Você está na página 1de 45

R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

C.01.03
CLĂDIRI ȘI FUNCȚIONALITATEA LOR

NCM C.01.03:2016

Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţământ


general

EDIŢIE OFICIALĂ (faza IV “Proiect pentru anchetă”)

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR


CHIŞINĂU 2016
NCM C.01.03:2016

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM C.01.03:2016


CSM 01.120

Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţământ general

Descriptori: şcoala de învăţământ general, liceu, educaţie, studii medii, instituţie şcolară,

Preambul

1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii ”Incercom” Î.S., ing. O. Tufar

2 ACCEPTAT de către Comitetul tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii


CT-C 05 " Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice", procesul-verbal nr.__ din ____ 201__.

3 APROBAT prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor nr. ___ din ___ _______
201__ (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 201__, nr. ___-___, art. _____), cu aplicare din
__.__.201__.

4 ÎNLOCUIEŞTE NCM C.01.02-99

II
NCM C.01.03:2016

Preambul în cadrul Proiectului pentru anchetă

Prezenrul normativ în construcţii este elaborat în baza temei cu genericul ”Proiectarea construcţiilor
pentru şcoli de învăţămînt general”. La momentul actual noţiunea de şcoli deja nu cuprinde totalitatea
instituţiilor de învăţămînt general cu activitatea în Republică conform sistemului de învăţămînt precedent.

Cu intrarea în vigoare a Codului Educaţiei [2] a apărut necesitatea revizuirii normelor precedente cu
stipularea cerinţelor necesare la momentul actual.

Prezentul normativ este bazat pe identitatea principiilor stucturale spaţial-volumetrice pentru toate
instituţiile de învăţămînt mediu cu unele completări la caz, conform temelor de proiectare. Se prevede
generalizarea acestor instituţii cu specificarea elemnetelor caracteristice esenţiale pentru fiecare din ele.

III
NCM C.01.03:2016

Cuprins

1 Domeniu de aplicare .......................................................................................................................... 1

2 Referinţe ............................................................................................................................................. 1

3 Terminologie specifică ........................................................................................................................ 2

4 Principii generale ................................................................................................................................. 2

5 Tipuri de instituţii de învăţămînt general ............................................................................................. 3

6 Condiţii privind amplasarea ................................................................................................................. 4

7 Condiţii privind soluţii planimetrice şi constructive .............................................................................. 5

8 Condiţii privind siguranţa la foc şi siguranţa în expluatare .................................................................. 10

9 Condiţii privind igiena şi sănătatea elevilor ......................................................................................... 12

10 Condiţii privind instalaţii tehnice .......................................................................................................... 13

11 Condiţii privind echipamentul tehnico-sanitar ..................................................................................... 15

12 Bibliografie ........................................................................................................................................... 16

Anexa A Elemente de unităţi funcţionale, dimensiuni minime necesare.................................................... 17

Anexa B Elemente de unităţi funcţionale, dimensiuni necesare ................................................................ 18

Anexa C Cerinţe minime privind realizarea unei bune vizibilităţi. Parametrii sălii pentru utilizarea
retrospecţiei ................................................................................................................................................ 19

Anexa D Exemple de unităţi funcţionale .................................................................................................... 20

Anexa E Organizări funcţionale pentru activităţi sportive. Săli de sport..................................................... 21

Anexa F Exemple de unităţi funcţionale pentru activităţi sportive. Dimensiuni minime necesare ............. 22

Traducerea autentică a prezentului document normativ în lumba rusă ..................................................... 23

IV
NCM C.01.03:2016

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

Construcții civile
Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţământ general

Гражданские здания
Проектирование общеобразовательных школ

Civil buildings
Design of the buildings for secondary schools
Data punerii în aplicare: 201< > - <luna> - <ziua>

1 Domeniu de aplicare

1.1 -Prevederile prezentului document normativ în construcții (în continuare – normativ) se aplică la
proiectarea, construcţia şi exploatarea instituțiilor de educaţie stipulate în Codul Educaţiei [2] ca
instituţii de învăţămînt general şcolar (în continuare – şcoli de învăţămînt general) care include
următoarele metode de studii:

— nivelul 1 – învățămîntul primar;

— nivelul 2 – învățămîntul secundar, ciclul I: învățămîntul gimnazial;

— nivelul 3 – învățămîntul secundar, ciclul II: învățămîntul liceal.

Şcolile cu profil specializat (sportiv, muzical, de artă, etc.) şi şcolile pentru copii cu dezabilităţi sau
cerinţe educaţionale speciale se proiectează în baza unei teme respective, avizate de Ministerul Edu-
caţiei.

În mod corespunzător cerinţele normativului se referă şi la lucrările de reparaţii, reconstrucţii,


consolidări sau de amenajări în clădiri existente, destinate grădinițelor de copii, şi pentru încorporarea
şi reamenajarea spaţiilor destinate acestora în clădiri de altă destinaţie.

1.2 Prezentul normativ cuprinde instrucţiuni, reguli, îndrumări tehnice cu caracter obligatoriu şi
recomandările opţionale în cadrul celor obligatorii pentru proiectarea şi verificarea proiectelor con-
strucţiilor pentru şcoli de învăţămînt general, conform prevederilor Codului Educaţiei [2].

1.3 Cerinţele prezentului normativ sunt obligatorii pe teritoriul Republicii Moldova pentru beneficiari
(investitori), organizaţii de construcţii, de proiectare şi antreprenoriat, indiferent de forma lor de propri-
etate şi subordonare departamentală.

2 Referinţe normative

Procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul-cadru al docu-


NCM A. 07.02-2012
mentaţiei de proiect pentru construcţii. Cerințe și prevederi principale

NCM E.03.02-2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor

ППБ-05-86 Normele de securitate la incendiu în timpul lucrărilor de construcţie şi de


instalare

1
NCM C.01.03:2016

3 Terminologie specifică

Pentru interpretarea corectă a prezentului normativ se aplică termenii și definițiile:

Învăţămînt general şcolar - Ciclu de studii, care include învăţămîntul primar şi învăţămîntul
secundar.

Învăţămînt primar - Ciclu de studii, care include clasele I-IV.

Învăţămînt secundar - Ciclu de studii, care include nivelul gimnazial (clasele V-IX), învățămîntul
liceal (clasele X-XII) şi învățămîntul profesional tehnic secundar.

4 Principii generale

4.1 Şcolile noi se proiectează în baza Planului urbanistic general al localităţii, Notei de fundamen-
tare a necesităţii, oportunităţii şi capacităţii pentru fiecare obiect, care cuprinde situaţia bazei materiale
a şcolilor în localitatea sau cartierul, în care se propune construirea, şi alte elemente, care vor argu-
menta construirea unui nou obiectiv. În nota de fundamentare se specifică capacităţile şi starea fizică
a clădirilor existente, destinate pentru amenajarea şcolilor în acestea sau modificarea lor.

4.2 Prevederile prezentului normativ stabilesc limita minimă de calitate, corespunzătoare a clădirilor
pentru şcoli de învăţămînt general, necesară pentru realizarea şi menţinerea acestora la parametri
optimi pe întreaga durată de exploatare a construcţiei.

4.3 Proiectarea şcolilor de învăţămînt specializat se va efectua conform temei de proiect cu acordul
Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei şi Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (la caz).

4.4 Utilizatorii clădirilor pentru şcoli de învăţămînt general, proiectate, amenajate şi realizate con-
form prezentului normativ sînt elevii, personalul de conducere, personalul didactic, personalul didactic
auxiliar şi personalul nedidactic, care participă, organizează şi desfăşoară procese educative şi de
servicii.

4.5 La proiectarea, construirea şi exploatarea clădirilor pentru şcolile de învăţămînt general trebuie
respectate şi alte exigenţe ale normativelor şi standardelor generale de stat conexe în vigoare, pre-
cum şi instrucţiunile producătorilor de utilaj.

4.6 Pentru cazurile care nu se vor putea încadra în anumite prevederi ale prezentului normativ,
investitorul se va adresa în organele respective prezentînd fundamentarea necesară a noilor propu-
neri, în vederea obţinerii avizului.

4.7 Se interzice folosirea clădirilor şi terenului şcolilor în alte scopuri (întreprinderi, oficii, depozite
etc.) decît pentru educarea copiilor.

4.8 La proiectarea şcolilor de învăţămînt general trebuie respectate atît exigenţele de performanţă
ale clădirilor cît şi cerinţele utilizatorilor şi anume:

— rezistenţă şi stabilitate;

— siguranţă în exploatare;

— siguranţă la foc;

— igiena şi sănătatea oamenilor;

— izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie;

— protecţia împotriva zgomotului, la care se adaugă cerinţa psihoeducativă;

2
NCM C.01.03:2016

— cerinţe ergonomice, reeşind din contingentul utilizatorilor.

4.9 La determinarea numărului de locuri în şcoli se ţine cont de numărul copiilor în vîrsta de 6 pînă
la 17 ani, şi pentru licee – ciclul superior 16-18(19) ani din localitatea sau cartierul, unde urmează să
se construiască noua şcoală, conform datelor de recesămînt sau cele furnizate de serviciul de
natalitate al autorităţii administraţiei publice locale. Datele obţinute se compară cu numărul şi
capacităţile şcolilor existente în localitate. Pentru amenajarea şcolilor în spaţiul urban, datele obţinute
se compară cu numărul şi capacităţile şcolilor existente în raza normată de deservire.

4.10 Capacitatea noilor şcoli şi componenţa claselor se determină conform Hotărîrii Ministerului
Sănătății și Protecției Sociale nr.21 [5] şi se stabilesc în sarcina de proiect. Cantitatea de elevi poate fi
între 50 și 160 copii.

4.11 În cazul în care încadrarea în prevederile prezentului normativ nu este posibilă, investitorul tre-
buie să se adreseze la organele de resort prezentînd o notă de fundamentare pentru noile propuneri
în vederea obţinerii avizului.

4.12 Gradul şi clasa de responsabilitate a clădirilor şcolilor de învăţămînt general se stabileşte de


gradul unu sau doi de către proiectant de comun acord cu investitorul conform normativelor în vigoare.

4.13 Regulile pentru calculele volumelor şi ariilor spaţiilor interioare sînt cele valabile pentru con-
strucţiile civile.

4.14 Conţinutul-cadru al documentaţiei de proiect trebuie să corespundă normativului naţional


NCM A.07.02.

5 Tipuri de instituţii de învăţămînt general

5.1 Se deosebesc cîteva tipuri de unităţi de învăţămînt general:

a) Unități de învăţămînt primar obligatoriu pentru elevi cu vîrsta între 6-10 ani, clasele I –IV. O clasă
de învăţămînt primar luicrează cu un singur cadru didactic şi cuprinde în medie 20 de elevi (limitele
fiind de la 10 la 25 elevi).

b) Unități de învăţămînt primar obligatoriu și secundar care includ:

— Învăţămîntul secundar inferior, organizat în două cicluri succesive obligatorii:

— Școala generală cu clasele I – VIII (învăţămînt primar şi gimnaziu)

— Gimnaziu – clasele V – VIII penrtu elevi cu vîrsta între 10 – 14 ani;

— Liceul – ciclul inferior, sau alternativ – cu studii de arte şi meserii (formare profesională iniţială) –
clasele IX – X penrtu elevi cu vîrsta între 14 – 16 ani.

