B. VI.

Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea socială

I -abandonul de familie,
II -contaminarea venerică si transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit,
III -asocierea pentru săvârsirea de infractiuni,
IV -proxenetismul.

1. ABANDONUL DE FAMILIE
Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special. Infractiunea abandon de familie are ca obiect
juridic special relatiile sociale care asigura indeplinirea obligatiei de
intretinere, fie prin furnizarea mijloacelor necesare traiului (prin executarea
in natura), fie prin plata unei pensii in bani.
Obiectul material. Infractiunea de abandon de familie nu are obiect
material. Ea nu se rasfrange asupra vreunei entitati materiale, ci asupra
nivelului de trai al victimei, care, lipsita de sprijinul material la care este
indreptatita, suporta diverse privatiuni.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de abandon de familie este un
subiect activ calificat (circumstantiat), si anume, persoana care are obligatia
legala de a asigura intretinerea victimei. Potrivit art. 86 (1) C. fam., obligatia
de intretinere exists intre sot si sotie, parinti si copii, eel care infiaza si infiat,
bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte
persoane anume prevazute de lege.
Daca obligatia de a asigura intretinerea victimei revine, potrivit legii,
mai multor persoane si nici una dintre acestea nu o indeplineste, ele vor fi,
toate, coautori ai infractiunii. Actele de instigare ori de complicitate la
aceasta infractiune sunt, teoretic, posibile, insa practica judiciara nu
inregistreaza cazuri de raspundere pentru asemenea acte.
Subiect pasiv principal al infractiunii este statul, ca titular al ordinii
juridice incalcate. Subiect pasiv secundar este persoana vatamata in dreptul sau
la intretinere.
Latura obiectiva
Elementul material. Deoarece infractiunea de abandon de familie este
prevazuta, cum am aratat, in trei modalitati normative, care presupun tot
atatea fapte (infractiuni) diferite, elementul material trebuie analizat in mod
distinct, in raport cu fiecare modalitate in parte.

1
 In prima modalitate normativa - prevazuta in art. 305 lit. a) -,
elementul material se realizeaza prin oricare din urmatoarele trei actiuni:
parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor a persoanei indreptatite la
intretinere.
Parasirea presupune abandonarea victimei, lasarea ei fara ocrotire.
Alungarea presupune izgonirea victimei din locuinta.
Lasarea fara ajutor presupune neindeplinirea obligatiei de a da ajutor,
in momentul cand victima are nevoie de un asemenea ajutor.
Pentru ca aceste actiuni alternative sa realizeze elementul material al
infractiunii, este necesar - cerinta esentiala - sa se stabileasca ca ele au avut
drept consecinta expunerea victimei la suferinte fizice sau psihice. Daca nu s-
au produs o asemenea consecinta, nu se poate retine infractiunea prevazuta
in art. 305 lit. a) C. pen. In acest sens, s-a decis ca nu constituie infractiunea
de abandon de familie fapta mamei de a parasi domiciliul conjugal, din
moment ce copiii minori au ramas in grija tatalui, aflat in productie si a altor
doi copii majori, cu venituri proprii1355.
In cea de a doua modalitate normativa, elemental material constS in
neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazute de lege.
In aceasta modalitate, abandonul de familie se prezinta ca o
infractiune omisiva pura, cu caracter continuu.
In acest caz, existenta infractiunii este conditionata de dovedirea relei
-credinte a autorului, in sensul ca, desi dispune de posibilitati materiale, el
nu presteaza deloc intretinerea la care este obligat sau face aceasta in mod
sporadic (de exemplu, parintele cheltuieste salariul in propriul interes,
refuzand, sistematic, sa contribuie la intretinerea copilului sau minor).
Cu toate ca dreptul la intretinere poate fi valorificat pe cale civila,
faptaitorul poate fi tras si la raspundere penala, dacS victima se afla in nevoie
si sunt intrunite toate celelalte conditii de existenta a infractiunii. In acest
sens, s-a decis1356 ca imprejurarea ca parintele are un venit lunar, in calitate
de pensionar, nu exonereaza pe fiu de obligatia legala de intretinere, daca
venitul este insuficient pentru acoperirea nevoilor celui aflat in incapacitate
de a munci.
In cea de a treia modalitate normativa, elemental material consta in
neplata cu rea-credinta, timp de doua luni a pensiei de intretinere stabilitS
pe cale judecatoreasca.
In aceasta modalitate, abandonul de familie se prezinta, de asemenea,
ca o infractiune omisiva continua. Se cere, insa, ca omisiunea sa aiba o
anumita durata si, mai precis, sa dureze minim doua luni. Acest interval
incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotSrarii prin care s-a
stabilit pensia de intretinere.

