Analiza programului de producție si comercializare

1.1 Corelația indicatorilor privind volumul programului de producție si

comercializarea .
1.2 Aprecierea generala a indeplinirii programului de producție si comercializare.
1.3 Analiza indeplinirii programului de producție dupa structura si sortimente.
1.4 Analiza calitații si competitivitații producției .
1.5 Analiza valorii adaugate.
1.6 Analiza veniturilor din vînzări.
1.7 Aprecierea poziției entitatii pe piata de desfacere.

1.1Corelația indicatorilor privind volumul programului de

producție si comercializarea
In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori care reflecta volumul
programului de productie si comercializare, insa cel mai fregvent apelam la urmatorii
indicatori:

1) Volumul productiei globale (VPG) utilizat de toate unitatile de productie,

in care ciclul operational (de productie) este mai mare de 30 zile;
2) Volumul productiei fabricate (VPF)
3) Volumul productiei vindute (VPV)
4) Valoarea adaugata (VA)
5) Venitul din vinzari (VV)

Majoritatea indicatorilor specificati pot avea o unitate de masura atit

valorica, cit si fizica. Intre acesti indicatori exista o legatura reciproca care poate fi
redata prin urmatoarele formule de calcul:

Corelatia indicatorilor privind volumul programului de productie si

comercializare:

Indicatorii de volum Formule de calcul

1. Volumul productiei globale (VPG)
2. Volumul productiei fabricate (VPF) VPF=VPG-Pn
3. Volumul productiei vindute (VPV) VPV=VPF(±)Sp
4. Valoarea adaugata (VA) VA=VPF(±)Ci
5. Venitul din vinzari (VV) VV=VPV(±)VAV
Unde:
Pn- productia netereminata ;
Sp- soldul productiei in stocuri;
Ci- consumurile si cheltuielile intermediare provenite de la terti;
VAV- venitul din alte vinzari ale activitatii operationale.

De regula, in practica analitica se utilizeaza, in cele mai dese cazuri, formula

generala de calcul ce reflecta legatura reciproca dintre indicatorii mentionati mai
sus, denumita “Balanta productiei”. Aceasta forma poate fi redata prin doua
variante de calcul,luind in consideratie necesitatea analizei:
1).Spi + VPF = VPV + Spf sau 2).Spi + VPF + Ri(+) = VPV + Ri(-) + Spf

Unde:
Spi și Spf- soldul producției în stocuri respectiv la începutul și finele perioadei de
gestioune;
Ri-rezultatele inventarierii producției finale la depozitele entitații;
Ri(+) – surplus, Ri(-) = lipsuri.

Fiecare din indicatorii prezentati mai sus poate fi determinat astfel:

Spi = VPV + Ri(-) + Spr – VPF – Ri(+);
VPF = VPV + Ri(-) + Spf – Spi –Ri(+);
Ri(+) = VPV + Ri(-) +Spr – Spi – VPF;
VPV = Spi +VPF + Ri(+) – Ri(-) –Spi;
Spf = Spi + VPF + Ri(+) – VPV – Ri(-);
Ri(-) = Spi + VPF + Ri(+) –VPV –Spr;

Legătura teoretică dintre acești indicatori permite să apreciem nu numai

proprietatea respectării unei corelații justificate între ei,ci și plentitudinea și
exactitatea informației utilizate pe parcursul analizei ulterioare.
 1.2 Aprecierea generala a indeplinirii programului de producție si
comercializare.
Aceasta etapa a analizei se efectueaza prin compararea indicatoarelor de volum in
dinamica si fata de nivelul proframat.

