE DE CULEGERE A DATELOR DIN TEREN 19 Subcapitolul 4.2. OBJECTIVE SOCIAL-ECONOMICE $I ECOLOGICE a Subcapitolul 4.3. STABILIREA CATEGORIILOR DE FOLOSINTA A PAJISTILOR n Subcapitolul 4.4. FUNDAMENTAREA AMENAJAMENTULUI PASTORAL 2 ORGANIZAREA, iMBUNATATIREA, DOTAREA $I FOLOSIREA PAJISTILOR 26 Subcapitolul 5.1. LUCRARI DE REPUNERE iN VALOARE A SUPRAFETELOR DE PAJISTI 26 Subcapitolul 5.2. AMESTECURI DE IERBURI RECOMANDATE PENTRU REINSAMANTAREA SAU SUPRAINSAMANTAREA PAJISTILOR 31 Subcapitolul 5.3. CAPACITATEA DE PASUNAT 36 ‘Subcapitolul 5.4. ORGANIZAREA PASUNATULUL PENTRU DIFERITELE SPECH DE ANIMALE — 37 Subcapitolul 5.5. CAI DE ACCES 41 ‘Subcapitolul 5.6. CONSTRUCT ZOOPASTORALE $I SURSE DE APA 41 DIVERSE a3 Subcapitolul 6.1. PRECIZARI PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI PASTORAL DE CATRE CRESCATORU DE ANIMALE 43 Subcapitolul 6.2. DATA INTRARI IN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI; DURATA ACESTUIA 46 Subcapitolul 6.3 COLECTIVUL DE ELABORARE A PREZENTEI LUCRARI 46Capitolul I. INTRODUCERE in cadrul legislatici pentru pajisti se prevede obligativitatea intocmirii amenajementelor pastorale si silvopastorale, La nivelul Comunitatii Europene, in cadrul Programului Cadru pentru Cercetare-Dezvoltare Orizont 2020 (2014-2020), un rol important se atribuie asigurérii snitatii animalelor si oamenilor consumatori ai produselor zootehnice. Alinicrea frii noastre 1a Comunitatea Europeand impune anmonizarea standardelor/ reglementirilor/normelor noastre la cerintele specificate in Direetivele CE. Certificarea calitatii produselor/serviciilor si acreditarea laboratoarelor este absolut necesard in contextul competitivitatii la nivel european, acestea avand un rol important in asigurarea sAndtatii securitatii vietii oamenilor si animalelor. Pajistile permanente din {ara noastré insumeazil 4,9 milioane hectare, Roménia ocupand locul al V-lea in Europa, dupa Franta, Marea Britanie, Spania si Germania, Pajistile sunt un clement esenfial al sistemelor de agricultura sustenabili: asigura furajele, bundstarea animalelor, mentin fertiitatea solurilor si oferd posibilitatea folosirii optime a terenurilor mai slab productive si multe altele. Dupé anii 1990, agricultura noastra a suferit transformari structurale profunde gi odati cu ea si patrimoniul pastoral. Reducerea in aceasta perioada a efectivelor de bovine si ovine cu aproape 50%, prin care se valorificau cele aproape 5 milioane hectare de pajisti permanente (2/3 piguni si 1/3 fanete), cat aparitia de noi resurse furajere pe terenurile arabile necultivate ajunse in diferite stadii de parloag’ a determinat reducerea incirearii cu animale pand la abandon a intinse suprafete de pasuni si ffnete cu mari pierderi pentru economia nationala, Conform Codului de Bune Conditii Agricole si de Mediu (GAEC), stabilite in Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numérul 1782/2003, fara noastra trebuie s& acorde o atentie deoscbiti acestui patrimoniu pastoral prin mentinerea suprafefei existente la 1 ianuarie 2007 (GAEC 11), asigurarea unui nivel minim de intretinere (GAEC 7) si evitarea instalatii vegetatiei nedorite (GAEC 10). Integrarea in circuitul productiv a pajistilor abandonate, sporirea productiei de iarba si valorificarea ci rationala, in conditiile conservarii biodiversitatii si a peisajelor, sunt principalele probleme care vor fi solutionate prin intoemirea emenajamentului pastoral Conditiile ecologice diferite in care sunt situate pajistile, precum gi schimbirile socio- economice au condus la un anumit stadiu de degradare. Se impun noi solutii pentru gospodirrirea rational a patrimoniului pastoral, caracterizati prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- sociala si protectia mediului Administrarea si exploatarea rationala a patrimoniului pastoral vizeaza urmatoarele aspecte: ~ inventarierea si bonitarea fondului pastoral in vederea stabilirii stérii de degradare a solului a covorului ierbos gi reintroducerea acestora in circuitul agricol perforant gi al amenajamentelor pastorale; ~ conservarea germoplasmei genetice vegetale, a biodiversitiii si varial speciile de graminee si leguminoase perene de pajisti - crearea de cultivare (soiuri gi hibrizi) pentru furaje, protectie si estetica peisajerd eu potential ridicat de productie gi de adaptare la diferite conditii ecologice, tehnologice gi de valorificare, - producerea de seminte din verigile biologice superiore la speciile de graminee gi Jeguminoase perene de pajisti; - tehnologii de imbunatatire gi folosire in sistem extensiv, semiintensiv si intensiv a pajistilor situate in diferite conditii stationare, urmérindu-se dezvoltarea multifunctionalititii acestora in contextul unei agriculturi durabile; - studiul, implementarea i extinderea sistemului agrosilvopastoral ca misuri preventivi impotriva aridizarii gi desertificarii pajigtilor permanente; + elaborarea unor tehnologii de mecanizare si promovarea unui sistem de masini specifice lucririlor agricole pe pajisti, in conditiile unor inputuri minime caracterizate printr-un impact ecologic redus~ cercetarea si promovarea unor noi metode de conservare a nutrefurilor pentru sezonul rece, care si asigure o calitate furajera superioara, - optimizarea economica a secventelor $i verigilor tehnologice de obtinere $i furajelor de pe pajisti; = diseminarea rezultatelor cercetirii din domeniul pajistilor si imbunitatirea fluxului de informatii de la nivel stiintific 1a fermier si asigurarea feed-back-ului in vederea orientarii cercetirilor spre cerintele fermierilor gi constientizarea acestora ca principali vectori de mentinere a echilibrului mediului inconjurdtor. Gestionarea biodiversitatii, a resurselor vegetale si animale in timp si spatiu este una din misurile prioritare la nivelul Politieii Agricole Comune. Importanta pajistilor ca element regulator al ciclurilor biogeochimice (C, N, H20, P etc.) si capacitatea ridicati de sechestrare a CO2 la nivelul solului, precum si multifunctionalitatea pajistilor contribuie in mod substantial la dezvoltarea durabila a agriculturii, Amenajamentul pastoral reprezinti un indrumar de lucru adaptat conditiilor locale, pentru valorificarea economic si durabili a pajistilor, astfel incit si permit menfinerea biodiversititii, cresterea productivititii, a eapacitafii de regenerare a plantelor, utilizatorii av4nd obligatia si gestioneze pajistile conform normelor tehnice prevazute in amenajament. Conform 0.U.G. nr.34/2013, amenajamentul pastoral cuprinde: - actele care stau la baza dreptului de proprietate, inclusiv schita pajistii sau planul cadastral; - determinarea suprafetei pajistii cu. prezentarea denumirii, suprafetei, vecinatatilor si hotarelor; ~ descrierea situatiei geografice si topografice a pajistii sau a diferitelor unitati in cazul in care ajistea se compune din mai multe portiuni; ~ descrierea solului pajistii; - descrierea florei pajisti; ~ calitatea pajistiis ~ determinarea suprafetelor de pajiste care sunt oprite de la pigunat; - perioada de pagunat; ~ capacitatea de pisunat si incireatura optima; - stabilirea cdilor de acces; - stabilirea surselor gi a locurilor de adipat; - locurile de adapost pentru animale si oameni; - imprtirea pajistii pe unitdti de exploatare si tarlale pentru diferite speci, - luoriile care se executf in fiecare an pentru intretinerea si cresterea fertilitatii solului; - lucratile de imbundtafire anuald gi pe termen lung; - lucratile tchnice si instalatile care se utilizeaza, cu indicarea locului de amplasare. Daci lucririle cuprinse in primele elemente din amenajament (acte de proprietate, descriere geografici si topograficl) au putut fi realizate pe baza documentelor si informatiilor existente la nivelul autorititilor publice locale, activititile referitoare la descrierea stafiunilor si determinarea tipurilor de pajisti si stabilirea tehnologiilor de cultura si exploatare a pajistilor, a necesitat deplasarea si culegerea de informatii pe teren. ‘Avand in vedere complexitatea covorului vegetal, functiile si caracteristicile sale, evaluarea acestuia trebuie si fie facut de cdtre specialistii in domeniv. Astfel, pentru determinarea capacitatii de productie a fost necesard bonitarea vegetati terenului Bonitarea vegetatiei cuprinde caleulul Valorii pastorale (Vp) pe baza compozitiei floristice, a gradului de acoperire (%) gi a valorii furajere a speciilor (IS), Vp = (% x Is) / 100. Valoarea pastoralat se determina in functie de existenta golurilor in covorul vegetal, a musuroaielor, pietrelor, sau a vegetatiei lemnoase, Fiecdrui punct de bonitare ii corespunde o inedrcatura de 0,02 UVM/ha. Pe baza informatiilor culese, specialistii au stabilit masurile tehnologice care vor fi aplicate, corelate cu cerintele de Agro - mediu, evolutia anual a productivititii covorului vegetal, directia de evolutie in timp a covorului vegetal. Responsabilitatea pentru respectarea bunelor conditii agricole si de mediu revine exclusiv utilizatorului. Se va stabili necesarul zilnic de ap pentru animale i modul de asigurare prin identificarea surselor (masurarea debitului) si amenajarea locurilor de adpat. . 4 valorificare a i giaAvand in vedere valorificarea eficienti a furajului prin pastrarea compozitiei floristice, a ratei de crestere a plantelor si asigurarea cerintelor nutritionale a animalelor, pajistile vor fi impértite in trupurifloturi Existenfa unor limite naturale, productivitatea pajistilor si masurile de imbundtitire ce se vor aplica, pot da dimensiunea trupurilor/loturilor. Amenajamentul pastoral este intocmit pe 0 perioada de 10 ani, cuprinzand toate suprafetele de pajisti disponibile aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale — Comuna Periam, indiferent daci au mai fost sau nu inchiriate/concesionate pana in prezent. Modul de implementare a prezentului amenajament pastoral se stabileste prin contractul de inchiriere, conform prevederilor legale, responsabilitatea pentru gestionarea pajistilor (conform normelor tehnice previzute in amenajament, cu respectarea bunelor condifii agricole si de medi) revenind exclusiv utilizatorului, iar primarul — prin aparatul de specialitate — asigur’ controlul cu privire la respectarea prevederilor contractuale stabilite pentru pajistile inchiriate. Conditiile ecologice, precum gi schimbarile socio-economice au condus la un anumit stadiu de degradare. Se impun pe viitor noi cercetéri stiinfifice, © abordare integrat& si interdisciplina vederea elaboriirii de noi solutii pentru gospodarirea raionala a patrimoniului pastoral Capitolul I. LEGISLATIA IN DOMENIU Legislatia din domeniul pajistilor prevede modul de gestionare a pajistilor, care se stabileste prin amenajamente pastorale, intocmite in concordant& cu obiectivele sociale, economice gi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pajistilor. Actele normative in vigoare care reglementeaz& organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente sunt: ~ 0.U.G. nr.34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente gi pentra modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificérile si completirile ulterioare; ~ Legea nr.86/2014 pentru aprobarea O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea gi exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.18/1991; - H.G. nr.1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.UG. 0134/2013; - O.A.P. nr.407/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune gi inchiriere a suprafeelor de pajisti aflate in domeniul public/privat al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor; - .A.P. nr.$44/2013 privind metodologia de calcul al incircdturii optime de animale pe hectar de pajiste; - 0.U.G. nr.63/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul agriculturii; - Legea nr.72/2002 privind legea zootehniei, republicata; - H.G, nx.940/2002 pentru aprobarca Normelor metodologice de aplicare a Legii zootehniei nr. 72/2002. De precizat faptul c& prin Ordinul Prefectului Judetului Timig nr.744/30.06.1994 s-a stabilit suprafata de 579,64 ha teren ce reprezint& piigune care apartine domeniului privat al Comunei Periam, insi in urma punerii in aplicare a Legii nr.165/2013 la nivelul Comunei Periam, s-a constatat ci suprafafa total a pasunii este de 579,44 ha i nu de 579,64 ha, cum eronat @ fost inseris in Ordinul Prefectului - Jud.Timig nr.744/30.06.1994Capitolul Il. OBIECTIVELE AMENAJAMENTULUL Subcapitolul 3.1. ORGANIZAREA TERITORIULUL a) Situatia teritorial-administrativa + Amplasarea teritoriali: Regiunea BANAT, Judetul TIMIS, Comuna PERIAM. + Detinatorul legal al pasunii care urmeaza a fi amenajaté: CONSILIUL LOCAL AL COMUNE! PERIAM, cu sediul in localitatea Periam, Comuna Periam din judetul Timis, reprezentat legal prin primarul Comunei Periam, domnul Dumitras Comel. + Documentele care atest dreptul de proprictate/detinere legala si istoricul proprietitii; 1a acest punct sunt trecute gi anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajistii, dupa cum urmeazé: - Ordinul Prefectului Judetului Timis nr.744/30.06.1994. + Suprafata pajistilor. Aceasta reprezinti practic inventarierea teritoriului pajistii din Comuna Periam. Pentru realizarea fiecdrui sistem de cultura a pajistii, se cere o identificare si o evaluare completa gi exact a tuturor terenurilor de pajiste ale Unititii Administrativ-Teritoriale Comuna Periam. in acest sens, trebuie s& fie identificate: 1. toate parcelele folosite ca paguni; 2. portiunile de teren nefolosite, dar care pot fi valorificate ca gi pajisti; aici intr’: terenurile acoperite cu muguroaie, tufériguri, iarbii etc. Aceasta identificare se numeste inventarierea pigunilor gi a terenurilor de pajigte. Ba consta in urmatoarele: pe tot teritoriul Comunei Periam se stabilesc hotarele, contururile exacte ale tuturor parcelelor de pagune, precum si ale terenurilor care pot fi valorificate ca pajisti. Modul de determinare a suprafetelor respective s-a ficut dupa materialul cartografic existent la nivelul Primariei Comunei Periam (harti, planuri de bunuri sau de proprietate, etc.) rezultand c& din suprafata total de 579,44 ha pagune existent pe raza localitatii noastre, dupa incheierea ultimului act aditional intre Comuna Periam si Asociatia Crescatorilor de Animale, ramane 0 suprafati disponibild de paigune de 284,10 ha, conform tabelului nr.1: Tabelul nr. |__ Situatia suprafetelor de pasune ale Comunei Periam Nr. | Categ.de [Suprafata | Concesionati Asoc. | Administrarea | Suprafata ert. | fol/nr. cad | total (ha) | Crese.de anim. (ha) | Com. Periam (ha) | disponibild (ha) T__| PsP 25 535 5.35 : 3 2__| PsPd 27 236 2.36 = = 3 _[P566 36.21 36.21 : = 4 [Ps 68 2,50 2.50 i : 3] Ps70 1.46 1.46 5 : [es 052 0.52 : : 7 [Ps 73/1 0.58, O58, = 8 [P5270 13.25 8.29 556 : 9] Ps272 3.06 3,06 : 5 10 | Ps273 241 O41 2.00 7 T_| Ps27571 17.61 = 17.61 = 12 P5275/2 5,00 400 1,00 z 13 | P5276 150, 150, - 5 14 [ P5277 17.09 16,09 1.00, 5 15 Ps 280 0,64 0.68 : = 16 | P5281 14.70 14.70 zi zi 17__| Ps 282 0.09 0,09 7 7 18 [Ps 286 6.02 6.02 3 19 | P3287 0.50 - 5 20 | P3289 223 a 21 | Ps 2907 058 O58 7 22 [P5291 2.32, 2.32 zi 23 | P3292 32.91 28.91 5 24 | Ps 293, 0.50 0.50 - = 25 [P5295 0.32 0.32 zi 633.42 0.70 032 0.52 0.60) 0.72, 1330 : 033 033 P5339 0332 0:32. Ps340, O15 0.15 PSMI 0.36 0,36 P3342 14a 1447 Ps 343 3.87 3,87 Ps 34771 18.85 18.85) Py 34712 2,75 2.15 P5349) 2.18 218 P5352 8,00 - Ps 360, 6.99 699 Ps Pd 361 1,75 - Ps 362/1 65.44 aa Ps 36272 3.53 3.53 Ps 36233 29.39 29.39 PsPd 365 9,72. - P3367 0.45 0.45 Ps Pd 368 342 - P5370, 0.67 0.67 PsPd 374 0.21 021 Papa 375 0.09 0,09) P5376 20.15 IAS Ps 380 2641 23.41 P5381 0.10 = 0.10 S382 12 012 Ps 384 1.92 1,92 P3385 0.40, 0.40 Ps Pd 386 12,50 = P5391 G3 34,13 P5396 271 1.76 P5398 039 039 Ps 400 097 0.97 PsPd 402 478 - P5403, 5.97 407 Ps 405 0.65, 0.65, Ps 406 6.43, = = P5407 30.91 = 3091 P3409 113 = 113, TOTAL: 319,46 193,99 284,10 Deci, potrivit verificdrilor efectuate, se constata cA existi o suprafati de 284,10 ha piigune/pajiste disponibil care poate fi inchiriat& la solicitirile efectuate de citre crescatorii de animale - persoane fizice, pentru o mai bund valorificare a bunurilor apartinénd patrimoniului privat al comune Periam, precum gi pentru imbunatitirea eficienfei economice a exploatirii animalelor si pajistilor. In conformitate cu prevederile actelor normative mai sus mentionate, pentru punerea in valoare a pajigtilor aflate in domeniul privat al comunei si pentru folosirea eficient& a acestora, unitatea administrativ-teritoriald, prin primar, in conformitate cu hotérarile consiliului local, in baza cererilor crescitorilor de animale, persoane fizice sau juridice avand animalele inscrise in RNE, incheie contracte de inchiriere, in conditiile legii, pentru suprafetele de pajisti disponibile, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie, pe o perioad’ cuprinsd intre 7 si 10 ani. Consiliul local al comunei Periam va dispune cu privire la inifierea procedurii de inchiriere a i pe o perioad’ de 10 ani, pan la data de 1 martie, in baza hotirarii consiliului local al comunei+ Gospodirirea: pentru teritoriile-pajisti supuse amenajamentului au mai fost intocmite regulamente de exploatare a pagunilor ins pnd in prezent nu au existat studii gi proiecte de executie pentru ameliorarea pajistilor. Din aceste considerente, se impun a se efectua de catre cei care vor utiliza pajigtile lucrari agrotehnice aplicate pajistii. Modul de folosire al pajigtilor va fi in regim de mixt (pgune gi faneati). Starea actual a pajistilor: acestea se gisesc in stare bund. b) Organizarea teritoriului Organizarea teritoriului se realizeazi prin impirtirea suprafeei de 284,10 ha in trupuri/loturi de Pajigte care urmeazi a fi amenajate de utilizatori. + Amplasarea teritoriali a trupurilor/loturilor de pajiste (planul cadastral), vecinii gi hotarele pajisti se prezinta alaturi de o hartd cu identificarea in teritoriu a trupurilor/loturilor de pajiste. + Vecinaititile si limitele fiectirui trup/lot de pajiste se vor prezenta prin delimitarea pe hirtile cadastrale existente si care vor fi anexate la fiecare contract de inchiriere, fiind mentionate pe contract exact parcelele care formeaza fiecare trup/lot de pajiste. + Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului. Se stabilesc criteriile de constituire si modul de materializare a parcelarului (semne, brazde, térusi, borne), numérul total . parcelelor, suprafafa, precum si modificirile aduse acestuia de la constituire pana in prezent (dacii este cazul). Proiectul parcelar s-a intocmit dupa urmatoarele criterii: ~ Limite naturale de teren (culmi, vai) sau limite artificiale permanente (drumuri, linii de inalt tensiune, etc.) sau artificiale proiectate; ~ Suprafata maxima a unei parcele; - Numerotarea parcelelor pe fiecare trup/lot de pajiste. Recunoasterea terenului si delimitarea trupurilor/loturilor de pajisle care fac obiectul amenajamentului pastoral s-a facut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice si in hartile existente in cadrul Primariei Comunei Periam, + Baza cartograficd utilizati. Evidenfa planurilor pe trupuri/loturi de pajiste specific’ este conforma planului cadastral extravilan, scara 1:5000 din anul 1984 si planului cadastral extravilan, scara 1:10000 anexa 1a Ordinul Prefectului nr.744/30,06.1994. Aceste planuri de baz sunt cele utilizate pentru intocmirea actualului amenajament pastoral. + Organizarea administrativi. Modul de organizare are in vedere o gospodarire rationalé in viitor a pajistilor. ‘Subcapitolul 3.2, CARACTERISTICILE GEOGRAFICE $I CLIMATICE a) Localizare Comuna Periam, avand coordonatele 46° 05' N si 20° 87’ E, se afld amplasat& la intersectia Dj 682 Beba Veche ~Arad cu Dj 692 Timisoara - Dn6, la 45 km de Arad, 50 km de Timisoara, 20 km de Sannicolau Mare, de unde se poate ajunge la punctul de trecere al frontierei Cenad aflat la 19 km. b) Relief Relieful Campiei Arancdi rezult din interacfiunea a doui categorii de factori: factorii endogeni si factori exogeni. Factorii endogeni sunt reprezentati de migcirile_neotectonice pliocen — cuaternar, respectiv indl{area Carpatilor Occidentali si miscarile de subsidenfa, in special a celor dintre Csongrad — Szeged (intre 2,5 — 2 mm/an). Tipurile genetice principale de relief sunt strans legate de intensitatea compensatorie a migcirilor neotectonice pozitive si negative, precum gi caracterul litologic, cu depozite de cuverturi mai fine.A doua categorie de factori, cei exogeni, se manifest prin actiunea vantului dar mai ales prin actiunea refelei hidrografice, care in tot timpul Pliocenului a contribuit la umplerea Lacului Panonic prin transporturi si depuneri de nisipuri gi pietriguri. Ceilalti factori extemi care actioneazé asupra reliefului sunt cei climatici, biotici iar mai tarziu au inceput sd se manifeste cei antropici, ‘Morfologia reprezinta o cémpie joasé de subsidenta, de lunca gi de divagare. Panta cimpiei este de circa 0,30 la mie, deci aproape de orizontala. Ca urmare se impun microforme de tipul albiilor, meandrelor parisite, canale de drenaj, grinduri fluviatile (care rimaneau ca insule de tipul inundatiilor), albiilor raurilor actuale (a Muresului gi Arancdi). La acestea se adaugi forme antropice: digul raului Mures, canale, movile, tumuli. ,Geomorfologic, comuna Periam este situat’ pe interfluviu Mures ~ Bega Veche, extinsi pe doud unititi geomorfologice: - la est Cémpia subcolinara a Vingai; = _ la vest, sud - vest: Campia joasé neinundabila a Muresului Campia joasa neinundabilé a Muresului are altitudini de 80 — 90 m spre sud, sud — vest, care cresc la peste 100 m spre est, nord - est la trecerea spre Campia subcolinara a Vingki. Relieful este estompat, acoperit pe grosimi variabile de depozite loessoide, iar local de nisipuri dunificate, Pe arealul cémpiei apar frecvent crovuri formate prin fenomene de tasare datorate pantei reduse a reliefului Gcomorfologic, regiunea este parte integrant&i a unititii structurale a Depresiunii Panonice, constituiti la sférsitul cretacicului pe un fundament cristalin faliat i stribitut de intruziuni magmatice. dezvoltare foarte mare o au formatiunile miocene reprezentate prin depozitele panoniene cu grosimi de peste 2000 m. Panonianul inferior este aleétuit dintr-un pachet de mame, marne nisipoase, argile si nisipuri. Panonianul superior are in componenté o alternanta de pietrisuri si nisipuri, cu intercalatii de mame gi argile. Cuatemaru! alcétuieste geologia de suprafati reprezentata prin argila rosie, depozite locssoide si de aluviunile recente ale luncilor alcdtuite din pietrisuri si nisipuri, argile prifoase nisipoase atribuite holocenului superior. Axgila rosie apare 1a est de Periam fiind generati de procese deluvial — proluviale cu concretiuni calearoase cu grosimi de 5 — 10 m. Depozitele loessoide alcatuite din prafuri argiloase nisipoase cu coneretiuni calearoase se dezvolti pe mai multe nivele cu grosimi intre 8 — 20 m. Aluviunile recente atribuite holocenului superior sunt reprezentate prin pietriguri, nisipuri, argile prafoase nisipoase cu grosimi de 12 — 17 m”. izolvarea sirurilor solubile din loess gi ©) Clima Caracterizarea clementelor climatice ale comunei s-a realizat pe baza datclor inregistrate la Statia meteorologic’ Sannicolau Mare (90 m altitudine) pentru perioada 2004 - 2012, ale carei coordonate generale sunt: 46° 04° latitudine nordic si 20° 37’ longitudine estic’, foarte apropiate de coordonatele comunei. ‘Temperatura acrului inregistreazd variatii in timp si spafiu, datorit& oscilatiilor radiafici solare, care constituie sursa de incdlzire a acestuia, Mai intai se constata 0 variajie diumi a temperaturii aerului, datoriti mersului dium al radiatici solare. Aceasti variatie diuma se manifesta printr-o crestere a temperaturii aerului dupa rasiritul soarelui pana la ora 13, cAnd se atinge maxima, dupa care temperatura incepe s& scada treptat in cursul nopfii, cfnd se inregistreazii velorile minime. Aceste trdsdturi generale se pastreazX in tot timpul anului, pe intregul cuprins al cmpiei. Din analiza valorilor medi anuale ale temperaturii aerului in perioada 2004 - 2012 constatim c& acestea oscileaza intre 10,3° C in anul 2005 si 12,3° C in anii 2007 si 2009. in comuna Periam temperatura aerului are o repartitie uniforma de suprafaté. Pe baza datelor obtinute de la statia meteorologicd Sannicolau Mare (altitudine 90 m) s-a ealculat temperatura medie multianuala pentru intervalul 2004 - 2012, aceastii valoare find de 11,5°C. In comuna Periam iernile dureazé trei luni pe an, fiind in general blande si mai scurte decat in restul {Zrii, datorita influentelor oceanice. Modificitile climaterice din ultimii ani determina aparitia temperaturilor minime negative pe parcursul a sase luni. Toate lunile de iamna, se caracterizeazi prin 9temperaturi multianuale scizute, negative tn lunile ianuarie si februarie care au o temperaturii medie de - 0,2° C, $i de 1,4°C in timp ce in luna decembrie, stratul maxim de zipada a variat intre 1 cm in 2007 si 29 em in 2012. Primavara, odat& cu intensitatea radiatiei solare, a frecventei maselor de aer mai cald din vestul continentului, se inregistreazi o cregtere a temperaturilor. in prima parte a priméverii valorile temperaturii sunt mai reduse, 5,9° C in luna martie, in timp ce spre sfargitul acesteia temperatura ajunge la 16,9° C in luna mai. Cresterea brusca de temperatura intre lunile martie (5,9°C) si aprilie (12,4 © este o trasaturd caracteristicd a regimului termic de cémpie. Verile sunt calde gi lungi datorita cresterii valorilor radiatiilor solare, a predomindrii timpului senin, astfel ci temperatura aerului inregistreazi cele mai mari valori. in intervalul 1896 - 1995, valorile cele mai mari sau inregistrat in luna iulie: 21,9° C, in perioada 1993 - 2003 temperatura medie multianuala inregistreaza cele mai ridicate valori in luna august: 22,4° C, iar in perioada 2004 — 2012 temperatura medie multianuald inregistreaza cele mai ridicate valori in luna julie: 231° C . Toamna, pe masuri ce intensitatea fluxului de energie solar se reduce si numérul de zile cu cer acoperit creste, temperatura aerului incepe si scadi, valorile