2
 Daca faptaitorul a platit un timp, iar apoi a intrerupt plata, termenul de
doua luni se calculeaza de la data ultimei plati.
In cuprinsul intervalului de doua luni, fapta nu constitaie infractiune,
dar de indata ce termenul s-a implinit, infractiunea se considers consumata.
Mai mult, infractiunea se considers consumata, chiar daca faptaitorul a facut
o plata partiala, fiindca plata partiala echivaleaza cu o neplata a pensiei de
intretinere stabilita de instanta (plata se considers fScuta, doar atanci cand
obligatia de intretinere s-a indeplinit integral).
Infractiunea subzista, chiar daca minorul are venitari proprii, insa
neindestalatoare pentru a-si asigura conditiile necesare de crestere si
educare1357; ori chiar dacS minorul locuieste o parte din timp la pSrintii
fSptaitorului1358.
Privitor la cerinta relei-credinte, in practicS s-a decis135 ca aceastS cerintS
nu este indeplinitS dacS, desi nu a platit pensia de intretinere la care a fost
obligat prin hotarare judecatoreasca, faptaitorul a locuit in perioada
respectiva impreuna cu mama minorului si cu acesta, ingrijindu-se de minor
si furnizandu-i cele necesare traiului.
Urmarea imediata principals a infractiunii constS intr-o stare de
pericol pentru relatiile de convietuire sociala. Urmarea imediata secundara
consta, in cazul modalitatilor prevSzute in art. 305 lit b si c, intr-o atingere
adusa dreptalui de intretinere al persoanei vatamate. In modalitatea
prevazuta in art. 305 lit. a C. pen., urmarea imediata secundara constS intr-o
atingere adusS dreptalui la ingrijire al victimei (in ,,expunerea" acesteia la
suferinte fizice sau morale).
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.

Latura subiectiva
Elemental subiectiv. In oricare din modalitatile sale, infractiunea de
abandon de familie se savarseste numai cu intentie.
In cazul modalitatilor prevazute in art. 305 lit. b si c, este necesar, cum
am aratat, ca faptuitorul sa actioneze « cu rea-credinta » - formula care a
suscitat discutii in doctrina1360, unii autori considerand ca, prin aceasta
formula (pe care legiuitorul nu a explicat-o), s-ar desemna ,,un atribut" al
intentiei, care ii da acesteia ,,o coloratura specifics"1361.
Totusi, practica judiciara a interpretat cerinta relei-credinte ca o cerinta
de ordin obiectiv, care priveste conditiile in care fapta dobandeste caracter
ilicit. In virtutea acestei interpretari, s-a decis ca exista infractiunea
prevazuta in art. 305 lit. c, daca, de exemplu, inculpatul s-a sustras de la
plata obligatiei de intretinere, stability in sarcina sa prin hotarare
judecatoreasca, desi dispunea efectiv de posibilitati materiale1362; ori,