Ca regulă, învăţămăntul obligatoriu este organizat ca învăţămînt de zi (pentru clasele I-IV – într-un
singur schimb).

5.2 Învăţămîntul general se organizează în unităţi de diferite tupuri de învăţămînt, dar mai frecvent
în următoarele:

5.2.1 În şcoli de stat şi private. În cadrul instituţiilor de văţămîntul primar pot fi incluse şi clase de
învăţămînt preşcolar, conform normativelor în vigoare.

5.2.2 În gimnazii – aparte sau împreună cu învăţămîntul primar şi şcoli generale cu clasele I – VIII. În
special, în mediul urban pot fi şcoli, care oferă atît învăţămîntul primar, cît şi învăţămîntul secundar,
clasele V – XII / XIII.

3
NCM C.01.03:2016

În diferite regiuni pot exista unităţi de învăţămînt cu program complimentar sau integrat sportiv sau de
artă. Ele funcţionează în baza unui curiculum specific, menit să asigure realizarea cît finalităţiilor şi
obiectivelor specifice nivelului educaţional atît şi programului de pregătire intensivă specializată –
sportiv sau de artă. Numărul săptămînal de ore pentru acest tip de şcolarizare este mai mare decît în
cazul programului normativ.

5.2.3 În licee – unitatăţi de învăţămînt care oferă absolvenîilor de gimnazui posibilitatea specializării
în diferite domenii teoretice sau şi a se pregăti pentru continuarea studiilor la nivele educaţionale
subsecvente. Învăţămîntul liceal se organizează în trei filiere de studiu: teoretică, tehnologică şi
vocaţională.

Parte din liceele teoretice şi majoritatea liceelor de sport, arte şi pedagogice pot fi organizate în cuclul
gimnazial şi primar.

5.2.4 În grupuri şcolare. Acestea reprezintă concentrarea liceelor tehnologice, şcolilor de arte şi
meserii şi în unele cazuri, şcolilor postliceale – funcţionînd cu acelaşi profil sau profiluri similare.
Grupurile şcolare se organizează şi funcţionează ca o sinfură unitate de învăţămînt, cu o singură
conducere şi un singur buget.

Școala de arte şi meserii oferă doi ani de formare profesională iniţială (cursuri cu frecventarea redusă
sau serală) pentru elevi cu vîrsta între 14 – 16 ani.

Învăţămîntul postsecundar se organizează prin şcolile postliceale şi şcolile de maiştri numai pentru
absolvenţii de licee – cu sau fără diplomă de bacalaureat. Învăţămîntul postsecundar cuprinde unu-trei
ani de studiu şi poate fi organizat la iniţiativa Ministerului de Educaţie, sau ca urmare a unor solicitări
specifice din partea agenţilor economici sau a altor instituţii interesate.

5.6 Învăţămîntul secundar şi postsecundar nonterţiar poate fi organizat în următoarele forme:

— Învăţămînt de zi;

— Învăţămînt seral;

— Învăţămînt cu frecvenţă redusă;

— Învăţămînt comasat;

— Învăţămînt la distanţă (prin corespondenţă);

— Învăţămînt pentru copii nedeplasabili cu cerinţe educaţionale speciale, cu şcolarizare la domiciliu.

6 Condiţii privind amplasarea

6.1 Clădirile pentru şcoli se amplasează în zonele sau cartierele pentru care au fost elaborate docu-
mentaţia urbanistică şi nota de fundamentare privind necesitatea şi capacitatea acestora. Terenul de
amplasare trebuie să fie lipsit de nocivităţi şi să corespundă cu condiţiile de exploatare în siguranţa a
clădirii şi cu condiţiile de siguranţă la foc.

6.2 Mărimea necesară a terenului se stabileşte în funcţie de capacitatea şcolii, aria minimă de
calcul pentru un singur elev fiind de 50 m2. Mărimea terenului poate fi micşorată cu 20 % în caz de
reconstrucţie.

6.3 Clădirile şcolilor se amplasează cu o retragere de minimum 25,0 m de la aliniamentul străzii în


localităţile urbane şi de minimum 15,0 m în localităţile rurale.

6.4 Terenul de amplasament al şcolii se organizează în zone după cum urmează:

— zona pentru sport;

4
NCM C.01.03:2016

— zona pentru instruire şi practică;

— zona pentru odihnă;

— zona de producţie.

Aria spaţiului verde trebuie să constituie minimum 40 % din aria totală a terenului. Se admite micşora-
rea ariei spaţiului verde cu 10 % în cazul în care şcoala se amplasează în vecinătatea unei păduri sau
unui parc.

Componenţa şi aria elementelor zonelor se stabilesc în sarcina de proiect. In zona pentru sport se
include terenul de volei, terenul de baschet, terenul de mini fotbal, piste pentru alergări.

6.5 Clădirea şcolii trebuie să fie asigurată cu două căi de acces pentru o eventuală necesitate de
evacuare de urgenţă în cazuri de calamităţi naturale și tehnogene (incendii, alunecări de teren,
inundaţii, seisme puternice).

Amplasarea şi lăţimea căilor de acces din jurul clădirii, precum şi căii de acces la clădire, trebuie să
corespundă condiţiilor pentru protecţia contra focului şi să asigure accesul liber pentru unităţile de
pompieri la toate încăperile. Distanţa de la calea de acces pînă la clădire trebuie să fie de minimum
5,8 m şi să fie liberă. Toate căile de circulaţie trebuie să fie acoperite cu o îmbrăcăminte rigidă.

6.6 Distanţa de la clădirea şcolii pînă la alte clădiri trebuie să respecte următoarele condiţii: clădirile
să nu se umbrească reciproc; să se evite influenţa reciprocă cu zgomot; să se respecte condiţiile
acustice şi cele igienice.

6.7 Terenul şcolilor se îngrădeşte pe tot perimetrul cu gard cu înălţimea de minimum 1,2 m.

6.8 În localităţile rurale casele particulare, încăperile pentru animale şi clădirile sociale se ampla-
sează la distanţa de 50 m de la clădirea şcolii.

7 Condiţii privind soluţiile planimetrice şi constructive

7.1 Regulile de proiectare pentru şcoli sînt cele general valabile pentru clădirile sociale similare la
care se adaugă prevederile specifice din prezentul normativ şi cerinţe suplimentare conform temei de
proiectare.

7.2 Soluţiile de sistematizare planimetrică spaţială a clădirilor şcolilor trebuie să asigure posibilitatea
de transformare a spaţiului interior pe parcursul exploatării, faptul ce va permite crearea de condiţii
optime pentru organizarea procesului de instruire, funcţie de necesităţile demografice şi condiţiile
localităţii.

Modificările specificate se efectuează astfel, încît să satisfacă condiţiile de rezistenţă, stabilitate şi


siguranţă în exploatare.

7.3 Regimul de înălţime al clădirilor şcolilor trebuie să fie, de regulă, pînă la patru nivele, cu înălţi-
mea fiecărui nivel de 3,3 m între pardoselele nivelelor, cu excepţia sălilor pentru sport şi festivităţi.

7.4 Clădirile şcolilor trebuie să cuprindă următoarele categorii de spaţii:

— săli de clasă;

— încăperi comune pentru sport;

— spaţii pentru recreaţie;

— încăperi pentru instruire profesională;

5
NCM C.01.03:2016

— încăperi pentru elevi cu regim de zi prelungită;

— încăperi pentru conferinţe şi festivităţi;

— bloc alimentar;

— încăperi pentru personalul de instruire;

— încăperi medicale;

— grupuri sanitare.

7.5 Indicatorii specifici pentru un singur elev constituie:

— arie normativă - minimum 8,0 m2 ;

— volum de clădire - minimum 45 m3.

7.6 Încăperile pentru instruire se grupează în funcţie de vîrsta elevilor şi particularităţile obiectelor
(anexele A,B,C):

— pentru elevii din clasa I (şi educare preşcolară la caz) se prevăd săli de clasă, încăperi pentru
dormit şi jocuri, blocuri sanitare;

— pentru elevii din clasele II-IV se prevăd săli de clasă, o încăpere polivalentă pentru elevii cu regim
de zi prelungită, un atelier pentru instruirea profesională, spaţii pentru recreaţie şi blocuri sanitare;

— pentru elevii din clasele V-XII se prevăd încăperi pentru instruire, care se grupează în cabinete de
instruire pe obiecte, laboratoare, spaţii pentru recreaţie şi blocuri sanitare.

7.6.1 Aria încăperii pentru dormit şi jocuri pentru elevii din clasa I se stabileşte prin calcul, aria minimă
pentru un singur elev fiind de 2 m2.

7.6.2 Încăperile pentru clasele I, II-IV se prevăd separate, fără accesul elevilor din clasele V-XII.

7.6.3 Se interzice amplasarea încăperilor pentru instruire la subsol sau demisol.

7.6.4 Accesul în încăperile pentru instruire se prevede, de regulă, din faţa elevilor.

7.7 Indicatorii specifici ai ariilor încăperilor pentru studii se stabilesc conform tabelului 1.

Tabelul 1
Arie, m2
Încăpere pentru o singură
pentru un singur elev
încăpere
Săi de clasă pentru elevii din clasa I 2 -
Săi de clasă pentru elevii din clasele II-IV 1,7 -
Cabinete pentru studierea limbii şi literaturii materne, 1,7
istoriei, geografiei, matematicii
Cabinete pentru studierea limbilor moderne 2,5 -
Cabinete pentru studierea informaticii şi tehnicii de calcul 6,0 (pentru unu loc de -
lucru)
Cabinet pentru desenul liniar şi arte plastice 2,4 -
Laboratoare pentru studierea fizicii şi astronomiei, chimiei 2,4
şi biologiei
Încăperi auxiliare pentru laboratoare - pînă la 6 la un laborator

7.12 Încăperile auxiliare pentru laboratoare se amplasează alăturat de acestea şi trebuie să aibă
acces direct cu laboratorul.

6
NCM C.01.03:2016

7.13 Componenţa şi dimensiunile sălilor pentru sport, încăperilor auxiliare (anexele E,F) se stabilesc
conform tabelului 2, cu aria minimă de:

Tabelul 2
Arie Dimensiuni, m
Încăpere
m2 Lungime Lăţime înălţime
Sala pentru sport* 288 24,0 12,0 6,0
Sălile pentru 162 18,0 9,0 5,4
gimnastică*
încăpere pentru 16 minim 4,0 m - -
păstrarea aparatelor
sportive
Birou pentru instructor 8
Vestiare 16+16
Săli de duş 3+3
Closete 2+2
*) – numărul sălilor se stabileşte în sarcina de proiect

7.14 Sălile pentru sport se amplasează nu mai sus de nivelul doi, cu evitarea amplasării lor peste
sălile de instruire.

7.15 Nu se admite trecerea în sălile pentru sport prin încăperile de instruire. Intrarea în sala pentru
sport din vestiar se proiectează direct sau printrun coridor izolat.

7.16 Încăperea pentru păstrarea aparatelor sportive trebuie să comunice cu sala pentru sport prin
uşă sau gol cu lăţimea de minimum 2,0 m şi înălţimea de minimum 2,2 m.

7.17 În componenţa încăperilor pentru instruire sportivă se pot prevedea şi bazine pentru înot
acoperite, cu specificarea acestora în tema de proiectare.

Dimensiunile şi capacitatea bazinului se stabileşte conform tabelului 3.

