TENDINȚE ACTUALE ÎN AMENAJĂRI

CURS 1 – curs introductiv

OBIECTIVE:
 definirea largă a termenului de tendințe
 discutarea tendințelor din perspectiva conexiunilor dintre designul de interior și modă
 mecanismele de generare ale tendințelor

TENDINȚE / DEFINIȚII:
TREND (EN)
 trend, trenduri s. n. (pub.) tendință
 Situație, evoluție a pieței, a comerțului.
 (Biol.) Tendință evolutivă (observabilă mai ales statistic).
 Direcție principală de dezvoltare a unui fenomen, a unei evoluții pe termen lung; mișcare
economică de lungă durată.
 Trend – un process social în care stilul sau gustul se schimbă.
TENDINȚĂ (< fr. tendance)
 dispoziție firească pentru ceva; înclinare, aplecare; năzuință.
 reflectare în opera de artă a concepției despre lume a autorului, a atitudinii lui față de
realitatea prezentată.
 forța care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un
corp în mișcare.
 orientare, direcție.
 Tendință - stilul curent în modă.
Studiul definițiilor în mod paralel (pe filieră engleză și pe filieră franceză) dă imaginea corectă a
vastității variației termenilor de tendințe.

În amenajarea de interior, spațiul se transformă în obiect, un obiect pe care

designerii îl manipulează și îl elaborează.
Arhitectura de interior, și implicit inovația în domeniul arhitecturii de interior este forțată să
țină cont de măsura omului, de dimensiunile corpului uman. Aceasta este măsura care dă o
raportare specifică la ambient.
Percepția spațiului se face prin simțuri. O amenajare interioară transmite în mod
primar senzații celui ce o parcurge, iar senzațiile sunt rezultatul percepției și a simțurilor
(vedere, sunet, miros, atingere). Senzațiile transmit mesaje spre creier, care analizează
informațiile în raport cu suma trăirilor anterioare, cu simțul echilibrului, cu proporția spațiului și
emit apoi reacții psihologice personale (la stimuli de lumină, culoare și acustică)1, traduse prin
atitudini, păreri sau stări metale în relație cu spațiul respectiv.
Primul nivel de cunoaștere al mediului ambiant este cel furnizat de stimulii vizuali –
este cel mai direct mod de percepție, care generează o experiență estetică prin spațiu și timp.
Următoarele nivele de cunoaștere – cunoașterea tactilă tradusă prin contactul și lucrul
cu materialul, uneori mai important decât forma în sine a spațiului (materialitatea).
Dimensiunea și percepția pe care le transmite materialul sunt importante, reușind să comunice
un complex de informații: porozitatea, greutatea, luminozitatea, transparența, grosimea,
imaterialitatea.

PERSPECTIVĂ ISTORICĂ
Curentele stilistice istorice au o consistență solidă în timp, fiind dezvoltate de-a lungul
unor perioade îndelungate. În general, stabilitatea lor se bazează în primul rând pe o evoluție
tehnologică lentă (care nu produce schimbări rapide) și pe o anumită stabilitate a contextului
istoric, cultural și social. Începând cu Egiptul Antic se poate vorbi despre decorarea interiorului,

1
The Fundamentals of Interior Design, John Coles & Naomi House, AVA Publishing SA, Switzerland, 2007

Page 1 of 8
dar schimbările curentelor în antichitate aveau loc la distanțe temporare mult mai mari decât în
momentul actual, în principal datorită schimbărilor tehnologice și sociale lente.
Curentele (Tendințele) în amenajările interioare au reflectat dintotdeauna într-o mare
măsură problemele timpului, anumite curente contemporane în gândire și filozofie, dar mai ales
schimbările în evoluția culturală, socială, economică și tehnică. Evoluția tendințelor este în
general definită de etape, de anumite puncte cheie în evoluția istorică.
În prezent, societatea globală trece prin schimbări mult mai rapide și astfel ritmul în care
curentele de design se schimbă a devenit mult mai alert. Sursele schimbărilor rapide de curente
este dată de un complex de factori: globalizare, rapiditatea circulației informației, revoluții în
tehnologie, schimburi comerciale, etc. Schimbările rapide dizolvă posibilitatea unei manifestării
unui singur curent, datorită manifestărilor multiple, cu referințe istorice sau locale multiple și a
influențelor extrem de variate. Curentele nu mai există în accepțiunea tradițională, iar tendințele
cu caracter stabil de manifestare (de-a lungul mai multor ani) sunt definite ca mișcări
(movements).