3
dimpotriva, ca nu exista aceasta infractiune, daca neplata pensiei este
urmarea starii de arestare preventive (in alta cauza) in care se gasea
inculpatul, deoarece aceasta exclude conditia, impusa de textul incriminator,
ca neplata sa fie urmarea relei-credinte1363; sau, ca nu exista aceasta
infractiune daca, printr-o hotarare civila definitiva ulterioara, s-a constatat ca
inculpatul nu este tatal minorului pentru care fusese obligat sa plateasca
pensie de intretinere1364.
Mobilul §i scopul nu sunt elemente constitutive ale infractiunii.
Forme. Sanctiuni.
In modalitatea prevazuta in art. 305 lit. a, abandonul de familie se
prezinta ca o infractiune de executie prompta, iar, in celelalte doua
modalitati, ca o infractiune omisiva pura - ceea ce inseamna ca, in nici una
dintre modalitatile sale, abandonul de familie nu poate avea tentativa.
Consumarea infractiunii are loc in momentul in care s-a realizat
actiunea (inactiunea) care realizeaza elementul material al infractiunii.
In modalitatile prevazute in art. 305 lit. b si c C. pen., intrucat faptele
se prezinta sub forma unor infractiuni omisive continue, va aparea,
distinct de momentul consumarii, si un moment al epuizarii infractiunii -
moment care coincide cu acela in care faptuitorul reincepe sa-si
indeplineasca obligatia de intretinere sau, dupa caz, cu momentul in care s-
a pronuntat, in prima instanta, hotararea de condamnare pentru infractiunea
de abandon de familie.
In legatura cu momentul epuizarii faptei prevazute in art. 305 lit. c C.
pen., exista numeroase solutii in practica judiciara - de exemplu, s-a decis
ca, intrucat infractiunea de abandon de familie este o infractiune continua
omisiva, savarsirea ei dureaza tot timpul cat persoana indreptatita la pensia
de intretinere este lipsita, cu rea-credinta, de aceasta; ca atare, infractiunea
nu se epuizeaza la data trimiterii in judecata a faptuitorului, ci la data cand
acesta a reluat plata pensiei de intretinere sau, in cazul cand nu a reluat
plata, la data condamnarii sale de catre prima instanta1365.
Stabilirea momentului epuizarii este importanta, fiindca, in raport cu
acest moment, urmeaza a se aprecia incidenta unui eventual act de
clementa. In acest
sens, s-a decis ca, din moment ce activitatea caracteristica infractiunii
prevazuta in art. 305 lit. c Cod penal a fost intrerupta in luna iunie 1989, de
cand inculpatului i se refine din salariu, lunar, suma datorata cu titlul de
pensie de intretinere, se impune concluzia ca, in mod corect, prima
instanta a facut in cauza aplicarea art. 2 din Decretul-lege nr. 3 din 4
ianuarie 1990 si a incetat procesul penal, ca efect al amnistiei acordate prin

4
acest decret1366; dimpotriva, daca, mai inainte de judecarea cauzei in fond,
a fost adoptat un act legislativ de amnistie, iar inculpatul nu a reluat
anterior plata pensiei de intretinere, el nu beneficiaza de amnistie, deoarece
infractiunea nu s-a epuizat inainte de adoptarea acesteia, iar judecata trebuie
sa continue1367.
In modalitatile normative prevazute in art. 305 lit a si b C. pen.,
abandonul de familie se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu
amenda, iar in modalitatea prevazuta in art. 305 lit. c C. pen., cu inchisoare
de la 1 la 3 ani sau cu amenda.
In toate cazurile, actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea
penala.
Potrivit art. 305 alin. 4 C. pen., daca partile nu s-au impacat, dar in
cursul judecatii inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand
stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu
suspendarea conditional a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt
indeplinite conditiile prevazute in art. 81 C. pen. (caz special de
suspendare conditional a executarii pedepsei). Potrivit ultimului alineat
(alin. 5) al art. 305 C. pen., revocarea suspendarii conditionate se poate
dispune numai in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul
savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.
Top of the Document

2. CONTAMINAREA VENERICA SI RASPANDIREA

SINDROMULUI IMUNODEFICITAR DOBANDIT

Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale care ocrotesc
sanatatea publica.
Obiectul material al infractiunii il constituie corpul persoanei care a
fost contaminate cu o boala venerica sau cu SIDA.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ. In ambele variante, este vorba de o infractiune cu autor
unic, reprezentat de persoana care stie ca sufera de o boala venerica (alin.l)
sau care stie ca sufera de SIDA (alin. 2). Drept urmare, participatia penala
este posibila numai sub forma instigarii ori complicitatii.
Subiectpasiv principal este statul, ca reprezentant al societatii.