Tabelul 3
Dimensiuni, m Înălţimea
Capacitate,
Tip de bazin adîncime adîncime încăperii,
lungime lăţime persoane
minimă maximă m
Bazin pentru înot de asanare 25 8,5 1,2 1,45 4,8 40
Bazin pentru instruirea elevilor 12,5 6 0,7 1,05 3,6 20

7.18 Pe perimetrul bazinului se prevede o pistă de ocolire cu lăţimea de minimum 1,25 m. Din trei
părţi ale bazinului, pentru cei ce nu pot înota, se prevede o pistă de ocolire, la cota de 0,9 m mai jos
de nivelul peretelui bazinului, cu lăţimea de 0,75 m. În faţa ieşirilor din sala de duş spre pista de
ocolire se prevăd cuve de duş pentru picioare cu lăţimea ce va exclude posibilitate de ocolire şi
lungimea (direcţia de mişcare din duş) de minimum 1,8 m.

7.19 În componenţa încăperilor auxiliare ale bazinelor se include:

— camera pentru antrenor cu vestiar, closet şi duş;

— camera pentru sora de caritate cu laborator pentru efectuarea analizei calităţii apei;

— vestiare cu sală de duş şi closet pentru elevi;

— încăperi pentru tratarea apei.

Ariile încăperilor auxiliare se stabilesc în sarcina de proiect.

Ieşirea din încăperea pentru tratarea apei se prevede direct la sol sau prin vestibulul de intrare.

7
NCM C.01.03:2016

7.20 Indicatorul specific de arie al spaţiilor de recreaţie se stabileşte de minimum 0,75 m 2 pentru un
singur elev.

7.21 Lăţimea spaţiilor de recreaţie în cazul în care sălile de clasă şi alte încăperi pentru instruire se
amplasează unilateral, se prevede de minimum 2,8 m. În cazul în care încăperile pentru instruire se
amplasează bilateral, lăţimea spaţiilor de recreaţie se prevede de minimum 4,0 m.

Coridoarele în care au ieşire sălile de clasă se prevăd cu lăţimea de minimum 1,8 m, alte coridoare
trebuie să aibă lăţimea de minimum 1,4 m.

7.22 Indicatorul specific de arie al atelierelor de instruire profesională se stabileşte de minimum


6,0 m pentru un singur elev.

7.23 In componenţa încăperilor auxiliare ale atelierelor de instruire profesională se include: un


depozit cu aria de 16 m2 pentru păstrarea sculelor, un depozit cu aria de 12 m2 pentru păstrarea
materiei prime şi a produselor, o încăpere cu aria de 8 m 2 pentru păstrarea inventarului.

7.24 Atelierele de instruire profesională (Anexa D) se recomandă să se amplaseze la parter, la


capătul clădirii sau în clădiri izolate. Ieşirea suplimentară din atelierele de prelucrare a lemnului se
prevede direct la sol sau prin coridorul alăturat, în care nu sînt ieşiri din sălile de clasă.

7.25 In şcoli se prevăd încăperi pentru grupe de elevi cu regim de zi prelungită pentru clasele II-IV –
20 % din numărul total de elevi.

Aria încăperii polivalente pentru grupele de elevi cu regim de zi prelungită se stabileşte de minimum
2,5 m pentru un singur elev.

7.26 Aria sălii de conferinţe-festivităţi sau de conferinţe-auditorii se stabileşte prin calcul, fiind de mi-
nimum 0,65 m2 pentru un singur loc (exceptînd scena).

Numărul de locuri în sala de conferinţe trebuie să fie de minimum 25 % din numărul total de elevi.

Înălţimea sălilor de conferinţe se stabileşte în funcţie de condiţiile tehnologice.

7.27 Adincimea scenei trebuie să fie de minimum 3 m. Pardoseala scenei trebuie să fie la cota de
0,9 m deasupra cotei pardoselii sălii.

7.28 Pentru sala de conferinţe se pot prevedea încăperi auxiliare ca: o încăpere pentru aparatele de
proiecţie şi server digital, o încăpere pentru centrul tehnic, care va include radiodifuziunea, reparaţia
aparaturii şi un laborator specializat la caz.

7.29 Aria sălii pentru alimentaţie (exceptînd aria de distribuire a hranei) se stabileşte prin calcul:

— sală pînă la 80 de locuri - pentru un singur loc se prevede minimum 0,75 m2;

— sală cu peste 80 de locuri - pentru un singur loc se prevede minimum 0,65 m2;

Capacitatea sălii pentru alimentaţie se stabileşte prin calcul şi trebuie să fie de 20-25 % din numărul
total de elevi, care se alimentează la şcoală.

7.30 Aria bucătăriei cu încăperile auxiliare se stabileşte prin calcul în funcţie de capacitatea sălii de
alimentare:

— sala pînă la 80 de locuri - pentru un singur loc se prevede minimum 1,1 m2;

— sală cu peste 80 de locuri - pentru un singur loc se prevede minimum 0,65 m2;

Componenţa încăperilor bucătăriei se stabileşte luînd în calcul că activitatea de producere este pe


materie primă.

8
NCM C.01.03:2016

7.31 Din încăperile de producţie ale blocului alimentar se prevede o ieşire izolată direct la sol.

7.32 In componenţa încăperilor pentru personalul de instruire se include:

— un birou pentru director;

— un birou pentru directorul adjunct pe probleme de instruire;

— un cabinet de metodologie;

— un birou pentru directorul-adjunct cu probleme de administrare şi gestiune;

— o încăpere pentru contabilitate;

— o încăpere pentru cancelarie;

— o încăpere pentru personalul tehnic;

— un salon medical cu aria de minimum 16 m2;

— o încăpere pentru bibliotecă.

7.33 Ieşirea din salonul medical se prevede izolat, direct la sol.

7.34 Aria bibliotecii se stabileşte de minimum 0,3 m2 pentru un singur elev.

7.35 În componenţa bibliotecii se include sala de lectură, care poate fi comasată cu sala de instalare
a aparatelor digitale (computoare), şi încăperea pentru păstrarea cărţilor.

Cantitatea locurilor de amplasare a aparatelor digitale (computoare), conectarea lor la reţea digitală
interioară şi reţea Internet, se stabilește prin tema de proiectare.

7.36 Aria vestiarului se stabileşte prin calcul aria minimă pentru un singur elev fiind de 0,2 m 2.

7.37 Aria garderobei se stabileşte prin calcul aria minimă pentru un singur elev fiind de 0,1 m 2.

7.38 Garderobele pentru profesori se prevăd luînd în calcul două locuri pentru o clasă.

7.39 Intrările în clădirea şcolii se prevăd printr-un vestibul cu adîncimea de minimum 1,5 m şi lăţimea
de minimum 1,4 m.

7.40 Ara blocurilor sanitare pentru elevi se stabileşte de minimum 0,2 m2 pentru o singură persoană.

Blocurile sanitare se proiectează separat pentru băieţi şi fete. În componența grupului WC pentru fete
se prevede o cabină pentru igiena personală.

Pentru personalul de instruire, de regulă, se prevăd două blocuri sanitare, inclusiv o cabină pentru
igiena personală a femeilor.

7.41 Alăturat de sala pentru conferinţe se amplasează două blocuri sanitare (pentru bărbaţi şi femei)
cu aria totală de minimum 6,0 m2. In cazul în care distanţa dintre una din încăperi şi blocul sanitar
alăturat sălii pentru conferinţe nu depăşeşte 100 m, se admite proiecta unui singur bloc sanitar pentru
personal.

7.42 În clădirile şcolilor cu două nivele (parter + etaj), blocurile sanitare se amplasează numai la
parter.

9
NCM C.01.03:2016

8 Condiţii privind siguranţa la foc şi siguranţa în exploatare

8.1 Exigenţa de calitate a construcţiilor ”siguranţa la foc” impune ca soluţiile adoptate prin proiect,
realizare şi menţinere în exploatare, în caz de incendiu, să asigure:

— protecţia utilizatorilor, ţinînd cont de vîrsta acestora şi riscul de incendiu;

— evitarea pierderilor de vieţi şi bunuri materiale;

— împiedicarea extinderii incendiului la obiectele învecinate;

— prevenirea avariilor de construcţii şi instalaţii învecinate;

— evacuarea utilizatorilor şi bunurilor materiale, protecţia serviciilor mobile de pompieri, care intervin
pentru stingerea incendiului.

8.2 Materialele, folosite în construcţii şi finisare, trebuie să corespundă cerinţelor antiincendiare


normate, nu trebuie să degajeze gaze toxice şi cantităţi mari de fum la temperaturi înalte. În spaţiile
accesibile elevilor trebuie să se evite folosirea materialelor din mase plastice, iar în cazul utilizării lor,
se iau măsuri de împiedicare a propagării fumului şi se prevăd dispozitive de evacuare automată a
fumului.

In clădirile şcolilor toate încăperile, exceptînd closetele, duşurile şi alte încăperi unde se utilizează apă
în scopuri tehnologice, trebuie să se amenajeze cu sisteme de semnalizare antifoc automate.

8.3 Clădirile şcolilor trebuie să fie de minimum gradul trei de rezistenţă la foc.

8.4 La finisajul şcolilor trebuie să se utilizeze materiale avizate și aprobate spre utilizare în modul
stabilit.

8.5 In clădirile şcolilor de gradul trei de rezistenţă la foc, sălile de conferinţă şi auditoriile pentru
lecţii trebuie să fie amplasate nu mai sus de parter. Planşeele sub aceste încăperi trebuie să aibă
gradul de rezistenţă la foc nu mai mic de doi.

8.6 Construcţiile de închidere ale pasajelor (galeriilor) dintre blocuri, trebuie să fie de gradul doi de
rezistenţă la foc echivalent cu cel al clădirilor de bază. Pereţii clădirilor în locurile de racordare a
pasajelor (galeriilor) trebuie să fie prevăzuţi din materiale incombustibile cu limita de rezistentă la foc
de minimum două ore. Uşile amplasate în golurile acestor pereţi (în locul de racordare cu pasajul) tre-
buie să fie de gradul doi de rezistenţă la foc.

8.7 Lungimile căilor de evacuare de la ieşirea din încăperea cea mai îndepărtată şi pînă la ieşirea
din clădire sau pînă la ieşirea la scară (exceptînd closetele şi alte încăperi auxiliare) se stabileşte con-
form tabelului 4.

Tabelul 4
Distanta, m
Gradul de rezistenţă la foc al
din încăperile situate între casele din încăperi cu ieşiri în coridor
clădirii
de scară sau ieşiri din clădire înfundat sau hol
I-III 40 25

8.8 Distanţa de la cel mai îndepărtat loc din sala pentru sport şi pînă la uşa ce duce spre ieşire tre-
buie să fie de maximum 27 m.

8.9 La nivelul subsolului sau demisolului cu cota pardoselii mai jos de 0,5 m de la cota trotuarului
sau stratului de etanşare, se admite amplasarea încăperilor pentru instalarea aparatelor de conducere
a funcţionării utilajului tehnic şi tehnologic, depozitelor şi cămarelor exceptînd depozitele şi alte
încăperi pentru păstrarea şi prelucrarea materialelor combustibile. La demisol, în care cota pardoselii

10
NCM C.01.03:2016

nu depăşeşte 0,5 m de la cota trotuarului sau stratului de etanşare se admite amplasarea tuturor
încăperilor exceptînd cele pentru studii şi instruire.