Un rol semnificativ il are compararea diferitilor indicatori ai volumului pentru a

evita cauzele generale care au provocat modificarile absolute si relative la fiecare
indicator in parte.Pemtru acesta se utilizeaza urmatorul table analitic:

Aprecierea generala a indeplinirii programului de productie si

comercializare
Indicatori Anul Anul de Abaterea In % fata de
prece- gestiune absoluta
dent (+ ; -) fata de:
Pro- reali- Anul Pro- Anul program
gram zat prece- gram precedent
dent
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2 6=3/1*100 7=3/2*100
1.Volumul 18428 X 25022 +6594 X 135,78 X
productiei
fabricate la
preturi
comparabile.
2.Volumul 20268 X 29808 +9540 X 147,07 X
productiei
fabricate la
preturi curente
ale anului
respectiv
3.Volumul x 28740 29808 X +1068 X 103,72
productiei
fabricate la
preturi
programate
4.Venitul din 14763 21820 20633 +5870 -1187 139,76 94,56
vinzari
5.Volumul 19431 17256 26384 +6953 +9128 135,78 152,90
vinzarilor nete
6.Valoarea 6976 - 11051 +4075 - 158,41 -
adaugata
In baza detelor din table observam ca la entitatea analizata au intervenit unele
modificari esentiale la indeplinirea programului de productie si comercializare atit
in dinamica, cit si fata de nivelul programat. Astfel, la toti indicatorii cu exceptia
indicatorului 4 (VPV), se observa o tendinta de majorare atit absoluta, cit si
relativa.
Indicatorul 4 (VPV) s-a majorat in dinamica sis a redus fata de nivelul programat.

Compararea indicatorilor de volum in dinamica si fata de nivelul programat se

efectueaza pentru a evita cauzele generale care au provocat modificarile absolute si
relative la fiecare indicator in parte.

Pentru a evidential aspectele pozitive si negative ale tuturor modificarilor obtinute

in dinamica la indicatorii de volum apelam la urmatoarele comparatii ale indicilor
obtinuti (in%):

1) IVPF 2 > IVPF 1 , (147,07 > 135,78) ceea ce inseamna ca preturile in vigoare
la productia fabricate s-au majorat fata de cele comparabile ale anului
precedent (factor pozitiv), desi in cea mai mare masura acesta nu depinde de
entitate, ci de piata de desfacere;
2) IVPF < IVPF 2 , (135,78 > 147,07) ceea ce inseamna ca soldurile productiei in
stocuri la finele anului de gestiune s-au majorat (factorul negativ);
3) IVA > IVPF 2 , (158,41 > 147,07) ceea ce inseamna ca consumurile si
cheltuielile intermediare s-au redus (factor pozitiv).
4) IVV > IVPV , (139,76 > 135,78) ceeza ce inseamna ca venituirle obtinute sau
alte vinzari ale activitatii operationale s-au majorat (factor pozitiv).

Metoda prezentata mai sus poate fi utilizata si la nivelul programat, utilizind

comparatiile posibile intre indicia indicatoarelor reflectati in tabelul 2.2.

1.3 Analiza indeplinirii programului de producție pe sortimente si

dupa structura
Prin sortimentul productiei se subintelege enumerarea complete a produselor
fabricate,lucratorilor executate si serviciilor prestate sau clasificarea lor pe
grupe omogene mari.

In practica analitica se utilizeaza mai multe metode de apreciere a

programului de productie pe sortimente:

 Pe baza evidentierii celui mai mic procent la unul din produsele la

care programul n-a fost indeplinit;
  Pe baza calcului coeficientul mediu pe sortimentului programat si
volumul productiei programate;
 In cazul unui nomenclator larg de produse fabricate, se calculeaza
coeficientul de nomenclatura (Kn) ca raportul dintre numarul de
pozitii la care programului de productie a fost indeplinit si numarul
total de pozitii examinate;

Totusi, in cele mai dese cazuri indeplinirea programului de productie pe sortimente

se apreciaza pe baza coeficientului mediu pe sortimente.