5
 Subiect pasiv secundar este persoana contaminate cu o boala venerica
(alin.l) sau cu SIDA (alin.2).
Latura obiectiva
Elemental material se realizeaza, in prima varianta tip, prin trei
modalitati alternative: prin raport sexual normal, prin relatii sexuale intre
persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune sexuala.
In cea de a doua varianta tip, elementul material consta in transmiterea
sindromului imunodeficitar dobandit (SIDA), indiferent de modalitatea
prin care s-a realizat transmiterea (de regula, este vorba tot de relatii sexuale,
normale sau anormale).
Atat pentru existenta infractiunii in varianta prevazuta in alin. 1, cat si
pentru existenta infractiunii in varianta prevazuta in alin. 2, este necesar, pe
de o parte, ca faptuitorul sa stie ca sufera de acea boala, iar, pe de alta
parte, este necesar ca victima sa nu fi fost deja contaminate cu acea boala.
Urmarea imediata consta in imbolnavirea persoanei cu care faptuitorul
a realizat actul sexual. Daca acest rezultat nu se produce, infractiunea de
contaminare venerica si transmitere a sindromului imunodeficitar dobandit
nu subzista.
Legatura de cauzalitate trebuie dovedita (mai exact, trebuie sa
dovedeasca faptul ca actiunea savarsita de faptuitor era apta sa determine
contaminarea victimei).
Latura subiectiva
Forma de vinovdtie. Infractiunea prevazuta in art. 309 C. pen. se
comite, sub aspectul subiectiv, cu intentie.
Mobilul si scopul nu sunt elemente constitutive ale infractiunii.
Forme. Sanctiuni
Actele depregdtire si tentativa nu sunt pedepsite.
In ambele variante, infractiunea se consumd in momentul
contaminarii victimei. Subliniem insa, ca, pentru existenta variantei tip,
este necesar ca transmiterea bolii (venerice) sa se fi realizat in
modalitatile aratate in alin. 1 al art. 309 (adica prin relatii sexuale); daca
boala venerica a fost transmisa victimei in alt mod, infractiunea nu subzista.
Sanctiuni. Pedeapsa este inchisoarea de la 1 la 5 ani, pentru varianta
prevazuta in alin. \x si inchisoarea de la 5 la 15 ani, pentru varianta prevazuta in
alin. 2.
In ambele cazuri, instanta de judecata va dispune si masura de
siguranta a obligarii la tratament medical (art. 309 alin. 3 C. pen.).

6
 In conformitate cu dispozitia din art. 309 C. pen., sustragerea de la
executarea masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, in cazul
infractiunii de contaminare venerica (alin. 1 al art. 309 C. pen.), se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.
Necesitatea acestei incriminari (art. 309 x C. pen.) este indoielnica -
fapt sesizat, de altfel, cu mult inaintea noastra, de alti specialisti 1383. Trecand
peste faptul ca este greu de explicat de ce sustragerea de la tratament
medical se pedepseste numai in cazul contaminarii venerice (fapta
prevazuta in art. 309 alin. 1), dar nu si in cazul transmiterii sindromului
imunodeficitar dobandit (fapta prevazuta in art. 309 alin. 2), se mai poate
observa ca, potrivit dispozitiei din art. 113 alin. 2 C. pen., cand persoana
fata de care s-a luat masura de siguranta a obligarii la tratament medical nu
se prezinta regulat la tratament, se poate dispune internarea medicala. Or,
intrucat este de principiu ca pedepsele trebuie sa intervina numai atunci cand
protejarea valorilor sociale nu s-ar putea asigura eficient pe alte cai1384 si
intrucat legea prevedea deja posibilitatea inlocuirii masurii de siguranta a
obligarii la tratament medical cu masura de siguranta a internarii medicale,
este evident ca incriminarea inscrisa in art. 3091, intitulata ,,Sustragerea de la
tratament medical" reprezinta, din punct de vedere juridic, o eroare.
Top of the Document

3. ASOCIEREA PENTRU SAVARSIREA DE INFRACTIUNI

Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special il constituie relatiile privind convietuirea si
securitatea socials.
Ratiunea incriminarii acestei fapte rezida nu in faptul asocierii - care,
privit in sine, este chiar pozitiv - ci in scopul antisocial urmarit de
participanti, care se asociaza in vederea organizarii unor activitati cu
caracter infractional.
Obiectul material. Infractiunea de asociere pentru savarsirea de
infractiuni nu are obiect material.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ. Infractiunea prevazuta in art. 323 C. pen. este o
infractiune cu pluralitate constituita de faptuitori - ceea ce inseamna ca
legiuitorul a incriminat insusi faptul asocierii mai multor persoane, avand in
vedere ca activitatea preconizata a fi desfasurata in comun de catre asociati
este o activitate infractionala.