8.10 Căile de evacuare în clădirile şcolilor trebuie să asigure condiţiile de siguranţă la foc pentru
clădirile sociale.

8.11 Lăţimea căilor de evacuare se determină luînd în calcul numărul maxim de persoane care se
pot afla concomitent la etaj şi care se evaluează în funcţie de capacitatea sălilor pentru instruire,
încăperilor pentru odihnă, atelierelor de lucru, sălilor pentru sport şi festivităţi, care se află la etaj.

8.12 Lăţimea uşilor în sălile de clasă trebuie să fie de minimum 0,9 m.

8.13 Tăblia uşilor de ieşire din atelierul de prelucrare a lemnului în coridorul de evacuare trebuie să
aibă limita de rezistenţa la foc de minimum 0,75 h.

8.14 În încăperea cu capacitatea simultană de pînă la 50 de persoane şi cu distanţa de la locul cel


mai îndepărtat şi pînă la ieşirea de evacuare de maximum 25 m, se admite să se prevadă numai o
singură ieşire de evacuare.

8.15 Capacitatea totală a încăperilor cu ieşire într-un coridor înfundat sau în hol nu trebuie să depă-
şească 125 de persoane. Coridoarele cu lungimea de peste 60 m trebuie să fie divizate cu pereţi des-
părţitori şi uşi cu sistem de autoînchidere, instalate la o distanţă de maximum 60 m una de alta şi de la
capătul coridorului.

8.16 Pentru asigurarea evacuării din clădire în caz de urgenţă, se prevăd următoarele măsuri:

— uşile încăperilor în care se află elevii şi uşile de evacuare din clădire se proiectează astfel încît
să se evite pericolul de blocare a acestora, desciderea ușilor nu trebuie să deminueze lăţimea
normată a trecerilor din săli de instruire, în casele scărilor şi la ieşire din clădire desciderea ușilor tre-
buie să fie orientate în direcţia ieşirii;

— la intrarea în clădire nu se montează elemente ornamentale grele;

— pe căile de evacuare nu se folosesc finisaje fragile (tip sticlă, ceramică);

— pardoselile căilor de evacuare nu trebuie să împiedice circulaţia liberă a persoanelor.

8.17 Mobilierul în clase, laboratoare, ateliere etc. se amplasează şi se fixează astfel, încît la cădere,
lunecare sau răsturnare să nu provoace blocarea căilor de acces, leziuni corporale şi pierderi de vieţi
omeneşti. Deplasarea elevilor de la o funcţie la alta sau în cazul unei evacuări intensive trebuie să se
desfăşoare în condiţii de siguranţă maximă.

8.18 Pentru exploatarea în siguranţă a clădirilor şcolilor, unde se instruiesc copii din clasele I-IV, se
cere îndeplinirea următoarelor condiţii:

— înălţimea parapetului scării trebuie să fie de minimum 1,2 m;

— distanţa între segmentele verticale ale parapetului scării trebuie să fie de maximum 0,1 m; nu se
admite divizarea pe orizontală a parapetului;

— parapetul platformei de intrare cu înălţimea de 0,45 m şi mai mult trebuie să fie de minimum
0,8 m;

— uşile cu geam se prevăd cu o bază de protecţie cu înălţimea de minimum 1,2 m sau poate fi
prevăzută vitrarea lor cu sticlă armată;

— ieşirile din subsol şi demisol trebuie să fie cu acces nemijlocit în curte;

— căile de circulaţie şi evacuare se iluminează şi se ventilează natural;

11
NCM C.01.03:2016

— se interzice în zonele cu diferenţă de nivel prevederea a mai puţin de trei trepte;

— se interzice pe căile de evacuare amplasarea mobilierului, care poate restrînge calea de evacu-
are;

8.19 Siguranţa de intrusiune în incinta şcolii se realizează prin următoarele măsuri:

— accesul în clădirea şcolii se asigură cu sisteme speciale de închidere şi de iluminare pe timp de


noapte;

— accesele principale şi secundare se prevăd cu uşi rezistente, echipate cu sisteme sigure de


închidere, dublate cu sisteme de semnalizare acustică sau vizuală şi camere de luat vdere;

— ferestrele se dotează cu mecanisme sigure de închidere din interior; dacă este cazul se prevăd
şi grilaje metalice de protecţie, în special la parter.

9 Condiţii privind igiena şi sănătatea elevilor

9.1 Amplasarea sălilor de clasă trebuie să asigure insolarea normată a acestora conform cu condi-
ţiile de igienă.

9.2 Orientarea ferestrelor în sălile de clasă se stabileşte conform tabelului 5.

Tabelul 5
Nr. crt. Denumirea încăperii Orientarea ferestrelor în azimut
1. Sală pentru clasă de la 65 pînă la 200 grade. Se admite maxi-
mum 25 % din săli de la 200 pînă la 295 grade
2. Cabinete, laboratoare (exceptînd cele de la 65 pînă la 200 grade. Se admite maxi-
specificate la 3 şi 4) mum 50 % din încăperi de la 200 pînă la
65 grade
3. Cabinet pentru desenul linear şi arte plastice, de la 300 pînă la 105 grade şi de la 255 pînă la
informatică şi tehnică de calcul 300 grade
4. Laborator biologic de la 90 pînă la 270 grade

9.3 În cazul în care ferestrele se orientează în azimutul cuprins între 200 şi 275 grade se prevede
protecţia încăperilor contra insolaţiei.

9.4 În sălile pentru instruire-educare iluminarea naturală se prevede din partea stîngă.

9.5 Valoarea coeficientului de iluminare naturală, valoarea temperaturii şi umedităţii aerului pentru
încăperile şcolilor se prevăd conform cu condiţiile din normativele sanitare.

9.6 Nu se admite amplasarea ferestrelor În peretele pe care se află tabla.

9.7 Încăperile amplasate la subsol, garderoba, closetul, vestiarul, cabina pentru igiena personală a
femeilor se admite să se proiecteze fără iluminare naturală.

9.8 Ferestrele în sala pentru sport trebuie să se prevadă cu protecţie contra loviturilor cu mingea.

9.9 În sălile pentru sport şi în bazinele de înot, radiatoarele de încălzire se instalează cu plasă sau
grilă de protecţie, în aşa fel ca acestea din urmă să fie în acelaşi plan cu suprafaţa peretelui, sau
radiatoarele se instalează la cota de 2,0 m mai sus de cota pardoselii.

Coloanele proeminente în sala de sport se finisează între ele cu elemente de protecţie, încît la înălţi-
mea de cota de 2,0 m dela pardosea toată suprafaţa peretelui să fie înrt-un singur plan.

9.10 Amplasarea sălilor de clasă trebuie să asigure executarea ventilării străbătute sau unghiulare.

12
NCM C.01.03:2016

9.11 Nu se amplasează alăturat, deasupra sau sub sălile de clasă - încăperile cu utilaj care provoacă
zgomot şi vibraţii.

9.12 Încăperea laboratorului de chimie şi încăperea de depozitare a reactivelor chimice se amena-


jează cu nişă înzidită de ventilaţie, cu acces din ambele încăperi.

9.13 Punctele termice, posturile de transformare şi staţiile de pompare ce deservesc clădirea se am-
plasează, de regulă, grupat în clădiri independente.

In cazul, în care în clădire se amplasează instalaţii, a căror avariere poate provoca incendii, explozii,
scurgeri de apă fierbinte sau de abur, acestea nu se montează în zona în care se află elevii (în săli de
clasă, cabinete, spaţii de recreaţie şi căi de evacuare).

9.14 Nivelul de iluminare artificială în încăperi trebuie să corespundă cu normele de igienă şi condiţii-
le normative în vigoare.

9.15 Distanţa de la clădirea şcolii din partea unde se află ferestrele încăperilor de instruire-educare şi
pînă la clădirile din vecinătate trebuie să fie de minimum 2,5 înălţimi ale construcţiei de vizavi.

9.16 Capacitatea şcolilor, componenţa încăperilor se stabileşte avînd drept premisă necesitatea des-
făşurării procesului instructiv-educativ într-un singur schimb.

9.17 Configuraţia şi aria încăperilor de instruire-educare se proiectează ţinînd cont de următoarele


condiţii privind amplasarea mobilierului:

— distanţa dintre rîndurile de mese, bănci, bănci şi pereţi trebuie să fie de minimum 50-60 cm;

— distanţa de la tablă pînă la primele bănci amplasate în trei rînduri trebuie să fie de minimum
160-200 cm, iar pentru cele amplasate în patru rînduri - de minimum 225 cm (pentru rîndul unu şi
patru);

— distanţa de la ultima bancă pînă la tablă nu trebuie să depăşească 1000 cm;

— unghiul de vedere a tablei trebuie să fie de 30-35 grade;

— băncile şi mesele trebuie să corespundă taliei şi stării sănătăţii copiilor, cu tăblia superioară
aplicată spre elev;

— cota marginii de jos a tablei de la cota pardoselii trebuie să fie de 70-80 cm pentru clasele
primare şi de 80-90 pentru cele gimnaziale şi liceale.

10 Condiţii privind instalaţiile tehnice


10.1 Clădirile pentru şcoli trebuie să fie amenajate cu instalaţii de alimentare cu apă rece şi caldă,
energie electrică şi termică, canalizare, sisteme de radioficare, instalaţii de telecomunicaţii, reţele
digitale interioare şi exterioare, inclusiv globale (ca exemplu – Internet).

10.2 Alimentarea cu apă rece şi caldă se face de la reţelele exterioare sau de la o sursă proprie, cu
asigurarea potabilităţii, precum şi a debitelor specifice şi presiunilor normale de utilizare atît pentru
scopuri menajere, cît şi pentru stingerea incendiilor.

10.3 În scopul stingerii incendiilor, clădirile se racordează la sistemul de apă cu circuit închis, debitul
minimal de calcul fiind de 15 l/s. Pentru clădirile şcolilor amplasate în localităţi unde lipsesc reţele
exterioare de alimentare cu apă se prevăd rezervoare. Volumul acestora se stabileşte pentru a
asigura un debit de 10 l/s pe o perioadă de trei ore de stingere a incendiului.

10.4 Instalaţiile interioare de evacuare a apelor menajere şi meteorice se racordează la reţelele


exterioare de canalizare sau la o staţie de epurare.

13
NCM C.01.03:2016

10.5 In localităţile unde lipseşte sistemul de canalizare centralizat, clădirile şcolilor se amenajează cu
closet cu hazna. In localităţile rurale, pentru clădirile conectate la sistem centralizat de canalizare,
suplimentar se prevăd şi closete pe teren cu hazna.

10.6 Încălzirea, ventilarea şi alimentarea cu energie electrică a şcolilor se proiectează cu utilizarea ti-
purilor optime de energie ce trebuie să corespundă condiţiilor de aprovizionare şi de utilizare raţională
a resurselor energetice.

10.7 Temperatura de calcul a aerului şi rata schimbării aerului se stabileşte conform tabelului 6.

Tabelul 6
Temperatura de
Nr. crt. Denumirea încăperii calcul a aerului Rata schimbării aerului pe oră
(°C)
1. Săli de clasă, cabinete, laboratoare 18 16 m3 pentru o singură persoană
2. Ateliere de instruire 15 20 m3 pentru o singură persoană
3. Sală pentru festivităţi-auditoriu 18 20 m3 pentru o singură persoană
4. Săli pentru sport 15 Conform calculelor, însă minimum
80 m pentru o singură persoană
5. Bazin de înot 27 Conform calculelor, însă minimum
50 m3 pentru o singură persoană
6. Spaţii pentru recreaţie 16 -
7. Încăperi pentru personalul de 18
instruire, bibliotecă
8. Încăperi medicale, vestiare 22 Extracţie -1,5
9. WC 18 50 m3 pentru un singur vas de closet.
25 m3 pentru un singur pisoar.

