CUPRINS

Argument................................................................................................................................2

Capitolul I...............................................................................................................................4

Generalităţi despre contabilitate.............................................................................................4

Capitolul II............................................................................................................................10

Documente de evidenţă operativă folosite în unităţile de alimentaţie/restaurant.................10

Capitolul III...........................................................................................................................18

Studiu de caz.........................................................................................................................18

Eco Restaurant Manager.......................................................................................................18

Anexe....................................................................................................................................33

Concluzii...............................................................................................................................41

Bibliografie...........................................................................................................................42

41
 ARGUMENT

Contabilitatea şi-a dovedit însemnătatea practica, fiind considerata prin noile

dimensiuni ale funcţiei previzionale, ca un factor de creştere economica.
Prin sistemul sau de calcul, contabilitatea realizează o activitate de explorare
ştiinţifica a viitorului cu rezultate remarcabile atât în domeniul rentabilităţii economice, al
operativităţii tehnologice, cat şi în acela al utilitarii pentru promovarea unor metode şi tehnici
noi în management.
Pentru a se determina în cadrul ştiinţelor economice, contabilitatea are un domeniu
propriu de cercetare şi aceasta a fost dintotdeauna constituit din fluxurile de valori exprimate
în bani, determinate de operaţiunile economice care se desfăşoară între unităţile patrimoniale.
Sistemul informaţional este un ansamblu organizat de informaţii economice
complexe furnizate de şi prin prelucrarea anumitor date, în scopul cunoaşterii activităţilor
economice organizate.
Un rol important îl are evidenta economica, ce prelucrează informaţiile economice şi
este structurata în trei forme: evidenta operativa, evidenta contabila şi evidenta statistica.
In timp ce evidenta operativa s-a născut din necesitatea cunoaşterii imediate a
anumitor fenomene şi procese, evidenta statistica prelucrează fenomene de masa, utilizând în
acest sens metode statistice specifice, evidenta contabila are ca principal obiect de studiu
patrimoniul.
Obiectul de studiu al contabilităţii poate fi definit prin însumarea a trei concepţii
diferite: concepţia juridica, concepţia economica şi concepţia financiara.
Astfel, conform concepţiei juridice, contabilitatea este ştiinţa care studiază evidenta,
calculul, analiza şi controlul elementelor privind existenta, starea, mişcarea şi transformarea
patrimoniului.
Concepţia economica despre contabilitate concluzionează ca aceasta studiază
procedeele ce privesc evidenta, calculul, analiza şi controlul privind existenta, starea,
mişcarea şi transformarea capitalului.
Potrivit concepţiei financiare, contabilitatea studiază evidenta, analiza, calculul şi
controlul privind existenta, starea, mişcarea şi transformarea resurselor economice.

41
 COMPETENŢE

U.C. 10 - Evidenţa operativă

C 1.- Recunoaşte documentele de evidenţă operativă din unităţile de alimentaţie şi de

hotelărie

C 2. - Utilizează documentele de evidenţă operativă din hotelărie

C 3. - Utilizează documentele de evidenţă operativă din alimentaţie

UC1 – Comunicare şi numeraţie

C1 – Formulează opinii personale pe o temă dată

C3 – Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate

UC2 – Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei

C2 – Prezintă informaţii incluzând text, numere şi imagini

C3 – Comunică prin Internet

UC4 – Asigurarea calităţii

C1 – Aplică normele de calitate în domeniul de activitate

UC5 – Dezvoltare personală în scopul obţinerii performanţei

C1 – Analizează caracteristicile personale şi factorii implicaţi în dezvoltarea carierei

C2 – Exprimă opţiuni privind traseul personal de educaţie şi formare profesională

UC8 – Organizarea unităţilor de alimentaţie şi de hotelărie

C3 – Actualizează cunoştinţe specifice industriei turismului

41
 CAPITOLUL I
GENERALITĂŢI DESPRE CONTABILITATE

1.1. Scurt istoric

Începând cu secolul al XX-lea concepţia conform căreia contabilitatea este o ştiinţă

se impune din ce în ce mai mult. Primele lucrări contabile consider contabilitatea ca o ştiinţă
administrativă. Având în vedere rolul practicii în dezvoltarea contabilităţii, unii autori văd în
contabilitate o “tehnoştiinţă” sau “o tehnică în simbioză cu ştiinţa”. Argumentele care susţin
concepţia conform căreia contabilitatea este o ştiinţă sunt următoarele:
- are un obiect propriu;
- dispune de o metodă specifică;
- descoperă legi şi legităţi proprii;
- are un vocabular propriu.
Contabilitatea poate fi concepută şi ca sistem informaţional care cuantifică şi
prelucrează datele iar apoi transmite informaţiile financiare relative la o entitate economică,
informaţii ce sunt utile în procesul de luare a deciziilor. Schematic sistemul informaţional
contabil se poate prezenta astfel:
Se observă din schema precedentă că datele reprezintă intrările în sistemul contabil,
iar informaţiile prelucrate, utile factorilor de decizie, reprezintă ieşirile din sistem.
Organizarea contabilităţii patrimoniale constituie o obligaţie stabilită prin lege pentru
toate persoanele juridice, precum şi pentru persoanele fizice care au fost autorizate să
desfăşoare activităţi pe cont propriu şi au calitatea de comerciant.
Baza legală privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile este formată în
principal din:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 48
din 14.01.2005, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 94 / 2001 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunităţii Economice Europene şi cu
Standardele Internaţionale de Contabilitate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I
nr. 85 din 20.02.2001, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 306 / 2002 pentru aplicarea
Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 279 din 25.04.2002, cu modificările şi
completările ulterioare.

41
 Începând cu data de 01.01.2006, OMFP 94/2001 şi OMFP 306/2002 se abrogă prin
Ordinul 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1085 din 30.11.2005.
Legea Contabilităţii nr. 82/1991 enumeră unităţile patrimoniale obligate să-şi
organizeze şi să conducă contabilitatea, astfel:
- Regii autonome
- Societăţi comerciale
- Societăţi agricole
- Organizaţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti
- Organizaţii ale cooperaţiei de consum şi de credit
- Banca Naţională a României şi organizaţiile bancare
- Instituţii publice de subordonare centrală şi locală
- Unităţi de asigurări sociale, altele decât cele de stat
- Asociaţii
- Fundaţii
- Sindicate
- Unităţi de cult
- Organizaţii obşteşti
- Alte persoane care au dobândit personalitate juridică
- Persoanele fizice care prestează activităţi independente, care exercită în mod
obişnuit acte de comerţ şi sunt înmatriculate la Oficiul Registrului Comerţului.
Obligaţia de a organiza şi conduce contabilitatea revine, potrivit legii, şi subunităţilor
fără personalitate juridică cu sediul în străinătate, care aparţin de persoane juridice, cu sediul
sau domiciliul în România, cât şi subunităţilor cu sediul în România care aparţin unor
persoane juridice sau fizice cu sediul sau domiciliul în străinătate.
Caracteristicile calitative ale informaţiilor contabile
Indiferent de destinatarii şi de obiectivele informaţiei contabile, ea trebuie să aibă
anumite calităţi.
Comitetul pentru Standarde Internaţionale de raportare financiare (F.A.S.B.)
precizează cele patru caracteristici principale care determină utilitatea informaţiilor furnizate
de situaţiile financiare:
- inteligibilitatea;
- relevanţa;
- credibilitatea;
- comparabilitatea.