medii multianuale fiind aproape egale cu cele inregistrate primavara. Temperatura medie calculati pentru anotimpul de primavard este de 11,5° C, in timp ce toamna, valoarea este de 11,6° C. Mediile lunare multiannale ale temperaturile minime au fost negative sase luni. Cele mai mici valori apar in lunile ianuarie gi februarie. Valoarea cea mai scdzuti a fost de - 24,5°C in luna februari 2005. Mediile lunare multianuale ale temperaturii maxime sunt pozitive in toate Iunile. Jama, valorile depiigesc 10° C, iar timp de sapte ani maxima lunara a depasit cu mult media multianuala a ‘temperaturii maxime, cea mai ridicata temperaturi de 40,5°C a fost inregistraté in luna julie 2007. Precipitatiile atmosferice constituie unul dintre cele mai importante elemente ale climei. Ele variazi mult de la un an la altul, datorita activitatii ciclonale si invaziilor de er umed dinspre vest, nord — vest si sud — est. Sumele anuale ale precipitatiilor atmosferice variaza intre 749,2 mm si 304,4 mm, Cea mai mica cantitate de precipitatii a cizut in anul 2011, iar cea mai mare in 2010. {n afara anilor 2011 gi 2012, cand precipitatiile au fost sub media multianuald, in ceilalti ani cantitatea de precipitatii a fost apropiata sau chiar a depasit media. Cu toate acestea, fenomenul de secetii se manifesta datorita repartizarii neuniforme a acestora pe parcursul anului, precum si a modului de manifestare a acestora. Pe léngi acest aspect, asupra rezervelor de api din sol actioneaz si cantitatile reduse de zpada din timpul ierii. Frecventa vantului pe cele 8 directii este predominantii pe directiile N si SE urmate de directia S, in cuprinsul cimpiei viteza medie anuala a vantului nu prezint variatii foarte mari. d) Apele Apa freatic este cantonata in depozitele aluvionare cuatemnare, stratul freatic este cantonat la adancimi mici, in imediata apropiere a suprafetei morfologice intre limitele 1,5 (3,5) - 6,5 (13,00) m si 11,5 (13,00) - 16,5 (29,00) m, Grosimea stratului variazi de la 3,00 m la 10,00 m, fiind alcatuit dintr- o alternanta de nisipuri medii — grosiere si pietriguri. ‘Acoperigul stratului aevifer este alcatuit din roci semiimpermeabile, ca argile, argile nisipoase. in baza stratului se dispun argile compacte vineti Datorita vulnerabilitafii la poluare orizontul freatic se capteaza la alimentari cu apa potabila, Complexul acvifer de mare adéncime este alcdtuit din cca. 3 straturi cu grosimi de 3 ~ 9 m pe intervalul 50 ~ 100 m constituite din nisipuri diferite si pietriguri. Apa cantonati in straturile acvifere este sub presiune. Migcarea apei subterane se face pe directia ENE — VSV in partea de nord fafa de localititile Periam si Sanpetru Mare. Panta hidraulicd creste de la sud si sud ~ est 1 = 0,7%e spre nord, ajungind la I= 3,0%o in sectorul Periam Port, fapt ce indic o alimentare a stratului freatic dinspre zona inalt a Campiei Vingai La nord de Aranca gi vest de Periam-Port drenajul are directia nord - vest spre sud - vest, dinspre Mures spre Aranca cu I = 1 %o, fapt ce releva alimentarea subterand dinspre Mures indeosebi in perioadele cu ape mari 10Refeaua hidrograficd este reprezentati de rduri si un sistem de canale care impanzesc teritoriul comune. Aranca este un réu instalat pe fostele albii ale Muregului, dispuse pe un areal de larga divagere, inainte de indiguire. Izvoriste din lunca Muresului, de la Felnac (unde incepe digul Muresului) si se varsé in Tisa pe teritoriul Serbiei. Are rol principal de desecare a sistemelor de drenaj ce acoperi peste 900 km’, in perioadele foarte ploioase nu poate evacua toata apa, din cauza stivilarelor foarte inguste de la frontier, provocdnd inundari pe cémpurile laterale. in bazinul siu s-au realizat si sisteme de irigatii in apropiere de Mures la Periam, Sanpetru Mare, Sannicolau-Mare si Cenad (cu apa din Mures, avand prize de captare la Periam-Port si Cenad). Ase ca afluent de stnga pe Galatea, din Cémpia Jimboliei, care pomneste din comuna Periam, un curs gi mai vechi al Muresului, si care este in general alimentat prin pompare, Apele Arancai sunt alimentate din precipitatii, ele dreneaza in general apa freaticd, avind un regim torential si sezonier care produc inundafii limitrofe cu biltiri temporare locale ulterioare. La nord de comuna Periam, la aproximativ 5 km curge unul dintre cele mai mari rauri ale Roméniei — Muresul. El formeazi granita naturali a comunei Periam cu judeful Arad. Panta Muresului in aceasté zond scade si are valoare de 0,22 %o, divagheazi mai putemic si meandreazd, motiv pentru care a fost indiguit. ‘Subcapitolul 3.3. FLORA $1 FAUNA a) Flora — vegetatia si plantele din pajisti Flora, pe teritoriul comunei Periam, regaseste elemente europene, eurasiatice gi pontice. Elementul eurasiatic are ca si reprezentanti specii de arbori ca: plopul negru, plopul alb, arinul negru, precum si diferite specii de salcie. Din familia graminee se intélnesc numeroase speci ale genurilor Bromus, Poa si Calamangrotis, iar din genul Festuca se intélnese speciile Festuca valesiaca, Festuca ovina, ce formeaza pajisti stepizate. Elementul pontic cuprinde indeosebi specii xerofile gi termofile, Sunt mai numeroase speciile ierboase din familia Graminee (Stipa Joannis ssp.sabuloasa), Liliacee, Compositee. Principalele specii componente ale vegetatiei ierboase sunt piiusurile, firuta cu bulbi, birbos, pirul gros, laptele cdinelui, coada soricelului si diferite plante ruderurale. Vegetatia halofilé are o desfigurare discontinua find adaptata la regimul de siruri gi umiditate cu totul deosebiti din aceste terenuri. Vegetatia acvaticd apare in lungul raurilor (Mures, Aranca, Galajca), balfilor si in lungul canalelor construite de om. Este reprezentati de plante cu adaptiri speciale: plante care plutesc pe suprafata apei fri ridacini: lintita, pestigoara, iarba broastelor; plante fixate in malul de pe fundul apei: broscitita, plante cu frunze si flori plutitoare; plante amfibii sau emerse, a cliror baz se afl& in api: limbarifa, sténjenelul de balt2. Cea mai des intalnita este trestia. Alituri de acestea este papura, rogozul, ete. In cadral vegetatici segetale se remarci dou comunititi in functie de plantele de cultura pe care le insotesc. in culturile de piioase se intalnese: nemfigor de cémp, negrugc’, macul rosu, ciocul berzei, etc. in culturile de pragitoare sunt intalnite: pir, volbura, etc, precum si alte specii: orzul soricese, raigras, pitlagina. Compozitia floristic ce alcdtuieste vegetatia ierboast, dezvoltarea si cresterea ierburilor, precum gi productivitatea pajistilor trebuie s corespunda unei bune administriri, gospodiriri a pajistilor. Pentru aceasta este necesar si cunoastem insusirle gi particularitafile plantelor din pajisti si si stim si imprimam acestora insusiri noi, necesare, Pajistile sunt acoperite de regula cu ierburi perene. Aceste ierburi perene au fost supuse de-a lungul timpului influentei conditiilor naturale, precum si actiunii omului in cadrul utilizarii pajistilor. Terburile perene igi modified o data cu varsta insusirile, calitatile si cerinfele fat de conditile exteme. Reiese astfel cd numai pe baza cunoasterii insusirilor productive si a biologiei ierburilor din pajisti se poate organiza o folosire rational a pajistii si se pot elabora masurile agrotehnice necesare pentru obtinerea unor rezultate optime. ‘Valoarea nutritiva si valoarea productiva a masei ierboase, crescuti pe pajisti, se poate aprecia dupa compozitia vegetatici. Este important’ nu numai cantitatea de iarba, ci si valoarea ei productiva u(economica) sub forma de fin, masa verde sau siloz. Valoarea recoltei este determinati de continutul ci in substante nutritive, de digestibilitatea ei, de gradul de consumare (comestibilitate), de influenta ei asupra calit&tii gi cantitatii produselor animale (asupra laptelui, untului, c&rnii, etc.) ‘Valoarea productiva a masei ierboase depinde de speciile de ierburi ce cresc pe pajisti in doud recolte de iarba, de aceeasi greutate dar cu o compozitie floristic& diferita, cantititile de substante nutritive, natura si calitatea acestora, precum gi valoarea lor productiva sunt diferite, Compozitia amestecurilor de ierburi variaz’ dupa conditiile de clima, sol, si de cele economice. Pentru alegerea tipurilor de ierburi care sunt capabile si dea recolte mari, constante gi valoroase, trebuie si se introduc in cultura specii si forme noi de plante ierboase perene. Acest lucru se poate realiza daca se tine seama de conditiile fizico-geogratice, de variabilitatea speciilor de ierburi si a formelor lor locale care cresc pe pajistile tari. La nivel local, cdutim specii si forme de ierburi care s amelioreze si s& aducd imbunatatiri covorului vegetal aflat pe pajistile Comunei Periam. Cénd studiem plantele, trebuie si ciutim insugirile lor folositoare pe care acestea le-au cistigat in decursul mai multor generatii. fn conditii noi de folosire a pajistilor si de cultivare a ierburilor, printre insusirile vechi ale plantelor pot fi gi unele insusiri nefolositoare care tind spre disparitic. In acelasi timp, planta poate avea si insusiri foarte pretioase intr-o stare embrionari sau latenti, ascunse, care din punct de vedere economic au mari perspective de viitor. Ele trebuie observate, scoase la iveald, dezvoltate prin toate mijloacele gi intirite. Este necesar si se creeze plantelor, cu sprijinul agrotehnicii, prin imbundtitiri funciare etc., conditiile necesare pentru dezvoltarea acestor insusir Trebuie si urmarim s creeazi de citre om. Pentru perfectionarea plantelor, pentru crearea insusirilor noi, valoroase din punct de vedere al productiei, este important nu ceea ce la un moment dat pare stabil, dar care incepe si moard treptat, ci cea ce se naste si se dezvolti, chiar daci la un moment dat pare nestabil. Trebuie s& urmarim si dezvoltim, s& intirim gi si creém plante cu insusiri pretioase noi care vor face munca omului in domeniul pasunilor cAt mai productiva. in flora pajistilor sunt foarte putine plante anuale care au o insemniatate economica. lerburile perene pot fi apreciate pentru urmitoarele insusiri: 1) capacitatea de a-si mentine productivitatea ridicata timp de cétiva ani, iar uneori chiar mai mult; 2) posibilitatea ce o au de a da o masi ierboasi in timpul intregii perioade de vegetatie; 3) insugirea de a regenera de céteva ori masa verde, dupa retezarea prin cosit sau prin pligunatul animalelor, 4) capacitatea de a forma o masa bogati de ridacini si de a acumula in sol materie organic’; 5) unele plante ierboase perene stabilese prin rédacinile lor adénci si puternice o legatu {ntre sol, subsol si straturile mai adanci, acestea din urmi devenind mai permeabile pentru api si ger; 6) in acelasi timp, sistemele radiculare adanci si viguroase ale plantelor perene crecazi la adancimi mari un fel de filtru radicular, care intercepteaz apa freaticd si nu o last s& se ridice pana la sol si suprafata lui, ceea ce impiedic’ formarea sératurilor. in studiul intregii vegetatii ierboase, ierburile de pe pajisti se impart in patru grupe: 1. ierburi graminee sau gramineele; 2. leguminoasele ierboase; 3. alte plante (din alte familii botanice); 4, rogozurile. Fiecare grup de plante care au multe insusiri si particularititi biologice, ecologice si de productie aseméniitoare, vedem in plant ce a aparut sub influenta naturii gi ce este creat sau se 1. IERBURI GRAMINEE SAU GRAMINEELE Pe teritoriul Comunei Periam sunt mai numeroase speciile ierboase din familia Gramineae. Dupa freeventa gi abundenta lor in pajisti, acestea ocupa primul loc. {in compozitia floristic’, gramineele intra in proportie de 40 - 50%. Majoritatea gramineelor au valoare furajerd foarte bund. Degi gramineele sunt inferioare leguminoaselor, in cazul in care sunt ingrisate gi folosite rational, aceasti diferenta este nesemnificativa.Gramineele sunt deosebit de valoroase in sensul ci daca sunt uscate gi presate, se firdmiteazi foarte putin si nu igi pierd frunzele. La o pistrare prelungit’, formeaza praf putin si nu mucegiiesc usor. Cand sunt uscate, pe vreme rea, la intoarcerea si greblarea fanului, gramineele se rup foarte putin, nu se férémiteaza i isi pastreazi insusirile economice pretioase. Rezista foarte bine si la pagunat. Din familia Gramineae se intélnese numeroase speci ale genurilor Bromus, Poa si Calamangrotis, iar din genul Festuca se intalnesc speciile Festuca valesiaca, Festuca ovina, Festuca pratensis ce formeazi pajisti stepizate. in categoria gramincelor care se regisesc in pajistile din Comuna Periam intra urmitoarele: firuta (Poa pratensis L.), iarba campului (dgrostis alba L. si A. vulgaris L. With), pieptinarita (Cynosurus cristatus L.), paiugul de step’ (Festuca suleata Hack), paiusul oilor (Festuca ovina), piiugul de trestie (Festuca arundinacea Schreb.) Vegetatia ierbacee, tipicd de silvostepi, este un rezultat al factorilor climatici, hidrici si edafici, modificati mai mult sau mai putin de factorii antropici. in flora spontand se intdlnese frecvent specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgeris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malvapusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca, Bogitia in humus a solului face ca vegetatia ierboasi si fie larg réspandita, iar buruienile si se dezvolte viguros. Caracteristic acestei zone, vegetatia spontan’ se dezvolt& viguros primavara gi la {inceputul veri. in timpul lunilor de vard, datorit’ unor cdlduri excesive, vegetatia spontani incepe si se usuce pentru a se dezvolta din nou in lunile de toamn’. Vegetatia spontand este aproape aceeasi pe intreaga suprafati a pajistii. Plantele pe care le intilnim in aceasti zon fac parte din diferite categorii de clemente floristice, predomindnd cel european central cu putemice influente mediteraneene. Dac in trecut desigurile de trestie si papur’ ocupau suprafete intinse, astizi trestia si papura sunt putin raspandite. Solul pajitilor din Periam contin ierburi preeum: pirul (Agropyrum repens), palmida (Cirsiuen anvense), alioral (Euphorbia eyparssas), macul rogu (Papaver apaver rhoess), civoarea (Cichorium inthybus), volbura (Convolvulus arvensis), stirul (Amaranthus retroflexus L), traista ciobanului (Capsella bursa pastoris), mohorul (Setariaverticillata), mustarul de camp (Sinapis arvensis), precum si laurul (Datura stramonium), matraguna (Atropa belladond) si misclarita (Hyoseyamus niger). Mai pot fi intalnite gi alte specii. Printre acestea se remarca: urzica (Urtica dioica), pipidia (Taraxacum officinale), cucuta (Conium maculatum), troscotul (Polygonum aviculare), bozul (Sambucus ebulus), diferite specii de spini (Carduus L), patlagina (Plantago L), cocosei de camp (Adonis aestivalis), marul lupului (Aristolochia clematitis), piciorul cocogului (Ranunculus arvensis), laptuca (Lactuca virosa), brusturi (Aretium lappa L), coada calului (Equisenum L),jales (Stachyx L), ragi (Rubus coesius), ovizul de pajiste (Avenastrum pratense L. Jess), ovazcior, paius de livadi (Festuca pratensis Huds.), obsiga, golomat, timoftica de pajiste, trifoi alb la care se adaugé morcovul sélbatic (Daucus carota), sénzienele (Galium verum L), gusa porumbelului (Silene vulgaris), lintea (Lathyrus pratensis) etc. Regenerarea florei pajistilor poate fi influentata de: 1. clima gi condifiile meteorologice din timpul perioadei de vegetatie — umiditatea, precipitatiile din verile célduroase intensificd regenerarea; dimpotriva, usciciunea aerului, cantitatea redusd de precipitatii o slabeste; 2. conditiile locului de erestere — adicd regimul apei si hranei din sol, influenfeaza viteze, vigoarea si energia regeneririi; prezenta in sol a unor cantitéti mari de substante nutritive usor accesibile (in special azotul si fosforul) asigurd o vigoare, viteza gi o energie mare de regenerare a plantelor; 3. regimul de folosire a ierbii — exerciti o influenf& putemicd asupra refacerii plantelor; momentul end se face prinmul cosit, respectiv prima pisunare a gramineelor are influent& foarte mare asupra regenerdirii lor; 4, misurile agrotehnice — aplicate la timp exerciti o influenfa mare asupra refacerii masei ierboase; regenerarea este influentatd in cea mai mare masuri de ingrigdminte Graminecle cele mai bune dupa comestibilitate (care trebuie judecati intotdeauna dupa specia animalului: ovine, bovine etc.), in ordine descrescitoare ca grad de preferin{é al animalelor sunt: pSiusul de pajiste, firuta de pajiste, coada vulpii de pajiste, iarba cdmpului alba, timoftica, pirul tardtor, obsiga neaeristat, pieptinarifa, iarba campului obignuit, firuta-suvar, trcoasa. 13Gramineele cele mai bune dupi compozitie si dupa digestibilitate sunt: paiusul de pajiste, paiugul rogu, coada vulpii de pajiste, timoftica, pirul térdtor, iarba cémpului alba, pirul mérunt, pirul crestat, paiusul de step’, obsiga nearistata, golomatul, iarba campului obisnuiti, bucitelul. 2, LEGUMINOASELE IERBOAS Din aceasta grup fac parte plantele din familia leguminoaselor (Papilionaceac). Aceasta grupa are o important gi o valoare mai mica in exploatarea pajistilor naturale decat gramineele. Leguminoasele nu se intélnesc pretutindeni in masa si nici in mod abundent. Ele, de cele mai multe ori, sunt impristiate sau se gasesc sub forma de exemplare izolate. Ele nu formeazi o masa principald in asociatiile ierboase. Acest rol apartine gramineelor sau diferitelor plante din alte famili. Vigurozitatea dezvoltarii si productia lor sunt cel mai adesea stinjenite si micgorate din cauza altor grupe de plante ca, de pilda, gramineele sau plante care apartin altor familii botanice. Leguminoasele ierboase sunt larg raspéndite in zona pajigtilor de padure si mai putin raspindite in zona de step. Pentru zona Periamului sunt caracteristice specii de leguminoase precum diferitele lucerne (Medicago spp.), cosacii (Astragalus spp.), dulcigorul gi altele. Plantele leguminoase formeaz& la suprafafa solului tufe la fel ca si gramineele, insi diferente consti in aceea c& listarii si tulpinile tufei de leguminoase se ramifici, pe cénd la graminee nu se ramificd sau se ramificd numai terminal (inflorescentele). 3. ALTE PLANTE (DIN ALTE FAMILII BOTANICE) Dup& numérul de specii, aceasti grup de plante ocup& primul loc in flora pajistilor. Dup& frecventa si abundenta pe care o are in asociatiile ierboase, ea nu este inferioar’ gramineelor. Aceastti grup’ de plante intra in compunerea masei ierboase a majoritatii pajistilor, intr-o proportie de 10-60% si uneoti chiar mai mult. Folosite ca pagune, animalele utilizeazi mai bine majoritatea frunzelor, a pirtilor mai fragede de tulpina gia lastarilor. Frunzele plantelor din aceast grup contin cantitati mari de substante nutritive gi constituie un nutret foarte hranitor. in pajistea noastra, din aceasté grupa de plante intalnim: pilimida (Cirsium arvense Scop.), pipadia (Taraxacum officinale Wigg.), sanziene galbene (Galium verwm 1.), coada soricelului (Achillea millefolium L.), in aceasta grupa intra multe plante cu caractere xerofite foarte pronuntate: plante acoperite cu peri desi si cu spini, cu frunze aspre sau acoperite cu un strat ceros, cu 0 aroma pronuntati etc. aceste plante nu au valoare nici ca fan, nici ca pagune. ‘Aceasti grupi este considerati ca fiind nefolositoare in asociatia de plante a unei paj 4. ROGOZURILE Aceasti grup’ cuprinde totalitatea familiilor de rogozu (Juncaceae). Aceste plante erau denumite mai demult $i "graminee acre”. Aceste plante au ca si caracteristicd — in primele stadii de dezvoltare, adic’ primvara — un continut ridicat de proteine, sunt foarte digestibile si sunt mancate cu plicere de animale. Aceasti caracteristicl se refer mai ales la rogozurile de talie mijlocie si mica. In aceasta etap& ele mu sunt inferioare gramineelor sub raportul compozitiei lor chimice, a continutului de proteine si prin digestibilitate. in schimb, dupa aparitia inflorescentei, comestibilitatea intregii plante, c&t si digestibilitatea ei se reduc brusc, fn zona noastra se intalneste rogozul divizat (Carex divisa Huds.), rogozul pitie (Carex supina Wath.), rogozul timpuriu (Carex praecox Serr). (Cperaceae) si_pipiriguri Revenind si vorbind despre flora spontana a zonei in care este cuprinsa comuna Periam, nu putem trece cu vederea numeroasele plante medicinale raspandite pretutindeni. Exist astfel de plante pe care le intélnim in flora spontani, dintre care unele sunt intens folosite in scopuri medicinale: muge(elul, coada goricelului, pojamita (Hypericum perforanun), iarbe serpelui (Echium vulgare), menta (Mentha piperita), cicoarea, hameiul (Humulus lupulus), lemnul dulce (Glyeyrhiza glabra), pitlagina ingust8 (Plantagolanceolata) si papadia. Se mai intilnese de asemenca: lénarita (Linaria vulgaris), macesul (Rosa canina), Jumanérica (Verbascum sp.), macul rogu, mérul lupului, volbura, urzica, 14ungurasul (Marrubium vulgare), turita mare (Agrimonia eupatoria), trei frati patati (Viola tricolor), nalba (Malva neglecta) si piperul de balta (Polygonum hidropiper). Nu putem trece cu vederea nici podalbul (Tussilago farfara), pitul, gilbenelele (Candelula officinalis), socul, roinita (Melissa officinalis), m&selarita, laurul, licrimioara (Convallaria majalis), levantica (Levandula officinalis), precum si alte numeroase plante mai putin cunoscute. Principalele specii componente ale vegetatiei ierboase sunt paiusurile, firufa cu bulbi, barbos, piral gros, laptele céinelui, coada goricetului gi diferite plante ruderurale. Vegetatia halofila are 0 desfigurare discontinud, fiind adaptati la regimul de siruri si umiditate cu totul deosebitd din aceste terenuri. Vegetatia acvaticd apare in canalul Galafca, in balfi si in canalele construite de om. Este reprezentata de plante cu adaptati speciale: plante care plutesc pe suprafata apei fara ridacini: lintita, pestigoara, iarba broastelor; plante fixate in malul de pe fundul apei: broscerita, plante cu frunze si flori plutitoare; plante amfibii sau emerse, a cAror baz se afld in ap&: limbiirifa, stanjenelul de baltd. Cea mai des intalnita este trestia. Aléturi de acestea este papura, rogozul, etc, in cadrul vegetatiei segetale se remarci dou comunititi fn functie de plantele de cultura pe care le insofese. in culturile de paicase se intalnesc: nemtisor de cémp, negrusca, macul rogu, ciocul berzei, etc. in culturile de prasitoare sunt intalnite: pir, volbura, etc., precum si alte specii: orzul soricesc, raigras, patlagina. b) Tipuri de pajisti. Deserierea tipurilor. 1. Principii de baz in tipizarea pajistilor ‘Tipologia pajistilor este o stiin{& multidisciplinar’, aparut& in ansamblul stiintelor agricole. Aparitia tipologici pajistilor a fost pregatité de dezvoltarea anterioara a fitocenologiei datorité clireia s-a conturat un sistem complet de clasificare a vegetatiei pajistilor (Popovici gi colab., 1996). Senikov (1960), considerd clasific&rile fitocenologice ca fiind baza celor tipologice, iar dupa Achinger (citat de Borza si Boscaiu, 1959), asociatiile vegetale pot fi utilizate la stabilirea tipurilor de Pajiste. Primele preocupiri pe plan european dateazi din a doua jumatatea secolului XIX, datorate lui Stebler si Schréter (1892), iar la noi in tard in prima jumatate a secolului XX (Safta, 1936). Contributii insemnate privind clasificarea bazelor teoretice ale clasificarii tipologice a pajigtilor in tara noastrii au adus Anghel (1960); Anghel si Moted (1975); Barbulescu si colab, (1977). in ultimele decenii s-au conturat cateva principii esentiale pentru lucririle de tipizare a pajistilor si care au la baz 0 conceptie ecosistemic’ dupa care pajistea este 0 unitate structural gi functional complex, pentra a clrei cunoastere sunt necesare cercetarii multidisciplinare. Printre aceste principii se numa -principiul productivitdtii — clement hotirator de cunoastere si diferentiere a unitatilor tipologice, cantitatea gi calitatea productiei depinde de natura vegetatici; -principiul ecologiei pajistilor ~ productia furajeri se obfine sub continua influent a factorilor de mediu; -principiul tehnologiei aplicate ~ misurile tehnologice se aplici functie de vegetatia si statiunea unititilor de pajiste, iar actiunca lor influenteazai direct capacitatea de productie, Cercetirile stiintifice din acest domeniu au fost sintetizate intr-o lucrare de tipizare a pajigtilor din Romania de Tuera gi colab. (1987). 