10.8 Temperatura maximă a agentului termic în sistemul de încălzire cu aer nu trebuie să depă-
şească 40 °C.

10.8 Aerisirea sălilor de clasă trebuie să se prevadă prin spaţiile de recreaţie, grupurile sanitare,
precum şi prin intermediul filtrării aerului prin ferestre. În cazul ferestrelor cu geamuri termopane se
prevăd dispozitive de ventilare în tocul ferestrelor.

10.9 În clădirile şcolilor se poate prevedea încălzire cu aer, inclusiv comasată cu ventilarea. In acest
caz, în zilele de lucru, se prevede menţinerea în încăperi, în regim automat, a temperaturii de calcul şi
a umidităţii relative a aerului în limitele 30-60 %. În acest mod, în zilele de odihnă se asigură tempera-
tura aerului de minimum 15 ˚C.

10.10 Se recomandă de prevăzut recuperarea termică a aerului în sistemele de încălzire a sălilor de


clasă şi de uz comun.

10.11 Viteza schimbului de aer în sufragerie se calculează conform cu parametrii de absorbţie a sur-
plusului de căldură, degajat de utilajul tehnologic din bucătărie. Afluxul de aer în încăperile de
producţie ale blocului alimentar se prevede prin sala de alimentaţie. Volumul de aer afluent în sala de
alimentaţie trebuie să fie de minimum 20 m3/h pentru un singur loc.

10.12 In sălile pentru sport umiditatea relativă a aerului se prevede de 30-60 %, iar în încăperea bazi-
nului - de 50 – 60 %.

10.13 Proiectarea instalaţiei de semnalizare antifoc şi antiinfracţie, precum şi a încăperilor pentru care
aceste instalaţii se prevăd, se stabileşte prin tema de proiect.

10.14 In clădirile şcolilor şi liceelor ce urmează a fi proiectate, de regulă, se prevăd condiţii adecvate
privind accesul liber al tuturor copiilor, inclusiv al celor cu mobilitatea redusă.

14
NCM C.01.03:2016

11 Condiţii privind echipamentul tehnico-sanitar

11.1 Dotarea cu echipament tehnico-sanitar a clădirilor şcolilor se execută conform tabelului 7.

Tabelul 7
Nr. crt. Denumirea încăperii Indicator Cantitate de aparate sanitare
1. Săli de clasă pentru clasele I-IV, ca- 1 sală de clasă lavoar – 1
binete pentru geografie, desen liniar
şi arte plastice
2. Laborator de chimie, fizică, biologie 1 masă de chiuvetă – 1
demonstrare
3. Ateliere pentru instruire, cancelarie, 1 încăpere conform sarcinii de proiect
salonul medical
4. Laborator-foto (la caz) 1 încăpere chiuvetă cu două secţii-1
5. Cameră pentru personalul tehnic 1 încăpere chiuvetă – 1
6. Bloc sanitar pentru elevi:
- fetiţe 1 elev scaun de closet - 1 pentru
20 persoane
lavoar - 1 pentru 40 persoane
- băieţi 1 elev scaun de closet - 1 pentru 20
persoane pisoar - 1 pentru 20
persoane
lavoar - 1 pentru 40 persoane
7. Bloc sanitar pentru personalul 1 bloc sanitar lavoar - 1
didactic scaun de closet – 1
8. Cabina pentru igiena personală a 1 cabină duş igienic - 1
femeii lavoar - 1
scaun de closet – 1
9. Bloc sanitar pe lîngă sala de 2 blocuri sanitare lavoar - 1
festivităţi (pentru bărbaţi şi scaun de closet - 1
femei) pentru fiecare bloc sanitar

15
NCM C.01.03:2016

Anexa A

16
NCM C.01.03:2016

Anexa B

17
NCM C.01.03:2016

Anexa C

18
NCM C.01.03:2016

Anexa D

19
NCM C.01.03:2016

Anexa E

20
NCM C.01.03:2016

Anexa F

21
NCM C.01.03:2016

Bibliografie

[1] Legea Nr. 835-XIII din 17 mai 1996 Privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului

[2] COD nr.152 din 17.07.2014 Codul Educaţiei al Republicii Moldova

[3] Legea Nr. 721 -XIII din 2 februarie 1996 Privind calitatea în construcţie

[4] Enciclopedia română publicată din însărcinarea şi auspiciile Asociaţiunii pentru literatură romînă
şi cultura poporului romîn de dr. C. Diaconovich - Tomul III: Kemet-Zymotic - 1904; Sibiu,
Editura şi tiparul lui W. Krafft

[5] Hotărîre nr. 21 din 29.12.2005 a Ministerului Sănătății și Protecției Sociale cu privire la
aprobarea şi implementarea Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice de stat "Igiena
instituţiilor de învăţămînt primar, gimnazial şi liceal",revizuite în conformitate cu Legea nr. 424-
XV din 16 decembrie 2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a
activităţiide întreprinzător

22
NCM C.01.03:2016

Traducerea autentică a prezentului document normativ în lumba rusă

Начало перевода

1 Область применения

1.1 Положения настоящего нормативного документа в строительстве (далее по тексту – нор-


матив) применяются для проектирования, строительства и эксплуатации воспитательных учре-
ждений согласно Кодекса об образовании [2], как учреждений для общего школьного образова-
ния (далее по тексту – общеобразовательных школ), который предусматривает следующие
методы образования:

— уровень 1 – начальное образование;

— уровень 2 – среднее образование I цикл: гимназическое образование;

— уровень 3 – среднее образование, II цикл: лицейское образование.

Школы специализированного профиля (спортивные, музыкальные, искусств, и т.п.) и школы для


детей с ограничеными возможностями или специальными воспитательными требованиями про-
ектируются на основании соответствующего задания на проектирование, согласованного с
Министерством Просвещения.

Соответственно требования норматива относятся и к работам по ремонту, реконструкции,


усилению или благоустройству в существующих зданиях, предназначенных для детских садов,
и для встраивания и переоборудованию объемов для детских садов в зданиях с другим
назначением.

1.2 Настоящий норматив содержит инструкции, правила, технические указания обязатель-


ного и рекомендательного характера в рамках обязательных для проектирования и верифика-
ции строительных проектов для общеобразовательных школ, согласно положений Кодекса об
образовании [2].

1.3 Требования настоящего норматива обязательны на территории Республики Молдова для


заказчиков (инвесторов), строительных, проектных и подрядных организаций, независимо от их
формы собственности и ведомственного подчинения.

2 Нормативные ссылки

Procedura de elaborare, avizare, aprobare şi conţinutul-cadru al documen-


NCM A. 07.02-2012
taţiei de proiect pentru construcţii. Cerințe și prevederi principale

NCM E.03.02-2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor

ППБ-05-86 Normele de securitate la incendiu în timpul lucrărilor de construcţie şi de


instalare

23
NCM C.01.03:2016

3 Специфическая терминология

Для правильной интерпретации настоящего норматива применяются следующие термины и


определения:

Общеобразовательное школьное обучение - образовательный цикл, включающий начальное


и среднее образование.

Начальное образование - Образовательный цикл, включающий I-IV классы.

Среднее образование - Образовательный цикл, включающий гимназический уровень (V-IX


классы), лицейский уровень (X-XII классы) и среднее профессионально-техническое образова-
ние.

4 Основные положения

4.1 Новые школы проектируются на основе генерального градостроительного плана населен-


ного пункта, обоснования необходимости, целесообразности и емкости для каждого объекта,
которое включает в себя состояние материальной базы школ в населенном пункте или
квартале, где планируется их строительство, а также другие элементы, обосновывающие
строительство нового объекта. В обосновании специфицируются вместимости и техническое
состояние существующих зданий, предназначенных для обустройства в них школ или измене-
ний последних.

4.2 Положения настоящего норматива устанавливают минимальный уровень качества, соот-


ветствующего зданиям общеобразавательных школ, необходимого для постройки и поддержа-
ния последних в оптимальных параметрах на протяжении всего срока эксплуатации здания.

4.3 Проектирование школ специализированного обучения осуществляется согласно задания на


проектирование с согласованием Министерства просвещения и Министерства труда, социаль-
ной защиты и семьи (по случаю).

4.4 Пользователями зданий общеобразовательных школ, запроектированных, обустроенных и


построенных по настоящему нормативу являются школьники, руководящий персонал, дидакти-
ческий персонал, вспомогательный дидактический персонал и недидактический персонал,
участвующий, организующий и осуществляющий воспитательный и служебные процессы.

4.5 При проектировании, строительстве и эксплуатации зданий для общеобразавательных


школ необходимо соблюдение требований других действующих нормативных документов и
стандартов по тем же вопросам, а также требований инструкций производителей оборудования.

4.6 Для случаев не вписывающихся в некоторые требования настоящего норматива, инвестор


обратится за разрешением в соответствующие органы с необходимым обоснованием для
новых предложений.

4.7 Запрещается использование зданий и территории школ в других целях (предприятия, оф-
фисы, склады и т.п.), кроме как для воспитания детей.

4.8 При проектировании общеобразовательных школ необходимо соблюдение не только пер-


формансных требований к зданиям, но и требования пользователей, а именно:

— прочность и устойчивость;

— надежность в эксплуатации;

— противопожарная безопасность;

— гигиена и здоровье людей;

24
NCM C.01.03:2016

— теплоизоляция, гидроизоляция и экономия энергии;

— звукоизоляция и требования психического воспитания;

— эргономические требования, исходя из контингента пользователей.

4.9 При определении количества мест в школах учитывается число детей возраста от 6 до 17
лет, а для лецеев – высший цикл 16-18 (19) лет в населенном пункте или квартале, где предус-
матривается строительство новой школы, согласно данных переписи населения или данных
учета рождаемости органов местного публичного управления. Полученные данные сравнивают-
ся со вместимостями существующих школ в населенном пункте. Для обустройства школ в
городской местности, полученные данные сравниваются с количеством и вместимостью
существующих школ в нормируемом радиусе обслуживания.

4.10 Вместимость новых школ и состав классов определяется согласно Решения Министерства
здравоохранения и социальной защиты № 21 [5] и отражаются в задании на проектирование.
Количество школьников может быть от 50 до 160.

4.11 В случае если не представляет возможности вписаться в требования настоящего нормати-


ва, инвестор должен обратиться в соответствующие органы, с предоставлением необходимого
обоснования, для получения разрешения.

4.12 Уровень и класс ответственности зданий общеобразовательных школ устанавливается


первым или вторым. Установка осуществляется проектировщеком совместно с инвестором
согласно действующим нормативным документам.

4.13 Правила для подсчета объемов и площадей внутренних помещений применяются те же,
что и для гражданских объектов.

4.14 Состав проектной документации должен соответствовать национальному нормативу


NCM A.07.02.