Schimbarea majoră pentru amenajările de interior e reprezentată de revoluția

industrială. Procesul industrial a schimbat:
 structura societății - migrația de la rural al urban, un număr foarte mare de persoane
migrează, atrași de oportunitățile de lucru și de promisiunea idealului unei vieți mai
bune
 tehnicile de producție și materialele noi - designul funcțional, modul în care se
manufacturau obiectele, introducerea curentului electric ca modalitate curentă de
iluminare
 modul în care se definește arhitectura - folosirea eficientă a spațiului și bunăstarea
utilizatorului. Numărul mare de oameni care a migrat în orașe are nevoie de locuințe
și de condiții corecte de locuire.

În trecut, amenajările interioare erau rezultatul unui proces instinctiv de punere laolaltă
a elementelor de care este nevoie în relație cu activitatea care se desfășura într-un anumit
spațiu. Mobilele și elementele de decor erau organizate în lungul pereților, iar centrul camerei
este liber în marea majoritate a situațiilor (din rațiuni de iluminare slabă pe timpul serii).
În secolul 18 / începutul secolului 19:
- designul de interior era domeniul arhitecților și a tapițerilor (vânzătorii de țesături și
mobilă)
- decorația interiorului cădea în grija gospodinei. Familiile înstărite angajau și meșteri
profesioniști (tapițer, ebenist, artizan) care putea defini o anumită direcție a
amenajării.
Spre sfârșitul secolului 19 apare profesia de decorator de interior, datorită:
 revoluției industriale
 schimbări sociale și economice propice de dezvoltare a meseriei (anii 1920-1930 în
America). „La începutul secolului 19 milionarii americani au căutat să-și exprime
puterea și prestigiul prin folosirea unor decoratori care îi ajută să recreeze palate
renascentiste sau castele franțuzești. În anii 1920 și 1930 […] accentul s-a pus mai
mult ca niciodată pe distracție, iar decoratorii erau angajați să creeze fundaluri pentru
petrecerile de cocteiluri care erau în vogă atunci.”2
 persoane implicate în procesul de decorare de interior (în general femei) care au
încercat să transforme procesul de întreținere a gospodăriei într-o profesie, sau
pentru care natura consultativă a profesiei (consultant și uneori confident) s-a
potrivit mult mai bine.

Elsie de Wolfe – este prima femeie decorator de interior din America, considerată ca
fiind cea care a pus bazele profesiei și designului de interior modern. Cu o carieră care
debutează în teatru, de Wolfe s-a făcut remarcată prin crearea de decoruri și costume, fără a

2
Ann Massey, Interior design since 1900. The emergence of interior decoration as a profession, p. 123

Page 2 of 8
excela în actorie. Astfel i se activează interesul pentru decorația de interior și la vârsta de
aproape 40 de ani ea își inventează o carieră alternativă. Ea face trecerea de la stilul Victorian
întunecat la interioare luminoase cu culori deschise și proaspete și mobilă franțuzească de secol
18. Principala ei preocupare a fost aspectul practic al designului, astfel încât proprietarii sa-și
poată primii oaspeții într-o ambianță confortabilă. Ea a introdus numeroase elemente, printre
care: coctail party, saloanele confortabile, tratamentele false de finisare, imprimeurile animale,
mesele de scris feminine, etc.
Decoratorii aveau origini bune și astfel aveau contacte sociale cu lumea bună, creându-
se în mod natural cererea pentru acest nou tip de serviciu, în relație și cu stabilitatea economică
de după război. Fenomenul decorației de interior este preluat de presă și astfel câștigă
vizibilitate. Termenul de decorator de interior apare din nevoia de a crea distincția între
decoratorul ca un consultant de sine stătător și decoratorul ca și meșter specialist (tapițer,
tâmplar, etc.) sau vânzător de produse pentru interior (vânzător de perdele, etc.).
Cea mai importantă dezvoltare a profesiei de designer de interior are loc după al doilea
Război Mondial. Înainte, designul de interior era privit ca jucând un rol secundar față de
arhitectură. După 1950 a început să crească puterea economică și populația a început a investi
mai mult în locuințe. Pentru prima oară în SUA dar și în Europa, populația urbană din clasa de
mijloc își permite să devină proprietară de imobile. Încep să apară cursuri de pregătire și
manuale pentru designeri de interior, în paralel cu organizarea educației, a calificărilor, a
standardelor și a normelor profesionale și a apariției organizațiilor profesionale.3
Organizații profesionale și apariția lor:
 1938 – SUA – Institutul Designerilor Americani
 1949 – Finlanda – Asociația Finlandeză a Arhitecților de Interior
 1957 – SUA – Societatea Națională a Designerilor de Interior
 1966 – Anglia – Asociația Decoratorilor de Interior și a Designerilor
 1986 – Anglia – Chartered Society of Designers
 1994 – Asociația Internațională a Designerilor de Interior