1.1. Sistematica unitifilor tipologice Conform conceptici ecosistemice pajistile sunt alcStuite din unititi functionale de vegetatie denumite fitocenoze elementare, a céror existent este determinati de statiuni elementare (unitati ecologice) si de interventia omului. Ambele clemente se conditioneaza reciproc gi aleiituiese o unitate denumiti statiune ecologicl de pajisti cu vegetatie uniforma si conditii ecologice omogene (Popovici gi colab., 1996). Fitocenozele de pajisti prezint&i asemanari sau deosebiri din punct de vedere floristic, al exigentelor ecologice, functie de care pot fi sistematizate si grupate in unititi de diferite ranguri. Dupé unele idei care au evoluat din 1972 si pnd in 1985 ale acestor cercetitori sistemul actual de clasificare tipologica a pajistilor permanente cuprinde urmatoarele unitii 15-tipul de pajiste, ca unitate sistematicd de baz’, ca unitate de nivel inferior acestuia; -subtipul de pajiste; -unitatile de nivel superior tipului: seria de tipuri zona sau etajul de vegetatie. Cu alte cuvinte identificarea tipurilor de pajiste se face dup& urmatoarele criterii: -compozitia floristic’; -condifiile stationale; -productivitatea pajistii; -misurile tehnologice; -evolutia vegetatiei. Sistemul actual de clasificare tipologica si fitoecologicd a pajistilor cuprinde urmatoarele unititi (Tucra gi colab., 1987): -tipuri de pajiste — ca unitate sistematicd de baz’; -subtipul de pajiste — unitate de nivel inferior; -seria de tipuri; -zona respectiv etajul de pajiste. Tipul de pajiste, reuneste totalitatea fitocenozelor sub aspectul compoziti condifiilor stafionale si productivititi si care sunt supuse anumitor misuri tehnologice. Prezint& in general aceeasi directie de evolutie. Definirea tipului de pajiste devine preocuparea mai multor pratologi care incearcé si creeze scheme ~cadru pentru regruparea asociatiilor in tipuri de pajisti sau care releva stransa legaturd dint. asociatii si conditiile stationale, bazéndu-se pe analize de laborator, date meteorologice din stati speciale de microclimat, studii pedologice etc. (Motc%, 1972; Cemelea, 1974,1976; Lauer, 1974; etc). in conceptia actuala, tipul de pajiste este unitatea de vegetatie ierboasi care cuprinde totalitatea fitocenozelor aseminitoare sub aspectul compozitiei floristice, conditii stationale si productivitétii care supuse anumitor masuri tehnologice, prezinté in general directii evolutive specifice. Pentru necesititile practice de exploatare rationala a pajistilor se determina capacitatea de productie a tipurilor de pajisti. Aceasta se realizeaz prin actiunea de caracterizare, cartare si bonitare a pajistilor, cate scot in evidenté elementele esentiale din structura ecosistemului cu repercusiuni concrete asupra imbunatatirii si folosirii lor rationale. Aceste actiuni sunt cercetiri cu aplicabilitate imediata (Neacsu gi colab., 1978; Tucra si colab.,1 984; etc.) Bonitarea pajistilor, este 0 actiune deosebit de importanta si se face dupa cele 10 clase de productivitate. Se face cu desfigurarea simultand a dowd actiuni: 1) bonitarea statiunii (determinarea favorabilitétii terenurilor, a capacititii de productic a terenurilor folosite ca pajisti); 2) bonitarea vegetatiei (determinarea capacititii de productic a vegetatici, a capacitatii ¢ pasunat sau numarul de UVM), (UVM-unitati vita mare), la hectar. Tipurile principale de pajisti se prezinti pe harti la diferite scati, in functie de scopul urmitit, ceea ce reprezinté actiunea de cartare a pajistilor. Aceste harti, insotite de anexe cu caracterizarea datelor principale obtinute din teren, permit o cunoastere am&nuntit a potentialului productiv al pajistilor, corelat cu inc&rcitura de animale la hectar, o planificare a lucrarilor de suprafati si radicale, a cantititilor necesare de ingraigminte gi seminte pe sortimente, o planificare a sistemelor de masini in functie de plante (Tucra si Neacgu, 1985). Subtipul de pajiste, se constituie atunci cand se constati 0 variabilitate local a insusirilor legate de vegetatie si statiune, determinate de diferentieri care sunt prea mici pentru a justifica crearea altor tipuri de pajist. Astfel in pajistile de Agrostis tenuis gi Festuca rubra, subtipurile cu Poa pratensis sau cu Nardus stricta desemneazi prin dominanta locali a acestor speci situatii stationale diferite. Subtipurile sunt importante din punct de vedere teoretic si practic, semnalénd tendintele evolutive majore ale tipului iar, pe de alta parte, determina alegerea unor variante diferentiate de imbundtatire. Tipurile de pajisti asemanatoare sub aspectul compozitiei floristice sunt reunite in serii de tipuri de pajiste, cu caracter dinamic si evolutiv, ce cuprind de regula tipuri de pajisti care apartin aceleiasi directii de evolutie. Alituri de categoriile de statiuni si de miasurile tehnologice grupele cenoecologice constituie elemente de caracterizare a tipurilor de pajisti. Grupele cenoccologice sunt axate pe caracterizarea unor elemente de natur’ biologica a vegetatiei statiunilor si masuri tehnologice de 16ameliorare. Conceptul de grupa cenoecologic’ reflecti cerinfele speciilor faté de factorii ecologici (lumina, temperaturd, reactia solului umiditate), ct si comportamentul cenotic aseminator (freoventa ridicat& a speciilor in cadrul unitatii de vegetatie, acoperire, vitalitate si capacitatea de concurenta). Au fost stabilite pentru tara noastra 64 de grupe cenoecologice de plante indicatoare, iar in cadrul grupelor speciile sunt prezente in ordinea alfabetica dupa familiile botanice. Cu ajutorul datelor care cuprind grupele de specii se pot realiza ugor conexiuni cu sistemul stational si cel fitocenologic. in clasificarea tipologica a pajistilor din Romania sunt prezentate pajistile zonale si azonale, raspindirea acestora, date climatice, edafice gi orografice, dar mai ales sunt prezentate seriile de ajigti, tipurile gi subtipurile, cu vegetatia caracteristicd acestora. 1.2.Tipuri de pajisti permanente din Banat (Samoild si colab., 1979) Conditiile naturale din Banat, au determinat existenta a numeroase asociatii ierboase praticole. Cercetiri tipologice privind pajistile din Banat au efectuat Safta (1939); Popescu si Bujorean (1957); Popescu, Bujorean si Samoila (1963) 5.a., folosind in stabilirea tipurilor de pajisti indeosebi criteriul dominante Sunt prezentate principalele tipuri de pajisti naturale din Banat, ludnd fn considerare, indeosebi conditiile stafionale, potentialul lor productiv si calitatea furajului obfinut. Aceste tipuri de ajisti au fost incadrate in formatiile de pajisti naturale zonale, intrazonale gi azonale, dupi literatura de specialitate (Pugcaru - Soroceanu gi colab. 1989). Din acest punct de vedere, deosebim in Banat, ca de altfel gi in restul {8rii, ummatoarele formafii de p: * pajisti de campie gi podiguri joase; * pajisti de dealuri si podisuri inalte; * pajisti de munte, pajisti subalpine; © pajisti din Tunci, vai si depresiuni; © pajisti din terenuri mlastinoase; # pajisti de pe terenurile sdrdturate, in cele ce urmeazi, prezentim cele mai des intalnite forme de pajisti in Banat: 1.2.1. Pajisti de c”mpie si podiguri joase In conditiile Banatului, pajistile de cdmpie si podiguri joase sunt reprezentate prin paguni slab pani la mijlociu productive a c&ror suprafat& se restrange permanent, fiind transformate in pajisti temporare. Dupa nivelul si calitatea productici, deosebim urmatoarele tipuri: A. Pasuni productive, mezofile, cu valoare furajerd bund de pe terenuri plane, pe soluri fertile, mezobazice-eubazice, mijlociu aprovizionate cu fosfor si potasiu, slab pan’ la humifere, fertilizate cusistemic. In covorul ierbos al acestor pajisti predomin& speciile Lolium perenne, Trifolium repens, Poa pratensis. Din punct de vedere fitocenologic majoritatea acestor pajisti apartine a asociatia Trifalio repentis-Loliewtm. B. Pasuni slab productive, mezoxerofile, pani la xerofile termofile, cu valoare furajerd mediocr®, de pe versanti si coaste, pe soluri mezobazice, mediu aprovizionate cu fosfor si potasiu, slab humifere, nefertilizate. In componenta acestor pajisti se afla freevent Festuca valesiaca, Festuca rupicola, Botriochloa ischaemum. La acest tip de pajiste apartin asociatiile Poterio-Festucetum valesiacae gi Salvio nemorosa + S. nutans- Festucetum rupicolae. 1.2.2, Pajisti din lunci, vai si depresiuni Aceste pajisti se situeaz pe al doilea loc, ca suprafaté, dupa pajistile de dealuri si podiguri fnalte, suprafata lor fiind ins in continua scddere, in urma numeroaselor lucrari de hidroamelioratii efectuate in aceasta parte a férii, ele fiind asigurate cu umezeali suficientd si clemente fertilizante. Sunt pajisti cu folosire mixti, mediu productive, mezofile pani la higrofile, neutrofile, de valoare furajera bund, pe soluri aluvionare, bine aprovizionate in elemente fertilizante, eutrofe. in compozitia floristicd a acestor pajigti predomina: Alopecurus pratensis, Lolium perenne, Poa pratensis, P. trivialis, Agrostis stolonifera, Agropyron repens, Festuca partensis, la care se raporteazi asocialiile: Alopecuretum pratensis, Rorippo silvestris-Agrostietum stoloniferae, Rorippa-Agropyretum repentis, Agrostio stoloniferae-Caricetum distantis, Poeto trivialis-Festucetum pratensis. 1.2.3. Pajisti din terenuri mlistinoase 7Pe terenurile cu umiditate tn exces se instaleaz o vegetatie alcatuiti din specii hidrofile si higrofile, de constitutie grosiera, slab consumate de animale, sau folosite drept asternut. Aceste pajisti higrofile, mediu productive, cu valoare furajer’ sc&zutd, de pe terenuri cu exces de umiditate au in componenta speciile genului Carex, iar dintre graminee Phalaris arundinacea, Agrostis canina, Poa palustris, Asociatiile reprezentative sunt: Caricetum ripario-acutiformis, Caricetum vesicariae, Caricetum vulpinae. 1.2.4. Pajisti de pe terenuri siriturate in partea vesticd a Banatului se dezvolta o vegetatie praticola halofila, cu deosebire in Campia {joasi a Timigului, folosita prin pasunat. Dupi productivitate gi valoare furajera se pot deosebi: A. Pasuni de pe soluri slab pana la mediu sdrdturate, mediu productive, de valoare furajerd mediocra spre buna. In covorul ierbos al acestor piguni predomini Puccinellia limosa, Festuca pseudovina, Agrostis stolonifera, diverse specii de trifoi de siratur’. Asociatiile reprezentative pentru acest tip de paigune sunt: Puccinellietum limosae si Agrostio stoloniferae-Beckmanietum erucaeformis. B. Pasuni de pe soluri puternic sdrdturate, slab productive, de valoare furajera scizuta. In componenta acestui tip de pagune predomind: Festuca pseudovina, Hordeum marinum, Achillea setacea, Artemisia maritima ssp. monogyna. Asociafiile reprezentative sunt: Hordeetum hystricis, Achilleo setaceae-Festucetum pseudovinae, Artemisio monogynae-Festucetum pseudovinae, 1.3. Asociatiile vegetale Vegetatia pajistilor, unitaré in ansamblul ei fizionomic se diferentiaza floristic in funetie « factorii pedoclimatici, fapt ce determina existenta unor asociatii si tipuri de pajisti specifice Situate pe soluri deosebit de variate, incepand cu licovistile si sAraturile din zona de cimpie, Ja sub 100 m altitudine si pana la culmile muntilor, 1a cca 2000 m altitudine pe podzoluri scheletice gi grohotisuri, pajistile din Banat prezinta un ansamblu floristic si fitocenotic deosebit, zonandu-se pe verticala, in functie de conditiile pedoclimatice si modul de folosire. Pajistile de terenuri mlastinoase sunt reprezentate de: © pajisti de rogozuri inalte (Caricetum ripariae); © pajisti de rogoz aspru (Caricetum gracilis); © pajisti de rogozul vulpii (Caricetum vulpinae); ©. pajisti de ierbaluta (Phalaridetum arundinaceae); Pajistile higrofile, mezohigrofile si mezofile apartin ordinului Molinietalia si cuprinde numeroase asociatii: Epilobio-Juncetum effusi, Peucedano rocheliant-Molinietum coerulae, Lythro- Calamagrostetum epigeti, Alopecuretum pratensis, Pajistile mezohigrofile ruderalizate pe aceste pajisti se intilnese unmatoarele asociatii: Rorippo silvestris-Agrostietum stoloniferae, Junco inflexi-Menthetum longifoliae, Rorippo austriacae- Agropyretum repentis Pajistile mezofile rezistente la cilcare si tasarea solului. Acestor pajisti le sunt atribuite asociatii de: Lolio-Plantaginetum majoris ajisti mezofile secundare apartin ordinului Arrhenatheretalia si sunt reprezentate de cele mai valoroase asociatii. Asociatiile intélnite pe aceste pajisti sunt: -Trifolio repentis-Lolietum perennis; - Arrhenatheretum elatioris; ~Poaeto trivialis-Festucetum pratensis; - Lolio-Cynosuretum; -Festuco rubrae-Agrostietum tenuis. Pajisti mezoxerofile, termofile - aceste pajisti cuprind asociatii mezoxerofile cu vadite nuante termofile, Pe aceste pajisti se intalneste asociatia: Danthonio-Chrysopogonetum. Pajisti de sirdturi. Asociatiile praticole halofile intAlnite pe aceste pajisti sunt: ~Puccinellietum limosae, -Hordetum hystricis; -Champhorosmetum annuae;-Juncetum gerardi; -Agrostio stoloniferae-Beckmanietum erucaeformis; - Artemisio-Festucetum pseudovinae. 18c) Fauna din aceasta regiune se incadreazi in regiunea paleoarctica, subregiunea panonicd. Provincia prezinti o fauna central-europeand, dar cu multe elemente de origine ponticd. Dintre animalele caracteristice enumerim: orbetele, bacterieni, lepidoptere,ete. in aceasta zond o pondere insemnati o au rozitoarele, care uneori produc pagube tnsemnate agriculturii: popandaul, harciogul, o&{clul pamantului, soarecele comun, sobolanul de cémp, iepurele. Frecvent se intdlnese si mamifere carnivore ca: vulpea, dihorul, nevastuica. Pisirile sunt reprezentate de: prepelita, potémiche, graurul, fazanul, cioard de seménaturd, etc. Pasitile ripitoare de zi sunt reprezentate de gorecarul mare, sorecarul incdlfat, cotofana, iar cele de noapte sunt reprezentate de: bufnit’, ciuf. Reptilele sunt reprezentate de soparla cenusie, destul de comun’, iar amfibienii de broasca raioasi comun’; in locurile cu piimant moale, traiegte broasca de pamént. ‘Subcapitolul 3.4. CARACTERISTICI PEDOLOGICE $1 GEOLOGICE Principalele caracteristici pedologice si agrochimice ale suprafetelor cu pajisti ale UAT Comuna PERIAM sunt cele prevazute in Studiul pedologic si agrachimic ce std la baza intoemirii planului de fertilicare si a stabilirii mésurilor agropedoameliorative, necesare realizdrit amenajamentelor pastorale ale suprafefetor de pajisti permanente intocmit pentru Comuna Periam de citre Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Timig, studiu fnregistrat la Primaria Comunei Periam sub nr.157/09.01.2018 si care constituie Anexa nr.2 la prezentul amenajament pastoral Capitolul IV. CADRUL DE AMENAJARE Subcapitolul 4.1. PROCEDEE DE CULEGERE A DATELOR DIN TEREN Pentru determinarea compozitiei floristice au fost efectuate mai multe relevee, in functie de suprafata pajistii luaté in studiu. S-a avut in vedere colectarea datelor care s& permiti identificarea diferitelor tipuri de comunitati vegetale (asociatii). in acest sens au fost utilizate metode de studiu specifice fitosociologiei (metoda geobotanic& si metoda dublului metru). Analiza vegetatici are drept scop identificarea influentei factorilor abiotici dar si evolutia vegetatiei prin prisma influentei antropice adic gestiunea de exploatare si prezenja sau absenta lucratilor de ingrijire pe suprafata respectiva. Modul de gestiune al unei suprafete de pajiste permanent& influenteaz& directia de evolutie a structurii floristice cat gi dinamica de vegetatie a acesteia. Pentru determinarea compozitiei floristice au fost efectuate relevee floristice dup metoda geobotanicd. Prin aceasta metoda, compozitia floristicd se studiazA intr-o suprafata de proba patrata Numiérul suprafetelor de proba este de 3 pentru suprafete de pani la 100 ha de pajiste si de 3-5 pentru cele de peste 100 ha, Suprafetele de proba se aleg parcurgind pajistea pe diagonal si se delimiteazd cu tirusi portiuni cét mai uniforme din punct de vedere floristic. TArusii riman pentru intreaga perioada de vegetatie, urmarind aspectele sezoniere sau fenologice. Marimea suprafejelor de proba este de cel putin 100 mp. Dupa delimitarea suprafetelor de probé se trece la intocmirea figei geobotanice sau a releveului notindu-se: = localitatea; - data; = suprafata probei cercetate; - modul de folosire a pajistilor cercetate; - suprafata de proba; - altitudinea; = expozitia;- inclinarea terenului; - — solul; - apa freatica - ndlfimea plantelor (em); = acoperirea general (%). Dupé aceasti etapa se trece la determinarea speciilor intAlnite in interiorul fiectrei suprafete de probi si se inregistreazd in figa geobotanica pe grupe dupa criteriul botanico-economic si anume: - 1. graminee - 2. leguminoase = 3. cyperaceae si juncaceae - 4, plante din alte familii botanice - 5. muschi gi licheni - 6. specii lemnoase. Pentru mai multi exactitate se cerceteazi si suprafetele limitrofe, iar speciile intélnite in fitocenozi, dar in afara suprafetei de proba, se noteaza la sfarsitul listei floristice. Ordinea speciilor in cadrul fiecdrei grupe se va face in functie de dominanta lor. Dupii inscrierea speciilor in fige, in dreptul fiecdrei specii se tree principalele caracteristici abundenfa, dominanta, freeventa si fenofaza. Abundenfa (A) reprezinté numérul de indivizi dintr-o specie; care se apreciazi vizual in procente sau note (1-5) sau prin numararea acestora (de obicei in suprafefe de 1 mp in 3-4 repetitii) Dominanfa (D) reprezinta gradul de acoperire a solului de masa aeriana a plantelor apreciat vizual si exprimat in procente sau note. Dominanfa se poate referi la toate plantele gi in acest caz se vorbeste de ,acoperire general” sau la fiecare specie in parte ,acoperire specifica”. De regula dominanta si abundenta se exprima asociat dupa scara [ui Braun Blanquet: ~ (+) specii reprezentate prin indivizi rari, cu acoperire sub 1%; ~ (1) indivizi mai numerosi, dar cu o acoperire mica, de 1-5%; (2) indivizi abundenti, cu 0 acoperire de 5-25%; (3) indivizi abundenti, cu 0 acoperire de 25-50%; - (4) indivizi abundenti, cu grad mare de acoperire de 50-75%; - (5) indivizi foarte abundenti, ou grad de acoperire de 75-100%, Pentru calcularea indicilor sintetici este necesar, pentru fiecare specie, si se aprecieze gradul de acoperire in procente (A%). Frecventa reprezinti modul de rispandire a indivizilor unei speci in suprafata de proba. specie poste fi reprezentatd mai mult sau mai putin in cadrul unui anumit areal: - + specii doar prezente, - L specie prezenta in 1-20% din suprafata, - 2 specie prezenta in 21-40% din suprafata, - 3 specie prezenta in 41-60% din suprafata, - 4 specie prezenta in 61-80% din suprafata, - 5 specie prezenti in 81-100% din suprafata Fenofaza este faza de dezvoltare in care se afla indivizii unei specii la data la care se fac observatiile: ~ Fz-plantele se afla in stadiul vegetativ, - f1- platele sunt inflorite, -_ fit plantele cu fruct. O pajiste natural buna trebuie sa aib’ o buna densitate si o compozitie botanic’ echilibratd. Densitatea este considerati bun’ cénd golurile sunt putine sau deloc, mijlocie cénd sunt pana la 20% goluri, sau slabs. Conform compozitiei sale botanice o pajiste poate fi de tipul: - G-bogatd in graminee, - L-bogat in leguminoase, - E-echilibrati, - _D-bogatd in diverse ,alte specii”. ‘Dupi intocmirea fiselor geobotanice, acestea se centralizeazi si apoi se grupeazi pe asociatii i se intocmeste tabelul asociatiei. 20Pasul urmator il constituie determinarea Velorii pastorale (VP) care ne ofera informatii despre calitatea pajistilor cercetate Calculul VP se face astfel: VP = XPC(%) x ICIS unde: VP - indicator valoare pastorala (0-100); PC_ participare in covorul ierbos (%) indiferent de metoda de determinare (AD, P, Cs, G); IC ~ indice de calitate furajeri; Dupa determinarea indicatorului de valoare pastoral prin imparfirea la 5 a punctajului obfinut din inmultirea PC x IC, acesta se apreciaz astfel: + 0-5—pajiste depradatai, + 5-15 — foarte slaba; + 15-25 ~slabii + 25-50 —mijlocie; « 50-75 — buna; + 75-100 foarte bund Indicele obtinut pentru VP are valori de la 0 fintr-o pajiste fara valoare furajeri, pnd 1a 100 pentru o pajiste semanata (idealai). Urmitorii indici ecologici utilizati in lucrare sunt cei nominalizati de ELLEMBERG (1974) pentru Europa Central, cu adaptirile ficute pentru flora farii noastre. Indicii de umiditate (U) se noteaz de la 0 la 6 si reprezint& specii de plante: ~ amfitolerante 0; ~ xerofite 1; - xeromezofite - mezofite - mezohidrofite 4; ~ hidrofite 5; - ultrahidrofite 6 Indicii de temperatura (T) se noteaza de la 0 la 5 si reprezint& specii de plante: — amfitolerante 0; — hechistoterme (criofile) 1; — microterme 2; — mezoterme 3; — moderat termofile = termofile 5 Indicii de reactie a solului (R) se noteazi de la 0 la 5 gi reprezinti: = plante eurioice (amfitolerante) 0; speci foarte acidofile 1; = acidofile 2; = acido-neutrofile 3; = slab acido-neutrofile 4; = neutro-bazifile 5. ‘Subcapitolul 4.2. OBLECTIVE SOCIAL-ECONOMICE $1 ECOLOGICE Amenajamentul Pastoral al pajistilor din Comuna Periam are ca principal obiectiv cresterea valorii pastorale a pajistilor din aceasti comuna. Prin sporirea productiei pajigilor vor creste si productiile animalelor si implicit bundstarea propietarilor acestora. Din punct de vedere ecologic, o exploatare rationala i controlatii a acestor pajsti, duce la o crestere a biodiversiti{ii covorului vegetal si la protejarea si evitarea degradiri solului Organizarea unui pasunat rational creeaz o imagine plicuti a pajigtilor, acestea avand un aspeet ingrijit, iar prin conservarea biodiversitatii covorul vegetal, in prerioada de vara, are un aspect multicolor ineantitor. 21Subcapitolul 4.3. STABILIREA CATEGORILOR DE FOLOSINTA A PAJISTILOR intreaga suprafati de pajiste supusi acestui Amenajament Pastoral va fi exploatat’ prin pigunat, in principal, cu doua eategorii de animale: ovine si bovine. Factorii limitativi pe aceste pajisti sunt fie excesul de umiditate si un grad sc&zut de salinitate, fie posibilitatea unor ani secetosi. Pe teritoriul acestor paguni au fost identificate doud tipuri de asociatii vegetale si anume: ~ Festuca valesiaca, care ocupa unele zone cu tendint& de siraturare din localitatea Periam, aceasta avind un potential de productie scdzut de 0,3-0,5 UVM la ha; Poa pratensis care este prezenti pe celelalte suprafete din localitatea Periam, avand o valoare pastoral bund, cu productie de 7,5-12,5t/ha si o capacitate de pagunat de 1-1,5 UVM/ha. Subcapitolul 4.4. FUNDAMENTAREA AMENAJAMENTULUI PASTORAL 44.1 Durata sezonului de pésunat Data inceperii pisunatului este legati de epoca venirii primelor inghefuri, Lasarea animalelor pe pégune in tot timpul anului, cum din picate se intampla in foarte multe locuri, este tot contraindicaté si constituie una din cauzele majore ale degradarii pagunilor. Pasunile reprezint& cea mai ieftin’ sursi pentru asigurarea hranei ierbivorelor in timpul perioadei de vegetatie, avind multiple avantaje ce decurg din efectele favorabile att asupra animalelor, cat si asupra pisunilor in relatia sol-plantd-animal. in art.6 din O.A.P. nr, 44/2013 se prevad urmatoarele: (1) inceperea pisunatului se face in functie de conditiile pedoclimatice si de gradul de dezvoltare a covorului ierbos. (2) Se evita inceperea pasunatului prea devreme, care poate afecta perioada de regenerare, sindtatea si supravietuirea plantelor. (3) Perioada de pisunat se va incheia in luna noiembrie, la o data stabilit evolutia temperaturilor si regimul precipitatiilor. (4) Data inceperii si incheierii pasunatului, precum si modul de organizare a pasunatului, continuu sau pe tarlale, se stabilese prin hotarare a consiliului local. ‘Tindnd cont de toate caracteristicile climei zonale - durata de pasunat, in zona de cdmpie, unde se aflé si Comuna Periam, durata sezonului de pagunat este de la 1 aprilie si pand la 15 noiembrie. Conform Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanfei de urgent a Guvernului_ nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, art Art. 10.(1) - introducerea animalelor pe pajisti este permis doar in perioada de pigunat prevazuti in amenajamentul pastoral, iar alin, (2) se stipuleazi: este interzis psunatul in cazul excesului de umiditate a pajisti in faza taniri de vegetatie plantele de pe pasuni au insusiri organoleptice deosebite (gust, miros) care mresc apetitul animalelor si ca urmare creste gradul de consumabilitate a ierbii care poate ajunge la 85-95%. Daca pigunatul se incepe prea devreme, cénd plantele sunt prea tinere gi solul prea umed, asupra vegetatiei efectele negative sunt urmitoarele: ~ se distruge stratul de telind, se bataitoreste solul si se inrdutateste regimul de aer din sol. Se formeazii gropi si muguroaie; ~ pe terenurile in panta se declangeazi eroziunes; ~ se modific’ compozitia floristicd dispirind plantele valoroase mai pretentioase din punct de vedere al apei, aerului si hranei din sol; ~ plantele fiind tinere au suprafata foliard redusa gi vor folosi pentru refacerea lor substante de rezerv acumulate in organele din sol ce are ca efect epuizarea lor. Efectele negative asupra animalelor sunt: ~ iarba prea tandra confine mult apa si ca atare are un efect laxativ epuizant, ceea ce duce Ja climinarea excesiva a sirurilor minerale de Cu, Mg, Na; 2 in functie de- continand prea putind celulozi nu se preteazi la salivatie si rumegare, animalele find predispuse la intoxicatii si meteorizatii, - continutul mare de azot al ierbii tinere determina acumularea in stomac a amoniacului si ca atare declansarea unor fermentatii periculoase. in aceasi masuri nu recomandam nici folosirea pajistilor prin pagunat mai tarziu de data de 15 noiembrie, Ultimul pasunat trebuie si se realizeze cel mai tarziu cu 20-30 zile inainte de instalarea ingheturilor permanente. Astfel plantele au posibilitatea si acumuleze glucide, si-si refacd ‘masa vegetativa, ceca ce determina o mai bund suportare a inghefurilor pe de o parte, iar pe de alta parte pornirea timpuric in vegetatic. Intarzicrea toamna a pagunatului, pénd la venirea ingheturilor, face ca iarba si nu se poal reface corespunzitor, primavara constituind una din cauzele disparitiei speciilor valoroase din pajigti. 4.4.2, Numarul ciclurilor de piigunat Numirul ciclurilor de pigunat se stabilese in functie de durata de regenerare a plantelor, calculata din momentul in care au fost pasunate si pani in momentul in care pot fi din nou pagunate. in general in regiunile bogate in precipitatii gi pe solurile fertile vegetatia se reface mai repede, in aproximativ 25-35 zile iar pe regiunile secetoase gi pe solurile slab fertile, plantele se refac mai incet, in 35-45 zile. Timpul de ocupare al unei parcele este 1-6 zile. in cazul acestui studi durata recomandati, de reface a plantelor, va fi de 30 zile iar perioada de ocupare a unei tarlale este de 5 zile. 4.4.3. Fanetele Suprafetele care nu se vor plsuna se recomanda s& se coseascd, in stadiul de inspicare la graminee, pentru producerea de fan, Recoltarea fanetelor. Fénetele, recoltindu-se doar in anumite perioade ale anului accasti lucrare este sezonieri si se realizeazi in functie de anumifi parametri, dependenta de fenofaza plantelor, de inzestrarea gospodarrei, de factori economici, organizatorici ete. Epoca de recoltare, care se refera la momentul optim de recoltare, are o influent major’ asupra productici si calitétii acesteia. Acumularea de mas vegetativa se face continuu pind la terminerea infloritului. Pe de alta parte, continutul maxim in proteine digestibila este in faza tanar, iar pe misurd ce planta creste gi imbatraneste acest confinut scade. Relatia dintre cantitatea recoltei, calitatea ei si epoca de recoltare, la finefele naturale, este in tabelul de mai jos: redat Productia de fan, substanfa uscata si substanfe nutritive (kg/ha) in fuunctie de epoca de recoltare Epoca de recoltare Produejia de fin [SU PD [UN La inspicat 1130 1027-199 384 100 Ta inflort 3260 2035 [209 | 1660 [231 Tz maturitatea seminjelor | 2900 zen [186 [1280 [193 Se constat& c& in perioada infloririi se obtine cea mai mare productie de fin si de cea mai bund calitate, ceea ce determina un numér maxim de UN/ha. Din acest punct de vedere epoca optima de recoltare este de la inceputul pana la sfargitul infloririi, ceea ce corespunde cu 0 duratii de 7-10 zile. Pe lang productie gi calitate, recoltarea trebuie facut de asa manieri incat si se dea posibilitatea plantelor sé se refacd pana Ia coasa urmatoare (sau pind la venirea ingheturilor), pentru a se asigura producti mari si in ani urmétori. De asemenca, cositul trebuie facut in momentul in care se defavorizeaza in cel mai mare grad inmultirea buruienilor. Recoltatul prea devreme, degi duce la obtinerea unui fan foarte valoros si bogat in elemente nutritive, determina obtinerea de productii mai mici si, de asemenea, duce la slabirea plantelor, acestea neavand timp s& acumuleze suficiente substante de rezerva. Dac acest mod de recoltare se repetd vor scidea productiile 1a coasele urmatoare si, in final, determina o slabire a vivacititii plantelor, ceca ce are ca gi consecinta imediati sctiderea productiilor, iar ca eliminarea acestor plante din covorul vegetal. 