Aprecierea indeplinirii programului de productie pe sortimente

(Tabelul 2.3)
Feluri de Cantitatea Pret Volumul % Obtinut in
produse uni- productiei Indepl. limita
tar, fabricate, Program sort.
lei mii lei. Progr,
Pro- Rea- Pro- Rea- mii lei.
gram lizat gramat lizat
A 1 2 3 4=1*3 5=2*3 6 7
1.Costume 8000 10700 1200 9600 12840 133,75 9600
barbate,unitati.
2.Pantaloni 7800 7124 250 1950 1781 91,33 1781
barbati, unitati.
3.Paltoane 600 670 900 540 603 111,67 540
barbate, unitati.

4.Alte produse, X X X 6338 9798 154,59 6338

mii lei
Total x X X 18428 25022 135,78 18259

In baza datelor din acest table se calculeaza corficientul mediu pe

sortimente, apoi, in conditiile in care acest indicator relative este subunitar, apoi ,
in conditiile in care acest indicator relative este subunitar , se determina suma
productiei pierdute de pe urma nerespectarii sortimentului programat (ca diferenta
dintre numaratorul si numitorul din formula de calcul).
VPF lim 18259
𝐾𝑠 = ∗ 100 = ∗ 100 = 99,08%
VPF pr 18428

VPF=18259-18428= -169,0 mii lei.

 Din tabelul 2.3 rezulta ca la entitatea analizata programul de productie pe
sortimente a fost indeplinit in productie de 99,08%, ceea ce a condus la reducerea
VPF cu 169,0 mii lei.Suma productiei pierdute poate fi considerate ca rezerva
interna de majorare a VPF pe viitor.
Prin structura productiei se subintelege ponderea fiecarui fel de produs (sau
grup de produse) in volumul total al productiei fabricate. Respectarea sau
nerespectarea structurii programate influenteaza direct rezultatele activitatii
desfasurate. Sarcina principal a analizei structurii productiei consta in determinarea
gradului de respectare a structurii programate si a consecintelor care pot aparea in
urma nerespectarii acesteia. In cele mai dese cazuri, aprecierea indeplinirii
programului de productie dupa structura se efectueaza in baza coeficientului mediu
de structura (Kst) care se determina ca raportul dintre volumul productiei fabricate
efectiv in limita structurii programate si volumul productiei fabricate efectiv dupa
structura programata.

VPF efectiv in lim. str. progr.

𝐾𝑠𝑡 = ∗ 100
VPF efectiv dupa str. progr.

VPF= VPF efectiv in lim. str. progr. - VPF efectiv dupa str. progr.

Aprecierea indeplinirii programului de productie dupa structura

(Tabelul 2.4)
Feluri de Volumul productiei fabricate Inde- Productia Realizat
produse Programat Realizat plinirea realizata in
Suma, Pon- Suma Pon- program- dupa lim.stru-
mii lei derea mii lei derea mului de structura cturii
% % productie program- program-
mata, mii mate, mii
lei. lei.
A 1 2 3 4 5 6 7
1.Costume 9600 52,09 12840 51,31 133,75 13034 12840
barbate,unitati.
2.Pantaloni 1950 10,58 1781 7,12 91,33 2647 1781
barbate,
unitati.
3.Paltoane 540 2,93 603 2,41 111,67 733 603
barbate,unitati.
4.Alte 6338 34,40 9798 39,16 154,59 8608 8608
produse,
miilei.
Total 18428 100 25022 100 135,78 25022 23832
 In baza datelor din table se calculeaza coeficientul mediu de structura.
In cazul in care el este subunitar, se determina suma productiei pierdute de pe urma
nerespectarii structurii programate ca diferenta dintre numaratorul si numitorul din
formula de calcul.

23832
𝐾𝑠𝑡 = ∗ 100 = 95,24%
25022

VPF = 23832 – 25022 = -1190 mii lei.

In baza datelor din tabelul 2.4 se poate constata ca la entitatea analizata

programul de productie dupa structura s-a respectat numai la nivelul de 95,24%,
ceea ce a contribuit la reducerea VPF cu 1190 mii lei. Suma productiei pierdute
poate fi considerate ca rezerva interna de majorare a VPF pe viitor.