41
 1.2. Sistemul dualist de contabilitate

Sistemul de contabilitate din ţara noastră este organizat după concepţia dualistă ceea
ce înseamnă că îşi organizează conturile astfel încât delimitează într-un circuit distinct pe cele
care au ca obiect înregistrarea schimburilor şi relaţiilor cu terţii precum şi rezultatele
financiare şi într-un alt circuit conturile care înregistrează producţia,
Costurile şi rentabilitatea produselor, lucrărilor şi serviciilor executate. Se formează
astfel circuitul contabilităţii financiare sau generale şi circuitul contabilităţii de gestiune.
S-a recurs la organizarea contabilităţii în ţara noastră în două circuite din următoarele
considerente:
a) sistemul economiei de piaţă se caracterizează sau ar trebui să se caracterizeze prin
transparenţă, ceea ce presupune accesul la informaţiile financiar-contabile a tuturor
utilizatorilor interesaţi
b) economia de piaţă este o economie concurenţială, adică legată de secretul afacerilor,
care să o protejeze în competiţia cu celelalte întreprinderi.
Prin urmare, caracteristica principală a sistemului contabil dualist este că delimitează
în mod clar informaţiile ce pot fi date publicităţii de cele confidenţiale.
Contabilitatea financiară (generală) are ca obiect înregistrarea tranzacţiilor
întreprinderii cu mediul ei extern pentru determinarea periodică şi sintetică a situaţiei
patrimoniale şi financiare cât şi a rezultatului operaţiilor efectuate asigurând întocmirea
documentelor de sinteză contabilă. Aceste documente oferă utilizatorilor externi imaginea
sintetică, fidelă şi retrospectivă a situaţiei întreprinderii.
Contabilitatea de gestiune (managerială) are ca scop principal controlul factorilor de
producţie în vederea obţinerii de produse, lucrări şi servicii de calitate, cu costuri raţionale.
Prin urmare, aceasta se organizează de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul
activităţii ei şi de necesităţile proprii. Ea are ca obiective principale:
- calcularea costurilor de producţie;
- stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor obţinute, a lucrărilor executate;
- întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi
controlul acestuia în vederea cunoaşterii rezultatelor şi furnizarea datelor necesare
fundamentării deciziilor privind gestionarea patrimoniului.

41
 Sfera de acţiune a contabilităţii
Conform Legii contabilităţii au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate
proprie următoarele tipuri de unităţi patrimoniale:
- societăţile comerciale;
- societăţile/companiile naţionale;
- regiile autonome;
- institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
- societăţile cooperatiste;
- instituţiile publice;
- asociaţiile;
- celorlalte persoane juridice cu şi fără scop lucrativ;
- persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente.
Tipurile de unităţi patrimoniale diferă de la o ţară la alta, iar în cadrul aceleaşi ţări, de
la o perioadă la alta.
Unităţile patrimoniale în care se conduce şi se realizează contabilitatea se împart în:
- unităţi economice;
- instituţii publice;
- organizaţii obşteşti.

1.3. Rolul contabilităţii în economia de piaţă

Descentralizarea economiei a determinat apariţia şi dezvoltarea liberei iniţiative care

solicită agentului economic să-şi asume riscul în activitatea sa pentru că activitatea pe care o
desfăşoară are loc în condiţii de concurenţă. Pentru a putea să se menţină şi să reziste în
această luptă agentul economic trebuie să îşi cunoască rezultatele activităţii sale astfel încât
din venituri să-şi acopere cheltuielile şi să obţină şi profit.
Pentru îndeplinirea obiectului de activitate, patrimoniul agentului economic se află
într-o permanentă mişcare şi transformare ca urmare a următoarelor procese economice :
- aprovizionarea – urmăreşte cheltuielile privind transportul şi aprovizionarea cu
materiale prime şi materiale efectuate cu mijloace proprii şi străine (închiriate) ;
cheltuielile cu încărcarea, descărcarea materialelor în depozit şi magazie (cheltuieli
de manipulare); pierderi pe timpul transportului în limita normelor legale
- producţia – urmăreşte totalitatea cheltuielilor aferente producţiei precum şi
cheltuielile realizate ca rezultat al activităţii desfăşurate de agentul economic şi
care produc în patrimoniul unităţii modificarea de volum şi structură, transformări

41
 cantitative şi calitative, determinând rezultatele financiare ca rezultat al unor
operaţii economico – financiare consumatoare de resurse şi producătoare de
rezultate.
Activităţile desfăşurate de un agent economic pot fi grupate astfel :
1. activităţi de exploatare sau de producţie
2. activităţi financiare
3. activităţi excepţionale
În funcţie de aceste activităţi se angajează şi cheltuielile, respectiv se utilizează
mijloace băneşti şi financiare pentru a satisface anumite necesităţi productive sau obligaţii.
Cheltuielile se clasifică astfel :
a) cheltuieli de exploatare – consum de materii prime şi materiale,
amortizarea imobilizărilor, energie, apă, gaz, fond de şomaj, cheltuieli cu
deplasări, detaşări, reclame, protocol, publicitate, alte servicii executate de
terţi (transporturi, servicii, etc.)
b) cheltuieli financiare – cheltuieli legate de emiterea, cumpărarea şi
răscumpărarea titlurilor de valoare, diferenţe nefavorabile de curs valutar,
cheltuieli cu depozite.
c) cheltuieli excepţionale – pierderi din calamităţi naturale, debitori prescrişi,
amenzi, penalităţi, donaţii, despăgubiri.
Corespunzător acestor categorii de cheltuieli, unitatea obţine şi venituri, ca rezultat al
vânzării de mărfuri sau produse, executare de lucrări şi prestări de servicii.
Veniturile se împart în :
a) venituri din exploatare – din comercializarea mărfurilor, livrări produse, executări
de lucrări şi prestări servicii
b) venituri financiare – din dobânzi şi din participaţii (dividendul obţinut prin
cumpărări de acţiuni de la alte SC)
c) venituri excepţionale - din despăgubiri şi penalităţi
Cunoscând aceste elemente se apreciază că obiectul contabilităţii îl reprezintă
înregistrarea, urmărirea şi controlul sistematic al existenţei, mişcării şi transformării
patrimoniului în procesul de producţie (de exploatare) precum şi al surselor de formare ale
acestora concomitent cu rezultatul obţinut.
Pentru aceasta, contabilitatea utilizează procedee comune cum ar fi :
- documentele, care stau la baza prelucrării informaţiilor privind operaţiile
economice patrimoniale şi prin care se face dovada înfăptuirii lor;