23Daca finefele se recolteazi prea tarziu, se obfin productii mai mari de fain, insi de calitate inferioara, ceea ce determin’ obtinerea unui numér mai mic de unititi nutritive la hectar, a unei cantitati mai mici de substante asimilabile, inrautatindu-se consumabilitatea si digestibilitatea. in acelasi timp scade continutul in séruri minerale si vitamine, albumine, caroten; aceasta si datorita faptului cA frunzele incep si se scuture, frunzele fiind tocmai organele bogate in astfel de principii nutritivi, {in cazul fanetelor de dou’ coase (sau a celor cultivate), dac& se intérzie primul cosit va seidea productia coasei a doua, aceasta ajungénd la numai 15-20 % din recolta primei coase, cénd in conditii normale aceasta trebuie sa ajunga pana la 50 % din productia primei coase. Mai mult, in finetele bogate in leguminoase, prin recoltarea la timp a primei coase se obfine Ja coasa a doua un fan de calitate mai bund, datorité continutului mai mare in protein, ca urmare a participarii in proporfie mai mare a leguminoaselor la aceasti coasa. fn conditiile recoltarii la timp a primei coase, famul obfinut la coasa a doua este format din mai multe frunze, tulpinile sunt mai putin tari si in consecinfé au un grad de consumabilitate mai mare. intarzierea recoltarii favorizeazi si imburuienarea, pentru ci in momentul recoltitii buruienile au format deja seminte. La flinetele de doua coase epocile de recoltare vor fi alese de aga manieri incat ultima recolt sii se faci cu o lund inainte de venirea ingheturilor permanente, pentru a permite acumularea de substante de rezerva in plante. in coneluzie, in privinta epocii de recoltat subliniem: - pentru obtinerea unor productii mari de fan si de bund calitate 1a prima coast, fanefele trebuie cosite in perioada de 1a inspicatul gramineelor si imbobocitul leguminoaselor pfnd la inflorit; - cositul prea de timpuriu, mai multi ani de-a réndul, duce la slabirea vitalitatii ierburilor gi Ja scdderea produetiei in anii urmatori; - intarzierea cositului determina sciderea valorii fanului, favorizeazi inmultirea buruienilor, ins mareste vitalitatea ierburilor; - stabilirea epocii de recoltare a finetelor se face in functie de faza de crestere a gramineelor dominante valoroase i nu dupa date calendaristice; - fiinefele trebuie cosite intr-un sistem de rotatie la epoci diferite; ~ pentru a se asigura autoinsimantarea odati la 4-5 ani faneata se recolteaza dupa formarea semintelor. Pentru a se evita influenta negativi a cositului la acceasi epoci asupra vegetatici si productiei pajistilor, se recomanda impértirea finetelor in mai multe tarlale si recoltarea acestora in epoci diferite. Astfel la fanefele de 0 coasd se recomanda impértirea in 4 parcele recoltate astfel: - parcela 1 la inspicat; parcela 2 la inceputul infloritului; parcela 3 la inflorirea deplin& parcela 4 la formarea semintelor. La finetele de douii cose acestea se impart fn 5 parcele recoltarea ficéindu-se astfel: - parcela 1 si 2 se cosesc de dou ori prima coasi la inspicat; parcela 3 — o singura coasi la formarea semintelor; parcela 4 — dou coase, prima la inflorirea depling parcela 5 — dou coase la inceputul infloritului. Reamintim c& pentru autoinsimantarea pagunilor gi acestea trebuie odat la 4-5 ani cosite gi anume dupa formarea semintelor. Un fapt foarte important de care trebuie si se tin’ seama la recoltare este mersul vremii. 0 vreme ploioasa gi rcoroas% face ca pe langi recoltarea dificil8, s& fie aproape imposibili pregatirea ‘fanului, intreaga operatie putand fi compromisi. De aceea este bine ca, in cazul in care condifiile sunt neprielnice, recoltatul si fie amanat cu citeva zile, cu att mai mult cu cét in astfel de conditii fenofazele se desfagoari mai lent. De exemplu pe timp racoros gi umed infloritul poate dura 10-14 zile. Dacd conditiile meteo se mentin neprielnice este mai bine si se transforme recolta in siloz sau semisiloz, prin aceasti metoda pierderile fiind mult diminuate. 24.Tebnica recolti Este dependent de conditiile specifice finetelor respective, in sensul c& fnetele de munte si dealuri, inalte fiind, situate pe terenuri accidentate in majoritate se recolteazi manual sau cu cositoarea autopropulsati. Pe terenurile plane sau cu pantd lind recoltarea se face mecanizat eu combinele pentru recoltat furaje sau cu cositorile purtate pe diferite tipuri de tractoare. Este foarte important ca elementele active ale cositoarelor si fie bine ascutite, pentru ca recoltarea si se faci prin t&iere gi si nu se rineasca plantele. {niiltimea de recoltare inaltimea de la suprafata solului la care se executl recoltarea este de foarte mare important, pe de o parte pentru productia obtinuta, iar pe de altd parte pentru mentinerea vivacitafii ierburilor. Cosirea prea sus duce, in primul, rand la o scddere a productici si calititii acesteia, deoarece o parte din recolta rimine necositi, parte format din multe frunze bazale si listari tineri bogati in substante nutritive. Dacé recoltarea se face prea sus se favorizeazi si inmultirea unor buruieni care fructificd sub inaltimea de tdiere, ceca ce duce la inrautitirea compozitiei floristice. Astfel, o recoltare repetati la 10 om inaltime, face ca procentul de buruieni din recolti si ajungé la 25 %. Daca recoltarea se face la suprafata solului (deci la indltime prea mic&), se mireste productia si se imbunatajeste calitatea la coasa respectiva. Dar aceasta micgoreazi puterea de regenerare a plantelor. BARBULESCU si MOTCA (1987) arati ci o consecint& a thierii prea joase a plantelor de pe Pajisti este reducerea absorbtiei elementelor nutritive o perioadi lungi de timp, fiind inhibata regenerarea organelor aeriene ale plantelor. Pentru a se realiza un raport favorabil intre productie gi calitate gi pentru a se asigura refacerea plantelor in cele mai bune conditii, se recomanda ca inaltimea de cosit sii fie 3-5 om de la suprafata solului, indltimea mai mare de recoltat, 5-6 em, este indicata la pajistile temporare si la coasa a doua. De asemenea se recomanda o iniltime de 6-7 cm in cazul pagunilor recoltate prin cosit. 4.4.4 Capacitatea de pasunat incarcatura cu animale pe o pajiste sau capacitatea de pigunat, este un instrument util de folosire pentru crescatorul de animale deoarece fi permite si ajusteze incdrc&tura de animale in functie de cantitatea de iarba disponibila. Pentru stabilirea incircaturii corecte se calculeazi capacitatea de pisunat, respectiv numarul de animale ce pot psuna pe unitatea de suprafata. Capacitatea de pagunat si inedrodtura optima de animale pe hectar se calculeaza, pentru fiecare pajiste in parte, conform metodologiei prevazute in O.A.P. nr. $44 din 21 iunie 2013. Conform literaturii de specialitate si O.A.P. nr.544/2013, art. 8 (1) capacitatea de pagunat se estimeaza pe baza productiei medii de mas verde obfinutd in anii anteriori, finand cont de fertilitatea solului, condifiile meteorologice si compozitiaflorsticd a covorului vegetal; iar art.8 (2) prevede ca numarul de animale (UVM/ha) trebuie si fie suficient pentru a asigura utilizarea maxima a productiei de masi verde, mentindnd in acelasi timp sustenabilitatea pe termen lung a pajisti. Capacitatea de pagunat sau incdrcétura de animale, conform O.A.P, nr.544/2013, art.10, se defineste prin numérul de animale (exprimat in unititi vit’ mare UVM) care pot fi hranite pe intreg sezonul de pigunat de pe 1 ha de pajiste, la care se cunoaste productia de furaje disponibilé si se stabileste conform formule’: La. d. | (Cai. x Zp.) in care: - L.A. -inedrcdtura cu animale/ha de pajiste, exprimati in UVM/ha; - Pd. - productia disponibila de masa verde - kg/ha; - Zp. - numa de zile de pasunat intr-un sezon; - Ci - consum zilnie de iarba - kg/UVM. 25- [necesarul zilnic pentru 1 UVM este de 65 kg de masi verde sau * 13 kg (65:5) substanta uscati (SU)] Productia actual (Pa) se determind sau se estimeazi in tone masi verde/ha. incarcarea pasunii cu animale se stabileste in functie de productia ei. Producfia util’ de mas verde la hectar pe suprafatele de pajiste din comuna Periam a fost estimatd Ia 8.5 —9.5 tha masa verde, fiind neuniform repartizaté. La prima recolt& (primele cicluri de pagunat) productia de mas& verde reprezint& aproximativ 50% din productia totala. in timpul verii productia pajistilor scade foarte mult datoritd secetei, urménd ca iarba si se refacd apoi in toamnd, CCapacitatea de pigunat determinati, la o productie medie de 9 t/ha mas% verde, cu. un necesar zilnic de 65 kg masa verde pentru 1 UVM gi cu o durati a sezonului de pagunat de 194 zile, este de 0,72 UVM/ha, Utilizatorii de pajigti au obligatia s& respecte inedreditura minimd de animale pe hectar (0,3 UVM). Pagunatul se efectueazi cu maxim 1,5 UVM (Unitate Viti Mare). Mentiuni: Semnalam faptul ca prin lucréri de ameliorare se poate mari productia pajistilor eu 20-30%. in aceastii situatie incdrcitura de animale pe ha (CP-capacitate de pagunat) poate ajunge sau chiar depasi 1,95 UVM/ha. Capitolul__V.__ORGANIZAREA, _IMBUNATATIREA, DOTAREA __ SI FOLOSIREA PAJISTILOR Subcapitolul 5.1. LUCRARI DE REPUNERE IN VALOARE A SUPRAFETELOR DE PAJISTI NOTIUNI GENERALE $I RECOMANDARI imbundtitirea regimului elementelor nutritive din sol. Una din cele mai importante masuri de imbunatatire a productiilor pajistilor este aplicarea de ingrsdminte chimice; organice si mixte (chimice gi organice) in aplicarea ingrasamintelor pe pajistile permanente trebuie si se tind seama de uncle particularitati imprimate de perenitatea culturii si de complexitatea vegetatici, de numérul mai mare de recolte pe an, de modul de folosire a pajistilor (pagunat-cosit) si nu in ultimul rand de conditiile foarte diferite de relief gi altitudine. ‘Tinand cont de toate acestea, fertilizarea pajistilor se realizeaz in cadrul unui program bit organizat Utilizarea ingriisdmintelor chimice pe pajisti Cresterea plantelor si productivitatea pajistilor sunt sensibil afectate de biodisponibilitatea elementelor nutritive, azotul, fosforul si potasiul fiind in general limitantii principali. © slabz aprovizionare determin o crestere lent a plantelor si reduce in acelasi timp concentratia acestor elemente in biomasa produsé. Intr-o pajiste excesul fertilizirii poate provoca dezvoltarea unei flore nitrofile in detrimentul altor speci si diminuarea sau disparitia leguminoaselor, Fertilizarea cu azot. Pentru a adapta productia de iarba la nevoile animalelor, fertilizarea cu azot nu se justificd decat daca prezenta leguminoaselor din pajiste este sc&zutd iar acestea nu pot fixa azotul necesar funetiilor plantelor. Doza de azot nu trebuie si depageascd 200 ky/ha, aplicat fractionat (2-3 repetitii). Exceptie fac solurile podzolite deosebit de sdrace, cu pajisti degradate si invadate de buruieni unde se pot folosi doze de pana la 250 kg/ha azot. Administrarea fractionati a dozelor mari de azot este impusd de necesitatea aprovizionarii ritmice a plantelor cu elemente nutritive si de cerinta folosirii cu eficienta maxima # azotului din ingrdsmant, inliturand pe cat posibil pierderile prin levigare. Epoca optima de aplicare a ingrasdmintelor cu azot este primavara, intrucat el este mai eficient folosit de catre plantele din pajisti in primele faze de vegetatie, cand consumul in azot este maxim. 26Forma ingras&mantului cu azot aplicat pajistilor trebuie si fie in functie de reactia solului. Astfel, pe pajistile de pe solurile acide sunt mai indicate nitrocalcarul, ureea si chiar azotatul de amoniu, in timp ce pe strdturi este indicat sulfatul de amoniu, De asemenca, in regiunile cu regim pluviometric ridicat este mai indicaté ureea, iar in regiunile secetoase ureea este contraindicaté fiind de preferat azotatul de amoniu. Fertilizarea cu fosfor. Dintre fertilizantii care se aplicd in mod regulat pe pajisti, superfosfatul si triplu-superfosfatul sunt adesea aplicati ca si fertilizanti individuali, in timp ce fosfatul de amoniu este administrat in complex impreund cu N si/sau K. Dozele de fosfor aplicate pe pajisti sunt in functie de cartarea agrochimica, cert este ci raportul N/P trebuie si fie de 2/0,5-1 cu exceptia unor pajisti in care lipsesc leguminoasele si unde raportul trebuie si fie net in favoarea azotului (2/0,3-0,5). Epoca optim de aplicare a ingrdsimintelor cu fosfor este toamna, la sfarsitul perioadei de vegetatie. Cand din anumite motive nu s-au administrat toamna, aceste ingragiminte se pot aplica primavara devreme pe sol inghetat. ingrigimintele cu fosfor se aplicd in general toamna, iar efectul remanent este de 2-4 ani. Fertilicarea cu potasiu. Aplicarea unilateral a ingrisimintelor cu potasiu pe pajigti nu duce la sporuri de productie cum nici asocierea cu azotul nu sporeste productia. Pe solurile normal aprovizionate este necesara aplicarea potasiului astfel ca raportul N/P/K. si fie de 2/0,5-1/0,5 ceea ce inseamna doze de 40-60 kg K 20 aplicate la 2-3 ani. Pe pajigtile foarte productive potasiul se va aplica anual, toamn: Ingraséminte cu microelemente, La plante microelementele intra in alcdtuirea unor vitamine, pigmenti, a enzimelor, influentand sintezele specifice din organism. Microelementele esentiale pentru nutritia plantelor sunt: Fe, Cu, Zn, B, Mn, Mo, Co. La animale lipsa microelementelor pot provoca o serie de boli. Epoca de administrare este primavara devreme odati cu ingristimintele cu azot, dar pot fi aplicate si extra — radicular, sub forma de solutic, in perioada de vegetatie a plantelor. Utilizarea ingrasamintelor organice pe pajis. Ingrismintele organice prin calitatea lor de ingrég4minte complexe, exerciti un efect ameliorativ asupra insusirilor fizice, chimice gi biologice ale solului, utilizarea lor determinand sporuri insemnate de productie in pajist. Pe pajistile permanente sc folosesc toate tipurile de ingrigaminte organice, o pondere mai mare avand-o gunoiul de grajd, ingraisimintele semilichide mustul de grajd si ingragarea prin taclire Gunoiul de grajd. Folosirea gunoiului de grajd pe pisuni reprezinti una dintre cele mai importante misuri de sporire a productiei i imbunatitire a compozitiei floristice. Gunoiul de grajd este un ingrasdmént organic complet, care imbogateste solul in humus, in principalele elemente nutritive, in uncle microelemente cat si in microorganisme gi produse ale metabolismului lor. Cantitatea administrat& este in functie de compozitia floristicd a pajistilor, stadiul de degradare a acestora, de cantitatea de gunoi de grajd disponibilé. Dozele recomandate variaza intre limite largi si anume de la 20 la 40 tha. Epoca optima de aplicare este toamna la incheierea ciclului de pagunat. in felul acesta pe langa faptul c& se obtin sporuri de productii de 10 % fata de fertilizarea din primévard, mai exist& avantajul c& timpul de transport este mai lung, deci lucrarea poate fi efectuat in conditii mai bune $i cé precipitatiile din ara antreneaza mai bine elementele nutritive in sol. Primavara devreme se poate administra gunoi de grajd fanetelor si eventual acclor tarlale de pe pajiste pe care se va intra tarziu la pisunat. Gunoiul de grajd este indicat a se administra bine fermentat, deci dup& ce a stat un an platforma. Acest Iueru este necesar intrucit el se aplied Ja suprafata. Se recomanda ca gunoiul de grajd si se repartizeze cat mai uniform pe pagune. in felul acesta se eviti imburuienarea pasunii prin inmultirea plantelor nitrofile nevaloroase, acolo unde prin impragtiere neuniforma a cizut o cantitate mai mare de gunoi. Durata de remanenfi a gunoiului este de 4-5 ani in functie de doza aplicati, calitatea ingrigémantului, compozitia floristic’ a pajigtii. Sporurile cele mai mari de recolt8 se objin in anul I, spor ce scade treptat de la un an la altul. Ingrésdminte organice semilichide (tulbureala de grajd). ingristminte organice semilichide provin din ad&posturile de bovine previzute cu un sistem de evacuare hidraulica a dejectiilor sau prin 27spalarea cu jet de api a padocurilor de la taberele de vara. Aceste ingrisiminte sunt bogate in azot si in potasiu; continutul in fosfor este insa scdzut. ingrisiminte organice semilichide sunt imprastiate, pe pajisti, cu magini speciale in doze de 20-30m’/ha, primavara devreme sau toamna tarziu. Dac se aplicd primivara, pasunatul este permis numai dupi o perioada de 4-5 saptaméni. Aceasti fertilizare are un efect remanent de 2-3 ani. Tarlirea - reprezinti un mod de fertilizare a pajistilor care se executd direct cu animalele. Astfel animalele, care sunt tinute inchise in perioada de odihna peste zi dar mai ales in timpul nopti, lasi pe sol insemnate cantitati de dejecti lichide i solide. Astfel de terenuri se intélnesc des in jurul saivanelor, a sténelor. Se pune deci problema folosirii acestor dejectii in scopul sporirii valorii pajistilor, a productiilor, cu atét mai mult cu cat cantitatea acestor dejectii este considerabild. Pentru a se realiza fertilizarca prin tarlire animalele sunt tinute mai multe nopti pe acelasi teren, in niste locuri ingradite, numite tarle Suprafata strungii, térlei, se calculeaz in raport cu specia sau numérul animalelor. S=Nxs unde: - s este suprafata rezervatd unui animal; N- numérul de animale din tunmi. Tarlirea se execut& pe intreg sezonul de pagunat cu o intensitate de maximum 2-3 nopti o caie/Im? pe pajisti cu covor vegetal valoros, sau 4-6 nopti o oaie /Im* pe pajisti degradate. ‘Térlirea se execut cu toate speciile de animale, revenind ca echivalent 2-3 nopti 1UVM/6r. pe pajisti valoroase sau 4-6 nopti pe pajisti degradate. Depisirea pragului de 6-8 nopti o oaie/Im* sau 1UVM/6m? duce la degradarea accentuat& a covorului vegetal prin aparitia speciilor de buruieni nitrofile (stevia, urzica, etc.) cét si la poluarea apelor, solului, peisajului, imbolnavirea animalelor gi alte neajunsuri in noptile in care se realizeaza tarlirea se acumuleaza cantitati suficiente de elemente nutritive, care si determine sporirea procentului de participare in covorul ierbos a unor speci cu valoare foarte mare cum sunt: Lolium perenne, Trifolium repens, Trifolium pratense. Mentinerea animalelor pe tarla se realizeaza cu ajutorul unor garduri mobile numite porti de tarlire (sau tarcuri, oboare, garduri). Acestea au 3-4m lungime, 1,3m indltime find previzute cu 4-5 bare orizontale si sipci oblice pentru asigurarea rezistente. Portile din plasi de sdrm& cu rame metalice usoare 21-23 kg au o durabilitate mai mare, sunt usor de manipulat si de fixat in pémant, costul lor amortizandu-se in 2-3 ani. Cu asemenea porti, schimbarea tarlei (ocolului) se face de un singur om intr-un timp relativ scurt. Efectul tArlirii se resimte 2-5 ani. Astfel prin mutarea succesiva a tarlei, in sezomul de pasunat (in decursul unui an), se poate fertiliza o suprafat& destul de mare de pajiste. Corectarea reactiei solurilor O mare parte din pajistile permanente din {ara noastrd se afla pe soluri acide; iar cateva zeci de mii de hectare pe soluri cu reactie alealind (saraturi). inlaturarea acestor neajunsuri se realizeaz prin aplicarea amendamentelor. O categorie aparte de pajisti care necesit& amendamente sunt cele de pe sarituri. in acest caz se pune problema corectirii pH-ului de la alcalin spre neutru, Pe solurile bazice crese un num&r redus de plante furajere, cu valoare economicd redus& gi care nu sunt capabile de a forma o felind bine inchegata, Recomandari pentru corectarea alealinittii Ca o primi interventie pe siraturi, care au un indice al pH peste 8, este eliminarea excesului temporar de umiditate prin desecare, dupii care se aplicd amendamentele cu reactie acid cum este gipsul, fosfogipsul, praful de lignit si sulful. Dozele care se aplica sunt de 3-12 t/ha ghips sau fosfogips si 0,5-6 t/ha sulf. Efectul amendarii dureazi 10-12 ani. Epoca de aplicare a amendamentelor este toamna si in ,ferestrele” iernii, insotite de administrarea gunoiului de grajd bine fermentat. Lucrarile de imbunatiire sunt necesare pentru intrefinerea corespunzitoare a pajistilor ceca ce face ca valoarea economici a unei pajisti si sporeasci. Lucrari de imbundtatire anuala a pajistilor Combaterea buruienilor 28Aparitia gi inmulfirea buruienilor in vegetatia pajistilor este favorizatii de manifestarea in exces sau deficit a unor factori ecologici, precum gi de gospodatirea necorespunzétoare a pajistilor: neexecutarea lucratilor de curitare, nefolosirea unei inc&redturi cu animale adeovate productici pajistei, neschimbarea locurilor de odihn& si adipost pentru animale, fertilizarea neuniforma cu ingrisdminte organice sau chimice, recoltarea cu intarziere a fanetelor, folosirea la suprainsimantare a unor seminte infestate cu buruieni, ete. Practic trebuie considerate buruieni sau cel putin vegetatie nedorité si plantele din familia Juneacee gi Cyperacee cat si speciile din alte familii botanice. Speciile de rogozuri si pipiriguri prezente in unele pajisti analizate ajung la dimensiuni foarte mari, iar dupa moartea plantelor, formeazii musuroaie greu de distrus. in general rogozurile in faza tanard au o valoare mai mare, dar atunci, primvara, excesul de umiditate impiedica ajungerea la ele. Prin maturizare valoare furajerd a rogozurilor scade foarte mult astfel incét dupa aparitia inflorescentelor gi cfnd terenul s-a uscat si poate fi pagunat, valoarea furajer a acestor plante este echivalenti cu valoarea furajerd a paielor. Rogozurile au un continut scizut in calciu ceea ce produce imbolniviri ale sistemului osos, Continutul ridicat in siliciu determina scaderea consumabilitatii acestora, Acest Iueru este amplificat si de faptul c& multe specii sunt acoperite cu perigori tari impregnati cu siliciu, care irité mucoasa bucala si intestinala provocénd animalelor grave leziuni Majoritatea speciilor care fac parte din grupa plantelor din alte familii botanice sunt neconsumate de animale. Folosirea nerafionala a pajistilor, supraincdrcarea acestora, intrarea prea devreme cu animalele Ja pagunat sau scoaterea prea tarziu a animalelor de pe pgune, lipsa unor lucrari elementare de ingrijire, fac ca plantele din alte familii botanice, neconsumate de animale, s4 devina dominante. Recomandari Pentru imbunititirea pajistilor din localitatea Periam recomandim combaterea speciilor neconsumate de animale din pisuni, prin cosiri repetate si cliberarea terenului de resturile vegetale. Aceasta operatiune este obligatorie dupa fiecare ciclu de pisunat si cu precddere inainte ca speciile nedorite si fructifice, evitind astfel proliferarea lor. Obligatoriu primivara inainte de intrarea cu animalele pe pisune se fac cosiri de curdtire a pajistii. Distrugerea musuroaielor si nivelarea Musuroaiele se formeazi ca urmare a nedngrijirii pajistilor. Musuroaicle prezente pe pajistile analizate sunt de origine vegetal, find cauzate de acumularea materiei organice de la plantele neconsumate (rogozuri si pipiriguri) sau de cioatele care putrezese treptat, dar si de origine animala in special povocate de cértite. Animalele calc’ printre tufe, datorité excesului de umiditate existent aici, b&titorese solul, fl disloca in jurul tufelor si formeazi astfel musuroaiele care pot ajunge la 50-150 em in diametru si 30- 80 cm fn indlfime, Aceasta determin’ o intelenire puternic& i formarea unui strat compact ce poate fi foarte greu distrus Recomandari Pentru combaterea musuroaielor (de orice tip) recomandim misuri preventive care trebuiese aplicate anual, spre sfarsitul perioadei de vegetatie sau primavara devreme, folosindu- se grapele obisnuite sau tarsitoril Exist si masini speciale de distrugere si impristiere a muguroaiclor lisand in urmi un sol maruntit si nivelat, Unde muguroaiele ocupi 0 suprafati prea mare, daca este posibila destelenirea, e bine si se faci aceasta, iar acolo unde nu se poate se face o nivelare cu lama greder. Dupa distrugerea musuroaielor este obligatorie aplicarea de ingrisaminte si suprainsimanarea cu un amestec de specii perene cu valoare furajera ridicata. Curditirea pajistilor, indepartarea pieirelor, cioatelor Pe o serie de pajisti, exist pictre la suprafaté. De asemenea exista cioate putrezite, resturi de vegetatie aduse de ape cat si materiale rezultate in urma activititii omului (aceasta in special pe pajistile de langa asezirile umane). 