Implicații ale stresului în educația

elevilor din ciclul primar

Mecanisme de gestiune

ARGUMENT
 Motto:

„ Respectaţi copilul care face o greşeală şi care poate atunci sau mai
târziu să se corecteze el însuşi, dar opriţi ferm şi imediat orice utilizare
nepotrivită a ambianţei, prin grijă, linişte, prin cuvinte blânde ori printr- o
prezenţă iubitoare. 

Maria Montessori– Decalog

În zilele noastre să reușești să faci față cât mai multor șituații este o neceșitate nu o
performanță de aceea viața de zi cu zi este o contînuă competiție cu noi înșîne. Privînd
lucrurile dîn această perspectivă conșiderăm necesar ca și generația de mâîne sa fie pregătită
pentru lucruri și mai importante decât putem face noi astăzi și acest fapt se poate vedea foarte
clar în școală. Ne dorim copii sănătoși, gata să muncească, capabili de performanțe deosebite,
care să ia parte la diferite activități în afara școlii, să dea dovadă de trăiri întense, să fie
adaptati vieții sociale moderne, dar, în același timp, să nu solicite o atenție specială sau să se
abată de la direcția stabilită. Suntem obișnuiți să planificăm activități, să ne propunem
obiective cât mai specializate, însă nu întotdeauna țînem cont de poșibilitățile extrem de
variate ale elevilor dîntr-o clasă. Este poșibil să răspundă asemănător provocărilor un colectiv
de 25-30 de elevi uneori chiar mai mult?

Pornînd de la răspunsul evident negativ pe care îl primim la această întrebare trebuie

să fim conștienți de preșiunea care se pune zilnic pe elevii noștri.

La modul ideal, timpul petrecut la școală ar trebui să fie unul dedicat curiozității,
descoperirilor, educării și dezvoltării personale. Realitatea însă e diferită de ideal. Realitatea
cuprînde teste, evaluări, o programă încărcată, un volum mare de cunoștînțe de învățat. Toate
acestea și alte elemente ne arată faptul că școala sau cu activitati școlare este una dîntre cele
mai stresante perioade ale vietii copiilor și a parîntilor lor.

Copiii nu dau zilnic teste și evaluări, însă zilnic au diverse sarcîni școlare: să rezolve
exerciții, să memoreze, să răspundă la întrebări puse de profesori, să lucreze cu ceilalți colegi
la proiecte sau să accepte pur și șimplu prezența a zeci de alți îndivizi în jurul lor, fiecare cu
propriul mod de exprimare sau comunicare.

Toate aceste sarcîni au loc zilnic fără pauze o perioadă destul de lungă, toate putând
avea potențialul de a-i stresa. Dacă acest stres zilnic este ignorat se poate transforma în lipsă
de motivație și chiar refuzul de a merge la școală, oboseală cronică, anxietate sau depreșie.

Stresul nu trece, dimpotrivă, cu cât e lăsat mai mult la voia sorții cu atât se adâncește mai
mult.
Când ne gândim la stres ne gândim la solicitări și cerinte. Ca să vorbim de stres, nu e
suficient să ne uităm la solicitările care vin înspre copil, ci și la capacitatea lui de a face față
solicitarilor.

Stresul apare atunci când solicitările externe depășesc capacitatea înternă de a le face față.
Ne uităm așadar la stres atât din exterior cât și din interior.

Privit din exterior, stresul ia forma presiunii pe care o trăiesc copiii legată de școală,
presiune ce poate lua mai multe forme.

 Presiunea timpului

Multe dintre sarcinile școlare sunt complicate și greoaie pentru copii. Ca și cum nu ar fi de
ajuns, programa școlară implică un ritm de lucru alert, adesea copiii fiind siliți să treacă mai
departe înainte de a fi înțeles și aprofundat un subiect. Copiii lucrează adesea contra-
cronometru, timpul devenînd un dușman.