7
 Participatia penala nu este posibila1421 la aceasta infractiune, intrucat toti
cei care se asociaza ori adera la asociatie sunt autori (nu coautori), iar in
conformitate cu dispozitia din art. 323 alin. 1 C. pen., actele de instigare
(,,initiere") ori de complicitate (,,sprijinire") trebuie considerate, de
asemenea, ca acte de autorat.
Subiectpasiv al infractiunii este statul.
Latura obiectiva
Elemental material se realizeaza, in pricipal, prin fapta de a se asocia
in scopul savarsirii uneia sau mai multor infractiuni.
Asa cum s-a decis in practica judiciara, o participare spontana si fara o
intelegere prealabila a mai multor persoane la savarsirea unor fapte penale,
nu poate constitui infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni,
prevazuta de art. 323 C. pen.14 2. Aceasta infractiune presupune o
intovarasire de oarecare durata, in vederea realizarii unui scop infractional
comun, iar nu o simpla intelegere intamplatoare si spontana 14 . In acelasi
sens, s-a decis ca fapta inculpatilor, detinuti intr-un penitenciar, de a se fi
asociat - intocmind un plan amanuntit, cu determinarea rolului fiecaruia -
pentru a lovi si imobiliza pe angajatii insarcinati cu paza, pentru a le lua
uniformele, armele si a evada, urmand ca ulterior sa-si procure haine si
alimente prin furt, intruneste toate elementele infractiunii de asociere pentru
savarsirea de infractiuni, prevazuta de art. 323 alin. 1
Sintetizand aceste consideratii diverse, se poate conchide ca, in
conceptia jurisprudentei, fapta ,,de a se asocia" are semnificatia de consens
intervenit intre faptuitori, privind modul de savarsire a uneia sau mai multor
infractiuni. Este vorba de o planuire sau premeditare, in comun, a unei
activitati infractionale ulterioare, insotita de o distribute, mai mult sau mai
precisa, a rolurilor, ca si de o eventuala efectuare a unor acte de pregatire.
In sfarsit, mai trebuie sa aratam ca este oarecum unanim admis faptul ca o
asemenea asociere trebuie sa cuprinda minim trei membri (caci insusi
termenul de asociatie - sau organizatie - reclama acest minim de membri).
Elemental material se poate insa realiza si prin alte actiuni, prevazute
alternativ, in continutul dispozitiei de incriminare: initierea, aderarea,
sprijinirea sub orice forma a unei astfel de asocieri.
Dintre aceste trei modalitati alternative, unele clarificari pretinde, in
opinia noastra, doar aceea ,,de a initia" constituirea unei asocieri pentru
savarsirea de infractiuni. Astfel trebuie sa sesizam ca are calitatea de
initiator acela care formuleaza, eel dintai, propunerea de unire a eforturilor
in vederea desfasurarii unor activitati infractionale si care incearca,
totodata, sa castige adepti. Nu intereseaza, insa, daca demersurile sale au

8
fost sau nu incununate de succes - ceea ce, in terminologia dreptului penal,
inseamna ca ,,initierea" desemneaza atat o instigare reusita, cat si o
tentativa de instigare (o instigare nereusita). In acest din urma inteles - de
cautare de adepti - actiunea de initiere se poate savarsi atat de o singura
persoana, cat si de mai multe persoane.
Urmarea imediata a acestei infractiuni consta intr-o stare de pericol
pentru relatiile de convietuire sociala si pentru ordinea de drept.
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie. Aceasta infractiune se savarseste, sub aspect
subiectiv, cu intentie (directa).
In acest caz, este vorba de o intentie calificata (prin scop), caci asocierea
are drept scop savarsirea uneia sau mai multor infractiuni. Scopul comun al
autorilor este acela de a organiza comiterea unei infractiuni - pe care
doctrina o denumeste ,,infractiune program". Infractiunea care intra in scopul
asocierii nu trebuie sa fie dintre acelea aratate in art. 167 - in caz contrar, fapta
va constitui infractiunea de complot.
Forme. Sanctiuni
Actele de pregatire §i tentativa nu sunt incriminate; de altfel, acestea au
fost asimilate infractiunii fapt consumat.
Consumarea are loc in momentul savarsirii oricareia dintre actiunile
prin care se realizeaza elementul material.
Potrivit art. 323 alin. 2 C. pen., daca fapta de asociere a fost urmata de
savarsirea unei infractiuni, celor care au savarsit infractiunea respective li se
aplica pedeapsa pentru acea infractiune, in concurs cu pedeapsa prevazuta
pentru infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni.
Sanctiuni. Potrivit art. 323 alin. 1 C. pen., infractiunea de asociere
pentru savarsirea de infractiuni se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani,
fara a se putea depasi pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea ce intra
in scopul asocierii.
Ultimul alineat (alin. 3) al art. 323 cuprinde o cauza de nepedepsire.
Potrivit textului, nu se pedepsesc participantii care denunta autoritatilor
asocierea mai inainte de a fi fost descoperita si de a se fi inceput savarsirea
infractiunii care intra in scopul asocierii. Ratiunea acestei prevederi este
aceea de a inlesni descoperirea faptuitorilor si de a preveni comiterea
,,infractiunii-program".
Top of the Document

