ADMINISTRAREA INSULINEI

→ Scopul tratamentului insulinic:

~ Tratarea diabetului zaharat.
~ Normalizarea nivelului glucidic în sânge
→ Căile de administrare:
~ Calea subcutanată.
~ Calea intravenoasă.
→ Locul de elecţie pentru administrarea insulinei:
~ Flancurile peretelui abdominal.
~ Regiunea externă a braţului.
~ Regiunea anterioară a coapselor.
~ Regiunea fesieră.
~ Regiunea supra şi subspinoasă.
~ Injecţie se face cu cca. 15 minute înainte de servirea mesei (funcţie de preparatul de insulină folosit).
→ Caracteristicile insulinei, păstrare şi depozitare.
~ Insulina cristalină este limpede, clară, transparentă.
~ Păstrarea se face la frigider la 40C, ferită de căldură şi lumină.
~ Se încălzeşte la temperatura corpului în momentul folosirii.
~ Nu se utilizează după expirarea termenului de valabilitate.
→ Pregătirea dozei:
~ Se spală şi se dezinfectează mâinile.
~ Se observă flaconul de insulină – aspect, valabilitate, concentraţie, preparat, cale de administrare.
~ Se aspiră în seringă o cantitate de aer egală cu doza de insulină ce trebuie administrată.
Pentru administrarea a 20ui de insulina avem nevoie de o seringa de 5 ml.
(40ui/5ml) Tragem in seringa 2,5 ml ( 20ui insulina )
~ Se puncţionează dopul de cauciuc şi se întoarce flaconul.
~ Se introduce aerul sub presiune şi se lasă să curgă liber insulina în seringă până se obţine doza necesară.
~ Se scoate aerul şi se schimbă acul.
~ Se dezinfectează locul şi zona înconjurătoare.
~ Se lasă să se evapore alcoolul → alcoolul inactivează insulina.
~ Se execută pliul cutanat şi se injectează insulina subcutanat.
~ Nu se freacă şi nu se masează locul puncţiei
→ Reacţii la insulină:
~ Hipoglicemie → nivel scăzut de insulină prin:
o Doză prea mare de insulină.
o Absenţa sau întârzierea meselor.
o Exerciţii fizice şi activitate în exces.
o Boală infecţioasă.
o Tulburări de tranzit.
o Schimbarea necesarului de insulină a pacientului.
o Boli endocrine.
o Interacţiuni cu alte medicamente hipoglicemiante.
o Consum de alcool.
~ Semnele hipoglicemiei:
o apar brusc.
o Transpiraţii, tulburări de somn.
o Ameţeală.
o Anxietate.
o Palpitaţii.

1
 o Vedere neclară – în ceaţă.
o Tremurături.
o Vorbire neclară.
o Foame.
o Stare depresivă.
o Agitaţie, iritabilitate.
o Senzaţie de furnicături în mâini.
o Mişcări nesigure.
o Delir.
o Cefalee.
o Modificări comportamentale.
o Diabeticul trebuie să aibă asupra sa cuburi de zahăr sau bomboane sau tablete de glucoză.
o Pacienţii inconştienţi vor primi glucoză pe cale intravenoasă
~ Hiperglicemie şi acidoză diabetică:
o Prin doză insuficientă de insulină.
o Nivel crescut de glucoză în sânge.
o Aport alimentar mai bogat în glucide decât cel planificat.
o Febră.
o Infecţii.
o Hiperglicemia prelungită poate determina acidoză diabetică) ameţeală, facies roşu, sete, pierderea
cunoştinţei, inapetenţă, halenă acetonică, glicozurie, respiraţie Kussmaul, tahicardie, deces.
~ Lipodistrofia:
o Foarte rar, administrarea subcutanată a insulinei poate provoca lipoatrofie cu depresiuni ale tegumentului şi
ţesutului subcutanat, pierderea elasticităţii şi îngroşarea ţesuturilor.
Hiperglicemie Hipoglicemie
Piele uscată. Tegumente cu transpiraţii reci.
Respiraţie Kussmaul. Piele umedă.
Halenă acetonică. Hipertensiune.
Pierderea lentă a cunoştinţei spre
comă. Respiraţie normală.
Somnolenţă. Pierderea stării de cunoştinţă.
Inapetenţă. Mişcări nesigure.
Greţuri. AmeţealăVărsături.
Foame.
Alergia la insulină:
~ Alergia locală → roşeaţă, edem, prurit.
~ Alergie generalizată → mai rară, dar mai gravă. Apar erupţii pe tot corpul, respiraţie zgomotoasă, şuierătoare,
hipotensiune, şoc anafilactic

Tehnica injectiei subcutanate an 1