TENDINȚE ÎN AMENAJĂRI și în DESIGN în general

O tendință în design: reprezintă o temă vizuală care traversează mai multe fațete ale unei
culturi creative.
Tendințele pot fi descrise ca un mod estetic de a traduce vizual temele designului în cultura
contemporană globală de design.
Ele au în general 3 faze:
 Un început, un moment de apariție într-un anumit context, de unde devine exemplu și
este preluat, multiplicat, dobândind astfel o expunere mai largă
 Un moment de largă acceptare de către categorii variate de produse
 Un declin, pe măsură ce conceptul își pierde din prospețime
Durata de manifestare:
 scurte (1 an, 1 sezon….)
 câțiva ani
 durată foarte lungă: MIȘCĂRI, CURENTE

Dacă privim limbajele stilistice ca metode estetice care definesc anumite răspunsuri
emoționale de la cei care le percep/trăiesc, aceste limbaje stilistice pot fi privite ca instrumente
specifice designerilor vizuali.
Un designer trebuie să aibă acces la un număr mare de moduri estetice pentru a putea genera
produsul/amenajarea coerentă care să satisfacă cerințele clientului.

Unele metode estetice își pot menține pentru mult timp prospețimea și longevitatea, în timp ce
altele dispar pe măsură ce cultura globală de design își mută atenția asupra altor
modele/metode.

3
wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Interior_design

Page 3 of 8
Unele firme mari caută să stabilească ”un stil propriu al casei” (Porsche, Designworks/BMW,
Zaha Hadid), de multe ori folosind o tendință contemporană exacerbată.

În peisajul contemporan există o mare varietate de tendințe (moduri estetice) valabile,

care au numeroase interconexiuni între ele și mișcări (în sensul de curente) la baza lor.
– definiție: Complexul de stiluri, culori, modele, materiale și forme ale unui anumit sezon
care au o influență pe termen lung asupra pieței.
O tendință contemporană poate fi o derivată a tendințelor anterioare dar și a problematicilor
lumii actuale și a evenimentelor recente. Tendințele pot fi generate de: un curent istoric, de
probleme absolut actuale ale societății sau de o lansare a unei idei proaspete, de o inovație în
tehnologie; nu sunt fenomene rupte din context.

Tendințele în amenajări:
 reprezintă viitorul pentru domeniul în care sunt urmărite, prezentând teritorii
complet noi și neexplorate.
 țin de inovația din domeniu, respectiv ceea ce revoluționează evoluția domeniului.
 a evolua înseamnă a gândi într-un mod nou, a dezvolta interioare complet noi și a
revoluționa modalitățile de operare tradiționale.

PERSPECTIVĂ CONTEMPORANĂ
În prezent tendințele din amenajările interioare sunt dictate de curentele din modă,
arhitectură și în general de noile inovații în tehnologie care au aplicații în construcții sau în
viața de zi cu zi.
Principala provocare pentru cei ce lucrează cu interioarele este identificarea direcției
corecte în care scena designului de interior se va îndrepta, și care stiluri, materiale și culori
sunt cele mai atractive pentru consumatori. A putea prevedea viitoarele direcții în proiectare
este foarte greu și necesită o cercetare și o observare detaliată.
Nu poți crea un produs și mai apoi să aștepți consumatorii să-l dorească, ci designul
contemporan trebuie să se potrivească în primul rând cu nevoile și dorințele
consumatorilor.