9
 4. PROXENETISMUL
Obiectul ocrotirii penale
Obiectul juridic special coincide cu acela al infractiunii de prostitutie.
Faptele de proxenetism nu reprezinta altceva decat fapte de instigare
sau de complicitate la prostitutie, pe care insa, avand in vedere gravitatea
lor deosebita, legiuitorul le-a incriminat distinct - si nu ca acte de
participate penala -prevazand, totodata, pedepse corespunzatoare
pericolului lor real - in caz contrar, asemenea acte ar fi fost sanctionate,
conform art. 27 C. pen. ,,cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor",
ceea ce ar fi insemnat sa se aplice pedeapsa prevazuta de lege pentru
infractiunea de prostitutie.
Totusi, aceasta grija a legiuitorului nostru de a stabili pedepse
corespunzatoare pentru diversele fapte de proxenetism se dovedeste lipsita de
utilitate, atata vreme cat, eel putin in parte, acestea au fost transformate in
contraventii. Astfel, potrivit art. 2 pet. 6 (teza a-II-a) si pet. 7 din Legea nr.
61/1991 (republicata) constituie contraventie ,,indemnul sau determinarea"
unei persoane de a atrage persoane in vederea practicarii de raporturi sexuale
cu acestea spre a obtine foloase material, precum si ,,acceptarea sau tolerarea"
practicarii unor asemenea fapte in hoteluri, moteluri, campinguri, baruri,
restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau in anexele acestora de catre
patronii sau administratorii localurilor respective.
Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material.
Subiectii infractiunii
Subiect activ nemijlocit al acestei infractiuni poate fi orice persoana.
Participatia penala este posibila sub toate formele (coautorat, instigare,
complicitate).
Subiectpasiv principal este statul.
Subiect pasiv subsidiar este persoana constransa la practicarea
prostitutiei.
Latura obiectiva
Elementul material se realizeaza diferit, dupa cum este vorba de prima
sau de cea de^ a doua variants de tip.
In prima varianta tip, elementul material se realizeaza, alternativ, prin
una din urmatoarele actiuni: indemnarea, inlesnirea sau tragerea de foloase
de pe urma practicarii prostitutiei.
Dintre aceste actiuni, unele clarificari pretinde aceea constand in
,,tragerea de foloase". Printr-o asemenea sintagma, legiuitorul a voit sa
incrimineze fapta de a tainui bunuri dobandite prin savarsirea infractiunii de

