Você está na página 1de 65

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 1

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Tabloul este completat de inconștiență. Aerul de mahala se umplea imediat de fum.

PO
ta
Incendiile. „Arde, Bibicule, [...] tot, tot”.

O L
Case construite din lemn de salcâm și pământ, acoperite cu stuf, cu scânduri sau cu
n
C
RI
șindrilă, coșuri prost făcute, ulițe mici și întortocheate, gunoi lăsat vraiște, aer ca după carnaval. Se
ta
AG

trăgea clopotul în dungă și se chema ajutor. Apa se lua din gârla Dâmboviței cu donița ori din
UL
CO ns

puțuri.
GI

Secolul al XVI-lea – Turcii au dat de două ori foc Bucureștiului: la detronarea lui
LE
Co

Mircea Ciobanul și la retragerea lui Sinan Pașa. Radu Șerban a vrut să dea foc numai ca
succesorul lui la tron să nu aibă unde să se așeze.
1704 – arde Hanul „Șerban Vodă” – pe unde este acum Banca Națională.

2
1716 – pe vremea lui Mavrocordat s-a aprins tot Lipscaniul.

01
1719 – ard Curtea Domească și Mănăstirea „Sf. Gheorghe”.
1739 – de la gunoiul de la Mănăstirea „Sf. Sava” ia foc tot Lipscaniul, până la târgul Moșilor:
16 case mari, 49 mijlocii, 77 mici, 5 chilii de biserici, 40 de scaune de măcelari și 9 prăvălii [...].
3
BA
1844 – se înființează serviciul de pompieri, dar nu e dus la capăt proiectul.
(Eugen Istodor, Lipscani. Ghid turistic și de chefuri)
AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

citat:
AR

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
a

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
PO

Argumentează-ţi răspunsul.
nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L
CO

2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei locale? Motivează-ţi răspunsul.
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 2

TA
Florența, 10 martie 1988

-
AR
Stimate Domnule Cioran,

PO
ta
Într-adevăr, moartea lui Constantin Noica a fost o surpriză pentru noi toţi [...]. Eu l-am vizitat
în septembrie la Păltiniş şi mi se părea capabil de alte performanţe: nu voia să se predea, „eu sunt

O L
n
C
abia la potou”, obişnuia să spună cu acea autoironie tonică a lui. Desigur, acum, cred c-ar fi un
RI
ta

gest de demnitate culturală din partea noastră să fim generoşi cu exemplul ce ne-a oferit şi să
AG

încercăm să difuzăm în Occident ceea ce este durabil din opera sa. În acest sens, vă solicit din
UL
CO ns

nou, cu multă gravitate, să scrieţi acele câteva rânduri (nu în italiană, cum aţi vrut să mă luaţi peste
GI

picior în scrisoarea trecută) către Editura [...] din Milano (unde a apărut şi M. Eliade), pe o foaie
LE
Co

care să conţină nu doar semnătura dumneavoastră, ci şi recunoaşterea, argumentată, că există


necesitatea ca opera lui C. Noica să fie cunoscută în Italia, înscriindu-se în efortul de europenizare

2
constantă a culturii române, ce a dat cele mai înalte valori prin generaţia ce o reprezentaţi

01
dumneavoastră, împreună cu Ionescu şi cu Eliade. Ar fi păcat să nu fie adăugat şi Noica, poate cel
mai autentic şi mai generos dintre toţi.
Dacă vreţi, puteţi să trimiteţi „scrisoarea” direct la editură [...], urmând ca, de alegerea şi de
3
traducerea textelor să se ocupe colegul şi colaboratorul meu, Roberto Scagno, docent de filosofie

BA
la Universitatea din Torino. [...]
AL
Cu enormă stimă şi preţuire,
-

Marin Mincu
TA

(Marin Mincu, Cvasitratat de/spre literatură: A fi mereu în miezul realului)


AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
L

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
CO

Argumentează-ţi răspunsul.
ta
RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra

2. Care este opinia ta despre necesitatea promovării culturii românești în spațiul european?
_o
na
ma

Motivează-ţi răspunsul.
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 3

Citeşte textul cu voce tare.