41
 - evaluarea, care constă în exprimarea operaţiunilor economice în unităţi
monetare reprezentând o identificare a fiecărui element de patrimoniu şi
care are în vedere prevederile legale, dar nu se ia în consideraţie un etalon
unic de apreciere sau comparaţie ci se au în vedere prevederile legale, dar
nu se ia în consideraţie un etalon unic de apreciere sau comparaţie ci se are
în vedere costul de achiziţie, perioada de utilizare sau gradul de uzură şi
alte elemente ce constituie la stabilirea bunului ;
- calculaţia care constă într-o înlănţuire de calcule economice ale căror
rezultat se urmăreşte sistematic prin intermediul conturilor şi generalizate
cu ajutorul bilanţului.
Ca procedee specifice, contabilitatea utilizează: contul, dubla înregistrare, balanţa
de verificare, tehnici de înregistrare şi bilanţul contabil.

1.4. Principiile contabilităţii

Principiul continuităţii activităţii.

Principiul prudentei - s-au luat în considerare numai profiturile recunoscute pana la
data încheierii exerciţiului financiar
Principiul independentei exerciţiului - s-au luat în considerare toate veniturile si
cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se tine
seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
Principiul intangibilităţii - bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie sa
corespunda cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de
aplicarea IAS 8.
Principiul necompensării - valorile elementelor ce reprezintă active nu s-au
compensat cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu
excepţia compensărilor intre active si pasive admise de Standardele Internaţionale de
Contabilitate.
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului - informaţiile prezentate in
situaţiile financiare reflecta realitatea economica a evenimentelor si tranzacţiilor, nu numai
forma lor juridica.

41
 CAPITOLUL II
DOCUMENTE DE EVIDENŢĂ OPERATIVĂ FOLOSITE ÎN UNITĂŢILE DE
ALIMENTAŢIE/RESTAURANT

Efectuarea unor servicii corecte şi operative pentru clientela din restaurante şi alte
unităţi similare presupune existenţa unei evidente proprii privind modalitatea de luare a
comenzilor, marcarea preparatelor şi băuturilor ce urmează a fi servite, precum şi modul în
care se fac încasările.
Acest sistem diferă de la unitate la unitate în funcţie de modul în care se efectuează
servirea clienţilor, apoi în funcţie de dotarea tehnica cu mijloace de înregistrare a comenzilor
şi încasarea contravalorii consumaţiei.

Luarea comenzilor
Luarea comenzilor de la clienţi se face în scris sau verbal.
Comenzile verbale : acestea se iau direct de la clienţi (fără a fi notate) în cadrul
unităţilor de servire rapidă.
Comenzile scrise : se iau de regula în unităţile în care servirea se face prin chelneri.
Aceste comenzi servesc întocmirii bonurilor de marcaj pe baza cărora se vor ridica produsele
de la secţii (secţie=bucătărie, bar, bufet, depozit). Comenzile scrise de la client se notează pe
carnete simple sau pe carnete tipizate.
Pe bonul de luare a comenzii, chelnerul va nota :
- numărul mesei
- numărul de persoane
- preparatele şi băuturile ce urmează a fi servite cu precizarea codului sau a
denumirii ; calitatea
Pe baza acestor însemnări se întocmeşte bonul de marcaj (care este de mana sau prin
casa).
Sunt unităţi în care bonul pentru luarea comenzii în condiţiile menţionate anterior
poate fi folosit pentru mai multa operativitate ca bon de marcaj.
Bonul pentru luarea comenzii ca şi bonul de marcaj constituie un prim mijloc de
comunicare de control şi de comunicare directa.

Bonul de marcaj - se întocmeşte manual, prin casa sau prin alte mijloace
informatice, pe formulare tipizate, numerotate specificându-se următoarele date :

41
 - secţia
- cantitatea solicitata pentru fiecare produs cu identificarea preţului pe unitatea de
măsura şi a valorii totale la poziţia respectiva.
Totalul valorii bonului de marcaj (rezultat din însumarea valorilor parţiale)
- Codul chelnerului (nr de marca)
- Data
- Semnătura
- Numărul mesei sau al camerei (in cazul room-service)
Circuitul bonului de marcaj şi numărul de exemplare este stabilit în funcţie de felul
în care se face nota de plata şi anume : prin chelner, prin casier, prin intermediul patronului
sau casa de marcaj – facturare .

A. Când nota de plata o face direct chelnerul

Bonul de marcaj se întocmeşte de regula în 2 exemplare :
- Originalul se preda la secţie pentru ridicarea mărfii
- Al doilea exemplar rămâne la cotor şi serveşte la întocmirea corecta a notei de plata.
Bonul de marcaj, în acest caz, se poate întocmi şi în 3 exemplare daca al treilea
rămâne pe masa clientului pentru a-l informa asupra comenzii.

B. La notele de plata întocmite de casier sau de patron

Bonurile de marcaj se întocmesc tot de către chelner în 2 exemplare, dar ambele sunt
predate casierului sau patronului care verifica corectitudinea, vizează originalul si-l restituie
chelnerului pentru a putea ridica marfa de la secţie.
Copia rămâne la casier care deschide imediat nota de plata pentru masa menţionata şi
bonul de marcaj.

C. Bonul de marcaj se realizează prin casa

Unităţile trebuie sa fie dotate cu aparate de marcat. Daca din neatenţie s-a înregistrat
greşit o suma, bonul respectiv nu se mai poate anula şi trebuie luat în considerare pentru
scădere din gestiune la terminarea programului şi « citirea casei ».
Şeful unităţii şi şeful secţiei semnează pentru certificare.
După terminarea programului de lucru, chelnerii au obligativitatea de a se prezenta la
şeful de sala sau casier pentru efectuarea citirii casei. Cu aceasta ocazie este stabilit totalul
vânzărilor pentru fiecare chelner şi pe secţii. Se scad bonurile anulate, ca urmare a greşelilor
înregistrate precum şi retururile.