10
prostitutie1435, indiferent daca tainuitorul, pentru a obtine un folos material,
ascunde acele bunuri, le cumpara, le
transforma, le valorifica etc. - cSci, in acest fel, bunurile respective sunt
sustrase executSrii masurii de siguranta a confiscarii speciale si, pe langa
aceasta, tainuitorul profits de pe urma practicSrii prostitatiei.
Cat priveste celelalte doua actiuni prin care se realizeaza elemental
material, s-a decis cS exists infractiunea de proxenetism daca inculpatul a
pus la dispozitie unei femei apartamentul sau pentru a practica prostitutia,
chiar daca apartamentul a fost pus la dispozitia acelei femei o singurS
data14 6; ori daca a indemnat si a inlesnit unei femei practicarea prostitutiei,
chiar farS a fi tras foloase de pe urma acestqr actiuni1437.
In a doua varianta tip (care se pedepseste mai sever), elemental
material se realizeaza, de asemenea, prin trei actiuni alternative, si anume:
recrutarea unei persoane pentru prostitatie, traficul de persoane in acest scop si
constrangerea la prostitatie.
Recrutarea presupune angajarea, alegerea sau atragerea unei persoane
in cadrul unei organizatii, asociatii etc, care functioneaza, de regula,
clandestin, si care exploateaza prostitatia, fie in tarS, fie in strainatate. Nu
intereseazS daca persoana recrutata a stiut sau nu ce urmeaza sa facS si nici
daca mai practicase sau nu prostitatia. De regula, in sitaatiile in care
persoanelor recrutate li s-a ascuns scopul adevarat al acestei activitati,
recrutarea este urmata de constrangerea la practicarea prostitatiei.
Traficul de persoane in vederea practicarii prostitatiei presupune in
principal, vanzarea sau cumpararea persoanelor care practica prostitatia -
operatie care are drept consecintS trecerea persoanei care se prostitaeaza
din stapanirea unui proxenet in stapanirea altai proxenet. Nu este insa
exclusa nici sitaatia in care obiectal vanzarii este dreptal de exploatare a
unei persoane care nu a mai practicat prostitatia (victima fiind vanduta, de
exemplu, de parinti, unui proxenet).
Urmarea imediatd consta intr-o stare de pericol pentru morala publica
si relatiile de convietuire socials.
Raportul de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie. Infractiunea de proxenetism se comite cu intentie
directs.
Intentia este calificatS, intrucat faptele realizeazS elemental material al
infractiunii de proxenetism, numai daca se savarsesc in scopul de a
asigura practicarea prostitatiei.
Varianta agravata

11
 Existenta variantei agravate (alin.3) presupune ca faptele prevazute in
alin. 1 sau 2 s-au sSvarsit fata de un minor sau ca acestea prezintS alt
caracter grav.
Persoana minors este o persoana care nu a implinit 18 ani si a cSrei
varstS fragedS o face vulnerabila, usor de influentat sau de amSgit - ceea ce
explicS pedepsirea mai severs a actelor de proxenetism in cazul cand se
sSvarsesc fatS de o asemenea persoana.
Cat priveste sitaatiile in care actele de proxenetism prezintS ,,alt
caracter grav", aprecierea acestora revine, in lipsa oricaror explicatii ale
legii, instantei de judecata. Totasi, in ce ne priveste, credem cS aceastS
sintagmS s-ar putea folosi, de exemplu, in sitaatiile in care infractiunea de
proxenetism intrS in concurs cu alte infractiuni grave (vStSmare corporals
gravS, santaj etc.) - cSci proxenetismul nu este o infractiune complexS si,
ca urmare, nu absoarbe infractiunile care au constitait mijloace de
constrangere la practicarea prostitatiei.

Formele. Sanctiuni
Forme. Tentativa este incriminata (art. 329 alin. 5), insa ea ar putea fi
conceputa doar in cazul traficului de persoane in scopul practicarii
prostitutiei.
In celelalte cazuri, infractiunea se consumd instantaneu, in chiar
momentul in care a inceput executarea. Faptele se considera consumate,
chiar daca scopul urmarit de faptuitor nu a fost atins - deci, chiar daca nu
s-a ajuns la efectiva practicare a prostitutiei1438. Exceptie face doar situatia
in care fapta consta in ,,tragerea de foloase de pe urma practicarii
prostitutiei", caci, in aceasta modalitate, infractiunea de proxenetism implica
preexistenta unor acte de prostitutie.
Daca o persoana savarseste, la diferite intervale de timp, acte care
realizeaza elementul material al ambelor variante de tip, va exista un
concurs de infractiuni.
Sanctiuni. In prima variants tip (prevazuta in alin. 1), infractiunea se
pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.
In a doua varianta tip (prevazuta in alin. 2), infractiunea se pedepseste
cu inchispare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
In varianta agravata (prevazuta in alin. 3), infractiunea se pedepseste cu
inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Conform art. 329 alin. 4, banii, valorile sau orice alte bunuri care au
servit sau au fost destinate sa serveasca, direct sau indirect, la comiterea
infractiunii prevazute in alin. 1- 3 si cele care au fost dobandite prin

12
savarsirea acesteia se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul
este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Top of the Document

13