TA
-
AR
Avangardismul şi-a făcut intrarea fracasantă în literele româneşti de după Primul Război Mondial

PO
prin manifestele din „Contimporanul”, din „Punct” ori din „Integral”. Odată cu scandalul stârnit în jurul
ta
unor curente literare numite „suprarealism”, „futurism” ori „integralism”, pe care publicul de la noi

O L
n
nici nu le prea distingea între ele, s-a văzut curând că pretenţiile de înnoire radicală erau
C
RI
ta

deocamdată fără acoperire; ca şi în Franţa, avangardismul a început să bată pasul pe loc, să se


AG

fărâmiţeze. În loc de prăbuşirea totală a vechii literaturi şi de victoria fulgerătoare a noii literaturi,
UL
CO ns

publicul a asistat, amuzat, la producerea unor texte mai degrabă comice şi la fisurarea frontului
GI

avangardist. Excluderile din grup şi anatemele aruncate reciproc ajung monedă curentă. Grupul de
LE
Co

la „Azi” (1932), condus de Saşa Pană, se dezice violent de predecesori, pentru ca, la rândul lui, să
fie apoi contestat de avangardiştii din jurul lui 1940. Se aplică şi aici reţeta franceză a „demolărilor

2
zgomotoase”, executate după anul 1924, după Primul Manifest Suprarealist. Dincolo de disputele
interne ale grupurilor avangardiste, a fost evident că experienţa era pe cale să eşueze. Adepţii

01
înşişi ai suprarealismului au constatat că înnoirea totală nu rima cu situaţia de fapt a poeziei
româneşti din acel moment. Conduşi de propria lor intuiţie, principalii avangardişti români s-au
3
retras, unul câte unul, din scenă. Realizând că se înşelaseră asupra contextului cultural [...], ei au

BA
părăsit treptat ţara căutând refugiu acolo unde avangarda se afla încă la ea acasă, adică în
Franţa. AL
-

(Mihai Zamfir, Tzara înainte de Tzara, în România literară, nr. 5/2016)


TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR
a

citat:
PO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
nt

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
Argumentează-ţi răspunsul.
L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta
RI

2. Care este opinia ta despre importanţa revoltei în artă? Motivează-ţi răspunsul.


AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 4

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Art. 41 – Îndatoririle elevilor

PO
ta
– elevii sunt obligați să frecventeze cursurile;

O L
– elevii trebuie să aibă o ținută decentă, să fie îmbrăcați curat și să aibă asupra lor caietele
n
C
RI
și cărțile potrivite pentru ziua de curs;
ta
AG

– elevii trebuie să aibă o comportare civilizată atât în școală, cât și în afara ei;
UL
CO ns

– la atelierul școlar și pe șantier, este obligatoriu ca elevii să poarte echipamentul de


GI

protecție (salopetă);
LE
Co

Elevii trebuie să cunoască și să respecte:


– legile statului;

2
– legea învățământului;
– regulamentul interior;

01
– regulile de circulație și cele cu privire la apărarea sănătății;
– normele de tehnica securității muncii, de prevenire și de stingere a incendiilor;
– normele de protecție civilă;
3
BA
– normele de protecție a mediului.

AL
(Regulament-cadru de ordine interioară, www.edums.ro)
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
AR
a

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
PO

identificat cu exemple din textul dat.


nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L

2. Care este opinia ta despre cunoașterea regulamentului de ordine interioară? Motivează-ţi


CO

răspunsul.
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 5

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Art. 42

PO
ta
(1) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în

O L
aceste domenii.
n
C
RI
(2) Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv de stat se
ta
AG

stabilesc de către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul [...] inspectoratelor şcolare,
UL
CO ns

potrivit legii.
GI

(3) În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:


LE
Co

a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial;


b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;

2
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit

01
criteriilor stabilite [...];
e) programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv
respectă obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv. [...]
3
BA
(5) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu
program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în
AL
-

celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal.