41
 Retururile de mărfuri
Retururile de mărfuri la secţii se pot face în cazinouri excepţionale pentru mărfurile
care nu au suferit transformări întocmindu-se un bon de marcaj manual cu produsele
respective pe care se face menţiunea « Retur ». Acesta se vizează de către şeful unităţii şi se
semnează de gestionarul secţiei care a primit marfa.
In general bonul respectiv va avea aceleaşi date (elemente) ca şi bonul de marcaj
utilizat pentru ridicarea mărfurilor de la secţii.
La întocmirea borderoului de încasări valoarea acestor bonuri se scrie în roşu (se
stornează) şi se scade din marcaj cu bon de retur, dar pe care se face menţiunea « Retur » ceea
ce va confirma schimbarea produsului la secţie şi facturarea corecta a consumaţiei.
In funcţie de situaţiile ce se pot ivi în timpul efectuării serviciilor prin chelneri se pot
utiliza şi alte tipuri de bonuri sau pe formularele obişnuite se pot face anumite menţiuni
astfel :
Bonul de marcaj pentru barul de serviciu (pivniţa) poate avea o culoare diferita.
Înscrierea pe acesta a denumirii comerciale complete sau a codului produsului este o cerinţa
obligatorie deoarece asigura identificarea exacta a comenzii şi o facturare corecta.
Bonul de suite (de urmare) – se emite atunci când se ia o comanda ulterioara pentru
care exista deja deschisa o factura (nota de plata).
Bonul de tip « bis » şi « ter » - se întocmeşte atunci când se doresc note de plata
separate pentru clienţii care mănâncă la aceeaşi masa sau o noua masa fără a plăti consumaţia
de la prima.
Bonul duplicat – este un bon de înlocuire valabil în cazul în care originalul nu a fost
folosit
Bonul de trecere (« de passage ») – se emite în situaţia în care un client după ce a dat
comanda şi aceasta a fost transmisa la secţie pentru executare se muta la o alta masa. Pe acest
bon se face numai menţiunea « Comanda pentru masa X trece la masa Y ».

Încasarea contravalorii consumaţiei

Se face pe baza notelor de plata în unităţile unde servirea se realizează prin chelneri
şi pe baza bonurilor emise de casa la unităţile fără chelner şi respectiv fără nota de plata sau
bon la unele unităţi cu servire rapida (comerţ stradal, locuri de agrement, staţiuni etc.)
Trebuie menţionat ca în toate unităţile în care servirea se face prin chelneri,
întocmirea şi eliberarea notei de plata este recomandabila indiferent de valoarea consumaţiei.
Notele de plata pot fi întocmite manual sau mecanic.
O nota de plata trebuie sa cuprindă următoarele date (exista formulare tipizate) :

41
 - denumirea unităţii
- numărul notei
- numărul de masa
- numărul de persoane
- cantitatea consumata pentru fiecare preparat sau băutura
- preţul pe unitatea de măsura şi valoarea totala la poziţia respectiva
- totalul consumaţiei care în funcţie de sistemul practicat şi aprobat se poate
adăuga valoarea serviciilor, inclusiv T.V.A.-ul.
Retururile care servesc clienţii în hotel prin serviciul room-service folosesc note de
plata pe care se înscrie numărul camerei şi semnătura clientului pentru confirmarea
consumaţiei şi acceptul pentru efectuarea plăţii în contul sau de la hotel.
In acelaşi mod se procedează şi în cazul clienţilor care servesc masa cu plata în cont
(cazul comenzilor anticipate).
Pentru consumaţiile achitate cu tichete valorice se va specifica pe nota de plata
« Achitat cu.... » (modalitatea de achitare).
Notele de plata pentru clienţii în grup sau individuali pentru care plata se face prin
alte mijloace de plata (cecuri, cărţi de credit, voucher, ordine de plata etc.) vor conţine şi date
referitoare la :
- grup (denumirea şi simbolul) în numărul de comanda şi emitentul,
- numele ghidului sau delegatului,
- eventualele bonificaţii (reduceri acordat),
- semnăturile şefului de unitate ale chelnerului şi ghidului daca este cazul
- şi de asemenea stampila unităţii.
Notele de plata sunt întocmite de chelneri, casieri sau patroni, manual sau mecanizat
cu ajutorul caselor de marcaj în baza bonurilor de marcaj pentru produsele efectiv consumate.
Cei care le întocmesc poarta răspunderea corectei lor alcătuiri şi au obligaţia ca înainte de a le
prezenta clienţilor sa le verifice conţinutul pentru a evita eventualele erori.
In cazul unităţilor dotate cu case de marcaj în care plata se face direct la vânzător,
bonul emis de casa de marcaj tine loc şi de nota de plata.
Notele de plata în numerar achitate de client în restaurant se întocmesc în 2
exemplare :
- originalul se lasă clientului
- copia se păstrează de către chelner sau casier
Notele achitate de către client prin casieria hotelului se întocmesc tot în 2 exemplare
semnate de client pentru confirmare după care originalul se preda imediat la recepţia hotelului

41
sub semnătura, menţionându-se ora predării, iar copia rămâne chelnerului care a întocmit nota
sau la casieria restaurantului pentru justificarea încasărilor în ziua respectiva.
Notele de plata virament – se întocmesc în 3 exemplare înscriindu-se produsele
efectiv servite cu indicarea cantităţilor şi preturilor. Răspunderea pentru păstrarea banilor
rezultaţi din încasări revine celui care întocmeşte nota : chelner, casier sau patron.
Daca nota este întocmita de casier, la primirea ei, chelnerul va semna pe copie
urmând ca la achitare casierul sa aplice pe semnătura chelnerului stampila « Achitat » . Lucru
ce delimitează şi precizează în acelaşi timp răspunderea celor doi lucrători pentru încasările
efectuate.
La sfârşitul programului în unităţile în care marcajul şi notele de plata se întocmesc
manual, chelnerul completează borderoul de încasări în care se face :
- defalcarea vânzărilor pe secţii,
- stabilirea realizărilor după formele de plata (numerar, virament în cont etc.)
- certificarea/verificarea realizărilor pe secţii de către gestionarul acestora,
- desfăşurarea notelor de plata după modul în care se face încasarea lor,
- corelaţia intre totalul taxelor şi cel al notelor de plata după modul în care se
face încasarea lor,
- si corelaţia intre totalul bonurilor de marcaj, totalul taxelor şi cel al notelor de
plata
Chelnerul întocmeşte borderoul de încasări pe baza documentelor de evidenta
operativa care sunt : bonuri de marcaj, note de plata cu numerar sau virament, bonuri de masa
etc.
Pe baza borderoului de încasări şi a documentelor anexa se întocmeşte
centralizatorul vânzărilor pe unitate, în care se evidenţiază realizările pe fiecare chelner, pe
secţii, de asemenea defalcarea vânzărilor după felul în care se face plata, desfăşurarea notelor
de plata cu virament în cont şi forme de plata.
Acest document serveşte pentru centralizarea realizărilor zilnice ale unităţilor cat şi
pentru depunerea numerarului şi a celorlalte documente la compartimentul financiar-contabil
al societăţilor comerciale.
In practica, în funcţie de modul de organizare al unităţilor pot apărea aspecte de
excepţie de la regulile enunţate astfel :
In unităţile în care marcajul se face de către chelner prin casa, în borderoul de
încasări nu se mai face desfăşurarea bonurilor de marcaj ci se vor înscrie totalurile bonurilor
de marcaj pe secţii respectându-se celelalte reguli.

