Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
VII
MOTOARE HIDRAULICE
CILINDRI
HIDRAULICI
Cu articulatie la PMS
Cu plunjer Nediferential
Motor
oscilant
Alte tipuri
Cilindrii hidraulici sunt utilizaţi în acţionarea hidraulică pentru realizarea mişcării de translaţie, cât şi în
combinaţii mecanice de transformare, pentru mişcări de rotaţie.
4 1 7 5
V2
V1
S1 S2
Q2 Q1
3 6 2 1 4 8
a)
S1 S2
b)
Cilindrii cu plunjer etanşează organul motor (tija) în ghidaj spre camera de unică presiune.
Cilindrii telescopici, figura 7.4, sunt formaţi dintr-un multiplu de plunjere concentrice care, în funcţionare, se
desfăşoară progresiv de la diametrele mari spre cele mici datorită creşterii în trepte a presiunilor necesare pentru a
deplasa aceeaşi sarcină prin acţiunea lichidului asupra unor suprafeţe active mereu mai mici.
Cilindrutelescopicpentruvitezaconstant a
În figurile 7.5, 7.6 şi 7.7 sunt prezentate trei secţiuni corespunzătoare unor cilindri hidraulici în care sunt puse
în evidenţă principalele elemente constructive.
9 4 6 1 2 3 7 4 5 8
97
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
1 2 3
Alimentarea cu lichid hidraulic se realizează prin găuri practicate în cilindru, figura 7.5 sau în capace, figura
7.6. Pentru varianta prezentată în figura 7.7, alimentarea motorului se realizează prin ţeava 2 din interiorul tijei 3, iar
partea din dreapta prin spaţiul 1, cuprins între ţeava 2 şi tija 3.
Cilindrii cu piston pot fi executaţi în varianta fără frânare la capăt de cursă sau în varianta cu frânare la un
capăt de cursă, figura 7.8 a, sau cu frânare la ambele capete, figura 7.8 b.
În figura 7.8 a este prezentată soluţia constructivă a unei părţi dintr-un motor cu frânarea pistonului şi a
organului antrenat la capăt de cursă, pentru a se evita astfel ciocnirea repetată a pistonului de capac şi consecinţele sale,
de natură hidraulică sau mecanică.
98
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
2 5 1
D
d
lf
4 3
V A
C A B
B
0 t
Figura 7.8 a, b Cilindrii cu piston cu frânare la capăt de cursă
Când cepul 1 al pistonului intră în alezajul 2, fluidul este mai întâi droselizat prin spaţiul de control în scădere,
dintre partea conică a cepului şi alezaj (porţiunea A – B), după care evacuarea lichidului din camera 3 către instalaţie
nu se mai poate face decât prin droselul cu ac 4 reglat corespunzător vitezei ce se doreşte a fi obţinută (porţiunea B –
O). La deplasarea motorului în sens invers, alimentarea cu fluid se face prin supapa 5 şi alezajul 2.
În figura 7.8 b, este reprezentată schematic soluţia constructivă descrisă mai sus, realizată însă la ambele
capete ale motorului.
99
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
F = pn ⋅ sn ≥ Fm + Ff + Fa + Fc (7.1.)
Fc [N] – forţa datorată compresiunii lichidului, pe faţa opusă sensului de deplasare al pistonului, în conducta de
întoarcere a lichidului în rezervor. Aceasta se determină în funcţie de parametrii circuitului hidraulic:
Fc = ∆ p ⋅ Sc (7.3.)
în care: ∆ p [MPa] – căderea de presiune pe circuitul de intrare la rezervor; Sc [m ] – secţiunea efectivă a cilindrului în
2
100
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
F
S −s = (7.6)
p
Pentru determinarea secţiunii cilindrului S se foloseşte relaţia:
S
ϕ= (7.7)
S −s
Valorile coeficientului ϕ se adoptă în funcţie de grosimea tijei:
ϕ = 1,12 – tije subţiri
ϕ = 1,14 ÷ 1,16 – tije groase
ϕ = 2 – tije foarte groase
Înlocuind, se obţine secţiunea cilindrului:
F
S = ⋅ϕ (7.8)
P
După obţinerea valorilor pentru secţiunea cilindrului S, se determină diametrul D .