1.4 Analiza calitații si competitivitații producției .

In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea si
competivitatea productiei fabricate. Piata de desfacere reglamenteaza cerintele
prioritare fata de calitatea produselor prin introducerea obligatorie a certificatului
de calitate pe fiecare produs in parte, precum si prin stimularea producatorului cu
un pret avantajos de vinzare.

Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui

produs fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere
sau satisfac anumite necesitati ale consumatorului (cumparatorului).

Prin competivitate se subintelegecorespunderea produsului fabricat cerintelor

pietei de desfacere.

In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce

caracterizeaza calitatea produselor care depinde de particularitatile sectorului
economiei nationale din care face parte entitatea analizata, precum si de parametrii
specifici ai produselor fabricate si proprietatile reale de masurarea a calitatii
acestor produse:

 Indicatorii tehnico- economici, specifici fiecarei ramuri (randamentul

masinilor, viteza de lucru, consumul de materii prime in procesul de
exploatare, continutul cu substanta utila, puterea calorica, durabilitatea,
comoditatea la prestare, gradul de finisare etc.);
  Dinamica refuzurilor din parte beneficiarului, folosind ponderea produselor
refuzate in totalul productiei livrate sau numarul refuzurilor ce revin la 1000
lei livrarii;
 Dinamica reclamatiilor din partea beneficiarilor, folosindu-se numarul de
reclamatii, valoarea produselor reclamate sau numarul de reclamatii ce revin
la 1000 lei livrarii;

Prin reclamatie se subinteleg pretentiile primite de la consumatori

(clienti) cu privire la produsele vindute. Aceasta analiza se efectueaza in
dinamica in baza datelor anuale si/sau pe parcursul perioadei de gestiune pe
luni.

Aprecierea calitatii productiei vindute in baza reclamatiilor in

dinamica
(Tabelul 2.5)
Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune (+ ; -)
A B 1 2 3
1. Volumul productiei 14763 20633 +5870
vindute,mii lei.
2. Valoarea produselor 810 775 -35
reclamate – total, mii lei.
3. Ponderea produselor 5,49 3,76 -1,73
reclamate in volumul total
al productiei vindute, %
(rd.2 : rd.1)*100

Din tabel rezulta ca la entitatea analizata se observa o tendinta pozitiva de

reducere a ponderii produselor reclamate in volumul total al productiei vindute fata
de anul precedent de la 5,49 la 3,76%. Aceasta situatie ilustreaza o imbunatatire a
calitatii productiei fabricate si vindute, desi valoarea produselor reclamate este inca
destul de inalta.

 Dinamica cheltuielilor cu remedierile in termen de garantie, exprimata ca

suma absoluta sau ca nivel ce revine la 1000 lei productie.

O deosebita importanta prezinta analiza calitatii productiei diferentiale pe clase de

calitate (sorturi).

Pentru a efectua analiza calitatii productiei diferentiale pe clase de calitate se pot

utilize urmatoarele procedee:
  Prin intermediul pretului mediu ponderat,care se determina ca raportul dintre
valoarea totala a produsului fabricat si cantitatea lui in unitati naturale:

∑(qxp)
𝑃=
∑q

Unde:

P – pretul mediu ponderat (in lei);

q – catitatea de poduse din fiecare clasa de calitate;

p –pretul de vinzare (lei \bucata)din fiecare clasa de calitate.

Apoi se calculeaza procentul indeplinirii programului dupa calitate la

podusul respective ca raportul dintre pretul mediu efectiv si cel pogramat.