41
 In unităţile în care se practica sistemul francez, borderoul de încasări se întocmeşte
de către casier, după care se verifica şi se semnează de către chelner şi de către gestionarii
secţiilor care au eliberat marfa.
In unităţile, secţiile şi punctele de vânzare în care plata se face direct la vânzători,
numerarul se preda şefului de unitate pe baza de monetar întocmit în 2 exemplare (cu
semnături de predare şi primire) la care, în cazul în care încasările se fac prin casa de marcaj
se anexează totalul general înregistrat de casa în ziua respectiva.
Pentru vânzările prin virament sau alte forme de plata se evidenţiază în borderou
numărul comenzii, emitentul, numărul notei de plata şi valoarea.
Pentru vânzările în cont se indica numărul de cont al turistului sau datele necesare
identificării (nume, numărul mesei, numărul camerei, numărul şi valoarea notei de plata).
In unităţile fără chelneri se întocmeşte un monetar centralizator în baza monetarelor
întocmite de casierii sau vânzătorii care nu întocmesc note de plata.
Raportul de gestiune se întocmeşte zilnic de către gestionarii secţiilor sau ai
unităţilor pe baza stocurilor existente şi a documentelor de intrare şi ieşire a mărfurilor,
ambalajelor şi tichetelor valorice.
Produsele nealimentare (tutun – ţigări, artizanat – pungi) se evidenţiază distinct în
raportul de gestiune.

Alte evidente ce pot fi utilizate în restaurante

1. Evidenţa comenzilor pentru masă
Serveşte la înregistrarea efectivelor de clienţi, în grup sau individuali pentru care
urmează a se asigura servicii de masa.
Se completează zilnic pe baza comenzilor pentru asigurarea serviciilor sau a altor
documente cu acest rol.
Formularul serveşte şi la înregistrarea eventualelor decomandări care se scriu de
regula în roşu pentru a evita orice confuzie.

2. Comanda internă
Se utilizează pentru aprovizionarea cu mărfuri de la depozitele proprii, secţiile şi
laboratoarele de producţie
Se întocmeşte, de regula, cu 24 de ore înainte, în 2 exemplare, originalul la sursa de
aprovizionare, copia la carnet pentru a urmări modul în care s-a onorat comanda.

41
 3. Nota de intrare – recepţie
Se foloseşte pentru toate mişcările de mărfuri şi ambalaje care au loc intre gestiunile
unităţii.
Transferurile de mărfuri intre secţiile aceleiaşi unităţi se vor face numai cu aprobarea
şefului de restaurant, cele intre unităţi cu visa compartimentului comercial-producţie.
În cazul predării ambalajelor la furnizori sau alţi beneficiari se foloseşte formularul
aviz de expediere sau factura.

4. Borderoul de achiziţii
În cazuri de excepţie când depozitele (magazinele) societăţilor comerciale nu asigura
aprovizionarea cu anumite produse, acestea se pot procura direct de pe piaţa ţărănească,
respectând instrucţiunile aprobate de conducerea societăţilor respective.
Pentru aceste cumpărături de întocmeşte borderoul de achiziţie de către cel care
procura marfa şi apoi nota de intrare-recepţie calculaţie de către gestionarul primitor.

5. Procesul verbal de transformare

Se utilizează pentru a confirma rezultatele specifice producţiei mărfii, sacrificarea,
tranşarea, eviscerarea, refalisirea, confierea, transformarea şi fabricarea unor preparate
(mititei, pastrama, mezeluri, afumături)
Se întocmeşte pentru fiecare operaţiune de transformare de către cei împuterniciţi de
conducerea societăţii comerciale potrivit reglementarilor legale.

6. Registrul de stocuri
Serveşte la evidenţierea zilnica a cantităţilor de mărfuri din gestiunea secţiei bar,
şeful de restaurant având obligaţia sa verifice prin sondaj corecta lui întocmire.

7. Eticheta de preţ
Serveşte pentru informarea clienţilor asupra preturilor de vânzare a mărfurilor expuse
în vitrine, rafturi, tonete, galantare, tejghele.
Pe acestea se înscrie : denumirea produsului şi preţul per unitate de măsura, după
caz : kilogram, gram, bucata şi porţie.
Se recomanda ca etichetele sa fie scrise citeţ, pentru a putea fi uşor înţelese şi sa nu
diminueze estetica şi calitatea produsului existând corespondenta intre preţul afişat şi produsul
expus. în unităţile fără chelneri se folosesc liste de preturi al căror conţinut trebuie sa poată fi
citit de la distanta.

41
 8. Evidenţa notelor de plată şi a bonurilor de marcaj
Serveşte pentru a evidenţia zilnic numărul notelor de plata şi al bonurilor de marcaj
(cheia) cu care se începe vânzarea, precum şi evidenta acesteia.

9. Fişa de cont a clientului

Serveşte la urmărirea consumaţiei făcute de turiştii care au plătit serviciile anticipat
în restaurantele care practica serviciul a la carte.
Se deschide pe baza comenzii de masa, după care se înregistrează în ordine
cronologica notele de plata emise pentru mesele servite.
Nu se admite înregistrarea notelor de plata în fisa de cont a turistului fără a fi
semnate de acesta.

41
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
ECO RESTAURANT MANAGER

Fără îndoială, segmentul de alimentaţie publică este unul în care competiţia este
acerbă. Chiar daca este vorba de o cafenea mică, de un lanţ de fast-food-uri, sau restaurante,
clienţii se aşteaptă întotdeauna la un serviciu extrem de rapid, ireproşabil şi lipsit de surprize
neplăcute. Astfel, pentru a transforma un simplu restaurant într-unul de succes, trebuie adus
un plus de calitate în serviciile oferite clienţilor.
Aici vă poate ajuta echipa ECOSOFT. Noi utilizăm o metodologie proprie de
implementare a soluţiilor IT pentru activitatea de retail, care este rezultatul anilor de
experienţă şi al multiplelor proiecte realizate şi încheiate cu succes.