TRENDURI ÎN AMENAJĂRI INTERIOARE vs. TRENDURI ÎN MODĂ

Diferențele majore între tendințele în amenajări și cele din modă este faptul că:
 amenajările sunt centrate pe tendințele macro, mai ample și de durată mai lungă.
 moda este focusată bivalent, atât pe macro-tendințe cât pe micro-tendințe, denumite și
capricii (fads – EN).
Tendințele se dezvoltă, sunt stabile o durată mai lungă și au forța de a se transforma de-
a lungul timpului.
Some are short-lived (remember candy-colored iMacs?), some last a few years
(remember silver paint?), and some last for decades (like Minimalism). Those with very
long wavelengths we call “Movements”, because they’ve proven their longevity beyond
just a few years. 4
Micro-tendințele (fads) apar foarte brusc, în general neașteptat și sunt populare pentru o
perioadă mult mai scurtă de timp, ele nu reușesc să se stabilizeze și să reziste mult ca durată.

TRENDURI ÎN AMENAJĂRILE DE INTERIOR

Din nevoia de a crea obiecte și produse care să se alinieze la nevoile și cerințele
consumatorilor a apărut o nouă profesie – analistul de tendințe (trendspotter), care își asumă
prezicea tendințelor viitoare. În modă sunt folosiți în mod curent, și asta explică felul în care în
colecții diferite apare aceeași idee, cu vagi diferențe, definite printr-un trend5.

4
Sursa: awoltrends.com
5
EXEMPLE de companii de analiză a tendințelor: www.trendstop.com, www.trendbible.com, trendsblog.co.uk

Page 4 of 8
 Previziunea tendințelor reprezintă identificarea atitudinilor, nevoilor, dorințelor,
tiparelor de cheltuieli, stilurilor de viață, factorilor economici și a relațiilor de schimb ale
consumatorilor.

ANALIZA TENDINȚELOR – prin ea se pot defini:

 factori comuni care sunt apoi adaptate la culori, stiluri,
 problematici de bază produse și materiale care să corespundă
acestor nevoi și dorințe, în general cu 2 ani
înainte de lansarea pe piață.

Predicțiile pentru amenajările interioare se fac prin analiza nevoilor consumatorilor la

scară globală. Ele implică:
 cercetarea inovațiilor din domeniu
casnic – analize detaliate asupra
modului în care interacționează
gospodăriile cu tehnologia, produsele
alimentare, asistența medicală și mediul
 cercetarea felului în care oamenii
locuiesc și ce folosesc
 urmărirea trendurilor – monitorizarea
ritmului în care un trend se schimbă din
momentul în care este identificat (devine
oficial). Trendurile se schimbă și se
transformă, fiind importantă urmărirea
felului în care influența sa se împrăștie
 o cercetare a evenimentelor și
aniversărilor viitoare pentru un anumit
sezon (ex. Olimpiada de la Londra 2012
și influențele în modă și design) și în
paralel, o revizuire a sezoanelor
trecute, pentru a verifica care tendințe
au fost sufocate de propriul succes și
care mai au suficientă forță pentru a
putea continua și în sezonul curent
 urmărirea știrilor, a politicilor curente
 cercetare on-line

Alte elemente definitorii în direcția unui trend pot fi:

 Elemente stabilite în avans - simboluri, icon-uri culturale, detalii decorative
 elemente ne-previzionate care apar independent, în relație cu lansarea unui film
sau a unor cântăreți care forța să declanșeze autonom un curent.
Analiza tendințelor este o știință aproximativă care combină științele sociale cu o
privire atentă asupra designului. Birourile de tendințe produc caiete de tendințe, iar clienții nu
sunt exclusiv cei din lumea modei, ci o mare majoritate sunt producători de bunuri de consum.

Pentru un designer de interior este vital să fie conștient de tendințele viitoare. Acest
lucru poate fi realizat printr-o cercetare pe cont propriu și printr-o urmărire a atitudinilor
curente ale consumatorilor, cei care dețin puterea de cumpărare.