TA

(Legea Educaţiei Naţionale)


AR

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
a

dat:
PO

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


nt

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/ de
conţinut.
L

c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta

2. Care este opinia ta despre dezvoltarea unor aptitudini pe tot parcursul vieții? Motivează-ţi
RI

răspunsul.
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 6

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Pe 5 şi 6 iunie, la „Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, au avut loc cele două sesiuni

PO
ta
de dezbateri din „Colocviile romanului românesc contemporan”. Organizarea [...] a fost – ca de fiecare

O L
dată când este vorba de Alba Iulia – la înălţime, iar tema („Literatura – succes şi valoare”) a fost
n
C
RI
suficient de complexă şi de incitantă, ceea ce s-a văzut atât din comunicările prezentate, cât şi din
ta
AG

dezbaterile pe marginea lor.


UL
CO ns

Cititorii „României literare” şi cei ai revistei „Discobolul”, în care vor apărea toate
GI

contribuţiile la Colocviu, îşi vor fi pus ei înşişi această problemă de reflecţie, devenită temă de
LE
Co

dezbatere, dacă nu chiar problematică, amplă, socio-culturală. În ce măsură valoarea literară a


operei unui scriitor român mai oferă, de la sine, garanţii asupra notorietăţii, audienţei, succesului la
public? Ce ar trebui să facă un autor – să se dedice exclusiv scrisului ori să aloce timp şi energie

2
promovării [...] operei sale? Care este rolul criticii literare, în această ecuaţie în care aspectele

01
(cenzurii) economice nu pot fi ignorate, după cum nu au putut fi ignorate nici cele ale cenzurii
ideologice de dinainte de 1990?
(Colocviul romanului românesc – Ediţia a VII-a, Alba Iulia,
3
BA
www.romlit.ro, iunie 2015)

AL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
-

dat:
TA

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
AR

Argumentează-ţi răspunsul.
a

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
nt

2. Care este opinia ta despre importanţa participării la evenimente culturale? Motivează-ţi


L

răspunsul.
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 7

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Încălzirea globală va conduce la o creştere considerabilă, inclusiv a aerosolilor din aer, astfel

PO
ta
că Terra va fi acoperită de o „plapumă” groasă de smog, de ceaţă şi de alte asemenea fenomene,

O L
susţin autorii unui studiu apărut într-o publicație americană.
n
C
RI
„Modelele noastre arată că nivelul de concentraţie şi de răspândire a tuturor tipurilor de
ta
AG

aerosoli se va mări substanţial pe măsura creşterii temperaturii globale. Numai prin reducerea
UL
CO ns

radicală a acestor emisii omenirea va putea beneficia în continuare de un aer respirabil”, a explicat
GI

un profesor de la o universitate din California. El şi echipa lui de cercetători au atras atenţia că


LE
Co

acest fenomen de concentraţie a aerosolilor va conduce nu numai la apariţia unei „plăpumi”


globale alcătuite din smog şi din ceaţă, dar va antrena o modificare însemnată a modului de
funcţionare a curenţilor oceanici, a deplasării fronturilor de aer şi a altor procese climatice

2
esenţiale. Consecinţele sunt, practic, imposibil de anticipat, susţin oamenii de ştiinţă.

01
Autorii studiului au ajuns la această concluzie folosind două tipuri diferite de modele climatice [...],
cu ajutorul cărora au încercat să estimeze cum se schimbă concentraţia de aerosoli naturali şi
antropogeni (proveniți în special din arderea cărbunelui și a petrolului) din atmosferă, pe măsura
3
BA
creşterii temperaturii globale, dar şi cum va fi influenţată evoluţia climei.
(Simona Haiduc, Altă nenorocire ameninţă Terra,
AL
-

în Jurnalul Naţional, 10 noiembrie 2015)


TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

dat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO

2. Care este opinia ta despre efectele încălzirii globale? Motivează-ţi răspunsul.


ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 8

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Reporter — Legat de educația cinematografică, au existat și există programe

PO
ta
dezvoltate pentru liceeni. În ce fel v-ați implicat în această zonă?