4S
D= [mm] (7.9)
π
Mărimea alezajului D astfel determinat se rotunjeşte la una din valorile prezentate în următorul şir de mărimi
normalizate
D 30, 32, 35, 40, 45, 50, 55, 60, 65, 701, 80, 85, 90, 95, 100, 110, 120, 140, 150
QM =
( S − s ) ⋅ v cm 3
(7.12)
ηv min
în care :
S, s [cm2] – secţiunile transversale ale cilindrului, respectiv ale tijei, recalculate după adoptarea diametrelor
normalizate
v [cm/min ] – viteza de deplasare
η v = 0,95 ÷ 0,995 – randamentul volumic al cilindrului
e. Dimensionarea orificiilor de alimentare a cilindrilor
Cilindrii se racordează la instalaţie prin racorduri normalizate, tipul constructiv al acestora fiind în funcţie de
condiţiile de montaj.
Dimensionarea orificiilor de alimentare se face pornindu-se de la condiţia ca viteza medie de curgere prin
racordul adoptat să fie vm = 3 ÷ 3,5 [m/s].
πd o2
Secţiunea S o = necesară se calculează din ecuaţia de continuitate a debitului:
4
101
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
Q = S0 ⋅ vm [cm3/s] (7.13)
Se determină diametrul:
Q
d 0 = 1,13 (7.14)
vm
Valoarea calculată se rontujeşte la diametrul imediat superior din seria normalizată: DN4, DN6, DN10, DN12,
DN16, DN20.
f. Condiţii tehnice
Jocul J între piston şi cilindru se stabileşte în funcţie de diametrul cilindrului, astfel:
J = 0,07 [mm]pentru D ≤ 70
J = 0,1 [mm] pentru D = 70 ÷ 120
J = 0,15 [mm] pentru D > 120
Diametrul D1 (figura 7.9) se va alege din seria diametrelor normalizate în funcţie de diametrul D al cilindrului
şi eforturile la strivire date de forţa de împingere F.
Piuliţa 2 (figura 7.10) se alege din norma de piuliţe autoblocante sau piuliţe cu sistem de blocare.
1 2 4 3
1,6
15°
3
D1
D
a)
1 2 3
1,6
15°
b)
2 3 manseta "V" 4 5
15°
0, 6
d1
M
d
D
min. 3 0,8
102
A
1,6
min. 3
j
°
15
d
0,8
103
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
-30 NBR/NBR
K80 Piston 700
+100
0,5
pinzat/POM
A1 A2=A 1/φ A3=A 1(1- φ)/φ
x; x
-30 NBR/NBR
2 1
K20
0 3
Piston 500
+100
0,5
Pozitia Deplasarea
pinzat/POM
distriuitorului pistonului
0 Repaus
Q 1 Avans
-30 Avans rapid
PTFE-Bronz-Compozit/
S30 Tija 400 152
+120 3 NBR 70 rapida
Intoarcere
-30 PTFE-Bronz-Compozit/
S31 Tija 400
+120
15
NBR 70
-30 NBR/NBRTabelul
pinzat/7.3
S02 Tija 400
+100
0,5
Poliesterelastomer/POM
MA Tija si
400
-30
0,5 NBR panzat
piston +100
11
MA Tija si
250
-30
0,5 NBR panzat/NBR
piston +100
13
MA Tija si
180
-30
0,5 NBR/NBR panzat
piston +100
15
MA Tija si
160
-30
0,5 NBR 90
piston +100
21
MA Tija si
400
-40 0,5 AU 92/NBR 70
piston +100
42
-40
A40 Raclor +100
4,0 NBR 90
Inel
FUR ghidare -60
15 Compozit PTFE
+200
În figura 7.13 este02prezentat
piston
Inel
un motor pentru acţionări de rotaţie.
FUR ghidare -60
0,5 Compozit POM - Sticla
104 04 piston
+130
Inel
FUR ghidare -60
15 Compozit PTFE
+200
01 tija
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
α
R
O1 O2
105
ACŢIONAREA HIDRAULICĂ A MAŞINILOR UNELTE
Capitolul VII
În figura 7.14 sunt prezentate două motoare cu mişcare primară de rotaţie, respectiv motor cu paletă cu un
unghi de rotaţie α< 180o şi respectiv α > 180o
D
Figura 7.14 Motoare cu mişcare primară de rotaţie
MT =
( D − d )( D + d ) ⋅ b( p − p ) = D 2 − d 2 ⋅ b ⋅ ( p − p ) (7.17)
a c a c
4 4
Viteza tangenţială a paletei la rază R este u = Rω , iar debitul de alimentare
b ⋅ u ( D − d ) ωb 2
Q=
2
(
=
4
)
D − d2 (7.18)
Pentru un debit de alimentare impus, viteza unghiulară a paletei este:
4Q
ω=
(
b D − d2
2
) (7.19)
Pentru calculul momentului real, se corectează valoarea momentului teoretic cu randamentul mecanohidraulic
a motorului.
106