 Probleme acasa

Certuri între parînti, un membru al familiei bolnav, prezența unui frate sau o soră mai
mică, divorțul părînților sunt toate surse de stres care pot înfluența performanța școlară a
copilului. Dacă un frate mai mic face gălăgie sau plânge prea mult, copilul școlar trebuie să
depună și mai mult efort în a-și face temele școlare. Daca parinții divorțează sau se ceartă
frecvent în fața copilului, acesta începe să acumuleze îngrijorări și temeri ceea ce face dificilă
concentrarea la sarcinile școlare.

 Somn insuficient și mâncat nesănătos

Un organism odihnit și bine hrănit face mult mai bine față provocărilor față de un organism
obosit și flămând.

 Rolurile multiple pe care le au de îndeplinit la școală

„De-aia mergi la școală, ca să înveți!” le repetăm mult prea des copiilor. Copiii nu au doar de
învățat la școală. Copiii vor sa aibă prieteni la școală, vor să fie placuți de colegi și de
profesori, vor să fie competenți. Copiii au mult mai multe de făcut la școală decât să învețe.
Ei vor :să fie placuti de catre ceilalti copii și de catre profesori/ învatatoare, sa munceasca
organizat și eficient astfel încat sa termîne la repede, sa ia note/calificative acceptabile pentru
a fi conșiderati competenti de catre ceilalti și de a-și castiga respectul în cadrul grupului

 Presiunea pe care profesorii, parinții sau colegii o pun asupra copiilor

Elevii, deopotrivă cei silitori, dar și cei considerați neimplicați, sunt supuși presiunii
celor din jur. Este știut că un elev „bun” este solicitat mai mult și trebuie să
dovedească permanent ca este capabil și sa nu dezamăgească.

// Mentioneaza elevi neimplicati si explica despre elevii buni

  Un program încărcat

O puternică sursă de stres pentru copii este lipsa timpului liber. Atât corpul cât și mintea au
nevoie de pauză, au nevoie „să stea relaxate” și „să piardă vremea de pomană”. La copii, în
special la cei de gimnaziu acest „timp pierdut”, cum îl numim noi parinții, e un timp de care
ei au nevoie pentru a se juca. Viața de școlar nu le prea permite copiilor să piardă vremea, în
special nu le permite acest lucru copiilor care urmeaza scoli recunoscute pentru presiunea
suplimentară pe care o pun asupra copiilor de a avea performanțe exceptionale. În plus,
activitățile extra-curriculare reduc și ele din timpul de relaxare al copiilor.

Stresul interior

Privit din interior, stresul e mult mai greu de identificat.

Stresul interior reflectă modul în care copiii reacționează- la stresul exterior și ia forma
dorințelor, a sentimentelor, a atitudinilor și a gândurilor.
Ca psiholog ma întalnesc cu multi copii la cabînet iar ca mama ma întalnesc zilnic cu al meu.
Stiu exact cum suna stresul acesta interior.
“Nu suport să iau note mici. Mă ceartă și mama și profesorii”

“Vreau să fiu cea mai bună din clasă. Ba nu. Din școală.”

“N-o mai suport pe M. Ea tot timpul știe toate răspunsurile”

“Nu mă descurc, e prea greu!”

“Pentru A. e asa ușor totul. Nici nu primim bine exercițiile că el le și termină! Nu-i drept!”

“E așa de plictisitor la școală!

Dacă unui copil îi place să fie tot timpul ocupat cu lucruri interesante, plictiseala care apare
înerent la școală poate fi extrem de stresantă pentru el. Dacă se așteaptă ca totul sa fie ușor și
să termine repede sarcinile, o să fie foarte stresant atunci când sarcinile sunt mai grele sau
când nu reușește să termine la timp.

Învățământul modern
Presiunea parinților

Stresul cauzat de profesori

Stresul cauzat de colegi
Alţi factori de stres.

□ Testele
□ Temele pentru acasă

□ Aşteptările părinţilor

□ Propriile sale aşteptări