O L
Cristian Mungiu — Eu am participat, cred, la fiecare dintre programele astea, dar
n
C
RI
preocuparea mea este să extindem aceste mici programe, care sunt un fel de programe-pilot, care
ta
AG

au loc mai degrabă în București. Ar trebui să urmăm modelul francez, să le extindem la nivelul
UL
CO ns

întregii țări. Nici în Franța, cinefilia nu există de la sine. Se investește în ea printr-o coroborare de
GI

programe între Ministerul Educației și cel al Culturii. Ideea mea, pe care încerc să o promovez de
LE
Co

când am început cu „Filmele premiate la Cannes”, este să convingem statul să dăm acces în școli
elevilor, într-o primă etapă, la o selecție de filme făcute de niște oameni care se pricep. Nici nu
cred că este un program extraordinar de scump. Ar trebui ca școlile să se doteze minimal, ceea ce

2
cred că nu e greu. Mai dificil este să convingi școlile că, pe lângă matematică, română și geografie,

01
și expunerea la filme din istoria cinematografică și la filme care aduc o problematică oarecare în
discuție este tot un act cultural necesar. De la filmele respective se poate purta o discuție care să
întărească spiritul critic al elevilor, de care mi se pare că ducem lipsă în societatea noastră de
3
BA
astăzi.
(www.news.ro)
AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

dat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
AR
a

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
PO

Argumentează-ţi răspunsul.
nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L

2. Care este opinia ta despre rolul educației cinematografice? Motivează-ţi răspunsul.


CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 9

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Vasile Avram — Revenind, după interludiul marcat de publicarea versurilor, la ampla

PO
ta
temă a prieteniei, în speță, prietenia dumneavoastră cu Matei Călinescu, cum ați putea-o

O L
caracteriza din perspectiva prezentului?
n
C
RI
Mircea Ivănescu — Explicația acestei eficiențe pe care a avut-o de la început rolul lui
ta
AG

Matei în crearea și impunerea grupului de scriitori respectivi a stat, cred, în căldura asumării
UL
CO ns

acestui rol. Nu cred că Matei a aspirat, pe vremea aceea sau mai târziu, la o asemenea funcție
GI

centrală. Dar credea foarte serios că el și cei cu care se recunoștea asemenea ca scriitori
LE
Co

(adevărați, nu numai prin contrast cu personajele care se (auto)intitulau scriitori la vremea


proletcultismului și așa-numitei „culturi angajate”) aveau realmente ceva de făcut – ceva valabil și
însemnat, fecund în anii de mare secetă ai literaturii deceniului al cincilea, al șaselea și așa mai

2
departe. Și el căuta să facă, realmente și cu toată convingerea, ceva în sensul acesta.

01
Căldura asta de care vorbesc era, cred, și o reală iubire. Matei avea pe vremea aceea, cum
cred că am mai spus, un adevărat cult al prieteniei. El spunea de exemplu: „Eu nu mă pot supăra
niciodată pe Nichita, pentru că el este prietenul meu”. Și într-o asemenea definiție a prieteniei intra
3
BA
o adevărată căldură, care cuprindea într-adevăr o dragoste reală și, firește, sănătoasă, dar din
toate punctele de vedere apropiată de cea clasică — sau romantică — cea care mișcă soarele și
AL
-

celelalte stele.
TA

(Vasile Avram, Mircea Ivănescu răspunde la 286 de întrebări ale lui Vasile Avram)
AR

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
a

citat:
PO
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
L

Argumentează-ţi răspunsul.
CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre prietenia adevărată? Motivează-ţi răspunsul.


AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 10

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
PO
Am ajuns într-un punct unde este cazul să ne întrebăm: există cu adevărat ceva numit

ta
lectură „literară”? Dacă da, cum poate fi ea descrisă? La prima întrebare, răspunsul meu provizoriu

O L
este: da, există, dacă lectura literară nu se defineşte în funcţie de ceea ce citim (un text inerent
n
C
RI
ta

literar, care să cuprindă anumite calităţi definibile ale literarităţii), ci în funcţie de modalitatea de
AG

lectură, adică dacă citim în primul rând de plăcere, nu din alte motive, cum ar fi obţinerea de
UL
CO ns

informaţii, edificarea, perfecţionarea, mântuirea sufletului, promovarea profesională sau un milion


GI

de alte ţeluri onorabile.


LE
Co

Pentru a complica însă şi mai mult lucrurile, aceste scopuri exterioare pot fi, toate, implicate
şi în procesul lecturii literare, fără să-i modifice natura, finalitatea generală de obținere a plăcerii.

2
Cât despre tipul de plăcere a cărui procurare se urmărește prin lectura literară, el a fost definit, prin
tradiţie, ca fiind plăcerea estetică, fără să excludă şi alte forme de gratificaţie, de la cele mai naive

01
forme de angajare emoţională în situaţiile ficţionale, până la cele mai cerebrale tipuri de absorbţie
intelectuală. 3
(Matei Călinescu, A citi, a reciti)

BA
AL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
-

citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
TA

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
AR

Argumentează-ţi răspunsul.
a

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
nt

2. Care este opinia ta despre lectura de plăcere? Motivează-ţi răspunsul.


L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 11

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Jocul lui Bacovia

PO
ta
Interpretată de către primii săi comentatori ca pură „poezie de atmosferă”, redusă la un

O L
„conținut sufletesc elementar” și neavând „nicio legătură cu arta privită ca artificiu” (E. Lovinescu),
n
C
RI
lirica lui Bacovia s-a impus, dimpotrivă, în ochii altora de mai târziu, prin gradul înalt al
ta
AG

convenționalizării. „Tocmai artificiul te izbește și-i formează în definitiv valoarea”, scria


UL
CO ns

G. Călinescu, în replica: „Există la Bacovia [...] un stil al pateticului, un romantism al lugubrului,


GI

compus ca o convenție literară, odată pentru totdeauna”.


LE
Co

E ceva asemănător cu senzaționalul romanului foileton, care trezește atâta plăcere


intelectualului, tocmai prin gratuitatea psihologiei și a naturii sale. Poetul are o poză pe care și-o
menține, puerilă ca orice mecanism și, deci, de un secret umor. E foarte probabil că el crede în

2
poză, ceea ce e o ingenuitate, folositoare însă procesului de sugestie. Poetul este, deci, nu un

01
simplu liric, ci un ilustrator al propriei sale lumi, „un creator de contururi și gesturi proprii”. La rândul
său, Vladimir Streinu remarca: „Plăcerea de artificialitate, poza fatală, mirosul morții și toate
atitudinile lui excentrice alcătuiesc un complex [...] care își organizează dezorganizarea [...].
3
BA
Bacovia se stilizează fără stil”.
(Ion Pop, Jocul poeziei)
AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
TA

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
AR
a

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
PO

identificat cu exemple din textul dat.


nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L

2. Care este opinia ta despre rolul criticii în înțelegerea operei unui scriitor? Motivează-ţi răspunsul.
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 12

Citeşte textul cu voce tare.

TA
-
AR
Care este rolul acestui regulament?