ECO RESTAURANT MANAGER - Prezentarea soluţiei

ECO Restaurant Manager este o soluţie integrată de ultimă generaţie, ce acoperă
operaţiile clasice de gestiune şi pe cele specializate pe unităţile de alimentaţie publică,
asigurând şi interfaţa cu clienţii precum şi verificarea şi controlul întregii activităţi de către
manager.
Activitatea de gestiune a unităţilor cu specific de restaurant, club, bar, etc., este
îngreunată de volumul mare de operaţii (intrarea mărfurilor, transferul acestora între gestiuni,
darea în consum, deprecierile, încasările de numerar), precum şi de numărul mare de
documente întocmite obligatoriu prin dispoziţii legislative.
În aceste condiţii riscurile de a pierde din vedere elementele esenţiale ale gestiunii
(urmărirea stocurilor, a aprovizionării, şi a desfăşurării în condiţii normale a activităţii) sunt
foarte mari, locul acestor activităţi normale şi necesare fiind luat de completarea şi verificarea
în permanenţă a documentelor.
Ca rezultat, tot calvarul de documente nu ajută cu nimic în majoritatea activităţilor de
verificare şi control: atunci când se doreşte urmărirea cantitativă a unei gestiuni, determinarea
situaţiei stocurilor la un moment aleator al zilei, situaţia încasărilor pentru fiecare ospătar sau
gestiune, verificarea bonurilor de comandă emise etc. Mai mult, în cazul constatării unor
deprecieri datorate neatenţiei sau unor lipsuri din gestiune, responsabilizarea persoanelor
vinovate este foarte dificilă, în special datorită perioadelor mari de timp existente între
acţiune şi constatare.

41
 Considerând aceste premise, implementarea unui sistem informatic de gestiune şi
control devine o necesitate.
Avantajele aduse pot fi uşor imaginate de oricine: nu mai trebuie să amânaţi
clarificarea situaţiei unei gestiuni, aşteptând răspunsul contabilului, rezumat într-o cifră prea
puţin elocventă, iar acesta nu mai pierde ore în şir completând notele de intrare, Registrul de
Casă, Rapoartele de Gestiune şi centralizatoare, ospătarii nu pierd sau uită bonurile de
comandă şi nu greşesc preţul produselor sau totalizarea notei de plată, iar bucătarii şi barmanii
sunt informaţi precis şi rapid referitor la comanda clientului.
Încărcarea documentelor primare devine o activitate facilă, mai ales datorită
acoperirii prin opţiuni de program a unui număr mare de situaţii care pot fi întâlnite în
activitatea zilnică.
Modularitatea sistemului face ca acesta să se adapteze la condiţiile unităţii d-voastră,
indiferent dacă aveţi o singură gestiune şi trei angajaţi sau multe gestiuni, bar şi bucătărie,
depozite şi camere frigorifice, şi un număr mare de angajaţi care lucrează în schimburi, într-un
program non-stop.
Soluţia ECO Restaurant manager este perfect adaptat cerinţelor, fiind construită
modular.

Modulul Gestiune
Acesta are ca scop acoperirea operaţiilor clasice de gestiune (Recepţionarea,
Transferul între gestiuni, obţinerea Listei Stocurilor etc.) şi a celor specifice activităţii
Unităţilor de Alimentaţie Publica (Restaurant - Bar - Cafenea - Fast Food) (definirea
Nomenclatorului de Produse şi a Preţurilor de vânzare, definirea Reţetarului, emiterea
Bonurilor de Comanda şi a Notelor de Plata, generarea Raportului de Vânzare şi a
Consumului de materii prime, etc.).

Nomenclatorul de Produse
Definirea şi actualizarea Nomenclatorului de Produse şi a Preturilor de Vânzare, care
pot fi distincte pentru fiecare gestiune.

41
 Reţetarul de lucru
Definirea şi actualizarea Reţetarului de lucru şi a Preţurilor de Vânzare pentru
produsele de Bucătărie.
Se pot defini Reţete şi pentru produse de Bar (ex. Cafea, Cocktail etc.)

41
 Gestionarea Partenerilor:
Înregistrarea şi editarea informaţiilor privind Partenerii, precum şi obţinerea Fişelor
de Clienţi, Furnizori, a situaţiei Plăţilor către Furnizori, Încasărilor de la Clienţi, a Furnizorilor
creditori şi a Clienţilor debitori.

Înregistrarea mişcărilor de marfa:

Recepţionarea, cu reţinerea informaţiilor privind Modalitatea de plată, precum şi a
sumelor plătite (se generează automat Nota de Intrare Recepţie).
Transferul între Gestiuni, Deprecierea materiilor prime.
Înregistrarea Facturilor cu reţinerea informaţiilor privind încasarea (se generează
automat Factura şi Chitanţa, dacă este cazul).
Obţinerea Jurnalului de Cumpărări şi a celui de Vânzări, a Centralizatorului zilnic al
Notelor de Intrare - Recepţie etc.

Înregistrarea Plăţilor şi a Încasărilor efectuate

Urmărirea debitelor şi creditelor unităţii, distinct pe parteneri şi documente
generatoare, obţinerea Registrului de Casă etc.

41
 Inventarierea mărfurilor
Înregistrarea Listelor de Inventar distinct pentru fiecare Gestiune, determinarea
automată a diferenţelor între situaţia reală a stocurilor şi cea înregistrată în documente,
generarea automată a Procesului Verbal de Constatare a Diferenţelor.

Gestiunea utilizatorilor
Utilizatorii aplicaţiei sunt împărţiţi în grupuri în funcţie de domeniul de interes
manifestat în cadrul Unităţii Dumneavoastră. Sunt disponibile Grupurile de Utilizatori.
Ospătari cu rolul de încărcare a Bonurilor de Comandă şi de Creare şi închidere a
Notelor de Plată.

Şef de sala cu rolul de verificare a Marcării Corecte şi Complete a Bonurilor de

Comandă şi a Notelor de Plată, listare a Totalului Zilei şi a Borderoului fiecărui Ospătar.

41
 Operator date gestiune :cu rolul de încărcare a Notelor de Intrare - Recepţie, de
Înregistrare a Transferurilor între Gestiuni şi a operaţiilor cu Partenerii (Încasări şi Plăţi),
actualizarea Nomenclatorului de Produse şi a Reţetarului de Lucru etc.

Utilizator cu drepturi de control: are asignate drepturi de:

- control, verificare a situaţiei încasărilor, Marcării pe Bonuri de Comandă şi Note de
Plată, Rapoartelor de Total Zi etc.
- relistare a oricărui document sau grup de documente generate (ex. Toate Notele de
Plată întocmite de ospătarul Popescu în ziua de 01 august 2009)

Actualizarea Stocurilor
În modelul actual, încărcarea gestiunilor se face prin înregistrarea Notelor de Intrare -
Recepţie, iar descărcarea acestora se face la cerere, prin opţiunea de Actualizare a Stocurilor
(scăderea din stocuri a Vânzărilor efectuate prin Note de Plată şi Mese Organizate). Această
abordare permite atât determinarea Stocului Curent, prin calcul, dar fără actualizare propriu-
zisă, cât şi posibilitatea înregistrării Notelor de Plată chiar dacă Notele de Intrare - Recepţie
nu sunt încărcate în sistem.