La etapa urmatoare a analizei se calculeaza influenta urmatorilor doi factori

care au contribuit la modificarea ttala a valorii produsului, tinind cont de calitatea
respectiva a acestui produs , si anume:

a) Modificarea cantitatii totale a produsului fabricat:

∆𝑉𝑃𝑉 = [(𝑞𝑒𝑓. − 𝑞𝑝𝑟. )𝑥 𝑃𝑝𝑟. ];

b) Modificarea pretului mediu ponderat al produsului:

∆𝑉𝑃𝑉 = [(𝑃𝑒𝑓. − 𝑃𝑝𝑟. )𝑥 𝑞𝑒𝑓. ].

 Prin intermediul coeficientului mediu de calitate, care se determina conform

relatiei:

∑(q ∗ p)
𝐾𝑐 = ,
∑(q ∗ 𝑝𝑚𝑎𝑥 )

Unde:

𝑝𝑚𝑎𝑥 – pretul de vinzare (lei\bucata) din clasa de calitate superioara.

Procesul indeplinirii programului dupa calitate se calculeaza ca raportul

dintre coeficientul mediu de calitate programat sic el efectiv.

Influenta modificarii calitatii productie asupra modificarii valorii totale a

produsului se determina conform relatiei.

∆𝑉𝑃𝑉 = [(𝑘𝑐𝑝𝑟. − 𝑘𝑐𝑒𝑓. )𝑥 𝑞𝑒𝑓. ∗ 𝑃𝑚𝑎𝑥. ].

Pincipalele cai de inbunatatire a calitatii productiei trebuie sa vizeze:

 Asimilarea de oi produse cu nivel tehnic – calitativ superior velor

existente si solicitate pe piata;
 Reproiectarea si modernizarea prin introducerea progresului tehnic la
nivel mondial;
 Aprvizionarea cu materii prime, mteriale de calitate superioara;
 Executarea reparatiilor capitale de calitate si respectarea programului
privind reviziile periodice si al reparatiilor curente;
 Ridicarea calificaarii fortei de munca;
 Controlul procesului formarii si realizarii calitatii, privit ca un proces
untar, avindu-se in vedere subsistemele: conceptiei, executie si
exploatare.

In legatura directa cu analiza calitatii productiei este si problema reinoirii prductiei.

Astfel,intensitatea procesului de inoire si modernizare este determinata de
necesitatea ecnomisirii resurselor materiale inbunatatirea calitatii productiei , a
cresteriii competitivitatii produselor. Caracterizarea acestui aspect se poate face cu
ajutorul urmatorilor indicatori:

a) Coeficientul starii de noutate a productiei , care se determina astfel:

𝑉𝑃𝐹𝑐𝑡.
𝑁= ,
VPF
Unde:

N- coeficientul starii de noutate;

𝑉𝑃𝐹𝑐𝑡. Valoarea productiei aferente produselor ce nu depasesc virsta critica ( aind

in vedere durata de viata economica a produselor).

b) Ponderea produselor noi si reproiectate in totalul productiei (valoic sau in

unitati fizice) , care se determina modelului:
𝑉𝑃𝐹𝑛.
𝐺𝑛 = ∗ 100,
VPF

Unde:

Gn –ponderea produselor noi si reproiectate;

VPFn –valoarea produselor noi si reproiectate (respective numar de unitati

fizice ale acestora).

c) Gradul de disponibilitate a produsului, determinat dupa modelul:

 D=1/1+α,

Unde:

α- timp de nefunctionare \timp normalde functionare .

1.5. Analiza valorii adaugate

Prin ritmicitate se subintelege indeplinirea pogramului dee productie
conform graficului stabilit. De regula, graficul acesta pote fi pe diferite
perioade de timp:

In limita anului –pe trimestre;

In limita trimestrului – pe luni;
In limita lunii – pe decade;
In limita decadei – pe zile;
In limita zilei – pe schimburi.

In cele mai dese cazuri analiza ritmicitatii productiei se efectueaza pe decade,

luni si trimester.