AVANTAJELE ANALIZEI TENDINȚELOR: DEZAVANTAJELE ANALIZ. TEND.:

 a crea produse incitante, în linie cu nevoile
și cerințele consumatorilor, dar și cu
gândurile și sentimentele acestora.
 minimizează riscurile
 poate mări profitul.
 rapoartele nu au valabilitatea unor
instrumente absolute de lucru
 cercetarea de piață nu dă întotdeauna
rezultate exacte
 domeniile modei și designului nu sunt
stabile
 trendurile sunt greu cuantificabile

Dezavantajele reprezintă o serie de limitări ale caietelor de tendințe și ale procesului de

analiză. Pentru a le combate s-a dezvoltat o metodă de previziune alternativă, bazată pe
cercetarea mediilor online, care urmărește algoritmii datelor vânzărilor efectuate de firmele
care realizează comerț online6.

6
http://freshome.com/2011/12/13/predicting-future-interior-design-trends-with-anthony-hughes/

Page 5 of 8
 Procesul teoretic de generare a tendințelor este diferit. El pornește de la definirea
culorii. Pantone este autoritatea absolută care definește tendințele culorilor care se vor purta în
sezoanele viitoare, printr-un sistem personal de gestionare a nuanțelor. Pantone este un
sistem preponderent american, iar în Europa este folosit curent sistemul RAL. Pantone a fost
prima companie de tipărire care a încercat standardizarea și simplificarea pigmenților de culoare
care stau la baza culorilor folosite, ajungând în prezent să stabilească standardele de culoare
globale. Sistemul Pantone de culori solide, care în prezent cuprinde 1100 de culori unice
numerotate, a fost inițial dezvoltat pentru a ajuta designerii și tipografii pentru a putea specifica și
controla culorile pentru proiectele printate. Paleta de culori cea mai utilizată este paleta Pantone
Matching System (PMS) sau "culori pată", și este folosită în grafică, printare și în publicații.
În prezent, culorile sunt stabilite cu 2 ani înainte, și influențează semnificativ industria
textilă, deoarece toți producătorii vor scoate pe piață materiale în culorile respective pentru ca
designerii să poată folosi aceste materialele ca bază a viitoarelor lor colecții.
PANTONE ca și companie care dictează culorile s-a lansat cu succes într-o gamă proprie
de obiecte de design și consum, cu foarte mare priză la public (în general designeri sau
persoane creative care sunt în contact cu codurile lor de culoare).7

TRENDURI ÎN MODĂ8
Până recent, trendurile în modă erau generate printr-un proces normal sau "oficial", de
prezentare a unei colecții de fashion și de reproducerea ei sub formă de haine purtabile de către
firmele producătoare, în funcție de reacția publicului față de prezentare.
În prezent, lucrurile au început să se schimbe - predicțiile iau în calcul foarte mult
segmentul de piață tânăr, care este și cel mai rezistent la publicitate. Acest segment este cel
care nu urmează ușor regulile impuse din afară și care dictează direct ce vrea să poarte. Ciclul
modei contemporane a fost astfel inversat, iar noile fashion icons nu sunt cei care cumpără
couture, ci persoanele inovatoare care își alterează hainele, poartă doar vintage sau combină
accesorii de fashion cu haine banale.
Dezbaterea cea mai actuală legată de fenomen este cum tendințele modei au început să
fie influențate tot mai mult de bloggeri, care de fapt întrețin și prezintă în mod fals curentele prin
faptul că ei primesc de la designerii care vor sa-și facă reclamă materialele pe care le pun pe
blog. Apar atât discuții legate de etica jurnalistică, cât și de respectabilitatea modei oficiale și a
reprezentanților ei. Atitudini pro și contra:
http://www.manrepeller.com/2013/02/blog-is-a-dirty-word.html
http://tmagazine.blogs.nytimes.com/2013/02/10/the-circus-of-fashion/

Difuziunea socială a inovațiilor este o teorie socială care spune că pentru ca orice
inovație să fie acceptată de societate, ea trebuie să parcurgă următoarele etape:
 să devină cunoscută, să ajungă de interes, să fie evaluată, să fie încercată, să fie
adoptată.
Persoanele care realizează acest proces se divid în mai multe grupe, și sunt:
 inovatorii, care adoptă primii inovația, dacă nu chiar ei au generat-o
 primul val de persoane care adoptă stilul inovatorilor
 un val întârziat de majoritate timpurie
 majoritatea târzie, cea mai conservatoare
Procesul social ia forma unor valuri sau cercuri, care se lărgesc din ce în ce mai tare.
Procesul poate fi urmărit cel mai bine în felul în care blogurile preiau un anumit curent. Drumul
produsului de la style icon mai departe este spre podium, de acolo în lanțurile cunoscute de
retail, iar apoi devine street style și toți tinerii ajung să poarte respectivul stil.
EXEMPLU: nașterea și migrarea a unui trend pe bloguri – CYCLE CHIC9:
Cycle Chic este o mișcare de modă și transport care este dedicată ciclismului în haine elegante de
stradă, și de felul în care te îmbraci elegant când mergi cu bicicleta. Este cel mai urban fenomen care s-a