29Este de notorietate situatia izlazurilor comunale in foarte multe régiuni ale férii ajungénd mai degraba gropi de gunoi decit teren agricol, aici aruncfndu-se tot ce nu mai este necesar in gospodirie, Pentru stoparea unor astfel de activitati se impune o legislatie foarte sever Recoman Curitirea pajistilor de pietre, cioate; tierea si scoaterea buturugilor, copacilor uscati, i menajere (peturi, pungi, conserve). Curitirea singuri nu este eficient. Orice masuri de imbunititire a pajistii trebuie si ‘inceapi cu curatirea, dar ea trebuie si fie urmati de alte masuri cum sunt: nivelarea, suprainsimantarea, fertilizarea, toate urmate de utilizarea corespunziitoare a pajistilor. Luerdri ce se executd in timpul pésunatului Dupa trecerea animalelor riman o serie de dejectii solide care trebuiesc considerate, in primul rand, ca sursa de elemente nutritive pentru vegetatie. Importanta acestora este mare pe pajistile unde nu se aplica fertilizarea sau pe acelea situate {in zone cu regim pluviomettic bogat, care face ca 0 serie de elemente nutritive si fie spalate. Dac pe pajiste sunt vaci de lapte de exemplu, atunci in medie o dejectie solid’ de vaca acopera in intregime o suprafafa de 0,09 mp, dar actiunea ei asupra vegetatiei se intinde pe o suprafata chiar de 10 ori mai mare. Aceasta cauzeaz neajunsuri mari, intrucdt favorizeaza dezvoltarea speciilor nitrofile, lipsite de valoare economica, creand astfel mari neuniformitati in compozitia floristic. Dac dejectiile nu se imprastie, dupa 10 zile, dispar toate leguminoascle si 75 % din graminee. Un alt neajuns este si faptul c& dejectiile sunt focare de infectii De aceea impunem ca pe pajistile folosite de catre animale din localitatea Periam, dupa fiecare ciclu de pagunat dejectiile solide sa fie imprastiate; in mod special in pajislile unde paguneaz vacile. Dupa ce animalele au fost scoase de pe pigune riman o serie de plante neconsumate. Aceste plante sunt cele pe care animalele le ocolese. Ramanand pe pajiste ele pot forma seminte si ca atare prolifereazi. De aceea ele trebuiesc indepartate prin cosire. Operatia este obligatorie, ca si precedenta, dupa fiecare ciclu de pigunat. Recomandiri: in timpul pisunatului trebuie si se execute o serie de lucriri care si duci la imbunititirea compozitiei floristice, la refacerea cit mai rapidi a plantelor, la sporirea produetiei de masa verde pe unitatea de suprafati, la asigurarea zooigienei. - cosirea resturilor nepisunate dupi ce animalele au pirisit tarlaua, ccea ce impicdici fructificarea si deci inmultirea plantelor slabe din punct de vedere furajer, neconsumate de animale; - impristierea dejectiilor animaliere, care prezinti cel putin trei avantaje legate de faptul cd: se impiedicd astfel crearea conditiilor de dezvoltare a buruienilor nitrofi? nevaloroase, care s-ar putea dezvolta in jurul acestora; se realizeazi 0 anumita fertilizare a pajistilor; se inkiturd focarele de infectie cu viermi paraziti. Toate aceste misuri, aplicate in complex, au ca efect cresterea valorii economice a pisunii respective. Suprainsciméntarea Pentru completarea golurilor si _proliferarea _plantelor _valoroase, recomand&m suprainséméntarea cu specii valoroase corespunztoare conditiilor ecologice specifice. Suprainsmfntarea trebuie executati in urma unei mobilizari superficiale a solului, recomandabil primvara. MENTIUNI Mentionim faptul c4, in cazul fn care se doreste suprainsimantarea pajis se va face cu speciile recomandate de specialisti, conform legilor in vigoare. Lueriri de imbunititire al pajistilor pe termen lung Lucrdiri de inldturare a excesului de wniditate Excesul de umiditate creeazi conditii nefavorabile dezvoltarii plantelor valoroase inriutatind regimul de aer din sol, determinand fenomenele de reducere gi nu de oxidare gi ca atare apar compusi toxici pentru plante cum ar fi: emoniac, hidrogen sulfurat, metan cat gi o serie de compusi ai fierului si sulfului. Lipsa aerului stinjeneste procesele de descompunere aerobi a materiei organice, sténjeneste nitrificarea cét gi fixarea azotului atmosferic de c&tre microorganisme, cum, de asemenea, amestecul 30determina formarea unor compugi greu solubili in care sunt incorporate o serie de microelelemente ca borul, molibdenul etc. Excesul de umiditate face ca aceste soluri si fie mai reci, cu aproximativ 5°C, lucru deosebit de important mai ales primévara cand datoritd acestui lucru se intarzie pornirea in vegetatie. De asemenea, din punct de vedere al zooigienei, solurile umede sunt necorespunzatoare intrucat sunt favorabile inmultirii parazitilor, care duc la evidente scdderi de productie animalierd. Eliminarea excesului de umiditate se poate realiza prin urmitoarele metode: - deseearea prin canale deschise — consti in siparea unui sistem de canale cu panta continua de 5 %0 de 50-150 cm adéncime cu secfiune trapezoidala. Acestea sunt canalele de desecare propriu-zise sau de absorbtie. Ele se fac la distanfe de 150-300 m, iar functie de gradul de umiditate, configuratia si tipul terenului, iar lungimea lor este de 400-1000 m. Aceste canale sunt legate intre ele prin canale colectoare, perpendiculare pe curbele de nivel care au dimensiuni mai mari decat canalele de absorbtie. Canalele colectoare se vars in canalul principal care duce pand la cel mai apropiat recipient. Aceste canale trebuie de asa manieri flicute incat si se evite declansarea eroziunii, Paméntul care rezulté din siparea canalelor se impragtie uniform pe pajiste sau, dac& pajigtea are depresiuni, atunci acestea se umplu cu paméntul din canale. Perefii canalelor se consolideaza cu brazde de telin’ sau in anumite locuri cu bare si scanduri Pentru a preveni o desecare prea puternic& de-a lungul canalului principal se construiese stivilare cu ajutorul cirora se regleazi nivelul apei din sol. Desecarea cu ajutorul canalelor de suprafata este soar’ ca gi executie si intretinere si foarte eficient’, eliminand o cantitate mare de api in timp scurt. in plus aceste canale pot servi ca delimitatoare ale tarlalelor. Peste canalele de desecare este necesari construirea podetelor pentru trecerea animalelor: - desecarea prin drenuri — consti in instalarea drenurilor la 1-15 m_adancime, distantate intre ele la 10-50 m functie de natura solului si de cantitatea de umiditate in exces. in cazul in care drenurile sunt din argila sau din piatra, beton sau lemne, durate de functionare este foarte mare. Dac& se fac drenuri cértita, dupa 3-4 ani drenurile trebuiesc refficute. in general desecarea prin drenuri prezinta cdteva avantaje deosebite. in primul rénd ele functioneazi tot anul ceea ce face ca pligunatul si se poati incepe primavara mai devreme, mirind astfel perioada de pasunat. De asemenca se imbundtiteste regimul de aeratie gi cel termic; - desecarea pe cale biologicd — desecarea se face cu ajutorul plantarii unor arbori mari consumatori de api ca Salix, Populus care se planteazi de asa maniera incét si delimiteze tarlalele de pagunat, putind fi folosite in perioada de arsita ca si umbrare. ‘Subeapitolul 5.2. AMESTECURI DE IERBURI RECOMANDATE PENTRU ‘REINSAMANTAREA SAU SUPRAINSAMANTAREA PAJISTILOR {in amestecurile destinate infiintérii sau reinsaméntarii pajistilor utilizate ca pagune, se introduce un procent mai mare de specii de talie joas, cu o mare capacitate de lstrire, rezistente la cilcat; spre deosebire de amestecuri pentru fineafi sau cu folosire mixta in care predomina specii de talie inaltd, Alegerea speciilor si stabilirea procentului de participare a fiecdrei specii in cadrul amestecului in alegerea speciilor se tine seama de unele caracteristici biologice (forma de crestere, talia, ritm de dezvoltare, vivacitate) gi de cerintele lor ecologice (tab.6.2.1.). Fiecare specie are cerintele ei fata de mediu gi se dezvolta cel mai bine daca acestea sunt satisfaicute. Procentul de participare a fiecarei specii in amestec se stabileste in functie de : « valoarea furajerd a specie; # de directia de evolutie pe care dorim s& 0 imprimim pajisti; 31# de concurenta intre speci; Alegerea soiurilor in cadrul fiecdrei specii este de asemenea de mare important’. Dezvoltarea luerarilor de ameliorare a acestor specii, a dus la crearea a 0 serie de soiuri cu grade Jiferite de precocitate. Capacitatea de concurenti a principalelor specii folosite in amestecuri Grupa de coneurenfi [Denumirea speciilor ‘Graminee Teguminoase - Capacitate mare de Arvhenatherum elatius Dactytis glomerata Festuca arundinacea | Medicago sativa Jconcurenté Loin mltifforum TI Capacitate mijlocie de ‘Alopecurus pratensis Bromus mermis Lolium perenne Trifoliuom pratense Jconcurenta TI Capacitate slaba de ‘Agropsvon pectiniforme Totus comiculatus Jconcurenta Agrostis stolonifera Onobrechis Festuca pratensis vietifotia Phleum pratense Trifolium Poa pratensis Typhoide arundinacea invbridum Trifolium repens Clasarea soiurilor de graminee perene in functie de precocitate Nr [Clasa de Perioada ins cx. Jprecocitate | Specia Soiul (campie, lune) terase, zona colinard inferioara) T, [PRECOCE | Dacivfis glomerara Dactylis glomerata [Local de Banat Gorom De| _ Decada a rela a anit Poa pratensis Festuca arundinacea Transilvenia aprilie Pandur 4:3) 2 |SEMIPRECOCE |Zolium perene Lolium perene Dachtis | Local de Banat Rapid lelomerata Festuca arundinacea Bromus | Goliat Parnas Barégan S| Decada inte a lunii mai incermis Bromus intermis Festuca rubra | Orfov De Brasov 3:1 3. |SEMITARDIV [Festuca pratensis Dachilis glomerata Tocal de Brajov Gotar | Decada a doua e luni ma, |Dactslis glomerata Dactylis glomerata | Gomag Intensiv Rapsod 3:2 Lolium perene Festuca rubra Feruma 4 [TARDIV |Dactlis glamerata Lolium perene [Poiana Marta Tirom Paar] Decada a Weia a nil mai \Phileum pratense Festuca pratensis ‘Transilvan S23 \Festuca pratensis Principalele graminee care intré in cadrul amestecurilor destinate inflingarli si suprainsamantarii pajistilor din Comuna Periam sunt: Dactylis glomerata: Are o arie larga de cultura, fiind recomendet din campie pana la limita superioard a fagului. Planta maturd este rezistenti la secetd, dar pentru germinatie si in primele faze de vegetatie, are cerinfe mai ridicate pentru umiditate, Reacfioneazi foarte bine la fertilizare, Se preteazA la toate modurile de exploatare (pisunat, cosit, mixt). Dupi inspicare, calitatea furajului scade foarte mult. Gorom: Reprezinti o selectie din soiul Local de Banat, dar este mai productiv si de calitate mai buna. Este un soi rezistent la iernare gi la secet& si are bund capacitate de regenerare dupa coast 32Gorom este un soi timpuriu, motiv pentru care nu este recomandat in amestee cu leguminoasele perene. Goliat: Soi foarte productiv si de calitate bund. Capacitatea de competitie foarte ridicatd. Recomandat in amestecuri intensive (cu o leguminoasd, lucerna sau trifoiul rosu) dar gi in amestecuri complexe pentru finete si paguni. Gotar: Rezistent la pagunat, capacitate de regenerare ridicaté, recomandat in amestecuri simple gi complexe, avand competitivitate mai scizuti. Gomar: Are caracteristici aseménatoare cu Gotar. Ovidiu: Soi productiv, capacitate de regenerare bun’. Recomandat in amestecuri simple gi complexe. Este un soi semiprecoce, cu o bund competitivitate in amestecuri Poiana: Soi sintetic tipic de pasune, mai tardiv cu 10-12 ile decét soiul Golit. Intra in amestecuri simple gi respectiv in amestecuri complexe. Olimp : Soiul are un ritm de crestere si epoca optim’ de recoltare, apropiate de soiurile de luce Gloria, Selena si Topaz; oferind un furaj echilibrat din punct de vedere energo-proteic. Ca atare este recomandat in amestec cu lucerna. Intensiv : Este un soi de talie fnalt®, cu 0 foarte bund cr capacitate de regenerare. Soiul intensiv de golomit este recomandat in amestecurile simple sau complexe, eu alte specii de graminee sau leguminoase perene din pajigti. Soiuri stritine: Baraula (53a), Prato (53a), Modac (52), Loke (52a), Amba (51b), etc. Festuca pratensis: Se recomanda pe terenuri revene pani la foarte umede din cdmpie pana la etajul molidului. Capacitate de competitie medie, Reactioneazi moderat la fertilizare, Valoarea nutritiva si de insilozare bund. Creste atét pe piguni cat si pe ffnete, rezistind foarte bine la actiunile animalelor (calcare,muscare). Paltar: Rezistent la iemare si boli, eapacitate de regenerare bund, recomandat pentru pigunat, longevitate foarte bund, calitate bund, Este un soi tardiv, recomandat in zonele unde precipitatiile anuale depagesc 650 mm, in amestec cu alte soiuri de graminee si leguminoase perene de pajisti, din acecasi clasi de precocitate Transilvan: Capacitate bund de otavire, rezisti bine la iemare si boli. Se comport bine la pasunatul rational. Cele mai mari producti le da in anul doi, cand este folosit prin cosit. Poate fi cultivat in cultura pura dar gi in amestecuri simple si complexe. Tampa: Productiv, de calitate bund, cu mare capacitate de regenerare dupa fiecare recoltat Asigura productii bune atat la exploatarea prin cosit cét si la cea in sistem de pigune, Postivar: Este recomandat a se cultiva in amestecuri simple si complexe din zonele umede, Soiuri stritine: Belimo (52b), Cosmos (52b), Brefest (53a), Stella (52b), Pradel, etc. Lolium perene (zizanie,iarba de gazon): Are plasticitate ecologica mai restrans’, este sensibil la gerurile mari far zipada gi la altemarea inghet - dezghet, din primavard, Se recomanda pe terenuri umede gi fertile din zona p&durilor de stejar si fag. Capacitate ridicati de competitie in amestecuri. Longevitate in amestecuri mai scazut& decat speciile precedente, Reactioneazi foarte bine la fertilizare, indeosebi cu azot, specie indicat in amestecurile de pagune si in proporfie redusa la exploatarea mixta. Rapid: Rezistent la iemare si relativ rezistent la seceti, otaveste foarte bine dupa cosit sau paigunat. Este cel mai precoce soi roménesc, Se recomanda in amestecuri complexe la folosirea mixta. Rapsod: Are o rezistenta bund la ienare si boli, suporta bine pagunatul. Este un soi semitardiv, fiind cu aproximativ dou siptimani mai tardiv ca Rapid. Se recomanda pentru amestecuri complexe cu folosire mixta. Marta: Deosebit de tardiv, soi adaptat special pentru amestecuri de paigune, foarte bun pentru gazon. Mara: Productiv, rezistent la iernare, suport bine cositul si pisunatul. Soiuri strdine: Barvestra (52b), Bastion (52b), Baranna (52). Festuca arundinacea (pdiusul inalt): Specie de perspectiva pentru pajisti semanate in zona padurilor de foioase si in cultura irigati, preferdnd stafiuni mai umede. Este foarte produ capacitate bund de regenerare, reactioneazi bine la fertilizare. Are un grad de consumabilitate mai redus. Calitatea plantelor tinere este mult superioara celei inspicate, cea ce face ca in faza tandra si tere in primavard si foarte bund 33fie bine consumate de animale , in special de oi. La folosirea prin pigunat este bine ca durata dintre folosiri si nu depageascd 30 de zile pentru a nu deprecia calitatea. Pandur: Rit rapid de crestere primavara, foarte productiv; perioada scurti de folosintd. Se cultiva in zonele umede pe terenuri cu soluri grele. Parnas: Reactioneazi bine la irigare gi la fertilizare cu azot, capacitate mare de regenerare dup recoltare. Este un soi semiprecoce, inspica cu circa 7 zile mai tarziu decat soiul Pandur. Alin: Este un soi tardiv, ceea ce permite exploatarea pe o perioadi mai indelungatii de timp, capacitate de regenerare bund. Rezistenta la iemare si cAdere este foarte bund. Pe léngi zonele colinare umede, acest soi poate fi cultivat in zonele sdriturate sau cu exces de umiditate. Brio: Productiv, prezinta rezistenta bund la rugini, capacitatea de regenerare este bund. inspica cu doud siptiméni mai tarziu decdt soiul Paras. Poste fi cultivat stat in culturd purd cét gi in amestec cu alte soiuri de graminee si leguminoase perene. Poa pratensis (firuta): Are un areal de cultura foarte larg, din cémpie pani in zona montan’, Ritm de dezvoltare lent, vivacitate foarte mare. Recomandati pentru amestecuri de pagune de lung durata. Are o buna valoare nutritiva, grad ridicat de consumabilitate, mare volum de frunze si o bun capacitate de otavire. De Transilvania: Productiv, poate fi introdus in toate amestecurile de pagune cate 2-4 kg/ha. Soiuri strdéine: Monopoly (51b), Jori (51b), Tendos (51b), Tommy (51b). Medicago sativa: Se recomanda pe soluri profunde si fertile din zonele mai calde. Este rezistenti la seceti, dar se comporta foarte bine si in culturd irigata. Indicatéi in amestecuri « graminee exploatate prin cosit, suporténd mai greu pagunatul Luxin: Potential productiv superior, regenerare rapid dup’ cosire, porirea in vegetatie primavara, lenta, iar cresterea de toamna viguroasi si prelungitd. Lutetia: Fructifica foarte abundent si produce recolte mari si stabile de simant2. Gloria: Soi cu mare rezistent& la boli, bine adaptat conditiilor de semfnat la inceputul toamnei, calitate superioar’ a furajului. Adonis: Soi productiv rezistent la vestejirea fuzariand si foarte rezistent la iemare, lastarii au foliaj abundent. Are continut ridicat de substanf& uscata, proteina brut si zaharuri solubile. Selena: Capacitatea de regenerare dupa fiecare coasa este rapida, rezistenta buna la iemare gi cdere, rezistent bund la rugin’, fuzariozi si patarea brund a frunzelor. Soiuri straine: Piane, Farnken Neu (53a), Resis (53a), Derby (53a). Trifolium pretense: Recomandat in zonele colinare cu precipitatii mai bogate, in amestecuri de faneatd de scurti durat. Poate fi folosit si in amestecuri de pisunat, pentru sustinerea productiei in primi doi ani de vegetatie. Se recomanda suprainsimantarea pajistilor de graminee pentru imbundtifirea compozitici floristice si marirea longevititi. Select: Bund capacitate de competitie, suporti o densitate sporiti de graminee, rezistent 1 iemare, are o buna capacitate de fructificare. Napoca — Tetra: Tetraploid, soi intensiv, mare masé vegetativa. Apollo - Tetra Tetraploid Soiuri strdine: Leisi (61a), Renova (61a), Changis (61a), Ruttinova (61a), Temara (61b), Vanessa (61b), Marino (62a), Merviot (62a), Karta (62a). Trifolium repens: Are o ari¢ largi de cultura, din cdmpie pand in etajul molidului, excepténd statiunile prea uscate. Este singura leguminoas& care reugeste pe solurile cu exces temporar de umiditate, Se recomanda pentru amestecurile de pagunat. Are valoare furajera ridicata Méagurele (tip Hollandicum): Rezistent la iemare si boli, perenitate foarte bund pentru amestecurile de pagune din zona dealurilor umede, cu capacitate mare de concurenti gi capacitate mare de a fixa azotul. Crau (tip Ladino): Productiv, semitardiv, rezisten perenitate bund, Dacia: Perioada prelungita de vegetatie, rezistent la iemare, mediu rezistent la seceti. Miorita: Perenitate buna, rezistent’ buna la iemare, calitate buna. Soiuri straine: Ladino, Calif, Milkanova, Sonia, Alban, Milo. Lotus corniculatus: Are 0 arie larg de culturd, asemandtoare cu a trifoiului alb, dar mai rezistent la seceti. Se preteazi la cultura extensivi gi semiintensivi, in amestecuri cu graminee exploatate prin pasunat sau mixt. Local de Transilvania: Putere bund de regenerare, se comport bine in amestecuri. 34 bund la iemare, rezistent la pigunat,Livada: Uniformitate bun’, productie mare, plasticitate bund, rezistenti ridicata la boli, daundtori si seceti, bund capacitate de productie in amestec cu gramineele, Alina: Productiv, uniformitate bun&, rezistent& buni la boli si diiunatori. a cantitifii de simanta pentru fiecare specie care intra in cadrul amestecului, Stabi Pentru semanat se foloseste simant& de cea mai bund calitate, cu o puritate si o germinatie ridicata, Cantitatea de sdmanta (C), in kg/ha, pentru fiecare specie se calculeaz conform formu DxMMB op PXG unde: k = coeficientul de participare al fiecdrei specii in amestec masa a 1.000 boabe lensitatea P= puritatea G = germinatia in tabelul de mai jos, se prezinta principalele date necesare calculrii cantitatii de siménta pentru principalele specii de graminee gi leguminoase recomandate in vederea infiinfarii pajigtilor seménate, Elemente necesare in vederes calculirii normelor de seminat Special Densitaten | MMB | Puritatea | Germinajia_| Norma de | Norma de (boabe @ ‘Clase semanat | semanat la germinabile Ta ya ft ym la su Iam) SU=100% | coresp. val Val, PSG din eh. Alopecurus pratensis 2000-3000 30 [70 _[60_| 85 |70_[60 2 a [Arrhenatherum elatius "700-1000, 95 J90_|s0_| 85 [80 170 27 38 [Bromus inermis "700-1000 95 J90 gs [85 [80170 34 47 Ducivlis glomerat 1500-2500 90 Jas_|80_[ 85 [75 [os 23 36 [Festuca pratensis 1500-2000 ‘95 |90_[85_[-85 80 _|70 35 48 Festuca rubra. 1500-2500 ‘95 |90_|g0_[-85 |80 [60 37 S1 Lolium multiflorum 1000-1500 97 [95_[90| 90 [85_|75 28 34 Lolium perene. 1000-1500 ‘37 [os [90_[ 90 |a5__]75 28 34 Phieum pratense 2000-3000 ‘96 [ot [90 [90 |85__]75 10 12 Poa pratensis ‘5000-7000 90_[ss—[g0_[-85 ]75 les 21 33 Trisetum flavescens 3000-4000 ‘80 |70_[70_| 80 |70__|60 14 28 Lotus corniculatus 1000-1500 97 [96 [oa [85 [75__|60 17 24 ‘Medicago sativa 700-900 98 [96 [oa [84 [80 [70 15 19 (Onobrychis viciifolia 300-400 98 [96 oa [80 |70__[60 47 70 Trifolium hsbridum 1500-2000 ‘97 Jos_[90_[as ]75 [os 12 17 Trifolium pratense 700-900. ‘98 [os {53 [90 ]es_ [70 3 16 Trifolium repens 7500-2000 97 [9s_[90_[ 85 ]80 [70 2 16 Cantitatea de simAnta rezultata se mireste daci: terenul nu este bine pregatit; ~ nu se seaménd in epoca optima ~ _ seménatul se face pe un teren erodat. In urma multiplelor cercetéri efectuate pe plan national si international, s-au elaborat o serie de amestecuti pentru pajigtile temporare, in functie de modul de folosire, care sunt periodic revizuite Pentru pajistile din Comuna Periam recomandau urmitorul amestec: 35Cantitatea de simAngi: Speciile propuse pit amestec [8kg = Trifoi alb Tke = Golomat 10 kg = Paiug de livezi 7kg = Raigras englezese Q=32 kgha Subcapitolul 5.3, CAPACITATEA DE PASUNAT Capacitatea de pagunat sau incdredtura de a male, reprezint& numarul de animal UVM) care pot fi repartizate pe un hectar de paigune, intr-o perioada de pasunat Capacitatea de pigunat se determina dupa formula: Cp= Pri G (UVMMha pagune) unde: Cp = capacitatea de pigunat Pr = productia real G=necesarul de nutret verde pentru 1 UVM in intervalul de pigunat. Capacitatea de pigunati in UVM se poate transforma in unititi concrete pentru diferite speci categorii de animale conform tabelului de mai jos: le (exprimat Coeficientii de transformare in UVM pentru diferite specii si categorii de animale ‘Specia si categoria de animale Cocficienfii de transformare ‘Vaci eu lapte 10 Waci comute mari de toate varstele 0.708 Tauri gi boi de munca 10-1,2 “Tineret bovin peste 1 an 05-07 Tineret bovin pind Ia 1 an) 0.203 (Oi gi capre (0,14-0,16) Cai de munca TOLL Tineret cabalin peste Tan 05-07 Tineret cabalin sub 1 an 0,.25-0,30 Porei 02-025 Datoriti faptului c& productia pajigtilor poate varia in functic de perioada de vegetatie, iar necesarul de iarba riméne constant, se impune reducerea capacititii de p&sunat cu pind la 30% i surplusul de iarb de la ciclul I si ciclul II se poate transforma in fan, semifan gi siloz. Valorile coeficientului de folosint& sunt foarte diferite, de la un tip Ta altul de pajiste: Valoarea coeficientului de folosinta la diferite tipuri de pajisti (%) (dupi Barbulescu, 1980) Tipul de piigune Coeficientul Tipul de pigune Coeficientul de folosinti de folosinti Pisuni de cdmpie si podisuri jouse Pasuni alpine Pasuni de paivguri stepice din step& si | 50-70 Pasuni de teposicd (Nardus stricta] 40 silvostepa Parloage din sepa si silvostepa 60-75 Paguni de iarba stancilor siparuses | 60-70 Piiguni de dealuri si podisuri twalte Pliguni de firugi de monte 70 Pasuni de paiuguri stepice 60-70 ?Paguni de rogozuri alpine siparagca | 60-70 Piguni de Agrostis tenuis 80-50, Piguni de coamd si paiuguri alpine | 70-80 Pilguni de munte Pisani de vii, lunci, depresiuni, Sirdturi gi nisipuri Paiguni de Agrostis tenuis 90 Pagani de graminee mezohile B Pasuni de Festuca rubra 95 Pasuni de rogozuri si pipirie 20-30 36Paguni de Nardus stricta 30 Pagani de saratura 20-50 Paguni semanate 3S Paguni de nisipuri 30-40 Tip de paliste 2 IE : ey | ZAP] Incirearein eer ee| BF) sz uyM_ Sate EB gai | 23 eater Peake Rs |fee | 32 eF* se Se] as] 22 Pajisti de campic gi podiguri 75,17 | 12 | 85 | 10.2 | 766, | 204 | 1,05 | 78,9 joase/ Pasuni productive, wn 4 mezofile Pajisti de pe terenuri sSrdturate/ 10 [7 [50] 35 | 35 | 70 | 036 | 36 Paguni de pe soluri slab pani la mediu sarturate, mediu productive, de valoare furajera mediocra spre bund *ZAF- numir zile animal farajat pe pagune, DSP — duratl sezon pasunat 0,05 — cantitatea de masa verde, in tone, consumata efectiv de un UVM/zi Subcapitolul 5.4. ORGANIZAREA PASUNATULUI PENTRU DIFERITELE SPECI DE ANIMALE Metodele de pigunat se clasificd in doua categorii: pisunatul liber (continuu sau nerafional) si pasunatul rational. Ambele metode au variante pentru exploatarea intensiva si extensiva. Pasunatul continuu (liber) este sistemul de pisunat practicat, in zon, din cele mai vechi timpuri, fiind un sistem extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lisate s’ pasci pe psune de primavara devreme si pan’ toamna tarziu. Sistemul este practicat in zonele secetoase, unde productia pajistilor permanente este mica gi neuniform repartizata pe cicluri de plgunat; perioada de secet din vari duce la diminuarea productiei in ciclurile trei si patru. in conditiile actuale, din studiul vegetatiei pajistilor, nu recomandim tarlalizarea in ni trup de pajiste analizat; productia pajistilor fiind prea mica pentru a se justifica economic. Cu toate acestea in urmatorii ani, dupi ce se vor face toate Iucririle de ameliorare a pajistilor, unele pajisti pot fi tarlalizate (in mod special blocutile fizice — cu subventii APIA) si se va putea trece la pagunatul rational cu garduri electrice Recomandari: Practicarea unor variante de rationalizare a piigunatului continuu: - conducerea turmelor pe un anumit traseu, care din cénd in cAnd este modificat. Astfel animalele nu stau in aceelasi loc, ci pisuneaza pe locuri diferite si in acceasi zi si in zile diferite; - pasunatul in front: in acest caz animalele sunt dirijate in deplasarea lor citre un cioban ce le permite inaintarea numai pe misura consumi plantelor; - pisunatul continuu (liber) intensiv simplificat unde parcelarea este redusi in mod substantial la 1-2 parcele cu efect direct asupra diminuirii cheltuielilor ocazionale de parcelare si alimentare cu api. In momentul in care producfia pajistii se va imbunititii considerabil se va putea trece la organizarea unui pasunat rational, pe anumite unititi de exploatare. Je pigune de suficiente a 37Pisunatul rational (prin rotatie). Are ca principiu impirtirea pigunii in tarlale si intrarea succesiva cu animalele pe tarlale. Organizarea unui p&gunat rational (prin rotatie) presupune stabilirea numfrului de parcele (tarlale) in care se imparte pajistea, suprafata acestora si durata de timp cat stau animalele pe tarla. in aceast{ metoda pagunea este pascuti doar pentru anumite perioade, intercalate cu pauze care permit refacerea plantelor din pajisti (25-30 de zile). Ciclul de pagunat se referd la durata de refacere a pajistii si durata pagunatului pe o tarla, Astfel in intervalul de pasunat de 194 de zile, avem 4-6 cicluri de pigunat in functie de evolutia factorilor climatici; in general in zona de cimpie pe timpul verii vegetatia pajistilor suferd foarte mult, Si aceast metodii prezinti mai multe variante: O prima varianta — pasunatul dozat, pe care o recomandam pentru pajistile permanente, cu productii mai mici de 8 tvha m.v. utilizate in mod special cu oile, se referd la atribuirea unei suprafete mai mari de pasune, pe care animalele stau 0 period’ mai lung’ de timp. Suprafata tarlalei se calculeazA in funcjie de productia pisunii si de numérul de animale. Tarlalele sunt utilizate in succesiune, conform figurii de mai jos: Fig... Pigunatul dozat, in suecesiune Varianta intensivé - a pdsunatului rational consti in impirtirea pigunii in 8-12 tarlale ~* intrarea succesivi cu animalele pe tarlale. Aceasta varianti este deja mai pretentioasa gi se recomanaa acolo unde productia pagunii depageste 13-15 tha masa verde. Conform O.A.P. nr.544/2013 gi a literaturii de specialitate, pentru stabilirea numérului de tarlale se face raportul intre durata de refacere a vegetatici pajistii si durata pasunatului pe o tarla: Nt=Da.