5 Виды учреждений общеобразовательного воспитания

5.1 Различаются несколько видов учреждений общеобразовательного воспитания:

a) Учреждения обязательного начального образование для учеников возрастом 6-10 лет,


классы I –IV. Класс начального образования работает с одной дидактической единицей и
содержит в среднем 20 учеников (при пределах от 10 до 25 учеников).

b) Учреждения обязательного начального и среднего образования которые включают:

— Низшее среднее образование, организованного в два обязательных последовательных


цикла:

— Общеобразовательная школа, классы I – VIII (начальное образование и гимназия)

— Гимназия – классы V – VIII для учащихся 10 – 14 летнего возраста;

— Лицей – низший цикл, или альтернативный – с образованием в области искусства и


ремесел (начальной профессиональное образование) – классы IX – X для учащихся
14 – 16 летнего возраста.

Как правило, обязательное образование организуется как дневное обучение (для классов I-IV –
в одну смену).

5.2 Общее образование организуется в учебных учреждениях разных типов, но чаще всего в
следующих:

25
NCM C.01.03:2016

5.2.1 В государственных и частных школах. В составе начальных образовательных учреждений


могут быть включены и классы дошкольного обучения, согласно действующим нормативам.

5.2.2 В гимназиях – отдельно или вместе с начальным образованием и с общеобразователь-


ными школами с I – VIII классами. В частности, в городской среде могут быть школы, предостав-
ляющие как начальное образование, так и среднее образование, классы V – XII / XIII.

В разных регионах могут быть учебные учреждения с дополнительной, спортивной программой


или программой обучения искусствам. Они функционируют на основе специального учебного
плана, призванного обеспечить реализацию как цели и конкретные задачи данного уровня
обучения, так и программу интенсивной специализированной подготовки – по спорту или
искусству. Недельное количество часов для данного типа обучения больше чем в случае нор-
мативной программы.

5.2.3 В лицеях – учреждениях которые предоставляют выпускникам гимназий возможность спе-


циализации в разных областях теории или также возможность подготовки к продолжению
обучения на последующих уровнях. Лицейское обучение организуется в три направления:
теоретическое, технологическое и профессиональное.

Части теоретических лицеев и большинство спортивных, искусств и педагогических лицеев


могут быть организованы в гимназиальный и начальный цикл.

5.2.4 В группы школ. Последние представляют объединение технологических лицеев, школ ис-
кусств и ремесел и в некоторых случаях, постлицеальных школ – действуя с тем же профилем
или с близкими профилями. Группы школ организуются и действуют как одно учебное учреж-
дение, с одним руководством и одним бюджетом.

Школа искусств и ремесел предоставляет два года начального профессионального образова-


ния (курсы с ограниченным посещением или вечерние курсы) для школьников с возрастом
14 – 16 лет.

Послесреднее образование организуется посредством постлицеальных школ и школ мастеров


только для выпускников лицеев – независимо от наличия диплома бакалавра. Послесреднее
образование длится один-три года обучения и может быть организовано по инициативе Мини-
стерства Образования или как следствие специфических запросов экономических агентов или
других заинтересованных учреждений.

5.6 Среднее и послесреднее нетретичное образование может быть организованно в следую-


щем виде:

— Дневное обучение;

— Вечернее обучение;

— Заочное обучение;

— Совмещенное обучение;

— Обучение на расстоянии (по переписке);

— Обучение для детей с невозможностью перемещения со специальными дидактическими


требованиями, с обучением на дому.

6 Условия размещения
6.1 Здания для школ размещаются в зонах или кварталах для которых была разработана
градостроительная документация и обоснование необходимости размещения и вместимости

26
NCM C.01.03:2016

школ. Участок для размещения должен быть без вредных факторов и соответствовать
требованиям безопасной эксплуатации здания и противопожарным требованиям.

6.2 Необходимая величина участка определяется в зависимости от вместимости школы, при


этом минимальная расчетная площадь на одного учащегося принимается 50 м2. Величина
участка может быть уменьшена на 20 % в случае реконструкции.

6.3 Здания школ размещаются на расстоянии минимум 25,0 м от уличного створа в городских
населенных пунктах и минимум 15,0 м в сельских населенных пунктах.

6.4 Участок размещения школы разделяется на следующие зоны:

— зона для спорта;

— зона для обучения и практических занятий;

— зона для отдыха;

— зона для производства.

Площадь зеленых насаждений должна составлять минимум 40 % площади всего участка. Допу-
скается уменьшение площади зеленых насаждений на 10 % с условием что школа размещается
по соседству с лесом или парком.

Состав и площадь элементов зон устанавливаются в задании на проектирование. В спортивной


зоне предусматривается волейбольная площадка, баскетбольная площадка, площадка для
минифутбола, беговые дорожки.

6.5 Здание школы должно иметь два въезда для доступа на территорию с целью срочной
эвакуации в случаях стихийных бедствий природного и техногенного характера (пожары, ополз-
ни, затопления, сильных землетрясения).

Размещение и ширина въездов и проездов вокруг здания, а также путей доступа в здание, дол-
жны соответствовать противопожарным условиям и обеспечивать свободный доступ пожарным
частям во все помещения. Расстояние от пути доступа до здания должно быть не менее 5,8 м и
не быть загроможденным. Все пути движения должны иметь твердое покрытие.

6.6 Расстояние от здания школы до других зданий должно соответствовать следующим усло-
виям: здания не должны взаимно затеняться; должно избегаться взаимное шумовлияние; долж-
ны соблюдаться акустические и гигиенические требования.

6.7 Школьные участки ограждаются по всему периметру забором высотой не менее 1,2 м.

6.8 В сельских населенных пунктах частные дома, помещения для животных и общественные
здания размещаются на расстоянии 50 м от здания школы.

7 Условия планировочных и конструктивных решений

7.1 Требованиями проектирования школ являются общие требования для соответствующих


общественных зданий к которым добавляются специфические требования настоящего норма-
тива и дополнительные требования согласно задания на проектирование.

7.2 Объемно-планировочные решения зданий школ должны обеспечивать возможность


перепланировки внутреннего пространства на протяжении эксплуатации, что позволит создание
оптимальных условий для организации процесса обучения, в зависимости от демографических
потребностей и условий населенного пункта.

27
NCM C.01.03:2016

Указанные выше изменения осуществляются таким образом, чтобы обеспечить условия проч-
ности, устойчивости и безопасности в эксплуатации.

7.3 Высотный режим зданий школ должен быть, как правило, до четырех уровней, высотой
каждого уровня 3,3 м между верхом чистого пола смежных уровней, за исключением спортив-
ных и актовых залов.

7.4 Здания школ должны содержать следующие категории помещений:

— залы для классов;

— общие помещения для спорта;

— места для отдыха;

— помещения для профессионального обучения;

— помещения для учащихся с продленным режимом дня;

— помещения для конференций и торжеств;

— пищевой блок;

— помещения для обучающего персонала;

— медицинские помещения;

— санитарные узлы.

7.5 Удельные показатели на одного учащегося следующие:

— нормативная площадь – не менее 8,0 м;

— объем здания – не менее 45 м3.

7.6 Учебные помещения объединяются в зависимости от возраста учащихся и особенностей


предметов обучения (см. приложения A, B, C):

— для учеников I класса (также для дошкольников по случаю) предусматриваются залы для
классов, спальные и игровые помещения, санитарные узлы;

— для учеников II-IV классов предусматриваются залы для классов, многофункциональное


помещение для учащихся с продленным режимом дня, мастерская для профессионального
обучения, помещения для отдыха и санитарные узлы;

— для учащихся V-XII классов предусматриваются помещения для обучения по предметам,


лаборатории, помещения для отдыха и санитарные узлы.

7.6.1 Площадь спального и игрового помещения для учащихся I класса устанавливается


расчетом, минимальная площадь на одного учащегося составляет 2 м2.

7.6.2 Помещения для I, II-IV классов должны быть раздельными, без доступа учеников V-XII
классов.

7.6.3 Запрещается размещение помещений для обучения в подвале или полуподвале.

7.6.4 Доступ в помещения для обучения предусматривается, как правило, спереди от места
расположения учащихся.

28
NCM C.01.03:2016

7.7 Удельные показатели площадей помещений для обучения устанавливаются согласно


таблице 1.

Таблица 1
Помещение Площадь, м2
на одного учащегося на одно помещение
Помещения для учеников I-го класса 2 -
Помещения для учеников II-IV классов 1,7 -
Кабинеты для изучения родных языка и литературы, 1,7
истории, географии, математики
Кабинеты для изучения современных языков 2,5 -
Кабинеты для изучения информатики и 6,0 (для одного рабочего -
вычислительной техники места)
Кабинеты для начертательной геометрии и 2,4 -
изобразительных искусств
Лаборатории для изучения физики и астрономии, 2,4
химии и биологии
Вспомогательные помещения для лабораторий - до 6 на одну
лабораторию

7.12 Вспомогательные помещения для лабораторий размещаются рядом с последними и


должны иметь прямой доступ с лабораторией.

7.13 Состав и размеры помещений спортивных залов, вспомогательных помещений


(приложения E, F) устанавливаются согласно таблице 2, площадью не менее:

Таблица 2
площадь Размеры, м
Помещение
м2 Длина Ширина Высота
Спортивный зал* 288 24,0 12,0 6,0
Залы для гимнастики* 162 18,0 9,0 5,4
144 12,0 12,0 5,4
Помещение для 16 не менее 4,0 м - -
хранения спортивных
снарядов
Кабинет инструктора 8
Раздевалки 16+16
Душевые 3+3
Санитарные узлы 2+2
*) – число залов определяется в задании на проектирование

7.14 Спортивные залы размещаются не выше второго уровня, избегая их размещение над
залами для обучения.

7.15 Не допускается прохождение в спортивные залы через помещения для обучения. Вход в
спортивный зал из раздевалки проектируется напрямую или через изолированный коридор.

7.16 Помещение для хранения спортивных снарядов должна сообщаться со спортивным


залом через дверь или проем шириной минимум в 2,0 м и высотой минимум в 2,2 м.

7.17 В составе помещений для спортивных занятий могут предусматриваться также крытые
плавательные бассейны, с указанием этого в задании на проектирование.

Размеры и вместимость бассейна устанавливается согласно таблице 3.

29
NCM C.01.03:2016

Таблица 3
Размеры, м Высота
вместимост
Тип бассейна adîncime adîncime помещен
lungime lăţime ь, чел.
minimă maximă ия, м
Бассейн оздоровительного
25 8,5 1,2 1,45 4,8 40
плавания
Бассейн для обучения уча-
12,5 6 0,7 1,05 3,6 20
щихся

7.18 По периметру бассейна предусматривается обходная дорожка шириной минимум 1,25 м.


С трех сторон бассейна, для не умеющих плавать, предусматривается обходная дорожка на
уровне ниже обреза стенки бассейна на 0,9 м, ширина которой 0,75 м. Перед выходом из душа
по направлению к обходной дорожке предусматриваются душевой поддон для ног, такой
ширины, чтобы исключить возможность его избежания и длиной (по направлению движения из
душа) минимум 1,8 м.

7.19 В состав вспомогательных помещений бассейнов включается:

— помещение тренера с раздевалкой, санитарным узлом и душем;

— помещение для медсестры с лабораторией для анализов качества воды;

— раздевалки с душевой и санитарным узлом для учащихся;

— помещения для приготовления воды.

Площади вспомогательных помещений устанавливаются в задании на проектирование.