7
www.pantonehotel.com
8
Insuportabila ușurătate a tendințelor, ELLE România, februarie 2012
9
http://www.ibm.com/smarterplanet/us/en/socialbusiness/blogframe/index.html

Page 6 of 8
extins în foarte multe orașe de pe glob, în cea mai mare parte datorită mediilor de socializare. Hărțile
prezentate arată cum discuțiile despre Cycle Chic s-au propagat online an cu an, iar infograficele au fost
realizate prin folosirea limbajelor analitice și naturale avansate, prin procesarea unor volume de date foarte
mari din mediile sociale, printre care twitter, bloguri și panouri de mesaje.
 2007 – primul blog dedicat stilului Cycle Chic este creat în Copenhaga. Mulți entuziaști au
început rapid să distribuie poze cu bicicliști îmbrăcați elegant, cu biciclete și accesorii. În
câteva luni are loc primul salt geografic când discuțiile se răspândesc de la Copenhaga la
Berlin, unde sunt comunități artistice solide.
 2008 – primul manifesto online 'stil peste viteză' – care ca cei care aderă la el să
contribuie vizual la un peisaj urban mai plăcut din punct de vedere estetic și să refuze a
purta și a deține orice formă de haine de ciclism sportiv. Discuția online se extine în alte
orașe.
 2009 – conversațiile online cresc cu 210% față de anul precedent.
 2010 - conversațiile online cresc cu 274% față de anul precedent.
 2011 - conversațiile online cresc cu 159% față de anul precedent.
 2012 - numărul de bloguri asociate cu curentul trece de 100. Conversațiile online cresc cu
170% față de anul precedent. Săptămâna modei din New York a combinat moda de vârf
cu stilul ciclist și Levi's creează jeanși de 'navestist'.

MIGRAREA TENDINȚELOR DE PE PODIUM ÎN INTERIOR

În general tendințele de interior au fost secundare față de cele din modă. În prezent
viteza cu care culorile, texturile și materialele au migrat către designul interior a crescut.
Numeroase case de modă (Fendi, Armani, Calvin Klein) au creat recent ramuri de amenajări de
interior, intuind potențialul unor consumatori noi. Relația dintre modă și interior nu mai este
unidirecțională, ci tranzițiile dintre cele două domenii devin tot mai fluide. Designul este un
domeniu interdisciplinar, iar moda, designul, mobilierul, filmul, arhitectura și textilele își lasă
toate amprentele asupra celorlalte.
EXEMPLU: Scarlet Opus identifică tendința ‘Simply Flawless’, o tendință ce poate fi înscrisă în
curentul Noul Minimalism. Această tendință este inspirată de moda recentă care evocă forme delicate și
un feminism elegant. Ea descrie o estetică nudă, care la prima vedere poate oferi o impresie de expunere
și goliciune. Produsele sunt tot mai simple, fabricate dintr-un singur material expunând trăsăturile de
manufacturare fără un finisaj de suprafață care să le ascundă, expun structura materialului (liniile de
construcție). Sunt folosite preponderent tonurile de roz palid, culoarea pielii și camel (beige, nisipiu).10