*Dp. ~ numirul de tarlale; - Dr. - durata de refacere a pajigtii (pentru regenerarea plantelor), cu variafii cuprinse intre 24 si 50 zile, in functie de numarul ciclului de plgunat, conditiile meteorologice, altitudine, tipuri de plante etc.; - Dep. durata de pigunat pe o tarla cu variatii cuprinse intre 3 si 6 zile. ‘Numirul de tarlale se majoreazi cu 1-2, reprezentind tarlalele care se scot anual prin rotatie de la pagunat, pentru aplicarea metodelor de imbunatatire. ‘Dupi stabilirea numarului de tarlale gi a suprafetelor acestora se trece 1a delimitarea tarlalelor. Delimitarea tarlalelor ~ se realizeaz prin formele naturale ale reliefului (rauri, vai) vegetat Jemnoasii existenta (liziere, paleuri de arbori), drumuri, semne conventionale sau prin garduri. 38Gardurile fixe sunt formate din stalpi inalti de 1,5 m de la suprafata solului, departati intre ei la 3-4 m, pe care se fixeazi 3-4 randuri de sarmi ghimpata sau sipci. Gardurile interioare pot avea numai dovd randuri de sirma. Gardurile fixe sunt costisitoare si necesita lucrari permanente de intretinere. Gardurile electrice — cu pastor electric, reptezint& solutia cea mai bund pentru organizarea pagunatului pe tarlale. fn interiorul tarlalelor se pot delimita suprafete mai mici, pe care animalele si stea 1-2 zile sau doar o jumatate de zi. Line purciale indice gra mobie . Pigunatul in interiorul tarlalelor aprine/12981 m Delimitarea intre parcele se poate face si prin garduri vii formate din foioase. Gardurile sunt indispensabile din punct de vedere tehnologic, economic si ecologic. Ele reduc viteza vanturilor, asiguri umbra pentru animale fn zilele toride, pistreazi umiditatea solului, produc oxigen. Se recomanda urmiitorii arbusti: soc, lemn cdinese, gledice, silcioara, c&tin’ alba, paducel, alun, etc. ‘Timpul de pagunat pe tarla prezinti de asemenea 0 important deosebiti. Se cunoaste faptul c& animalele erbivore reugesc, in céteva ore, si-gi procure necesarul de hrana. in rest se plimba batitorind iarba si solul. De aceea este indicat s& se paguneze dimineata 3-4 ore, si se intrerupi pasunatul 2-4 ore ( timp in care animalele se odihnesc si beau ap) si s& se reia dupa - amiazi de asemenea 3-4 ore, {in cazul pigunatului rational (cénd se face tarlalizarea) pigunea se mentine la un nivel productiv ridicat prin fertilizarea periodicd, la fiecare 3-4 sptimani cu ingrigdminte pe baz de azot, in doze de 50-60 kg/ha N. in timpul administrérii ingrdsdmintelor nu se intrerupe paigunatul. Exceptic fac pajistile care sunt sub angajament APIA. La acestea fertilizarea se va face in functie de recomandarile din pachetul accesat. /hwww.gazetadeagricultura info/animale/ovi lor. htm! Avantaje sistemului rational (in oricare din variante) de pgunat sunt: ~ se limiteaza timpul petrecut de animale pe un anumit teritoriu; ~ sporeste productia pZgunilor ca urmare a faptului c& plantele dupa folosire au timp pentru refacere; ~ ciclurile de p&sunat determin o mai bund uniformizare a productiilor in decursul perioadei de vegetatie; ~ inlaturarea pisunatului selectiv prin faptul ci animalele sunt obligate si consume toate speciile, adic’ att cele valoroase cat gi cele nevaloroase, ceea ce face ca procentul de buruieni si se reducd gi deci si se imbundtiteascd compozitia floristic’ a pajistiis = folosirea uniforma a intregii suprafefe de pagunat, nemaiexistind suprafete subpiigunate (cu plante nevaloroase) sau suprapsunate (cu plante valoroase); ~ sporeste gradul de consumabilitate al plantelor; = posibilitatea aplicdrii lucrarilor de imbundtitire @ pajistilor, inclusiv fertilizare, irigare etc; - animalele nu distrug telina gi in consecint& nu se declangeaza fenomene erozionale; - obtinerea unor productii mai mari la animale (lapte, came) prin faptul cA au la dispozitie tot timpul furajul in cantitatea gi de calitatea corespunzitoare; 39- prevenirea imbolniivirii animalelor de parazitoze pentru c& in intervalul de 25-30 zile cit animalele lipsesc de pe tarla ouiile si larvele parazitilor sunt omordte de actiunea razelor solare; - posibilitatea gruparii animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezinti mari avantaje din punct de vedere tehnic, economic si organizatoric. Lucrari tehnice si instalatii Pe pajisti uncle imprejmuiri sunt deosebit de necesare pentru o mai bund exploatare a covorului ierbos. Aceste imprejmuiri, sub forma de garduri, servese la delimitarea de tarlale, la separarea unor fanete de paguni, la imprejmuirea sténelor, taberelor de vari, a locuintelor, plantatiilor, terenurilor dcgradate, a prapastiilor, a terenurilor mldstinoase ete. Intr-o economie prospera, nu se poate renunfa la asemenea amenajiri. imprejmuirile se executa, in general, din materiale locale (Iemn, piatra), sau pot fi garduri din sarma si stalpi din beton. ‘in momentul in care se va trece la realizarea imprejmuirilor, acestea se vor face pe baza unui plan ce va fine cont de reglementirile in vigoare; O.A.P. nr.544/2013, art.14 alin. (1) si (2), ce prevede urmatoarele: (1) Amplasarea gardurilor in vederea impiirtirii pe tarlale a pajistilor se va face conform schifei-hart& care cuprinde: a) suprafetele care se vor suprainséménta; b) tarlalele situate pe pajisti permanente (pentru mentinerea compozitiei floristice printr-un pasunat rational); c) suprafetele cu pajisti anuale/temporare; 4) suprafetele utilizate ca fanete; 6) terenurile fragile care sunt susceptibile la eroziune; f) cursurile de ap, santurile, in care se pot infiltra nutrienti; g Jalte caracteristici naturale de peisaj. (2) Gardurile temporare reprezinti un sistem eficient pentru pigunatul rational al tuturor ierburilor, modalitate rapida de a regla suprafata de pajiste la cerintele reale ale animalelor, de a pastra densitatea optima a animalelor si pentru gestionarea corecti a cantititii de masi verde consumati de cétre animale, Gardul electric constituie un mijloc foarte eficient pentru organizarea pisunatului pe tarlale, pentru delimitarea parcelelor sau pentru protejarea impotriva animalelor sélbatice. ‘Acest echipament functioneaz pe principiul producerii unor socuri de tensiune inalt, dar de intensitate joasi gi de foarte scurta durati, asupra animalului care atinge conductorul gardului, pri inchiderea unui circuit electric intre conductor gi pamant prin corpul animalului.. Gardurile electrice modeme folosesc pentru alimentare baterii de acumulatoare care sunt ‘menfinute in stare de inc&rcare cu instalafii cu panouri fotovoliaice. Generatoarele de impulsuri sunt constructii electronice compacte care au rolul de a transforma curentul preluat de la sursa de alimentare in curent cu impulsuri de tensiune ridicate, la intensitate scdizuti si de foarte scurta durati Parametrii pe care trebuie si-i realizeze un generator de impulsuri la nivelul ungimii totale @ conductorului sunt: tensiunea minima a impulsului de 2000 V, tensiunea impulsului pentru oi poate ajunge pana la 4.000 V; energia impulsului cuprins& intre 1 si 5 J; perioada dintre dou’ impulsuri cuprinsi intre 1 si 1,5 secunde; durata impulsului de maxim 25 milisecunde. Drept conductori pentru garduri electrice se folosesc: conductori din srmi zincati cu diametru cuprins intre 1,5 i 2,5mm; conductori rotunzi acoperiti la exterior cu impletiturd din lite de cupru cu diametrul exterior cuprins intre 2,5 si 12,5 mm; conductori sub forma de panglica cu latimi cuprinse intre 6 si 40 mm. Lungimea conductorului pe care poate si-1 alimenteze un generator de impulsuri poate atinge chiar 30 km gi depinde de rezistenta specifica a conductorului si de puterea generatorului de impulsuri folosit. Ca stalpi pentru gardul electric se pot folosi: stilpii din lemn; stalpii metalici; stalpii din fibre de sticla sau mase plastice dure etc. Conductorii se fixeazi pe stilpi folosind izolatori. La instalarea pe teren a gardului trebuie respectate indicatiile din notita tehnic&. (http://pajisti grassland.ro/proiecte/lucrari/ghid pdf). 40Pe lng avantajele legate de sporirea gradului de valorificare a ierbii prin pagunatul portionat cu "pistorul” electric se reduce numarul péstorilor care pot efectua alte lucrari necesare pe pajisti in perioada de pagunat. Subcapitolul 5.5. CAI DE ACCES. La ficcare corp de pajiste trebuie si existe un drum de acces pe care si poatd circula mijloace auto si mecanizate, ca si efectueze in bune conditii, in sezonul primavard-vari-toamni, toate transporturile necesare, inclusiv pentru mersul animalelor la si de la pasune. De la drumul principal de acces la corpul de pajisti se vor deschide si amenaja drumuri in continuare, pe cat posibil la toate trupurile de pajisti, iar in interiorul fiecarui trup se vor amenaja drumuri sau cai de acces simple, pana la adaposturile de animale, la sténe, la adapatori, depozite de furaje, silozuri etc. La proiectarea gi executia drumurilor pastorale se tine seama de unele criterii, si anume: ~ drumul si serveasci pe cat posibil mai multor scopuri: pastorale, foresticre, turistice, ele.; si ofere posibilitati de acces la o cat mai mare suprafat& de pajisti; - si traverseze cat mai putine vai si paraie, in vederea reducerii volumului lucririlor de arti, poduri, podete ete. gi si evite complet locurile inmlastinate; - si fie pietruit, de la drumul de legatura pand la corpul de pajisti; - s8 solicite un cost redus pe fiecare kilometru, ‘Subcapitolul 5.6. CONSTRUCTH ZOOPASTORALE $I SURSE DE APA lucrare de deosebiti importenta se referd la asigurarea apei pe pagune. Modul de amenajare depinde de sursa de apa. Cel mai indicat este folosirea surselor de apa naturale (rauri, izvoare, fantani) dar, care si nu fie poluate. Se cunoaste c& productiile obtinute de la animale sunt mult influentate de calitatea si cantitatea apei. in general, animalele beau mult apa, cantititile consumate find conditionate de mai multi factori. Astfel, cu cat animalele sunt mai grele si dau producti mai mari de lapte, vor consuma mai multd apa. De asemenea, consumul de apé este in strans& legatura cu confinutul de substantai uscati ingeratd. in mod obignuit, pentru 1kg SU ingeratd, bovinele au nevoie de 4-5 1 api, iar ovinele gi cabalinele de 2-3 1 apa. Cand adipatul se face in riuri, trebuie amenajaté o porfiune de rau unde animalele si aibi acces fir’ a fi periclitate de accidentiri. Portiunea respectiva trebuie pietruitd pentru a prefntampina inmlistinarea. Daca se face adiparea in jgheaburi cu api permanent de Ia izvoare, (a clror debit trebuie si fie superior consumului de apa al animalelor), locul trebuie si fie pietruit si prevazut cu panti de asemenea pentru prevenirea inmlastinarii, Tot adipitori (jgheaburi) se fac si atunci cénd adapatul se face din fantani. La construirea adapitorilor trebuie si se tind seama de cateva elemente pentru ca adapatul si se desfigoare in bune conditii si cat mai repede. in continuare prezentim céteva date orientative cu privire la dimensiunile necesare pentru adapitori: Date necesare pentru calcularea lungimii adapitorilor Necesar Tajimen de jgheab ‘Timpul necesar pentru zilnic ‘Adipatpeo | Adipatpeambele | adaparea unui animal Speeia (api) Iatur’ laturi (aiinute) Commute mari si eat 40-45 05 12 78 Tineret bovin-cabalin 2530 04 10 56 Oi gieapre 45 02 05 +5 Tinerei ovie 2 02 05 + Porch 10 02 05 +5 4Date referitoare la cerinfele adpitorilor, in funetie de specie (em) Spada ‘Aineimen adipitori Times Traijimes dela pimant cus] Jos Cormate mari 35 3103s 40-60 Cat 5 | 30 0-70 Oi si capre 20 30 25 25-35 Foret 35 3] 7030 Lungimea adapatorii (L) este data de formula: Naxos «in care: L N ~ numarul de animale care urmeaza si se adape; t— timpul necesar pentru adaparea unui animal (minute) s~ frontul de adapare necesar pentru un animal in metri; ‘T—timpul necesar pentru adaparea unei turme, care este de 60 minute. Recomandati: - Verificarea anual a surselor de api: fantini, surse de api naturale; - {nainte de a intra cu animalele pe pagune (rebuie reparate si dezinfectate adpatorile (igheaburile); - Verificarea anual a surselor de api (fant4ni), ce deservese stinile; - Forarea unor fantani acolo unde este cazul. Activitatea pastoral cere incd destul de multe brae de munci, atét pentru lucrarile de imbundtatire a pajistilor, cat mai ales pentru exploatarea lor, inclusiv recoltatul finului si ingrijirea gi deservirea animalelor Pastorul de vite sau ciobanul are un rol important in cadrul activititii pastorale, de aceea lor trebuie si li se creeze conditii de locuit corespunzitoare, Pentru personalul care deserveste animalele, incdperile de locuit se pot construi atagate de celelalte constructii zoopastorale, stne, grajduri, tabere de var, magazii sau amenaja ca adposturi speciale. Asemenea tipuri sau modele de locuinte sau adaposturi pot varia de la un etaj altitudinal altul, dupa zone, dup’ numarul oamenilor ce urmeaza s& locuiasci in ele si dupa felul si numarul animalelor ce le deservesc. Este de dorit ca asemenea locuinte sa-si pastreze din punct de vedere arhitectural intregul specific local. Stinele ‘Sunt constructii unde se face prepararea laptelui de oaie si a brénzeturilor i unde au ciobanii locuinta de vara. Se amplaseazi constructia lang sursa de api sau se are in vedere posibilitatea de a aduce apa la stina prin conducte sau forarea de fanténi. Amplasarea sténei este legatii si de existenfa unci cai de acces, drum sau potecd. De la stand trebuie, pe cat posibil, s& fie vedere larga spre trupul de pigune. Stina se aseaz cu spatele cdtre vantul dominant si cu celarul orientat cdtre nord sau nord-est, nord- vest, pentru ci ¢ necesar ca in aceasta incdpere sf fie in permanent ricoare, si nu fie in bitaia directa a razclor solare. La stand si in jurul ei este necesara in permanent 0 mare curdfenie. Activitatea la st€nele cu oi mulgatoare este legat de aga numita strung, amenajare pentru muls si pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se considera ci sistemul strungilor fixe nu este bun, pentru ci stfind prea mult intr-un loc, se distruge complet vegetatia ierboasd gi nu mai cresc decat buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), stevii (Rumex sp.), si altele. Strunga trebuie sa fie mutata si ea la fiecare 2-4 zile in alt loc, toate portiunile de pajiste din apropierea stinei putind fi fertilizate prin tarlire, prin mutarea strungif. 42Pentru muncitorii care lucreazi la imbundtitirea pajistilor se construiesc adaposturi tinand seama de numérul de ani in care se va luera cu un numér sporit de muncitori si de destinatia ce unmeazii a se da adapostului (va rimne ca atare sau se va transforma in magazie, adapost pentru tineretul taurin, grajd pentru tauri sau pentru vaci inainte de fatare etc). in general in zona de campie, locuintele pentru oameni nu se amenajeaz in pajisti, muncitorii care lucreazi pe pajiste seara se retrag, aviind case in sat. Exceptie fac ciobanii care rman si peste noapte Kinga oi. in zona de cémpie, bovinele sunt duse vara la piigune gi nu au in gencral nevoie de adaposturi, pentru c& stau in permanenti in pareela unde piguneazi, fcdnd in acelasi timp si fertilizarea prin térlire, iar pe timpul unor intemperii se adapostesc de obicei sub arbor. Recomandari: - Reamenajarea stinelor, magaziilor, locuintelor si/sau adiposturilor pentru ingrijitori; - Reamenajarea si dezinfectarea grajdurilor, tabere de vari; - Amenajarea strungii (amenajare pentru muls). Capitolul VI. DIVERSE Subcapitolul 6.1. PRECIZARI PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTULUI PASTORAL DE CATRE CRESCATORI DE ANIMALE Art.1. Prevederi generale (1) Prevederile prezentului Amenajament pastoral stabilesc drepturile si obligatiile definatorilor de animale privind regimul de pagunat, precum si reguli de exploatare a pagunilor apartinand domeniului privat al Comunei Periam. (2) Terenurile evidentiate ca paguni, apartinind domeniului privat al comunei Periam, vor fi folosite pentru pagunatul animalelor. In scopul asigurarii unui p&sunat rational, pe tot parcursul anului se vor stabili efectivele de animale pe trupuri/loturi de pagune. (3) Suprafetele de pasune, suprafetele reprezentand portiuni de teren nefolosite, dar care pot fi valorificate ca si pajisti, precum si trupurile/loturile de pajisti destinate pagunatului sunt cuprinse in Anexa nr.1 la prezentul Amenajament pastoral si care face parte integranti din acesta, Aceste suprafete pot fi modificate prin hotiréri ale consiliului local, (4) Principalele caracteristici pedologice si agrochimice ale suprafetelor reprezentind pajisti sunt cele stabilite prin Studi pedologic si agrochimie ce sta la baza intocmirii planului de fertilizare $i a stabilirit masurilor agropedoameliorative, necesare realizdrii amenajamentelor pastorale ale suprafetelor de pujisti permanente intocmit pentru Comuna Periam de catre Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Timis, studiu inregistrat la Priméria Comunei Periam sub nr.157/09.01.2018 si care constituie Anexa nr.2 la prezentul Amenajament pastoral si care face parte integranta din acesta. Art. 2. Obiectul amenajamentului pastoralului Fac obiectul prezentului Amenajament pastoral suprafefele de pligune permanenti, respectiv terenurile consacrate productici de iarba si de alte plante furajere erbacee (insmanfate sau naturale), cu respectarea bunelor condifii agricole si de mediu. Art. 3. Repartizarea terenurilor pentru pasunat (1) Determinarea suprafetelor pajistilor destinate pisunatului se realizeaz pentru crescitorii de animale in baza contractelor de inchiriere. (2) Dreptul de folosinté asupra terenurilor pentru pigunat se acorda pe baz de contract de inchiriere cresc&torilor de animale — persoanelor fizice sau juridice avand animale inserise in RNE, proportional cu efectivele de animale detinute in exploatatie. Crescitorii de animale vor face dovada inregistrarii la primérie a efectivelor de animale. (3) Lucririle de intretinere a pajistilor, precum gi a utilitatilor zoopastorale se vor efectua de c&tre crescatorii de animale care le folosesc. Pentru a ocupa suprafata de pasune repartizata prin contract, crescitorilor de animale le este permisi traversarea cu animalele pe suprafetele de teren din vecinatatea amplasamentului stabilit, in condifile in care nu exist drumuri de acces amenajate. Art. 4, Perioada de pisunat 43(1) Pasunatul se initiaz’ in momentul in care terenul este zvantat si cdnd plantele au o indltime minima de 10-15 cm pentra ovine gi caprine si 15-20 m pentru bovine gi cabaline. in acest sens, petioada de incepere a pigunatului este 1 aprilie, iar perioada de incheiere a pagunatului este 15 noiembrie. Perioada de pisunat poate fi modificat& prin hotiréri ale consiliului local, in functie de evolutiile meteo anuale, intrucdt este necesar a se asigura un raport optim intre cresterea vegetatici si consum, evitind compromiterea productiei de iarbii si calitatea acesteia. (2) Se vor evita: pagunatul pe roud, brum, imediat dupa ploaie sau in zilele cu variatii mari de temperatura si precipitatii abundente; revenirea pe acecasi parceld la intervale mai mici de 21 zile; finerea pe o parcel a animalelor o perioada mai mare de 4-6 zile, (3) intreruperea pasunatului se face cu 3-4 sGptiméni inainte de aparitia primelor ingheturi, pentru a permite plantelor si se regenereze si si fie astfel suficient de puternice pentru a rezista pe timpul iemnii. Art. 5. Drepturile crescdtorilor de animale Crescitorii de animale au urmatoarele drepturi: (1) s& exploateze in mod direct, pe riscul gi pe rispunderea acestora pig contractului de inchiriere. Art. 6. Obligatii ale crescitorilor de animale (1) sé asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si de permanent a pajistilor ce fac obiectul contractului de inchiriere; (2) s& intocmeasc& un program de pisunat rational, cu respectarea perioadei de refacere covorului vegetal, dup’ fiecare ciclu de plsunat; vor fi inscrise misurile ce trebuie respectate la ineeputul fiectrui sezon de pagunat, cu privire la curitarea pigunilor, eliminarea buruienilor toxice, térlirea, eliminarea excesului de api, modul de grupare a animalelor pe pagune, actiunile sanitar- veterinare obligatorii; (3) s& declare la Priméria Comunei Periam animalele pentru a fi inscrise in registrul agricol al localitatii, in conformitate cu legislatia in vigoare; (4) s& faci dovada existentei certificatului de sinitate eliberat de medicul veterinar de circumseriptie, pentru intregul efectiv de animale invoite la pagunat; (5) si respecte limitele trupului de pasune repartizat, durata ciclului de pagunat, si asigure protectia parcelelor invecinate si a tuturor culturilor din apropierea suprafetelor repartizate pentru pasunat; (6) sd aiba grija si sd pistreze in bund stare dotirile si constructiile pastorale; (7) s& respecte normele sanitar-veterinare in vigoare si dispozitiile organclor sanitar- veterinare; (8) sd urmreascd permanent starea de snatate a animalelor si si anunfe imediat aparitia sau suspiciunea unei boli transmisibile; (9) s& nu subinchirieze bunurile care fac obiectul contractului de inchiriere; subinchirierea total sau partiald este interzisa, sub sanctiunea nulitiii absolute; (10) sa pliteasc& chiria Ta termenul stabilit; (11) s& respecte capacitatea de pisunat sau incircitura optima de animale stabilita prin hotirare a consiliului local intreaga perioadai de pasunat,; (12) si comunice in scris Primériei Comunei Periam, in termen de 5 zile de la vanzarea animalelor sau a unora dintre acestea, in vederea verificirii respectrii capacititii de pisunat in toate zilele perioadei de pigunat; (13) s& practice un pasunat rational pe grupe de animale; (14) s& nu introduc animalele la pasunat in cazul excesului de umiditate a pajisti; (15) s& realizeze pe cheltuiala sa lucrari de eliminare a vegetatiei nefolositoare sia excesului de api, dar si lucriri de fertilizare, anual; pentru buna desfigurare a pasunatului responsabilii de turme efectueazi Iucrari de igienizare pe trupurile de pisune primite in administrare astfel: curitirea suprafetelor de paguni de buruieni, nivelarea musuroaielor, strangerea pietrelor si a resturilor vegetale de pasune; (16) si respecte bunele condifii agricole si de mediu, in conformitate cu prevederile Legale in vigoare; (17) si restituie locatorului, in deplind proprietate, bunurile de retur, in mod gratuit gi libere de orice sarcini, la incetarea contractului de inchiriere prin ajungere la termen; le care fac obiectul 44(18) s& restituie locatorului suprafata de pajiste ce face obiectul contractului de inchiriere in conditii cel putin egale cu cele de la momentul incheierii contractului de inchiriere; (19) s& nu lase nesupravegheate animalele pe paigune; (20) raspunde civil, conventional sau penal pentru pagubele produse de animalele avute sau lisate in grija sa; (21) raspunde solidar pentru pagubele produse de animale din neglijenta angajatilor sii; (22) raspunde material pentru integritatea si sindtatea animalelor avute sau lasate in grija sa, conform normelor veterinar-sanitare. Art. 7. Obligatiile locatorului Locatorul are urmatoarele obligatii: (1) s& nu il tulbure pe definatorul contractului de inchiriere in exercitiul drepturilor rezultate din contractul de inchiriere; (2) sa notifice locatarului aparitia oriciror imprejurdri de natura s& aducd atingere drepturilor definatorului contractului de inchiriere; (3) s& constate si s& comunice detinitorului contractului de inchiriere orice atentionare referitoare la nerespectarea clauzelor contractului de inchiriere, Art. 8. Atributiile privind pisunea si pisunatul pe teritoriul comunei Periam, revin Compartimentului Agricol si Protectia mediului, in cadrul ciruia se vor desfigura urmatoarcle activitag a) intocmirea gi gestionarea contractelor de inchiriere a pigunii; b) verificarea cu privire la modul in care crescatorii de animale/chiriasii indeplinesc obligatiile previizute in contract; ©) monitorizarea lucririlor de intretinere i de imbunitttire a pajistilor; 4) alte activitati care se impun, in baza prevederilor legale in vigoare privind pisunile. Art. 9. Interdiefii pentru crescitorii de animale (1) Se interzice executarea gi amplasarea de constructii neautorizate sau amenajati de orice fel pe pagune, fara respectarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executirii lucririlor de constructii, republicata, Se pot amplasa pe pisuni constructii care deservesc activititii agricole, cu respectarea legilor in vigoare si conform art.7 din H.G. nr.1064/2013. (2) Se interzice depozitarea descurilor menajere si/sau agrozootehnice pe pigune. (3) Se interzice schimbarea categoriei de folosinté a suprafejelor de pgune. Aceasta se poate face doar in