Выход из помещений для приготовления воды предусматривается на территорию


непосредственно или через входной вестибюль.

7.20 Удельный показатель площади места для отдыха предусматривается минимум 0,75 м2
для одного учащегося.

7.21 Ширина мест для отдыха если залы классов и другие помещения для занятий распола-
гаются с одной стороны предусматривается минимум 2,8 м. Если помещения для занятий рас-
полагаются с двух сторон, ширина мест для отдыха предусматривается минимум 4,0 м.

Коридоры имеющие выходы из залов классов предусматриваются шириной минимум 1,8 м,


другие коридоры должны иметь ширину минимум 1,4 м.

7.22 Удельный показатель площади мастерских для профессионального обучения предус-


матривается минимум 6,0 м на одного учащегося.

7.23 В состав вспомогательных помещений мастерских для профессионального обучения


включаются: один склад площадью 16 м2 для хранения инструментов, один склад площадью
12 м2 для хранения сырья, одно помещение площадью 8 м2 для хранения инвентаря.

7.24 Мастерские для профессионального обучения (приложение D) рекомендуется распола-


гать в партере, в торце здания или в отдельных зданиях. Дополнительный выход из мастерских
по обработке древесины предусматривается на прилегающую территорию непосредственно
или через коридор, в котором не должно быть выходов из классов.

7.25 В школах предусматриваются помещения для групп учащихся продленной программы


для классов II-IV – 20 % из общего числа учащихся.

Площадь многофункционального помещения для групп учащихся продленной программы сос-


тавляет 2,5 м на одного учащегося.

30
NCM C.01.03:2016

7.26 Площадь актового зала или зала для конференций назначается по расчету, но не менее
0,65 м2 для одного места (исключая сцену).

Число мест в актовом зале должно быть не менее 25 % от общего числа учащихся.

Высота актовых залов определяется в зависимости от технологических условий.

7.27 Глубина сцены должна быть не менее 3 м. Уровень пола сцены должен быть на 0,9 м
выше уровня пола зала.

7.28 Для актового зала могут предусматриваться вспомогательные помещения, такие как: од-
но помещение для проекционных аппаратов и компьютерного сервера, одно помещение для
технического центра, предусматривающего радиовещание, ремонт аппаратуры и специализи-
рованную лабораторию, по случаю.

7.29 Площадь зала для приема пищи (без учета места раздачи пищи) определяется по
расчету:

— в случае зала до 80 мест – для одного места предусматривается не менее 0,75 м2;

— в случае зала 80 мест и более – для одного места предусматривается не менее 0,65 м2;

Вместимость зала для приема пищи определяется по расчету и должно быть 20-25 % от общего
числа учащихся, питающихся в школе.

7.30 Площадь кухни со вспомогательными помещениями определяется по расчету в зависи-


мости от вместимости зала для приема пищи:

— в случае зала до 80 мест – для одного места предусматривается не менее 1,1 м2;

— в случае зала 80 мест и более – для одного места предусматривается не менее 0,65 м2;

Состав помещений для кухни исходя из предпосылки, что кухонное производство основывается
на сырье.

7.31 Из производственных помещений пищевого блока предусматривается изолированный вы-


ход напрямую на улицу.

7.32 В состав помещений обучающего персонала входят:

— кабинет руководителя школы;

— кабинет для заместителя руководителя школы по учебной части;

— методологический кабинет;

— кабинет для заместителя руководителя школы по хозяйственной части;

— помещение для бухгалтерии;

— помещение для канцелярии;

— помещение для технического персонала;

— медицинский кабинет площадью не менее 16 м2;

— помещение для библиотеки.

31
NCM C.01.03:2016

7.33 Выход из медицинского кабинета предусматривается изолированным, напрямую на при-


легающую территорию.

7.34 Площадь библиотеки предусматривается не менее 0,3 м2 на одного учащегося.

7.35 В состав библиотеки входят читальный зал, который может быть совмещен с компьютер-
ным залом, и помещением для хранения книг.

Число мест с компьютерами, их подключение к внутренней компьютерной сети и к внешним


сетям типа Internet, предусматривается в задании на проектирование.

7.36 Площадь раздевалки определяется по расчету, но не менее 0,2 м2 на одного учащегося.

7.37 Площадь гардеробной определяется по расчету, но не менее 0,1 м2 на одного учащегося.

7.38 Гардеробные для обучающего персонала предусматриваются исходя из расчета двух


мест для каждого класса.

7.39 Входы в здание школы предусматриваются через вестибюль глубиной не менее 1,5 м и
шириной не менее 1,4 м.

7.40 Площадь санитарных узлов для учащихся предусматривается не менее 0,2 м2 на учаще-
гося.

Санитарные узлы проектируются раздельными для мальчиков и девочек. В составе туалетов


для девочек предусматривается кабина для личной гигиены женщины.

Для обучающего персонала, как правило, предусматриваются два санитарных узла, в том числе
кабина для личной гигиены женщины.

7.41 Рядом с актовым залом размещаются два санитарных блока (для мужчин и женщин) с об-
щей площадью не менее 6,0 м2. Если расстояние между одним из помещений и санитарным
узлом возле актового зала не превышает 100 м, допускается предусмотреть только один сани-
тарный узел для персонала.

7.42 В зданиях школ с двумя уровнями (партер + этаж), санитарные узлы размещаются только
в партере.

8 Условия противопожарной безопасности и безопасности в


эксплуатации

8.1 Требование качества конструкций «противопожарная безопасность» подразумевает такие


проектные решения, методы строительства и эксплуатационные мероприятия, чтобы в случае
пожара обеспечивались:

— защита пользователей, учитывая их возраст и пожарный риск;

— исключение потерь жизней и материальных ценностей;

— предотвращение распространения пожара на соседние объекты;

— предупреждение аварий соседних конструкций и установок;

— эвакуация пользователей и материальных ценностей, защиту подвижных пожарных служб


при тушении пожара.

8.2 Материалы, использованные в строительстве и отделке, должны соответствовать норма-


тивным противопожарным требованиям, не должны выделять токсичных газов и большого

32
NCM C.01.03:2016

количества дыма при высоких температурах. В местах доступа учащихся должно избегаться
применение материалов из пластмасс, а в случае неизбежности их применения, приниматься
меры по распространению дыма и применяться устройства автоматического дымоудаления.

В зданиях школ все помещения, кроме туалетов, душевых и помещений в которых применяется
вода в технологических целях, необходимо обустраивать автоматическими системами противо-
пожарной сигнализации.

8.3 Здания школ должны иметь степень огнестойкости не менее третьей.

8.4 При отделке зданий школ необходимо использовать материалы разрешенные к примене-
нию в установленном порядке.

8.5 В зданиях школ третьей степени огнестойкости актовые залы, залы для конференций и
аудитории для лекций должны быть размещены не выше партера. Перекрытия под
вышеупомянутыми помещениями должны иметь степень огнестойкости не ниже второй.

8.6 Ограждающие конструкции переходов (галерей) между блоками должны иметь вторую
степень огнестойкости эквивалентно степени основных зданий. Стены зданий в местах сопря-
жения переходов (галерей) должны предусматриваться из негорючих материалов с пределом
огнестойкости не менее двух часов. Двери в этих проемах (в местах сопряжения переходов)
предусматриваются второй степени огнестойкости.

8.7 Длины путей эвакуации от выхода из самого дальнего помещения до выхода из здания
или до выхода на лестницу (за исключением туалетов и других вспомогательных помещений)
предусматриваются согласно таблице 4.

Таблица 4
Расстояние, м
из помещений расположенных
Степень огнестойкость здания из помещений с выходами в
между лестничными клетками
глухой коридор или холл
или выходами из зданий
I-III 40 25

8.8 Расстояние от самой удаленной точки спортивного зала до выходной двери должно быть
не более 27 м.

8.9 В подвале или полуподвале с отметкой пола на 0,5 м и более ниже уровня тротуара или
поверхности изоляции, допускается размещение помещений для аппаратов управления техни-
ческим и технологическим оборудованием, складов и кладовых, за исключением складов и
других помещений для хранения и обработки горючих материалов. В подвале с отметкой пола
на 0,5 м и менее ниже уровня тротуара или поверхности изоляции допускается размещение
всех помещений за исключением помещений для занятий и практического обучения.

8.10 На путях эвакуации в зданиях школ должны обеспечиваться условия противопожарной


безопасности подобные общественным зданиям.

8.11 Ширина путей эвакуации определяется с учетом максимального числа людей, которые
одновременно могут находиться на этаже и эвакуироваться в зависимости от вместимости
залов для обучения, мест для отдыха, мастерских для работы, спортивных и актовых залов,
расположенных на этаже.

8.12 Ширина дверей в залах для классов должна быть не менее 0,9 м.

8.13 Полотно выходной двери из мастерской по обработке дерева в эвакуационный коридор


должно иметь сопротивление огню не менее 0,75 часа.

8.14 В помещении с емкостью до 50 одновременно находящихся людей и с расстоянием от


самого отдаленного места до эвакуационного выхода не более 25 м, допускается предусматри-
вать только один эвакуационный выход.

33
NCM C.01.03:2016

8.15 Общая вместимость помещений с выходом в один глухой коридор или в холл не должна
быть более 125 человек. Коридоры с длиной более 60 м должны быть разделены перегородка-
ми и дверьми с системами самозакрытия, расположенными на расстоянии не более 60 м одна
от другой и от торца коридора.

8.16 Для обеспечения эвакуации из здания в экстренных случаях, предусматриваются следую-


щие мероприятия:

— двери помещений в которых находятся учащиеся и эвакуационные двери из здания про-


ектируются таким образом чтобы избежать опасность блокировки дверей, открытие дверей не
должно уменьшать нормальной ширины проходов из учебных залов, в лестничные клетки и на
выходе из здания открытие дверей должно быть по направлению выхода;

— на входе в здание не устанавливаются тяжелые орнаментальные элементы;

— на путях эвакуации не используются отделка из хрупких материалов (типа стекло, керами-


ка);

— полы путей эвакуации не должны препятствовать свободному движению людей.

8.17 Меблировка в классах, лабораториях, мастерских устанавливается таким образом, чтобы


при падении, скольжении или опрокидывании не закрывать пути эвакуации и не вызывать травм
и потерь людских жизней. Перемещение учащихся от одной функции к другой или в случае
интенсивной эвакуации должно осуществляться в условиях максимальной безопасности.

8.18 Для безопасной эксплуатации зданий школ, где обучаются дети I-IV классов, требуется
выполнение следующих условий:

— высота ограждения лестницы должна быть не менее 1,2 м;

— расстояние между вертикальными элементами ограждения лестницы должно быть не


более 0,1 м; не допускаются горизонтальные элементы ограждения;

— ограждения входного крыльца высотой 0,45 м и более должны быть высотой не менее
0,8 м;

— двери с окном предусматриваются с защитной базой высотой не менее 1,2 м или предус-
матривается их остекление армированным стеклом;

— выходы из подвала и полуподвала должны быть с непосредственным доступом во двор;

— пути движения и эвакуации должны иметь естественные освещение и вентиляцию;

— запрещается в зонах с перепадом высот предусматривать менее трех ступеней;

— запрещается на путях эвакуации расположение мебели, сужающей ширину эвакуационно-


го пути;

8.19 Защита от несанкционированного проникновения в здание школы обеспечивается следу-


ющими мерами:

— доступ в здание школы обеспечивается посредством специальных систем закрытия и


ночного освещения;

— главные и второстепенные пути доступа оборудуются прочными дверьми, имеющими на-


дежные системы закрытия, дублированными системами акустической и визуальной сигнализа-
ции и камерами видеонаблюдения;

— окна оборудуются надежными механизмами закрытия изнутри; в случае необходимости


предусматриваются металлические защитные решетки, особенно в партере.