Exista mai multe metode de apreciere a programului de productie dupa

ritmicitate, si anume:

 Metode gafice ( graficul de productie simplu si cumulat) ;

 Indici de indeplinire a programului pe diviziuni de timp in cadrul unei
perioade date (orice abaterea indicilor de indeplinire a programului pe
diviziuni de timp fata de valoarea indicelui mediu reflecta nerespectarea
ritmicitatii planificate);
 Ponderea sarcinilor de plan si a realizarilor pe diviziuni de timp in
cadrul unei perioade date (orice abatere de la ponderea planificata
reflecta nerespectarea ritmicitatii);
 Coeficientul ritmicitatii (orice abatere de la 1 sau 100 reflecta
nerespectarea ritmicitatii).

Coeficientul ritmicitatii (Krt) se determina a raport intre valoarea

productiei executate in limitele programului si valoarea productiei
programate .

Aplicarea prcedeelor de analiza se face, de obicei, potrivit modelului de

analiza adoptat, tinindu-se seama in special de perioada de timp.
 Tabelul 2.6

Aprecierea ritmicitatii productiei fabricate pe trimester

Volumul productiei fabricate

programat realizat Obtinut in
limitele
Trimestre
Suma, ponderea , suma, Ponderea, ritmicit.
mii lei % mii lei % programate,
mii lei
A 1 2 3 4 5
Trimestru I 4600 24,96 4300 17,18 4300
Trimestru II 4610 25,02 4550 18,18 4550
Trimestru III 4600 24,96 7500 29,97 4600
Trimestru IV 4618 25,06 8672 34,67 4618
Total 18428 100 25022 100 18068

𝑉𝑃𝐹𝑙𝑖𝑚 18068
Krt. = ∗ 100 ∗ 100 = 98.05%
𝑉𝑃𝐹𝑝𝑟 18428

In cazul cind acest indicator este subunitar, se determina suma productiei

pierdute din cauza nerespectarii ritmicitatii programate ca diferenta dintre
numaratorul si numitorul din formula de ccalcul.

∆𝑉𝑃𝐹 = 𝑉𝑃𝐹𝐿𝐼𝑀. − 𝑉𝑃𝐹𝑝𝑟 = 18068 − 18428 = −360 𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖.

Din tabelul 2.6 rezulta ca la entitatea analizata programul de productie

privind ritmicitatea a fost realizat numai la nivelul de 98,05%, ceea ce a condus la
reducerea VPF cu 360 mii lei.

Suma productiei pierdute poate fi considerata ca rezerva intrna de majorare a

VPF pe viitor.

Tabelul 2.7

Aprecierea ritmicitatii productiei in luna ianuarie pe decade

Luna ianuarie inclusiv pe decade

Nr. Indicatori prog-
realizat I II III
ramat
A 1 2 3 4 5
Volumul productiei
1. 1530 1400 460 490 450
fabricate, mii lei
Numrul de zile
2. 22 22 8 8 6
lucratoare, zile
 3. Volumul productiei
fabricate in medie pe 69,55 63.64 57.50 61.25 75.0
zi, mii (rd.1 :rd.2)
4. Volumul productiei
fabricate efectiv in
medie pe zi, in x 91.5 82.67 88.07 107.84
%fata de nivelul
programat
5. Coeficientul de
x 91.5 82.67 88.67 100
ritmicitate, %

In baza datelor din tabel se determina rezervele interne de majorare a

volumului productiei fabricate in urma inbunatatirii ritmicitatii productiei cu o
exactitate mult mai maredeccit in tabelul precedent.

∆𝑉𝑃𝐹 = 𝑉𝑃𝐹𝑒𝑓. − 𝑉𝑃𝐹𝑚𝑎𝑥. = 1400 − (75.0 ∗ 22) = −2550𝑚𝑖𝑖 𝑙𝑒𝑖

𝑉𝑃𝐹𝑚𝑎𝑥. = 𝑞𝑚𝑎𝑥. 𝑥 𝑧,

Unde:

𝑞𝑚𝑎𝑥. – volumul maximal de producte fabricat intr-o zi;

z- numarul e zile lucrate efectiv.