Marfa achiziţionată poate fi încărcată separat pe gestiuni prin specificarea zecimalei,

spre exemplu, pentru factura cu numărul 23875 produsele care intra la Gestiunea1 vor avea
numărul documentului de intrare 23875.0 iar produsele care intră la Gestiunea2 vor avea
numărul documentului de intrare 23875.1.

41
 Se poate afişa/modifica/lista orice notă de intrare-recepţie, după furnizor, data,
gestiune. De asemenea se poate reveni oricând asupra unui document pentru modificări.
Pentru a vedea situaţia generală a intrărilor se poate folosi Centralizatorul Intrărilor,
prin intermediul căruia se pot afla informaţii despre intrările de la un anumit furnizor pe o
anumită perioadă, intrările de la toţi furnizorii pentru o anumita gestiune, relistarea situaţiei
generale sau relistarea notelor de intrare-recepţie pe o perioadă specificată pentru
gestiunea/furnizorii specificat.

41
 Adăugarea unui produs de pe nota de recepţie (factura de la furnizor) se face foarte
uşor, nefiind necesare alte calcule (TVA, adaos), ci doar specificarea cantităţii, a valorii de
achiziţie (se calculează automat preţul unitar) şi a preţului de vânzare.

41
 Există şi posibilitatea adăugării imediate a unui produs nou în nomenclatorul de
produse, fără a întrerupe înregistrarea NIR-ului.

Liste
Oferă posibilitatea obţinerii unui număr mare de liste şi documente, dintre care cele
mai importante sunt:
- Lista Stocurilor
- Fişa de Magazie
- Raportul zilnic/periodic de vânzări;

41
 Modulul Vânzări
Este modulul de înregistrare a Bonurilor de Comandă către gestiuni, şi întocmirii pe
baza acestora a Notelor de Plată. Numărul de puncte de vânzare nu este limitat. Principalele
funcţionalităţi ale acestui modul sunt:
Înregistrarea Bonurilor de Comandă, cu reţinerea ospătarului, a mesei şi orei emiterii;
este disponibilă modificarea/anularea unui Bon de Comandă întocmit, înainte de închiderea
Notei de Plată, operaţie care determină înregistrarea conţinutului modificării şi listarea
acesteia într-un raport special la sfârşitul zilei.
Listarea Bonurilor de comandă se poate face la o singură imprimantă, sau la
imprimante distincte pentru fiecare gestiune.

41
 După cum se poate vedea în exemplul de mai sus, alegerea produsului se poate face
rapid după mai multe criterii: alfabetic după numele produsului, după un cod al produsului
folosit şi pe casa de marcat. Produsele care nu corespund criteriului de filtrare nu sunt afişate,
fiind astfel mult mai facil şi mai simplu de a alege dintr-o lista mult mai mică de produse
afişate.
Există de asemenea o gamă variată de posibilităţi de specificare a preferinţelor în ce
priveşte comanda (felul2, desert, alte observaţii).
Situaţia comenzilor active pentru un ospătar va arăta ca în imaginea de mai jos, unde,
pentru fiecare comandă, are afişate informaţiile necesare (total, masa, nr nota) cât şi
posibilitatea de a modifica/storna bon de comandă, de a împărţi bonurile pe mai multe note de
plată, după preferinţele clienţilor.

41
 Generarea Notei de Plată pe baza Bonurilor de Comandă. Este disponibilă
înregistrarea plăţii prin numerar, bancă etc. Listarea notei de plată se poate face în format
tipizat sau la cererea Dumneavoastră, în format netipizat. Opţional este disponibilă conectarea
la Casa de Marcat Fiscală. Fiecare bon de marcaj va conţine toate poziţiile Notei de Plată
precum şi valoarea acesteia.
Determinarea Situaţiilor Centralizatoare: Borderoul, întocmit pentru fiecare ospătar,
Situaţia Vânzărilor - valorică sau pe produse, pentru fiecare gestiune, Raportul Modificărilor
aduse bonurilor de comandă, Raportul Relistărilor Notelor de Plată. Închiderea unei zile,
listarea Borderourilor şi relistarea Notelor de Plată poate fi făcută doar de către Şeful de Sală.

41
 Accesul la Modulul de Vânzări este restricţionat prin parolă la nivelul fiecărui
operator, opţiunile disponibile fiind distincte în funcţie de grupul de care aparţine. Opţional
identificarea operatorilor se poate face prin Cartelă de Proximitate, pe baza de carduri
magnetice sau cartele cu coduri de bară.

Modulul Control
Verificarea Bonurilor de Comandă, Notelor de Plată, modificărilor, relistărilor şi
Situaţiilor Centralizatoare se face printr-un modul special.

Caracteristicile soluţiei „Restaurant Manager2

Caracteristici generale
Flexibilitate
Modul de licenţiere deosebit de avantajos, uşurinţa la conectarea diferitelor
periferice, posibilitatea de a alege diverse soluţii atât din punct de vedere hardware cat şi din
punct de vedere software (sistem de operare, licenţe diverse, etc.), permit clienţilor
ECOSOFT sa beneficieze de o soluţie fiscala performanta perfect adaptata cerinţelor lor.

41
 Conectivitate
„Restaurant Manager” permite conectarea cu uşurinţa a perifericelor necesare
vânzării şi procesului de producţie, ca de exemplu:
- imprimante de bucătărie;
- imprimante de reţea pentru note de plata, rapoarte sau alte documente;
- cititoare de coduri de bare;
- identificator de proximitate pentru codul de acces al utilizatorilor la aplicaţie.
Ergonomie
Una dintre problemele esenţiale pe care trebuie sa o rezolve o aplicaţie în domeniul
alimentaţiei publice este cea a vitezei de operare. Astfel timpul de calificare este redus şi
productivitatea operatorilor crescuta. Soluţia propusa de ECOSOFT este recomandata tuturor
companiilor, inclusiv unitarilor din alimentaţia publica care au o rotaţie de personal mare.
Chiar daca este o soluţie IT complexa, ergonomia aplicaţiei duce la un timp de instruire foarte
scurt.
Securitate
„Restaurant Manager” garantează securitatea şi confidenţialitatea datelor în cadrul
companiei şi în afara ei prin sistemul propriu de securitate implementat pe trei nivele: Modul /
Meniu /Acţiune din meniu. în plus, aplicaţia oferă şi posibilitatea identificării utilizatorilor în
sistem prin intermediul Cartelei de proximitate, eliminând astfel memorarea (si modificarea
periodica) a parolei de acces au a blocului de chei clasic.
Raportare în timp real
Toate rapoartele pe care „Restaurant Manager” le pune la dispoziţie sunt în timp real.
Nu este nevoie de centralizări, exporturi şi importuri sau sa aşteptaţi închiderea de zi pentru a
vedea evidenta stocurilor sau vânzările.
In orice moment al zilei se poate afla care este situaţia vânzărilor sau a stocurilor
(cantitativ, valoric, ) precum şi tot necesarul de rapoarte de management.
Oricând, se poate vedea lista tuturor operaţiunilor efectuate, anulari, pierderi, livrări
de marfa, produse semi-finite, stocul materiei prime etc.
Aplicaţia pune la dispoziţie toate rapoartele necesare în momentul închiderii de zi
intr-un format uşor de personalizat în funcţie de cerinţele clienţilor. în plus, pe lângă
rapoartele deja existente, echipa de programatori ECOSOFT sunt pregătiţi sa implementeze
rapoarte personalizate la cererea clienţilor.