conditiile legii de cétre proprietaral pi ) Se interzice trecerea peste paguni cu chruta sau cu orice alte mijloace de transport, care cauzeaza deteriorarea acestora sau crearea de noi drumuri. (5) Se interzice degradarea pagunilor prin spare, Iuare de pimant din pigune, precum si prin orice alte mijloace. Art. 10. Sanctiuni si contraventii (1) Acestea sunt reglementate prin art.14-15 din O.U.G. nr.34/2013, cu modificarile si completarile ulterioare. @) Potrivit art.15 din O.U.G. nr.34/2013, constatarea contraventiilor gi aplicarea sanctiunilor se fac de citre persoanele imputernicite de structurile centrale gi locale cu atributii in domeniu, aflate in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, de citre primar si persoanele imputemicite de acesta, de catre politistii de frontier pentru faptele constatate in zona specifica de competent, de citre personalul din cadrul Jandarmeriei Romane, precum si de citre ofit subofiterii din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste. (3) Prevederile art.14 si 15 din O.U.G. nr.34/2013 referitoare la contraventii se completeazi cu dispozitiile O.G. nr.2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. (4) Pentru prevenirea pisunatului ilegal se vor efectua controale de cétre echipe mixte formate din reprezentanti ai Primariei Comunei Periam gi ai Postului de Politie al Comunei Periam. (©) Orgamul constatator poate aplica in mod repetat, dupi fiecare somatic la care contravenientul nu se conformeaza, o noua amends, (©) Conform prevederilor art28 din O.U.G. nr2/2011 privind regimul juridical contraventiilor, contravenientul poate achita in termen de 48 de ore de la data incheierii sau comunicarii procesului-verbal, jumatate din minimul amenzii Art. 11. Repartizarea pagunilor 45(1) Repartizarea pasunilor se face prin inchiriere, realizata in conditiile legii. Incredintarea contractului de inchiriere se face prin licitatie publica. (2) Licitatia public se organizeaza si se monitorizeaz de administratorul pagunilor. (3) Calculul capacitatii de pagunat, respectiv a pretului de inchiriere este prevazut in Anexa nr.3 la prezentul amenajament pastoral ‘Art. 12, Studiul de oportunitate si Caietul de sareini (1) Studiul de oportunitate reprezinta Anexa nr.4 la prezentul Amenajament pastoral gi care face parte integranti din acesta. (2) Caietul de sarcini reprezinti Anexa nr.5 la prezentul Amenajament pastoral si care face parte integranti din acesta si cuprind :nformafii generale privind obiectul inchirierii; - descrierea si identificarea bunului care urmeaz& si fie inchiriat; - obiectul inchirierii; - conditii de exploatare a terenului; - durata contractului de inchiriere. Art. 13. Instructiunile privind licitatia public& deschisd, prin metoda strigirii, sunt prevazute in Anexa nr.6 la prezentul Amenajament pastoral gi care face parte integranta din acesta Art. 14, Modelul contractului de inchiriere a pajistii reprezint’ Anexa nr.7 la prezentul Amenajament pastoral si care face parte integrant& din acesta ‘Art. 15. Conform H.G. nr.643/2017, la prezentul Amenajament pastoral se vor anex ortofotoplanul cu suprafata total de pajisti (Amexa nr.8) si care face parte integranti din Amenajamentul pastoral), insotit de un tabel nominal in care sunt prevazuti proprietarii gi utilizatorii de pajisti (Anexa nr.9 si care face parte integranta din Amenajamentul pastoral). Subcapitolul 6.2. DATA INTRARI IN VIGOARE A AMENAJAMENTULUI si DURATA ACESTUIA Art.1. Prezentul Amenajament Pastoral va intra in vigoare ineepand cu data de 01.03.2018. Art.2. Cu data de 01.03.2018, isi inceteazi aplicabilitatea orice prevederi contrare. Art.3. Durata prezentului Amenajament Pastoral este de 10 ani. Art.4, Prezentul amenajament pastoral este valabil pani la modificarea sa prin hotérare a consiliului local. ‘Subcapitolul 6.3. COLECTIVUL DE ELABORARE A PREZENTEI LUCRARI intoemit de echipa de specialisti din cadrul Primariei Comunei Periam: Numele gi prenumele Funetia Semniitura BRONT DACIANA secretar comuna ; Ye NICOLESCU OLIMPIA-ANGELA __| inspector I principal - agricol iat oA | BRAD DORIN-GHEORGHE consilier I principal ae. PONTA GYONGYI inspector I principal - urbanism | srg SORCA OCTAVIA-MARIA inspector de specialitate - Lez debutant (protectia mediului) AVIZAT Reprezentant din partea Directiei pentru Agricultura Judeteana (D.A.J.) Timis: Numele si prenumele Functia iapripcgen et Ing. MIRON CLARA consilier 46‘Anexa Nr.1 La Amenajamentul pastoral nr.159/10.01.2018 SITUATIE CENTRALIZATOARE cuprinzénd suprafetele de teren disponibile pentru inchiriere citre crescitorii de animale Suprafata totald de pajisti disponibila pentru inchiriere citre crescitorii de animale este de 284,10 ha, fiind format din urmatoarele parcele: Pareela Categoria de ‘Suprafata folosinta (ha) P5338 pagune 033 Ps 339 pasune 0,32 Ps 340 pagune 0,15 P5341 pagune 0,36 P5342 pligune 1441 Ps 343, piigune 3,87 Pg 347/1 pasune 18,85 Ps 347/2 piigune 2,75 Ps 349 pasune 2,18 Ps 360 pagune 699 din Ps 362/1 pasune 62,44 Ps 362/2 pigune 3,53 Ps 362/3 pagune 29,39 Ps 367 ~ piisune 0,45 P5370 paigune 0.67 Ps 374 “pagune 0.21 PsPd 375, plgune 0,09 din Ps 376 pisune 17,15 din Ps 380 pagune Bl Ps 381 pigune 0,10 Ps 382 pligune 0,12 Ps 384 pagune 1,92 Ps 385 pagune 0,40 din Ps 391 pligune 34,13 din Ps 396 ~__pigune_ 1,76 Ps 398 pigune 0,39) Ps 400 pigune 097 din Ps 403, pasune 4,07 Ps 405 pasune 0,65 Ps 407 pagune 30,91 Ps 409 pligune 113 TOTAL: 284,10 Deci, exist o suprafafa totala diponibila de 284,10 ha care poate fi inchiriati crescitorilor de animale pentru 0 mai bund valorificare a bunurilor aparfinénd patrimoniului privat al comunei Periam, precum $i pentru imbunatitirea eficienfei economice a exploatirii animalelor gi pajigtilor. 1TABEL TRUPURI/LOTURI de pagune disponibile pentru inchirierea citre crescitorii de animale [ Ne | Frupfiot de] Pareele Suprafafa | Total suprafafi/ | ert | pafiste “hae trup-lot thas ra Truplot | din Ps 347/1 885 | 1 Ps 347/2 2.15 | Ps 349 2,18 21,85 din Ps 362/1 8,07 2. Trup/lot | Ps 338 0,33 2 Ps 339 0,32 Ps 340 0,15 P5341 0.36 Ps 342 14,41 Ps 343 3.87 68,03 din Ps 347/1 10,00 din Ps 362/1 14,13 din Ps 362/2 0.83 din Ps 380 23,41 P5381 0,10 | Ps 382 0,12 eS Truplot | din Py 301 18,49 18,49 3 a Trupfiot | Py 384 1,92 | 4 Ps 385 0,40 27,40 | din Ps 391 25,08 [s. Trupllot | din Py 36272 2,70 | 5 Ps 374 021 20,15 Ps 375 0,09 din Ps 376 17,15 6. Trup/lot din Ps 360 3,60 6 din Ps 362/1 40,24 din Ps 362/3 6,09 51,05 Ps 367 0.45 Ps 370 0.67 7. Trupllot | din Ps 391 10.56 7 din Ps 396 1,76 Ps 398 0,39 34,25 Ps 400 0.97 din Ps 403 407 Ps 405 0,65 din Ps 407 15,85 8. Trupllot | din Ps 360 219 8 din Ps 407 15,06 18,38 Ps 409 1,139. Trupilot | din Ps 360 1,20 9 din Ps 362/3 23,30 24,50 TOTAL 284,10 INSPECTOR I PRINCIPAL - AGRICOL, NICOLESCU OLIMPIA-ANGE! —_¥ SU MaAnexa Nr.2 La Amenajamentul pastoral nr.159/10.01.2018 CARACTERISITICILE PEDOLOGICE SI AGROCHIMICE ALE SUPRAFETELOR DE PAJISTI DIN COMUNA PERIAM - 2018 -Unitatea Administrativ Teritoriala: COMUNA PERIAM.- sud. Timig REGISTRATUF GENERALA , 2, ziua_(ZPwund (77 an ced) moepatimisoare.° OFICIUL DE STUDII PEDOLOGICE $1 AGROCHIMICE pony i i TIMIS 300616 TIMISOARA, Str.Calea Sagului Nr. 140 A fon: 0266/492116; teletonsfax: 02561482117 e-mail ospathing.yinail.com ts STUDIUL PEDOLOGIC $I AGROCHIMIC CE STA LA BAZA INTOCMIRII PLANULUI DE FERTILIZARE SIA STABILIRIL MASURILOR AGROPEDOAMELIORATIVE, NECESARE REALIZARI AMENAJAMENTELOR PASTORALE ALE SUPRAFETELOR DE PAJISTI PERMANENTE PERIAM scara 1:10000 JUDETUL TIMIS Faza de birow 2017 DIRECTOR RESPONSABILI conmnact Ing. Clara Magda Tudor Dr. ing. Deliu Beutura oS Ing. Eva Viorica Monea th Be ‘ vt ie oa Dr. ing. Lavinia Mieu A ) “/COLECTIVUL DE ELABORARE: Studii de teren: dr. ing, Radu Bertici, teh. Tibor Monea, mun. Valer Abridoaei ‘Receptional faz’ de teren: dr. ing, Deliu Beutura. ‘Analize laborator: colectiv condus de ing, Liliana Brei. Prelucrare date: dr. ing. Deliu Beutura. Tehmoredactare computerizata: dt. ing. Lavinia Micu gi ing. Eva Monea. Harta: ing. Eva Monea. CUPRINS ‘A. Memorin pedologie (partea scrist) a Proces verbal de avizare 3 Tabel indicatori ecopedologici 4 1 Introducerea 5 2 Condifii fizico-geografice (naturale, de mediu) 8 2,1 Relief 8 2,2 Litologia depozitelor de suprafafé (geologia) 9 2,3 Hidrografia si hidrogeologia 9 2,4 Clima, 10 2,5 Folosinta terenului Wl 2,6 Influenga antropic& 12 Flora si fauna 12 3 Solurile 4 43,1 Repattifia teritorialé a solurilor in raport cu condifille naturale Date primare caracterizare 4 3,2 Lista unitajilor de sol (US) 16 3,3 Caracterizarea unitifilor de sol 7 4 Bonitarea terenurilor 21 4,1 Bonitarea natural 2 4,2 Indicatorii de caracterizare ecopedologic& 27 433, Note bonitare pe folosinfe 31 Evidenta suprafetelor 34 5 Factorii limitativi ai producfiei agricole, cerintele si misurile ameliorative ale solurilor- terenurilor 5,1 Factori limitativi 38 Misuri agropedoameliorative 41 45,2 Gruparea terenurilor in clase de pretabilitate (la arabil, pasuni, nete, vii, livezi) 4B 6 Caracterizarea agrochimici 50 Plan de fertilizare 7 7 Coneluzii 64 Partea desenata B Harta US Cartograme pH, P, K. © Tabele Tabele privind solurile , poze analize BPROCES VERBAL DE AVIZARE Asti: 15.12.2017 Comisia inten’ C.T.L Procedind la analiza lucrérii: studiul pedologic si agrochimic care st 1a baza intocmirii planului de fertiizare si a stabilirii masurilor agropedoameliorative, necesare realizArii amenajamentelor pastorale ale suprafefelor de pajisti permanente la Comuna Periam Intocmita de: dx. ing. Lavinia Micu gi ing. Eva Viorica Monea. Verificata de: dr. ing. Deliu Beutura. Pe baza datelor din procesul verbal al comisiei de avizare nr. 79 din 15.12.2017 si a celor rezultate din examinarea lucritii CONSTATA: Lucrarea a fost executatiin conditiuni de calitate corespunzitoare, fiind realizate urmatoarele: Introducere Condifii fizico-geografice Solurile Bonitare Factori limitativi Caracterizarea agrochimica Coneluzii Piese desenate: Harta solurilor Cartograme pH, P, K. Se confirma od Jucrarea a fostintocmit’ conform instrucfiunilorin vigoare. Fag de cele de mai sus se avizeazd favorabil prezenta lucrare, mone: SECRETAR TBHNIC, Ing. Clara Tudor i “Te. feTabel 1.1. TABEL cu indicatorii ecopedologici folosifi in studiile pedologice Ni, | Denumirea indieatorulvi Cod pentru ert. [Formula] Bonitare pretabilitate us arab [vii | liveri_[paligtt T_| Temperatura aac [3 3,3C 2_| Precipitai 44c [4 4.4C 3_| Gleizare [4 ia [a [a 14 “| Pseudogleizare (Stagnogleizare) 15 | 15 $55 (eI oles Cl ce 3 Salinizare/Alcaizare(sodizare) | 16.17 | 1617 | 167 | 46,17 {1617 [16.17 © | Textura in Ap/0-6020-7570-150 | 23_| 23 23 | 23 : 3 | Polere 29 | 29 - = 7 29 | Panta 33 Be [3 33 9 | Alunecir 38 3a] 38 | 38 38 10 | Adincimea ape featie 39 39 | 39 [39 39 11_| Inundabilitatea prin revrsare 40 [40 | 40] 40. 0 12_| Tesere/Porozitate 44 a = a 13 | Carbonat de ealeiu él a | a | a = 14_| pH tn Ap/0-60/0-100,debazificare 6 | Gd [84 | Bla | GT 15 | Volum edafie uti 133] 133 8 133 133 16 | Rezerva de humus 14g [yaa - 1a 17_| Exoes de umiditate de supra vet_| 161 vei ier [181 Ta Portanja a ae =| sas 19_| Acoperire eu bolovani, as | 3s | 35 | 3536 20”| Broziune in suprafayt ia8_|18s_| 188 | 188 21_| Eroziune in adancime 37 | _37_[ 37 3 22_| Neuniformittea terensivi 8 3 3 z 23 | Dreng lateral 1o7_| 107 | 107 24 | Exces de umiditate din ateral isa_| isa | 18a 184 25_| Pericol de eroziune 187 187 26 | Grosimea Ia care apare roca dure [19 [19 21_| Indivele puteriiclorozante = 148 26 | Adiineimea de apartie a CaCO; is 29 | CaCO activ 2 30_| Alumini 67 31_| TipySubtip sol (earacter veric) Tz 11,12 32_| Volum de sol negleizat 137 33 | Suma temperaturilor >10°C [34 [ Amplitudines temp. Dec.-fbr 35_| Precipitayi mai-august 36 | Grad de saturaie in baze (Aa3)in Ap| eo '31_| Bxpozifia la soare a terenului 34 38 | Mezo $i micro relief 32 39_| Deficit de umiditateaprilieilie 40_[ Apor freatic 41_[ Pemeabilitate 30 42_| Luerari IF si agropedoameliorative 271,272 43_| Acoperirea teremului T1e125 44_| Forme princi 2 45_| Caracteristcip 13 46 | Eroziune de supra, colmetare, 20 decopertare T7_| Materialroca parentils. granvlom | 21 48_| Scheletl in Api20-75 24 49_| Modif. antropice. Tip poluare 27,28 B = w1, INTRODUCERE Studiul pedologic si agrochimic care sta 1a baza intocmirii planului de fertilizare si a stabilirii masurilor agropedoameliorative, necesare realizrii amenajamentelor pastorale ale suprafefelor de pajisti permanente la Comuna Periam, a fost executat in baza contactului nr. 69 din data de 08.12.2017, incheiat intre O.S.P.A. Timig si DAJ Timis Obiectul prezentului studiu fl constituie terenurile ce aparfin unitiii administrativ teritoriale Periam, judejul Timis, respectiv solurile identificate in perimetrul menjionat. Ele sunt studiate in raport cu factorii de mediu care le conditioneazA existenta, impreuna cu acestia, formand unitti de teritoriu ecologic omogene (UT sau TEO) cu favorabilitagi specifice la diferite utilizari agricole ori silvice si cu cerinfe si tehnologii de ameliorare specifice. Studiul are drept scop objinerea unui fond de informatii privind caracteristicile tehnice si cele de fertilitate pentru a putea determina capacitatea general actual de productie a terenurilor pentru diferite plante de cultura, respectiv diferite folosinje care si fundamenteze tehnico-stiinfific cele mai corespunzitoare masuri practice privind folosirea rationala gi de conservare a fondului funciar spre a le pune la dispozifia specialistilor din rejeaua DAJ ‘Timi si de a servi totodata ca elemente in alcatuirea bincii de date a M.A.D.R. in vederea realizirii/ reactualizarii “Sistemului Nefional si Judefean de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultura, pentru realizarea amenajamentelor pastorale, dar si pentru fundamentarea altor programe din domeniul de activitate al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: implementarea directivei nitratilor, aplicarea prevederilor directivei namolurilor de epurare, directiva privind biocarburantii, directiva privind delimitarea zonelor defavorizate, schimbari climatice, agricultura ecologica 5.2. Obiectivele prezentului studiu sunt urmatoarele: = identificarea, delimitarea si inventarierea unitijilor de sol-teren, concretizat prin realizarea hirjii silegendei unitijilor de sol si teren ~ caracterizarea morfologica, fizicd, hidrofizica si chimicd a unitajilor de sol identificate si delimitate pe harta - determinarea starii de aprovizionare/asigurare a solurilor cu nutrieni, precum si reactia solurilor (caracterizarea agrochimica a solurilor) ~ identificarea, delimitarea gi inventarierea tipurilor de degradati ale solurilor/terenurilor, stabilirea restricfiilor terenurilor pentru diferite utilizari_ si stabilirea_masurilor agropedoameliorative si antierozionale corespunzatoare. ~ intocmirea planului de fertilizare - stabilirea mAsurilor agropedoameliorative. Localitatea Periam este situati in nord-vestul judefului Timis, pe DJ 682, fiind resedinfa comunei cu acelasi nume. Aceasta se afli la 0 distanta de 52 km de municipiul ‘Timisoara si 19 km de Sénnicolaul Mare, orasul cel mai apropiat. Comuna Periam se intinde pe o suprafaféi de 6447.2 ha, din care 4701.30 ha teren agricol. Teritoriul Periam se invecineazé dup’ cum urmeaz: > La nord: prin hotar natural (Ful Mures) cu jud.Arad, comuna Semlac; > La est: hotar conventional cu comuna Variag; > La sud: cu Pesac; > La vest: cu teritoriul Sanpetru Mare. ‘Are in componenfi localitatea Periam gi zona de agrement Periam Port.Suprafaja total a teritoriul cercetat este de 4701.30 ha, din care cartata 284.10 ha, respectiv pasunile comunale. Scara de lucru folosit’ a fost 1:10000, repartitia suprafeyei pe tipuri gi categorii de complexitate fiind urmitoarea: = categoria de complexitate IN B Studiul a fost executat in faza de teren de c&tre dr. ing. Radu Bertici in perioada nojembrie 2017. in aceasta perioadt a fost studiaté o suprafaya de 284.10 ha. indrumarea lucrarii in faza de teren a fost efectuata de dr. ing. Deliu Beutura. Pentru elaborarea prezentului studiu am folosit date objinute prin observatie in teren si prelucrate in laborator, cét si date preluate din cartirile anterioare. Astfel la lucrares studiul pedologic si agrochimic care sta la baza intocmirii planului de fertilizare si a stabilirii masurilor agropedoameliorative, necesare realizirii amenajamentelor pastorale ale suprafetelor de pajisti permanente Ia Comuna Periam sa timut cont si de cartarea pedologica a comunei Periam din 1985. Pentru identificarea si delimitarea unitaii de sol pe o suprafata de 284.10 ha a fost deschis dou profile de sol principal, secundare, sondaje si de control precum si 32 probe agrochimice. ‘Analizele de sol au fost executate in cadrul Laboratorului de analize fizico-chimice OSPA-USAMVBT Timisoara, laborator acreditat RENAR prin certificatul de acreditare nr. LI 1001/2013 sub coordonarea d-nei ing, Liliana Brei, efectuéndu-se urmatoarele analize © analiza granulometric (%) —metoda Kacinski; densitatea aparenta (D.A., g./em*) — metoda cilindrilor metalici; © densitatea specifica (D., g. /em*) — metoda picnometrului; © higroscopicitatea (CH %) — metoda Mitscherich; © permeabilitatea (mm/h) — metoda L.C.P.A. (cond. hidr.); © pH (in HO) — metoda potentiometrica, © carbonafi (CaCOs, total) — metoda Scheibler; humus % - metoda Walkley — Black; © fosfor accesibil (mobil), ppm —_metoda Egner-Riehm-Domingo; © potasiu accesibil (mobil), ppm - metoda Egner-Riehm-Domingo; baze schimb (S.B. me) ~ metoda Kappen ~ Chir © hidrogen schimbabil (S.H., me) — metoda volumetrica; © capacitatea de schimb cationic (T. me) — metoda Bower; Prin diferite metode de calcul au fost determinate: © porozitatea totala, PT(% ) © porozitatea de aeratie, PA % © coeficientul de ofilire, CO % © capacitatea de camp CC% © capacitatea total CT % © capacitatea de apa utilé CU% © capacitatea de cedare maxima © gradul de tasare GT (%) © rezerva de humus (ha) © indicele azot LN. © gradul de saturatie in baze V% Interpretarea datelor, caracterizarea cadrului natural, analiza factorilor limite producfiei agricole precum si bonitarea terenurilor agricole, au fost efectuate in conformitate cu "Metodologia Elaborisii Studiilor Pedologice” (vol. I, U1, Ill) elaborate de LCP.A. 6Bucuresti sub egida A.S.A.S. Bucuresti in anul 1987, "Sistemul Romén de Texonomie a Solurilor" (SRTS) din 2012, precum si Ordinul MAAP 278/201, respectiv in baza materialelor teoretice si practice din lucrarea ,,Ghid pentru descrierea in teren a profilului de sol gia condifiilor de mediu specifice,, elaborat de Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului in Agricultura - ICPA Bucuresti, in anul 2012. intrucét Institutul Najional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului in Agricultura - ICPA Bucuresti, integreazi Baza de date a sistemelor judefene de monitorizare sol-teren pentru agriculturi, obfinute de cétre OPSA, in Sistemul nagional de monitorizare sol-teren gi realizeaz’ Banca de date pedologice pentru agriculturd materialele incluse in prezenta lucrare sunt prelucrate cu programul xPed. Lucrarea confine totalitatea observafiilor, studiilor si cercetirilor in teren, laborator, cuprinzind un ansamblu de operafiuni de examinare sistematict, de identificare si caracterizare morfologicd, fizicd, a solului in vederea utilizarii sale ca mijloc de productie vegetala. Fumizénd aceste elemente unor stiinfe aplicative (agrotehnicd, agrochimie, fiziologia si nutrifia plantelor, silvicultura, organizarea si amenajarea teritoriului etc.) sau ameliorative (mbunatafiri fanciare, protectia mediului etc.) si elaborand solufii pentru protecjia solurilor gi a plantelor de efectele datorate excesului sau deficienfelor unor anumite elemente sau substanfe chimice sau a anumitor factori si procese limitative sau restrictive, lucrarea capata un caracter practic, aplicativ, fundamentand tehnico-stiinfific cele mai corespunzitoare mésuri de producere a biomasei vegetale in concordang’ cu cerinjele tot mai crescande ale protectiei mediului pentru realizarea unui echilibru agro-silvo-cinegetic.2, CONDITIH FIZICO-GEOGRAFICE (naturale, de mediu) 2.1. Relieful Teritoriul cadastral al comunei Periam din judeful Timis, geomorgfologic se incadreazi in marea unitate de relief extracarpaticd “Campia Tisei “. Se alla situate in extremitatea esticd a acesteia Cémpia Vestica a Romaniei (Cmpia Banato Crisana). Sub raport genetic Campia Banato Crisana reprezint& o suprafata geomorfologica de subsidentie acumulare si divagare dezvoltata pe findament Carpatic (de orogen) ca rezultat al colmatirii fundului Lacului Panonic ale c&rui pe s-au retras la inceputul cuaternarului. Dintre subdiviziunile Campiei Banato-Crisanei pe care le intilnim in cadrul teritoriului intélnim o singuri unitate regional’ si anume Cmpia Mures-Aranca, aceasta reprezinti extremitatea nord vestica a Cémpiei joase din Cadastrul Cémpiei Banatului Nordic. Epergia de relief in cadrul teritoriului este mic&, altitudinile absolute sunt cuprinse intre 82-95 m, erescand de la nord-vest cdtre sud-est. Diferenta de nivel dintre formele joase (crovuri, albii, pajistile, belciuge, interdune, intergrinduri ete) gi formele inalte (grinduri, dune, popine etc) este de 1-3 m. Fragmentarea pe orizontala a cémpiei de cétre refeaua natural actual (cursurile de api, Mures, Mureseanca, Aranca) este mic, mai fragmentat fiind teritoriul de cdtre refeaua de canale de desecari si alibii pardsite. in cadrul Campiei Mures-Aranca pe teritoriul cercetat se intdlnesc dowd trepte de relief, ambele situate sub 100 m altitudine (incadrandu-se in Cémpia Joasi de subsidente gi divagare) si separate intre cle de réul Aranca, treapta cea mai joasd rémndnd in dreapta intre Aranca gi Mures, iar treapta cea mai inaltd la sud de Aranca intre Aranca gi Salatca. Treapta de la sud de Aranca (treapta inelta) reprezinta un ges alluvial remaniat si modelat colian, axat in principal pe bazinul geografic superior. ‘Treapta de la nord de Aranca (treapta joas8) reprezint& un ses alluvial tipic, axat in principal pe Bazinul hidrografic superior al riului Mureganca afluent al réului Aranca; deasemeni tot an bazinul de formare al Mureseancdi in cadrul acestei trepte se separ dou sectoare, sectorul dintre Aranca si digul de apirare al Muregului, sector neindundabil si sectorul inundabil situate intre canalul de aparare al Muregului gi réul Mures, acesta din umm constituind hotarul de nord al Comunei Periam. Forme de mezo si microrelief fn cadru! teritoriului, formele de mezzo si microrelief sunt foarte numeroase si sunt reprezentate prin: “ Relieful valurit eolian: este reprezentat printr-o inlanfuire de dune $i interdune cu diferenfa de nivel de 2-5 m si constituie in fapt locul de obérsie al Conicosimului, de altfel vaile ce reprezinté obérgiile Conicosimului sunt localizate pe o serie de interdune si sunt in cea mai mare parte canalizate. © Relieful de martori de eroziune: nu este localizat anume ci se gaseste sub forma unor forme mai inalte de relief (resturi ale unui relief mai vechi) cum sunt popenele loessoidale care in treapta joas& au aspectul unor ostroave incercuite de alibi parasite sau brafele despletite ale Muresancai gi Arancai. * Relieful depresionar: in general localizat ... % Relieful formatiunilor fluviatile: este cel mai raspéndit si este reprezentat prin grunduri, intergrunduri situate de a lungul Arancai, Muresancai, alibi parasite, strangulate, prevaluri, brafe (meandre), beloiuge, fire de vale fra lunc®, ete. Aceste formafiunt se-gasese att in cadrul ariilor depozite rare, cét gi in cadrul relezului eolian. hes”% Relieful antropic: este reprezentat printr-o serie de gropi de imprumut i diguri, precum si de o refea densa de canale de desecare, dar cel mai vechi relief antropic fl constituie © serie de movile ce domin’ Campia cu circa 5-6 m, si care reprezintA vechi morminte (Tamuluri Celtice). 