34
NCM C.01.03:2016

9 Условия гигиены и защиты здоровья учащихся

9.1 Расположение залов для классов должно обеспечивать их нормативную инсоляцию сог-
ласно условиям гигиены.

9.2 Ориентация окон залов для классов предусматривается согласно таблице 5.

Таблица 5
№ п/п Наименование помещения Ориентация окон по азимуту
1. Зал для класса от 65 до 200 градусов. Допускается макси-
мум 25 % залов от 200 до 295 градусов
2. Кабинеты, лаборатории (кроме указанных в от 65 до 200 градусов. Допускается макси-
3 и 4) мум 50 % помещений от 200 до 65 градусов
3. Кабинет для черчения и изобразительных от 300 до 105 градусов и от 255 до 300 гра-
искусств, информатики и вычислительной дусов
техники
4. Лаборатория биологии от 90 до 270 градусов

9.3 Если окна ориентированы в азимуте от 200 до 275 градусов предусматривается защита
помещений против инсоляции.

9.4 В залах для обучения и воспитания естественное освещение предусматривается с левой


стороны.

9.5 Величина коэффициента естественного освещения, показатели температуры и влажнос-


ти воздуха для помещений школ предусматриваются согласно условий санитарных нормати-
вов.

9.6 не допускается размещение окон в стене, где располагается доска.

9.7 Помещения расположенные в подвале, гардеробные, туалеты, раздевалки, помещение


личной гигиены допускается проектировать без естественного освещения.

9.8 Окна в спортивном зале должны иметь защиту от удара мячом.

9.9 В спортивном зале и в плавательных бассейнах обогревательные радиаторы устанавли-


ваются с защитной сеткой или решеткой, таким образом чтобы последние размещались в
одной плоскости с поверхностью стены, или установка радиаторов предусматривается на
отметке 2,0 выше уровня пола.

Выступающие колонны в спортивных залах соединяются между собой защитными элементами


таким образом, чтобы до высоты 2,0 м от пола образовалась единая отделанная поверхность.

9.10 Расположение залов для классов должно обеспечивать сквозную или угловую вентиля-
цию.

9.11 Не располагаются рядом, над или под залами для классов - помещения с оборудованием,
производящим шум и вибрацию.

9.12 Помещение лаборатории химии и помещение для складирования химических реактивов


оборудуются встроенной вентиляционной нишей, с доступом их обеих помещений.

9.13 Тепловые пункты, трансформаторные станции и насосные станции, обслуживающие


здание, располагаются, как правило, совмещенно, в отдельных зданиях.

Если в здании располагаются оборудование, авария которого может привести к пожару, взрыву,
утечкам горячей воды или пара, последнее не размещается в зоне нахождения учащихся (в
залах для классов, кабинетах, местах отдыха и путях эвакуации).

35
NCM C.01.03:2016

9.14 Уровень искусственного освещения в помещениях должно соответствовать гигиеничес-


ким нормам и условиям действующих нормативов.

9.15 Расстояние от здания школы со стороны где расположены окна учебно-воспитательных


помещений до соседних зданий должно быть не менее 2,5 высот конструкции напротив.

9.16 Вместимость школ, состав помещений устанавливается исходя из предположения что


учебный процесс будет проводиться в одну смену.

9.17 Конфигурация и площадь учебно-воспитательных помещений проектируются учитывая


следующие условия расположения мебели:

— расстояние между рядами столов, парт, парт и стен должно быть не менее 50-60 см;

— расстояние от доски до первых парт расположенных в три ряда должно быть не менее
160-200 см, а для расположения в четыре ряда - не менее 225 см (для первого и четвертого
ряда);

— расстояние от последней парты до доски не должно превышать 1000 см;

— угол обозрения доски должен быть 30-35 градусов;

— парты и столы должны соответствовать талии и здоровью детей, иметь наклон лицевой
части парты к учащемуся;

— отметка нижнего края доски от отметки пола должна быть выше на 70-80 см для началь-
ных классов и на 80-90 для гимназиальных и лицейных классов.

10 Условия для технических установок

10.1 Здания школ должны быть оборудованы установками холодного и горячего водоснабже-
ния, электроснабжения и теплоснабжения, канализации, систем радиофикации, связи, цифро-
выми внутренними и внешними сетями включая глобальные (например – Internet).

10.2 Холодное и горячее водоснабжение осуществляется от внешних сетей или от собствен-


ного источника с обеспечением пригодности воды для питья, а также с обеспечением необходи-
мых дебитов и нормативных давлений для использования как в бытовых целях, так и для туше-
ния пожаров.

10.3 В целях тушения пожаров, здания подключаются к закольцованным системам водоснаб-


жения, обеспечивая минимальный расчетный дебит равным 15 л/сек. Для зданий школ распо-
ложенных в населенных пунктах где отсутствуют внешние сети водоснабжения предусматрива-
ются резервуары. Объем последних устанавливается с целью обеспечения дебита в 15 л/сек
на период трех часов тушения пожара.

10.4 Внутренние установки удаления воды, использованной в бытовых целях, и воды от


осадков подключаются к внешним сетям канализации или к очистительной станции.

10.5 В населенных пунктах где отсутствует централизованная канализационная система,


здания школ обустраиваются туалетом с выгребной ямой. В населенных пунктах где есть
централизованная канализационная система, здания школ обустраиваются наружными
туалетами с выгребной ямой.

10.6 Отопление, вентиляция и электроснабжение школ проектируются с применением опти-


мальных типов энергии, которые должны соответствовать условиям рационального снабжения
и использования энергетических ресурсов.

36
NCM C.01.03:2016

10.7 Расчетная температура воздуха и кратность воздухообмена предусматриваются согласно


таблице 6.

Таблица 6
Расчетная
№ п/п Наименование помещения температура Кратность воздухообмена в час
воздуха (°C)
1. Залы для классов, кабинеты, 18 16 м3 на одного человека
лаборатории
2. Мастерские для обучения 15 20 м3 на одного человека
3. Актовый зал-аудитория 18 20 м3 на одного человека
4. Спортивный зал 15 По расчету, но не менее 80 м3 на
одного человека
5. Бассейн для плавания 27 По расчету, но не менее 50 м3 на
одного человека
6. Места для отдыха 16 -
7. Помещения для обучающего 18
персонала, библиотека
8. Медицинские помещения, разде- 22 Вытяжная -1,5
валки
9. Туалет 18 50 m3 на один унитаз.
25 m3 на один писсуар.

10.8 Максимальная температура теплового агента в системе воздушного отопления не должна


превышать 40 °C.

10.8 Проветривание залов классов должно предусматриваться через места для отдыха, сани-
тарные узлы, а также посредством фильтрации воздуха через окна. В стеклопакетных окнах
предусматриваются устройства вентиляции в полотнах самих окон.

10.9 В зданиях школ может быть предусмотрено воздушное отопление, в том числе
совмещенное с вентиляцией. В этом случае предусматривается поддержание в помещениях, в
автоматическом режиме, расчетной температуры и влажности воздуха в пределах 30-60 %.
Также в дни отдыха обеспечивается температура воздуха не ниже 15˚C.

10.10 Рекомендуется предусматривать терморекуперацию воздухообмена в системах


отопления залов классов и в помещениях общего назначения.

10.11 Скорость воздухообмена в столовой рассчитывается согласно параметрам поглощения


излишков тепла, выделяемого технологическим оборудованием кухни. Приток воздуха в произ-
водственные помещения пищеблока предусматривается через зал приема пищи. Объем
приточного воздуха в зал приема пищи предусматривается не менее 20 м3/час на одно место.

10.12 В спортивных залах относительная влажность воздуха предусматривается 30-60 %, а в


помещении бассейна – 50-60 %.

10.13 Проектирование противопожарной сигнализации и сигнализации против несанкциониро-


ванного проникновения, а также помещений для которых последние предусмотрены, устанавли-
вается в задании на проектирование.

10.14 В проектируемых зданиях школ и лицеев, как правило, предусматриваются адекватные


условия для свободного доступа всех детей, в том числе детей с ограниченными возможно-
стями передвижения.

11 Условия по санитарно-техническому оборудованию


11.1 Санитарно-техническое оборудование зданий школ осуществляется согласно таблице 7.

37
NCM C.01.03:2016

Таблица 7
Количество санитарных
№ п/п Наименование помещения Показатель
приборов
1. Залы для I-IV классов, кабинеты 1 зал для класса умывальник – 1
географии, черчения и изобрази-
тельных искусств
2. Лаборатория химии, физики, 1 стол для раковина – 1
биологии демонстраций
3. Мастерские для обучения, канце- 1 помещение Согласно задания на проектиро-
лярия, медицинский кабинет вание
4. Фотолаборатория (по случаю) 1 помещение раковина с двумя секциями -1
5. Cameră pentru personalul tehnic 1 помещение раковина – 1
6. Санитарный узел для учащихся:
- девочки 1 учащийся унитаз - 1 для 20 учащихся
умывальник - 1 для 40 учащихся
- мальчики 1 учащийся унитаз - 1 для 20 учащихся
писсуар - 1 для 20 учащихся
умывальник - 1 для 40 учащихся
7. Санитарный узел для дидакти- 1 санитарный узел умывальник - 1
ческого персонала унитаз – 1
8. Кабина для персональной гигиены 1 кабина гигиенический душ - 1
женщины умывальник - 1
унитаз – 1
9. Санитарный узел при актовом 2 санитарных узла умывальник - 1
зале (для мужчин и унитаз – 1
женщин) для каждого санитарного узла

Конец перевода

38
NCM C.01.03:2016

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 05 " Construcţii
civile, industriale şi agrozootehnice" care au acceptat proiectul documentului normativ:

Preşedinte Povar Iurie Director general, INCP „Urbanproiect"

Membru, secretar, Eremeev Petru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor,


reprezentant Şef adjunct al Direcţiei reglementări tehnico-
OCSC economice

Membri Şevcenco Alexandru Şef secţie. Direcţia salvatori şi pompieri. Serviciul


Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

Homa Stepan Director, 1CS „Dolmen"

Popov Grigore Expert tehnic

Zolotuhina Svetlana Specialist principal, INCP „Urbanproiect"

Carlov Vladimir Ing. şef, INCP „Urbanproiect"

Alcaz Vasile Director al Institutului de Geologie și Seismologie


al Academiei de Științe a Moldovei

Lașcul Anatolie Șef centru calcule tehnice, INCP


”URBANPROIECT”

Bunduchi Elena Centrul municipal de Sănătate Publică

39
NCM C.01.03:2016

Utilizatorii documentului normativ sînt răspunzători de aplicarea corectă a acestuia.

Este important ca utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a
tuturor amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aprobării, modificării, anulării etc.) sînt
publicate în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii,
în publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

40
NCM C.01.03:2016

Ediţie oficială

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM C.01.03:2016
”Proiectarea construcţiilor pentru şcoli de învăţământ general”
Responsabil de ediţie ing. L. Cuşnir

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ___

Tipărit ICŞC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md

41

Você também pode gostar