41
 Conducere operative
„Restaurant Manager” previne prin sistemul de gestiune a stocurilor situaţiile critice
de indisponibilitate a produselor anunţând care sunt materiile prime a căror cantitate a scăzut
pana la o valoare limita ce impune reaprovizionarea. în plus, acest raport oferă şi o consiliere
la nivel de "cel mai bun preţ" pentru un anumit articol, pe baza istoricului de achiziţie raportat
la lista de furnizori înregistraţi. Analize performante realizate de aceasta aplicaţie vin în
sprijinul managerilor, pentru a controla şi analiza:
- procentajul de mărfuri consumate;
- coeficientul de adaos în funcţie de vânzările realizate;
Aplicaţia oferă în plus, rapoarte necesare unui control managerial eficient, cum ar fi:
- lista pierderilor;
- lista produselor oferite gratuit;
- consum previzional de materii prime pe baza rezervărilor cu meniu
prestabilit.

Caracteristici tehnice
Caracteristici software
- sistem de operare (Windows98/Windows2000/Windows XP);
- aplicaţie de tip client-server (permite instalarea mono-post dar şi în reţea);
- tehnologia DCOM folosita pentru implementarea comunicaţiilor intre procese;
- oferă un plus de stabilitate şi viteza, aceasta caracteristica fiind absolut esenţiala în
alegerea unei astfel de aplicaţii;
- baza de date relaţionala care permite o facila centralizare a datelor pentru companiile
cu mai multe locaţii;
- arhitectura deschisa - permite interfaţarea cu aplicaţii de tip ERP.
Specificaţii hardware
- procesor Pentium II (minim);
- HDD 20 Gb;
- CD-ROM;
- Memorie 128 SDRAM;
- Unitate discheta FDD;
- Monitor 15" sau 17";
- Tastatura;
- Mouse;
- Imprimanta A4 pentru tipărire rapoarte, facturi etc.;

41
- Licenţe: Windows 98, Windows 2000 sau Windows NT.

41
ANEXE

41
41
Unitatea Lista de inventariere Gestiunea Pagina
Magazia Data……………………………… Loc de depozitare
Nr.
Denumirea bunurilor
Crt. inventariate. U/M Stocuri Pret unitar Diferente. Observatii.

0 1 2 3 4 5 6
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44

41
S.C.________________________________ Nota de intrare receptie nr.________
Str.
Data__________________
Se receptioneaza marfurile furnizate de________________________________________________________________din
localitatea_____________________________________________
cu auto (vagon) nr._____________________conform facturii (aviz de expeditie) nr.________________din data de_________________astfel:

Adaos
Nr. Furnizor comerc. Pret TVA Pret Valoare Valoare din care TVA
T
crt. Denumire U/M Cant. Pret Valoare VA Total unit.cu aferent unit.cu la pret cu la pret cu
produs. unit.fara (fara Pe Total fact. % Suma amanuntul adaos amanuntul amanuntul amanuntul Pe U/M Total
TVA TVA) U/M 4426 401 fara TVA comercial cu TVA fara TVA cu TVA 4428
0 1 2 3 4 5=3x4 6 7=3x6 8=5+7 9 10=4x9 11=4+10 12=10x19% 13=6+11+12 14=3x11 14'=3x13 15=6+12 16=3x15
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
COMISIA DE RECEPTIE PRIMIT IN
PRIMIT IN GESTIUNE GESTIUNE
Data
Numele si prenumele Functia Semnatura Semnatura
1
2
3

41
41
41
41
41
 CONCLUZII

Informaţiile economice sunt consemnate în cadrul documentelor contabile. Aceste

documente permit culegerea, prelucrarea, stocarea şi transmiterea datelor. Documentele
contabile se completează pe:
- formulare divizate care au conţinut, forma şi format stabilite pe felul de
operaţiuni şi sunt imprimate în conformitate cu prevederile legale, în
funcţie de informaţiile ce le oferă operaţiunile economice şi financiare.
- formulare redivizate care sunt suporţi de informaţii a căror conţinut, forma
şi format este adecvat operaţiunilor pentru care se întocmesc documentele
respective.

Documentele contabile sunt acte scrise cuprinzând informaţii letrice şi numerice în

etalon valoric natural sau de munca despre operaţiunile economice care au loc şi care se
întocmesc la locul şi momentul acestora cu scopul de a servi ca dovada a înfăptuirii lor.

Procesul cunoaşterii contabile începe în mod obligatoriu cu activitatea de observare

şi consemnare a datelor privind patrimoniul unităţii.

Aceasta acţiune asigura datele de intrare în sistemul contabil privind existenta , starea
şi mişcarea elementelor patrimoniale .

41
 BIBLIOGRAFIE

*** Legea contabilităţi 82/91.

*** Regulamentul de aplicare a

legi contabilităţii.

Dr. C.M. Drăgan Noua contabilitate Ed. Hercules, Bucureşti 1992

managerială.

Dumitru Cotleţi Bilanţul contabil. Ed. Mirton, Timişoara 1998

Horia Cristea Costuri şi preţuri. Ed. Mirton, Timişoara 1995

I. Nicoară, C. Sabău Contabilitatea societăţilor Ed. CCI Timişoara 1991

comerciale.

Prof. Ioan Morşan Contabilitatea generală a Ed. EVCont Consulting SRL,

economiei de piaţă. Vol 1 şi 2 Suceava 1997

Mihai Ristea Noul sistem contabil al CECCAR, Bucureşti 1993

agenţilor economici din

România.

Ministerul Finanţelor Sistemul contabil al agenţilor

economici.

Niculae Fefeagă, Ion Ionaşcu Contabilitatea financiară. Ed. Economică, Bucureşti

Vol.1 1993

Univ. „Babeş Bolyai” Cluj, Contabilitatea financiară a Ed. De Vest, Timişoara

41
Fac. Ştiinţe Economice agenţilor economici din

România.

V.Daria, E. Drehuţă, C-tin Manualul expertului contabil Ed. Agora, Bucureşti 1995

Gurbănescu, dr.doc. Aristiţa şi contabil autorizat.

41