2.2, Litologia depozitelor de suprafayis (geologia) Trecutul geologic, deci geneza si evolujia Cmpiei Banatului din care face parte »Campia Mures-Aranca”, deci si teritoriul acestei zone este stréns legat de pozitia geografica ca unitate constituits intre 0 zon’ scufundat (Depresiunea Panonica) gi alta de deal (Carpatii). Fundamentul acestei Campi inainte de tostonian a facut parte din Blocul-Tisei cu caracter de peneplend (peneplena care a fost intens fracturati si scufundata in tortonian, acoperita cu cuvertura molosei, neogene, alctuita din depozite, in timpul cuaternarului a avut loc retragerea Lacului in urma migcirilor tectonice sia ridicdrii Carpafilor. Umplerea lacului s-a féicut la inceput cu depozite cu caracter lacustru, apoi depozite cu caracter aluvio-psoluri cu grosimi de céteva zeci de metri. Refeaua hidrograficd a avut un aport foarte bogat, in formarea de aluviuni pe suprafefe insemnate, sub formi de conuri de depozite, Ca urmare a unei noi scufundari care a avut loc in Holcenia, in Cémpia Banato- Crigan& s-au format zone intinse de mlastini si lacuri, care au durat pana la inceputul secolului XVIIL, cénd s-a inceput o largé aotiune de desecare si de regularizare a cursurilor de apé, actiune care continua gi astizi. La actiunea morfologic& s-a adiugat si actiunea vanturilor, care @ condus la acumularea de loessuri. Caracterul mixt al sedimentelor (fluvio-locstru-coliene), redat de altemanfa acumularilor fluviatile si eoliene, gi de caracterul r&ticitor-divagant al cursurilor de apa. Aceasta explicd puternica remaniere a materialelor loessoide. Materialele parentale (depozitele de suprafata) Depozitele de suprafajai din care si pe care au evoluat solurile intélnite in cadrul teritoriului sunt diferite gi variate, atét ca tip, compozitie granulometricd, cat si ca repartifie dup cum urmeaza: Depozitele lossoide: sunt de origine coliand, mai mult sau mai putin remaniate fluviatil. $i sunt suprapuse depozitele nisipoase sau direct peste depozitele fluvio-lacestre, uneori apar gi sub acestea. Grosimea lor este diferit& 0,7 — 2 m, compozifia granulometrici diferitd, de la grosiera la microfin’. In cadrul acestor depozite loessoide nu este exclus si fie incadrate si o serie de luturi carbonatice sau nisipuri carbonatice, datorate remanierii acestora fluviatil, Depozitele fluvio-lacestre: sunt reprezentate in lunci gi au compozifia granulometrica diferita si sunt foarte stratificate, rare, ori acestea se suprapun materialelor lossoide. + Depozitele de argile gonflante (pot fi fluvio-lacestre) se intdlnesc uneori sub depozitele fluviolacestre, alteori suprapunerea acestora 24. Hidrografia si hidrogeologia Din punct de vedere hidrografic, teritorjul studiat este situat in Bazinul hidrografic al rului Mures, respectiv Bazinul Superior al raului Aranca-Sistemul de desecare Aranca. Bazinul hidrografic al Sistemului Aranca se suprapune peste cursurile parazitare mai vechi ale Muresului care fnainte de indiguirea acestora erau inundate de ape mari. Complexul g‘Aranca se aflé si astizi sub influenfa apelor mari ale Muregului, dar legStura se realizeaz hidraulic pe cale subterand. Tavoarele Aranc&i se aflé situate lang’ Felnac de unde porneste si malul sténg al Muresului. Cursul stu principal trece pe teritoriul Sénnicolaul Mare, apoi Velcani si apoi traverseaza frontiera cu Iugoslavia se varsi in Tisa la sud de Denta la Pade. Sistermal Aranca dreneaza pe teritoriul Zrii noastre o suprafafé de 1016 km’, iar cursul siu principal are o lungime de 108 km pani la frontiera cu Tugoslavia. Bazinul hidrografic Aranca dreneaza si cea mai mare parte a teritoriului Sanpetra Mare, cu excepfia zonei dintre digul sténg si Mures, circa 300 ha, care este drenat& de raul Mures. Se prezinti ca o adeviratt zona de devagare, puternic aluvial, ferita ins’ de afluenta unor ape de inundatii de o mare ampioare, Nivelul hidrostatic fayi de suprafata terenului la data efectwarii Studiului, ca urmare a efectului sistemului de desecare, dar gi al secetei prelungite din ultimii 12 ani a coborat cu circa 1-1,5 m, astfel apele freatice astazi se gasesc la adncimi cuprinse intre 0,5-5 m, dupa cum este redat si in legenda harfilor de sol si teren. Pfnza de apa freatica este alimentata din precipitatii, dar si din raul Mures gi se cantoneazi in straturile permeabile. in functie de anotimp nivelul apelor freatice atinge punctul maxim si ajunge pnd la 0,5 — 1m adancime, pe formele de relief mai joase, chiar spre suprafét, iar punctul minim, toamna in octombrie cind coboara cu 1 — 2 m, ajungand chiar la addncimi de 5-6 m. Cea mei mare parte din teritoriul studiat este acoperit cu materiale cu un confinut ridicat de séruri nocive, din care cauz& apa freaticd are un confinut destul de ridicat de sdruri nocive. in zona solonefurilor gi solurilor alcalizate, in urma unor analize s-a constatat cA apa freatica are un grad de mineralizare total& de 2 ~ 4% si in unele cazuri chiar peste 4%, din care 25-41%. Aceasta face ca apele subterane si fie mai putin poluate, chiar recoamdfrile pentru rigole, in orice caz pentru intrebuintarea apelor subterane din zona pentru irigafii sunt necesare studii speciale. in concluzie putem spune ca att apele freatice cat si cele de suprafati stagnante in exces in crovuri, interdune, belcige, semidrepesiune etc au creat conditii deosebite de evolufie a solurilor reflectate mai cu seama in tipurile de sol intélnite in cadrul teritoriului si redate in Jegenda Unititilor de sol gi teren 2. Clima Climatul este temperat-continental moderat, cu slabe influenfe mediteraneene, ce se manifesta prin iemi blénde si veri mu prea cilduroase, temperatura medie anualA fiind de 10,8°C (stafia Sinnicolaul Mare), iar valoarea multianuala a precipitafilor find de 536,3 mm. in intervalele 1896-1915 si 1926-1955 si de 580,2 mm in intervalul 1984-1993 (staia Periam), Regimul termic Temperatura aerului are o repartigie uniform’ de suprafafé, cu o valoare a temperaturii medi multianuale de 10,8° C. Regimul termic satisface cerinfele tuturor culturilor obtinute in vara. 10Regimul precipitatiilor Precipitafiile atmosferice variaz mult de la un an Ja altul, detorith activitafii ciclonale si invaziilor de aer umed dinspre vest, nord — vest si sud ~ est. Sumele anuale ale precipitafiilor atmosferice se tncadreaza intre 267,7 mm si 699,1 mm. Din aceasta cauz apar frecvente perioade de secet#, manifestinduse frecvent tipul de secet panonic. Precipitafiile medii anuele sunt favorabile tuturor culturilor obfinute aici, ins& repartizarea lor lunar cu un pronunfat deficit in vara este in discordana cu cerinfele plantelor, fn cultura mai ales a celor mari consumatoare de apa. Ploile abundente, in condifiile unui drenaj defectuos care caracterizeaz o bun’ parte a solurilor din zon’ provoac’ stagnarea apelor de suprafati, fapt ce provoaci procese negative in evolufia solurilor, si totodata impiedicd executarea lucrérilor agricole. Aceasta face necesard imbundtitirea actualului system hidroameliorativ. Brumele tarzii prezint& pericol pentru pomii cu inflorire timpurie si pentru legumele timpurii. Regimul eo! Frecvenfa vintului pe cele 8 direcfii, este predominanta pe directiile: sud 16,4 , nord 11,4, si sud-est 10,0 . fn cuprinsul cémpiei, viteza medie anualé a vantului nu prezint& variafii foarte mari. ‘Véinturile in general, nu prezint& pericol culturilor agricole, nefiind necesare misuri special de protectie. Regimu] climatic din aceasté zon oferi conditii bune de dezvoltare unui larg sortiment de culture chiar si a celor pretenfioase, cum sunt orezul, soia, ricinul. Ca factor pedogenetic, clima a avut un rol determinant in formarea si evolufia solurilor din zon&, atat ca regim termic, cét gi ca regim al precipitatiilor Concluzii asupra climei Din analiza datelor prezentate, reiese ci zona studiati se incadreazS dupa sistemul Kopper in formula Cfan Ja limita cu Cfox respectiv un climat continental temperat cu slabe influienfe mediteraniene cu iemni mai blnde si cu veri nu prea cilduroase, cu precipitatii in fiecare lund dar neuniform repartizate, cu primaveri scurte si toamne lungi. Atat reginmul termic cét si cel pluvial satisface cerinfele tuturor culturilor obignuite din jar. Ploile abundente in condifiile unui drenaj defectuos provoacd stagnarea apelor la suprafafd, avand un efect negativ, de asemenea intérziind lucrérile solului, De asemenea nu se semnaleaz cazuri frevente de grindina. Vanturile in general nu prezint pericol pentra culturile agricole, nefiind necesare misuri speciale de protectie. Cafactor pedogenetic clima a avut un rol determinant in formarea si evolufia solurilor din zona atat ca regim termic cat si pluviatil. 25, — Folosinfa terenului Suprafafa luati in studiu prezint& urmatoarele categorii de folosin: = paguni: 284,10 ha - Total agricol = 4701,30 ha - TOTAL GENERAL = 6447,20 ha2.6. Influenta antropica Dezvoltarea continua a agriculturii a impus 0 utilizare din ce in ce mai intensa a resurselor de sol care asociati cu o intensi mecanizare, fertilizare si amensjare hidroameliorativa a terenurilor din cadrul perimetrului cercetat a determinat modificarea condifiilor de desfasurare naturali a proceselor pedogenetice a insusirilor solului. Cele mai importante modificéri ale condifiilor de pedogenez se datoresc lucratilor de canalizare si indiguiri asociate cu lucréri de desecare-drenaj si irigatie. Acestora li s-a adaugat ulterior inlocuirea vegetatiei naturale prin culturile agricole. Administrarea de ingrigéminte minerale pe scar din ce in ce mai mare, lucrarea intensé a solului cu mijloace mecenice folosite adesea fri discernamant a utilajelor grele pe soluri insuficient uscate, supradimensionarea suprafefelor ocupate de leguminoasele perene ete. Toate aceste intervenfii ale omului au modificat regimul substanjelor nutritive si regimul hidric al solului, inclusiv circulafia apei atat la suprafatd cét si in interiorul solului, ca atare circuitul gi bilanful elementelor fn studiul de sol si-a modificat ritmul de desfagurare. ‘Acum sunt in curs de modificare potrivit noilor conditii de evolutie. Astfel lucrarile hidroameliorative, incepute cu peste dou’ secole in unm’, au cunoscut o amploare deosebit in zilele noastre, perimetrul cercetat find str&batut aproape in intregime de o refea vasti de canale de desecare. Ele au avut un efect favorabil asupra procesului pedogenetice, dar nu au rezolvat problema excesului de umiditate, in totalitate, in special a excesului de umiditate de suprafata. in vederea maririi productiei si reducerii calitatii solurilor prin aetivitatea sa de productie, omul va trebui s& favorizeze in sol desfSgurarea proceselor care conduc la concentrarea elementelor nutritive si a materiei oceanice. Astfel pentru prevenirea degradarii fizice a solului este necesara reducerea la minimul necesar 2 lucrarilor de pregatire a solului, efectuarea lucrarilor agrotehnice la umiditatea optima a solurilor, asigurarea unei structuri a culturilor cu plante ameliorative. De asemenea avand in vedere faptul cA 0 bund parte din solurile perimetrului sunt ofertate succesiv in cadrul aceleiasi perioade de vegetatie de exces de umiditate, ambi factori avand efecte specifice asupra productiei agricole, tehnologii specifice. Vegetatia Teritoriul comunei Periam, din punct de vedere al vegetatici se afl situat la interferenfa zonei stepei, subzona antestepeicu subzona silvostepei. Referindu-ne la vegetatia natural ce s-a succedat pana in prezent, in acest sector al Cémpiei Banatului, cercetarile mentioneaz urmatoarele formatiuni: Formatiunea vegetalé de mlastina ‘A apirut si s-a extins in urma sustragerii lacului Panonic, in primele stadii, vegetatia se prezinta sub forma de insuls exceptind réndurile deluroase mai ridicate de unde s-a extins treptat, Formatiunea vegetal’ de mlastin’ nu s-a prezentat niciodata ca o unitate nchegati, mai recent putem spune c& in perioada de inceput s-a extins treptat, iar de cateva, sute de ani incoace, suprafata sa se reduce continuu, ca urmare a numeroase Iucrari de desecare gi drenare a zonei. Astizi formatiunea vegetal de mlastin ocupa suprafete izolate de depresiune inchise in jurul canalelor de desecare, in unele, gropi de imprumut, pe vechi cursuri de ape rmase sub forma unor belciuge, sau meandre parasite. La inceput numérul speciilor a fost foarte mare, astizi se mei intélnese doar: Phragmites comunis, Calamagrostis pseud. Phragmites carex, Juncus etc. % Formatiunea vegetali de silvostepa - 12Paralel cu evacuarea apelor si reducerea excesului de umiditate, din solurile Cémpiei de Vest, formatiunea vegetala de mlastind si-a restrans suprafata lasnd locul celei de silvostepa, format din asociafii ierbaceae si lemnoase. La inceput au dominat asociatiile de plante ierboase, care apoi au cedat locul celor lemnoase. Acestea s-au extins atét de mult incét au format merive numeroase si intinse péduri alcatuite indeosebi din stejar. Predominanta asociatiilor vegetale lemnoase se pare c& a durat pénd in secolul al XVIII —lea cAnd a avut loc defisarea meriva a pédurilor din intreaga Campie de Vest a Roméniei. Din pidurile amintite mu au mai ramas decat petici situate mai ales lang vechile finténi. Ca ramasife mai importante de piduri menfiondm pe cele de la Mandstirea Barzova, Ceavas, Peciul Nou, Timisoara, Pigchia, Pecica, Socader, dar in special cele de la Cenad. Astiizi asociafiile vegetale lemmoase sunt alcdtuite din: Quercus robur, Frasinus excelsior, Ulmus foliaceus, Acer capestris, Cratageus monocyna. Lucririle de imbunatitire funciare prin desecirile merive din zona contribuie impreund cu vechile defriséri la accelerarea sistemului de stepizare cu toate consecinfele lui asupra studierii solurilor. Din cauza reduceri treptate a formafiunilor vegetale lemnoase din zon’ sub minimum necesar de 9-11% apreciat ca necesar menfinerii unei armonii.intre factori meteorologiei, s-a creat un dezechilibru pedo-fizico-climatic. Sc&derea precipitafiilor, cresterea frecvenfei vanturilor intense, procese de evapotransiprafie sunt fenomene de degradare a solurilor. Formatiunea vegetali: de step Datorité condifiilor de mediu mengionate create de schimbarile hidrogeografice si hidrologice in pedo-fizico-climatice, astizi in teritoriul studiat se instaleazA si se consolideaz tot mai mult formatiunea de step purd, iar evidenfa privind formafiunea vegetala mezofile- xerofile si halofile. Vegetatia ierboasd mezofild este reprezentati mai frecvent prin: Festuca suleata, Koelaria gracilis, Salwia pratensis, Salvia austriaca, Centaureia mireonthus Vegetatia exofilé, ierboasa este raspandit& prin elemente xerofile ca Agropyrum cristatum, Lolium perene, Bromud inermis, Pos bulbosa, Cynodon dactylon, Euphorbia clariosa. ‘Vegetatia halofila ocupa suprafejele solurilor saline gi alcaline si este reprezentatai printr-un numér foarte redus de plante cum sunt: Festuca pseudovina, Poa bulbosa, Var vivipara, Nostoc halophylum, Aster tripholium, Atriplex litoralis, Gypsopyla muralis, Poa anua, Statice gmelini, Arte semya, Monogyna var salina, Pacinella distans, Champhorosma ovata, Mordeum nistrix, Matricaria chamomilla var.saligna, Polygonum aviculare, Atriplex litorale, Tripholium angulatum, Tripholium fragiferum Vegetafia lemnoasi este reprezentata prin pélcuri formate din Prunus spinosa, Crataegus mogyna, Tamarix glliex, Pirus piraster. Vegetatia lemnoasé cultivati este reprezentatt prin salem obignuit, saleam japonez, dud, prun, nuc, plop, plante pe merginea satului. Fauna din aceasta regiune se incadreazi in regiunea paleoarctica, subregiunea panonicd. Provincia prezintd o faund central-europeand, dar cu multe elemente de origine ponticd. In aceasté zona o pondere insemnata o au rozatoarele, pasarile si reptilele. in cea ce priveste fauna ocrotiti este de semnalat prezenta in zona inundabila din albia majord a Muresului a unor exemplare de egret mica (Egretta garzetta), ‘Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinfe: arabil 7076 ha (86,7%), piguni 385 ha (4,7%), fanefe 31 ha (0,4%), vii 0,11 ha si 674 ha (8.2%). / 133. SOLURILE 3.1. — Repartitia teritoriald a solurilor in raport cu condigiile naturale Perioade si stadii de solificare Formarea si evolufia inveliguluid de sol din zona studiatd sunt strains legate cele ale Campiei Vestice a Roméniei. Solurile aici au aparut si evoluat cu totul diferit fata de cele din alte parfi ale férii, datoriti ansamblului natural din prezent gi din trecut. Cercetirile pedologice efectuate in ultimii 40 de ani, in carul OSPA Timisoara gi urmele paleo-pedologice pistrate si gasite in valurile de pamént, n movile scot in evideng’ schimbarile ce au avut loc in formarea $i evolutia inveligului Din punct de vedere pedologic, inveligul de sol al Campiei Vestice a Roméniei a traversat pan acum urmatoarele perioade si stadii de solificare. @ Perioada de mlastind. Incepe din momentul cand apele Lacului Panama au inceput s& se retragt si a instal&rii unei vegetatii acvatice reprezentata prin Phragmites carex, Juncus etc, Aceasta perioada se pastreaza si astizi in unele depresiuni inchise (belciuge, albii $.8) unde apa mai bilteste si astizi, Aceasta nu este o perioada de sol propriu zisa, ci mai mult © perioada de pregatire a condifiilor de formare a solurilor. b. Perioada de ugelenire. incepe imediat ce aluviunile de pe fundul lacului au iegit Ja suprafata, acestea find ins& periodic acoperite de apele de inundatii. Acest fapt a dus la dese intreruperi ale proceselor de solificare, intreruperi puse in evident prin solurile, fosele, care se intélnese in profilul solurilor actuale, la adancimi diferite ‘In aceasta perioada caracterizata printr-o mare instabilitate a fost impiedicata formarea unor tipuri de sol, dar totusi pe baza modificarii solurilor fosile se poate afirma cf s-au derulat doud stadii de formare a solurilor. ‘Stadiul de formare a solurilor mldistinoase fn acest stadiu procesele de solificare sunt predominate de reacgii de reducere, hidratare gi oxidare a mineralelor bogate in fier $i mangan, in urma cérora se obin produsi noi ca: limonité, hematiti, gips etc, pe care Si gisim acumulate sub forma de depuneri in masa solurilor. Materia organic inainte de a suferi un proces de transformare (in carbonificare, mineralizare, mai pufin in humificare) a fost acoperit cu o patura protectoare de hematits, limonit&, astfel inet uneori este intdlnita in formarea solului fn stare fosila ce contribuie la precizarea asociafiilor vreme. Solurile care au luat nastere in acest stadiu sunt turbo-argiloase si se caracterizeaza prin: S Profil de sol slab diferenfiat de materialul parental din care a evoluat, de orizonturi distincte. Sarurile ugor solubile si greu solubile rezultate prin reactii biochimice nefiind spilate in adancime si nici separate, bogate in materie organica in humificata, culoare bruni negricioasa si textura nisipo-argiloasi. Asemenea soluri s-au pistrat in forma fosila si pot fi gisite la diferite adancimi in profilul solurilor actuale, de regula sub 150 em. Stadiul de formare a lacovistelor si verticolurilor gleice th decursul vremii, in urma schimbérii climei, caracterizata printr-o umiditate mai redus temperaturi mai ridicate, si in uma colmatarii mlastinilor, aluviuni aduse de ape s-au creat condifii pedogenetice care au impins departe procesul de solificare, aga incepe stadiul de formare al lacovistelor si vertisolurilor gleice. in acea vreme Campia acea aspectul unor ghirlande de lacuri care comunicau intre ele numai in timpul inundafiilor. Sub raport al duratei acest stadiu este cel mai lung, {n acest stadiu caracterizat printr-o bogat asociatie de plante de locuri umede, materialul aluvionar (constituit in cea mai mare parte din, argile, argile gonflante sau nisipuri argiloase) este supus unor procese intense de carbonatare, care au dus la desfacerea complexului aluminosilicic, in acest timp procesele biologice devin tot mai active, astfe! solurile ce iau nastere fn acest stadiu inregistreaz un salt extrem de insemnat si se caracterizeazai prin: lh- Profil de sol relativ distinct fafé de materialul pe care evolueaza. Orizonturi relativ diferenfiate, confinut ridicat de séruri usor solubile (cloruri, sulfati si carbonefi) care nu au putut fi spalete din cauza argilei vegetale mari, Sunt foarte bogate in materie organic, eu un confinut bogat in oxizi si hidroxizi, un continut de fier si mangan, acumulate uneori chiar la suprafafa sub foma de bobovine sau pete dendriforme. {in acest stadiu s-au format in general soluri argiloase, lacoviste si vertisoluri gleice. Marea majoritate a acestorig soluri sunt ingropate la diferite adancimi, in profilul solurilor aluviale actuale si numai o parte ce nu au fost acoperite de aluviuni noi au continuat s& evolueze spre soluri mai pufin umede, mai bine drenate, spre vertisoluri sluzate sau chiar spre cemoziomuri vertice gleizate si salinizate, Cu acest stadiu se incheie perioada de {injelenire umeda. c. _ Perioada de formare a cernoziomurilor: Aceasti perioada urmeazi dupa desecare si drenare accentuati a zonei si dup& sc&derea umidita{ii at&t din atmosfera, cAt si mai ales din sol, ceea ce avut a umare dezvoltarea unei bogate vegetafii. La inceput predominau vegetatia lemnoas’, care treptat a fost inlocuiti cu asociatii ierboase. In aceastl perioada se disting dou stadii: Stadiul de kumificare puterinicd a materiei organice in acest stadiu, in locul vegetatiei acvatice s-a dezvoltat o viguroasa vegetatie lemnoas’, in locurile desecate si drenate, urme ale acestei vegetatii lemnoase se intind in tot cuprinsul Campiei Vestice a Roméniei, sub forma de p&duri dar mai cu seama exemplare izolate Aceast vegetatie paralel cu marile lucrari hidrotehnice incepute acum 200 ~ 300 ani au accentuat sistemul de desecare al Cémpiei, ceea ce a avut ca urmare o perioada de aerisire a solurilor si in acelasi timp o activare a circuitului biologic. Procesele de biogenez se intensific’ tot mai mult asa ineét 0 mare parte din materia organic’ vegetal este transformata in humus. Aga se face c& lacovistele formate in perioada de infelenire, pe materiale aluvionare mai putin fine sunt levigate si in acelasi timp cap&tA o structura grdunjoast chiar glomerulard, trecnd in stadiul de cemoziom gi cemoziomuri cambice. ‘Stadiul de progradare (regradare) a solurilor (Odata cu defrisarea masiva a pdurilor urmati de executarea mai multor luerari hidrotehnice, de aparare impotriva inundatilor, de desecare si drenare a intregii cimpii, dar mai cu seama in zona cercetatA a inceput sa aib& un pronuntat caracter de silvostepai si chiar de step& propriu zisa. Aceasta schimbere marcheazA inceputul celui de al doilea stadiu al perioadei de formare al cemnoziomurilor, stadiul de progradare (regradare). Acest stadiu se caracterizeaza prin intense procese de alcelizare gi salinizare a solurilor ce au drept consecing’ regradarea (progradarea) cernoziomurilor levigate si cambice gi formarea solurilor sAraturate sia sirdturilor. Direcfia de transformare a materiei organice vegetale este gi ea orientata de la procesele de humificare puternica, la cele de humidificare slaba gi mineralizare. Caracteristic acestui stadiu este gi dispersia inaintati in care se gisesc tofi alcaloizii minerali si organici din cauza ionului de Na care @ inlocuit in complexul adsorbant cationii bivalenti indeosebi pe cei de caleiu. Paralel cu aceste proces fizico-chimice si pe mAsura accentuirii lor, procesele biologice pierd din intensitate, fapt care a dus in primul rnd la scdderea treptata a confinutului de azot din aceste soluri Aceste perioade $i stadii de solificare prezentate mai sus caracterizea7& formarea si evolufia inveligului de sol din zonele cu alcdtuire biologic aluvionara. Pe insulele de loess, de pe locurile mai inalte (popenele lossoide) ca si in zona de dune acoperite cu depozite eoliene nisipoase loessoide, geneza si evolufia inveligului de sol s-a desftigurat diferit. In acesté locuri mai inalte lipeseste perioada de mlastind si stadiul de formare al lacovistelor si vertisolutilor ty oo Begleice apirdnd de la inceput perioada de infelenire, de ffneaté cu formarea cemnoziomurilor, carbonatice, semicarbonatice, levigate si cambice. Pe baza datelor culese in teren odati cu descrierea profilelor si a studiului in birou a celor 7 profile principale si 32 situri agrochimice analizate, prelucrate si interpretate precum si a hirfilor de sol din teren, a fost elaborati harta si legenda de soluri si terenuri ce cuprinde 6 tipuri dup’ cum urmeaza: Aluviosoluri: molice-sodice-gleice (mo-ac-gc), gleice-salsodice (ge-ss) - UT 1-2; Cernoziomuri: sodice, (ac), UT 3 Faeoziomuri gleice (gc), UT 4 Eutricambosoluri: gleice (ge), UT 5 Vertosoluri gleice (ge) UT 6 Solonefuri luvice-vertice-salinice (Iv-vs-sc) UT 7 AveeNe Redactarea harjii de sol si teren 2 fost facut in conformitate cu "“METODOLOGIA ELABOBORARII STUDIILOR PEDOLOGICE® (vol. 1,1L,IM]) elaborata de ICPA in 1987 gi a Sistemului Romén de Taxonomie a Solurilor (SRTS 2012) elaborat de ICPA Bucuresti in anul 2012, completate prin normele metodologice si Ordinul MAAP 278/2011 3.2.Lista unitéilor de sol Astfel in strGns& corelafie cu varietatea factorilor geomorfologici ce determing existenja unor unitafi de relief diversificate, a celor geolitologici care au condus la o mare diversitate a materialelor parentale (chiar daca este vorba de un spafiu redus ca intindere, de doar 284,10 ha.) si a celor climatic; sau a celor hidrologici, precum gi a diverselor intervenfii antropice, a rezultat 0 numeroasi populajie de soluri avand caracteristici specifice (inrudite sau total diferite intre ele) in continu’ evolufie, fapt reliefat si de lista unitajilor de sol identificate in arealul studiat si prezentata in cele ce urmeazl: 1 :3.3. Caracterizarea unitatilor de solurilor UNITATEA TERITORIALA DE SOL (U.S) Nr. 1.01 Denumire: Aluviosol molic-sodic-gleic, gleizat moderat, sodicizat slab cu sodicizare slab& intre 25-50 cm, epicalcaric, dezvoltat pe materiale fluviatile carbonatice mijlocii, lut argilos mediu/lut mediu Formula: AS mo-ac-ge Gs-Az-ky Tf m/P TI/LL Judeful Timis Comuna Periam Raspandire: Cimpie joasi Adancimea apei freatice: 1-2 m Aspectul terenului: normal Condifii naturale in care apare: Campic joasé, suprafaja cvasiorizontalé cu denivelari de 10-20 cm, dezvoltat pe materiale fluviatile carbonatice mijlocii, lut argilos mediu/lut mediu apa 1-2 m. CARACTERISTICILE SOLULUI Morfologice: Profil de tipul: At- Am- ACkac- Ckacg - ChaeGo3 -CacGo,-CaeGr At 0-6 cm ~ ut argilos mediu, brun inchis, structurd poliedric&, moderat coeziv, moderat compact, pori mici si rari, rAdacini subtiri si frecvente, trecere clara ‘Am; 6-33 cm —lutos mediu, brun castaniu, poliedric, slab dezvoltat, moderat coeziv, slab compact, efervescenfa slaba, pori mici si frecvenfi, ridacini subjiri si freevente. ‘ACkac; 33-57 cm —lutos mediu, gilbui, moderat coeziv, slab compact, efervescent’ moderat&, eflorescenfi s&ruri, conorefiuni de CaCO, pori mici gi frecventi, rédicini foarte subfiri gi rare, trecere clara, Ckacg; 57-75 om ~ lut nisipos fin, gilbui cu pete albicioase, slab compact, slab coeziv, efervescenti moderata, eflorescenfa séruri, concrefiuni de CaCQs, pori mici si freevenfi, trecere clara. CkacGos; 75-96 cm — lut nisipos fin; gilbui cu pete vinejii; moderat coeziv, slab compact; efervescenfi moderati, eflorescenfi séruri, concrefiuni de CaCOs, pori mici si freeventi CacGos; 96-110 cm - nisip lutos fin, gilbui cu vinejiu si ruginiu, slab coeziv, slab compact, slab efervescent, pori mijlocii si freevengi CacGr; 110 -135 cm —lutos mediu, vinefiu, galbui ruginiu, moderat coeziv, slab compact, pori mici gi frecventi, efervescenta slab’. Fizice: > textura este lut argilos mediu intre 0-33 cm, lutos mediu intre 33-57 cm, lut nisipos fin intre 57-110 cm gi lutos mediu intre 110-135 cm; > porozitatea totald este foarte micd intre 0-75 em; > densitatea aparenta este foarte mare intre 0-57 cm; > coeficientul de ofilire este foarte mare intre 0-33 om si mic intre 33-75 em; > capacitatea de cmp este mare intre 0-57 cm si mijlocie intre 57-75 em. Chimice: > reactia solului este slab acidé intre 0-33 cm, slab alcalind intre 33-75 om $i moderat aloalind intre 75-135 om; > rezerva de humus in primii 50 cm este moderata; >= indicele de azot este mic intre 0-57 cm. 1 —