Deci diferenta dintre volumul efectiv al productiei fabricate in luna ianuarie

si cel maximal posibil (250 mii lei) poate fi cnsiderata ca rezerva interna de
majorare a VPF pe viitor.

1.6.Analiza veniturilor din vinzari

Pe parcursul analizei programului de productie si comercializare
un rol semnificativ il are si examinarea indicatorului rezultativ care
reflecta activitatea perationala a entitatii si anume venitul din vinzari.

Structura venitului di vinzari:

VV=VPV+VVM+VPS+VVC+VAA,

Unde:

VV- venitul din vinzari;

 VPV- volumul productiei vindute sau venitul din vinzarea produselor finite;

VVM- venitul din vinzare marfurilor;

VPS- venitul din prestarea servciilor;

VCC- vvenitul din contractele de constructie;

VAA- veniuri din alte feluride activitati care cnstituie pentru entitatea operationala
( de baza).

La prima etapa a analizei se examineaza structura si dinamica modificarii

acestui indicator rezutativ.

Tabelul 2.8

Aprecierea dinamicii si structurii venitului din vinzari

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea(+,-)

Suma,mii Ponderea, Suma, mii Ponderea,
Mii lei %
lei % lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.VV-total 19431 100 26384 100 +6953 X
inclusiv:
1.1. VPV 18428 94.84 25022 94.84 +6594 -
1.2. VVM 1003 5.16 1362 5.16 +359 -
1.3. VPS - - - - - -
1.4. VCC - - - - - -
1.5. VAA - - - - - -

In baza datelor din tabelul 2.8 se observa tendinta de majorare a venitului

din vinzari fata de anul precedent cu 6953 mii lei. Aceasta abatere a fost
determinata de influenta pozitiva a venitului din vinzarea produselor finite – cu
6594 mii lei si a venitului din vinzarea marfurilor – cu 359 mii lei. Examinind
structura venitului din vinzari observam ca ponderea principala ii revine venitului
din vinzarea produselor finite – 94.84%.

La etapa a doua a analizei este necesar sa se examineze factorii care au

influentat aceste modificari:

a) Modificarea soldului productiei in stocuri la inceputul perioadei de

gestiune;
b) Modificarea volumului productiei fabricate;
c) Modificarea soldului productiei in stocuri la finele perioadei de gestiune ;
d) Modificarea preturilor la produsele vindute.
 Calculul si aprecierea tuturor factorilor menionati mai sus se efectueaza prin
metda balantiera.

1.7. Aprecierea pozitieientitatii pe piata de desfacere.

Pentru a aprecia evaluarea pozitiei concurentiale a entitatii pe piata se

utilizeaza urmatorii idicatori:

1) Cota-parte pe piata de desfacere relative (Pîa)- reprezinta segmentul

entitatii analizate ( in %) din cererea totala satisfacuta de aceasta pe piata de
desfacere analizata;
2) Cota –parte pe piata de desfacere relativa (Plr) - releva pozitia (de lider sau
nesemnificativa) a entitatii analizate pe piata de desfacere a produselor
fabricate;
3) Cota- parte pe piata de desfacere specifica (servita) (Pis) – reflecta, in inii
generale ponderea productiei vindute prin deservirea speciala a
cumparatorilor (consumatorilor) in magazinele de firma sau centrele
comercile specializate
d°
𝑃î𝑎 = ∗ 100(%),
∑𝑑𝑡

Unde: d °- productia vinduta de entitatea analizata pe piata de desfacere

prospectata;

∑𝑑𝑡 - volumul vinzarilor totale effectuate de sectorul dat.

d°
𝑃𝑙𝑟 = *100 (%),
d£

Unde: d£ - volumul productiei vindute a celui mai important concurrent.

d°
𝑃𝑖𝑠 = *100 (%),
∑dω

Unde: ∑d𝜔 –volumul vinzarilor al segmentului de piata “ servita “.