Metoda mersului invers se foloseşte în anumite probleme în care
elementul necunoscut apare la începutul şirului de relaţii dat în enunţ. Urmărind enunţul de la sfârşit la început („mergând” în sens invers enunţului) trebuie să se determine penultimul rest pe baza relaţiei sale cu ultimul rest, apoi antepenultimul rest, până se ajunge la numărul iniţial (întregul). Analizând operaţiile date în enunţ şi cele efectuate în rezolvarea problemei, se poate constata că în fiecare etapă se efectuează operaţia inversă celei din enunţ. Deci, nu numai „mersul” este invers, ci şi operaţiile efectuate pentru rezolvare sunt inverse celor din problemă.
„Un producător vinde pepeni la 3 cumpărători.
Primului îi vinde o jumătate din cantitate, celui de-al doilea o treime din ce îi rămăsese, iar celui de-al treilea o cincime din noul rest. Câţi pepeni a avut iniţial producătorul, dacă i-au mai rămas 16 pepeni?”
Rezolvare (Mers invers pe baza metodei grafice)
1/2 1/2 Nr. (S) R1 1/3 1/3 1/3 iniţial R2 1/5 4/5 Se observă că 16 pepeni reprezintă 4/5 din restul al doilea. Câţi pepeni reprezintă restul al doilea? 16 : 4 x 5= 20. Tot 20 reprezintă 2/3 din restul 1. Câţi pepeni constituie restul 1? 20 : 2 x 3 = 30. Tot 30 reprezintă 1/2 din totalul iniţial. Câţi pepeni erau iniţial? 30 x 2 = 60. Îmbinând cele două metode – metoda figurativă cu metoda mersului invers, elevii pot foarte uşor să sesizeze relaţiile dintre mărimi, să găsească soluţia problemelor respective. Singura dificultate, în aplicarea metodei retrogradate (metoda mersului invers), constă în a găsi operaţiile inverse care trebuie aplicate, iar aceasta se poate obţine cunoscând dependenţa între cele două valori date şi rezultatul operaţiilor în cazul adunării, respectiv al scăderii, înmulţirii şi împărţirii.