RELAȚIA DINTRE TENDINȚE ȘI TEMA PROIECTULUI / RELAȚIA CU CLIENTUL

Amenajările interioare:
 sunt influențate de tendințe, care reflectă într-o mare măsură problemele timpului
 în același timp ele constituie un răspuns la o temă precisă dată de către beneficiar.
Ceea ce un designer poate căuta în urmărirea unei tendințe trebuie să corespundă cu
ceea ce permite funcțiunea dată de temă și pe cerințele clientului. Procesul de compromis din
proiectare devine astfel evident.
A răspunde la o temă de proiectare dată de client înseamnă11:
 înțelegerea și interpretarea nevoilor clientului, care poate fi un singur individ, o
organizație publică, o societate comercială
 crearea unei colaborări cu alți profesioniști: arhitect, inginer constructor,
executant, meșter, ingineri de instalații, furnizori de materiale și alții
 a dezvolta un răspuns creativ la nevoile clientului și a urmări realizarea acestuia
de la nivel de concept la nivel de realitate construită
 a defini pentru client un spațiu personal, special gândit pentru nevoile sale.
Cheia succesului în relația cu clientul nu este crearea unui produs stilistic
superior, ci crearea unui răspuns corect setului de nevoi ale sale.
În prezent, din cauza tehnologiilor și a variațiilor extreme de posibilități, interioarele pot
exprima și reflecta mult mai bine decât în trecut personalitatea celor cărora le sunt destinate. De
exemplu, în trecut camera importantă în cadrul locuit era doar livingul, dar acum materialele și

10
http://trendsblog.co.uk/?p=21750
11
The Fundamentals of Interior Design, John Coles & Naomi House, AVA Publishing SA, Switzerland, 2007

Page 7 of 8
obiectele de decor, decorul în sine au evoluat atât de mult încât fiecare cameră devine egală ca
importanță în amenajare.
Dacă designul este realizat corect, rezultatul ultim este un produs de calitate. Un
design corect este calitativ prin faptul că îmbunătățește în mod direct calitatea vieții celor
care intră în contact cu el. Produsul corect este cel rezultat în urma unui studiu, în urma
adresării întrebărilor corecte și a studiului contextului, în comparație cu produsele rezultate
direct, fără un studiu preliminar, care de cele mai multe ori sunt simpliste și comunică strict prima
idee apărută în minte.

RELAȚIA AMENAJARE / CONTEXT

Cadrul contextual în care designerul va lucra este alcătuit din:
 funcțiune
 spațiul suport de amenajat
 tema exprimată de client
Cadrul contextual determină:
 restricții – caracterul spațiului suport, instalații, reguli de intervenție, legislație
 potențial de dezvoltare – tema și simbolistica ei, simbolurile și istoria locului, relații
Pentru a putea aprecia corect contextul, unul din primii pași obligatorii este contactul cu
spațiul care face obiectul proiectului, cu clădirea în care este amplasat și cu contextul clădirii - și
realizarea releveului. Peste acest cadru se intervine apoi la nivel conceptual, urmărind posibile
tendințe. Deși uneori restricțiile par ne-productive, ele ajută la a restrânge o gamă altfel foarte
largă de posibilități de design.
Uneori, diferențe notabile apar între nevoile aceluiași client față de ceea ce își dorește în
mediul intim (amenajarea casei) și ceea ce își dorește în imaginea publică (amenajarea firmei,
corporației). Acceptarea ideilor inovatoare este mult mai ușoară într-un mediu neutru de tip
birou sau expunere, susținută de asemenea de faptul că pentru a avea succes comercial aceste
spații trebuie să aibă un anumit nivel de reprezentare. Prin comparație, mediul casnic este în
general mai reticent la nou, la acceptarea inovației. Doar rar, în cazul unor clienți educați și care
urmăresc tendințele se poate ajunge la o relație de egalitate între reprezentarea spațiului intim și
a celui public.
Tendințele actuale pot fi cel mai ușor integrate în funcțiunea de expunere – muzee,
magazine, expoziții. Aici, rolul designerului este de:
 a captura atenția
 a pune în cea mai bună lumină obiectul sau informația expusă. Acest lucru este
necesar a fi făcut în cel mai inovator și actual mod, astfel încât să fie în relație cu
calitatea obiectului expus, și/sau în relație cu valorile acesteia.

CONCLUZII:
Tendințele sunt influențate de o sumă de factori: culturali, normativi, economici,
funcționali sau factori care țin de consumator.
Tendințele nu reprezintă categorii absolute și distincte, ci de cele mai multe ori ele
se suprapun, se intercalează și se influențează reciproc. Acest fapt este explicabil prin faptul
că ideile și conceptele care le generează sunt puternice și marchează mai multe domenii de
gândire și domenii de design.
O amenajare este definită de un demers logic, care pleacă de la elementele fizice
existente – spațiul suport, urmărește tema și funcțiunea, peste care se suprapun
elementele amenajării și sistemul de operare.

Page 8 of 8