PO
ta
Regulamentul stabilește norme pentru transportul cu autobuzul și cu autocarul, în ceea ce
privește serviciile [...] pentru pasagerii care călătoresc pe teritoriul UE pe distanțe de cel puțin

O L
n
C
250 de kilometri. Unele prevederi ale actului se aplică tuturor serviciilor, inclusiv celor pe o distanță
RI
ta

mai scurtă.
AG

Aspecte-cheie
UL
CO ns

În ceea ce privește serviciile pe distanțe lungi, adică de peste 250 de kilometri,


GI

regulamentul prevede:
LE
Co

– asistență adecvată, de exemplu gustări, mâncare, până la două nopți de cazare la hotel,
în situații de anulare sau după o întârziere mai mare de 90 de minute, în cazul unei călătorii de mai

2
mult de trei ore;

01
– garantarea rambursării sau a redirecționării în situații de suprarezervare sau în caz de
anulare sau în urma unei întârzieri de peste 120 de minute față de ora de plecare estimată;
– despăgubiri de 50% din prețul biletului în urma unei întârzieri de peste 120 de minute
3
față de ora de plecare estimată, în cazul anulării unei călătorii și dacă transportatorul nu reușește

BA
să îi ofere pasagerului posibilitatea de redirecționare sau de rambursare;
– informarea în cazul anulării serviciului sau al întârzierii plecării; AL
-

– protecția pasagerilor în caz de vătămare corporală, de pierdere sau de deteriorare ca


TA

urmare a unui accident rutier și/sau despăgubiri în caz de deces;


AR

– asistență specifică gratuită pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele cu


a
PO

mobilitate redusă atât în terminale, cât și la bord și, dacă este necesar, transport gratuit pentru
nt

însoțitori.
L

(Drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul)


CO
ta

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
RI

citat:
AG

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


ra
_o
na

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
ma
ns

ro

identificat cu exemple din textul dat.


a_
UL

ur
at

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
er
it
_l
GI

si
a_

2. Care este opinia ta despre utilitatea cunoașterii instrucțiunilor pentru pasageri? Motivează-ţi
Co

mb
Li
LE

A_

răspunsul.
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 13

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
În mod obișnuit, noțiunea de normă este utilizată exclusiv în legătură cu limba standard. În

PO
ta
realitate însă, se poate vorbi despre norme cu referire la orice varietate lingvistică, indiferent de

O L
natura și de dimensiunile comunității care o folosește. Normele limbii standard sunt normele
n
C
RI
comunității celei mai cuprinzătoare – națiunea – și, spre deosebire de normele comunității locale,
ta
AG

se caracterizează prin concretizare sub forma prescripțiilor. De remarcat că prescripțiile sunt


UL
CO ns

rezultatul selecției operate de autoritatea normativă asupra sistemelor de norme ale diverselor
GI

comunități care utilizează o anumită limbă.


LE
Co

Normele comunităților locale se realizează sub forma regulilor și a obiceiurilor, care instituie
și guvernează comportamentul social-comunicativ al membrilor acelei comunități. Existența unei
codificări implicite a normelor comunităților locale este dovedită de reacția membrilor acestora față

2
de utilizarea neadecvată – sub aspect gramatical și/sau situațional – a formelor lingvistice, reacție

01
care poate merge de la comentariul evaluativ direct până la neînțelegerea semnificației unor
enunțuri. Neconformarea la aceste norme, ca și la alte norme comportamentale caracteristice unei
comunități, atrage izolarea individului, tratarea lui ca un „outsider”.
3
BA
(Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Conversația: structuri și strategii –
sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite)
AL
-
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
AR

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
a

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
PO

Argumentează-ţi răspunsul.
nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L
CO

2. Care este opinia ta despre respectarea normelor limbii literare? Motivează-ţi răspunsul.
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 14

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
Ritz Hotel, Londra

AR
PO
La înapoierea din Roma

ta 9 aprilie 1948

O L
n
Dragul meu prieten,
C
RI
ta

Pot fi, oare, găsite cuvinte spre a exprima mulțumirea? Gestul dumneavoastră, atât de
AG

sigur, nu așteaptă din parte-mi să vă redau în cuvinte ce-am primit din partea dumneavoastră ca
UL
CO ns

sentiment. Căci de la cartea poștală primită de la Sabena scrijelită pe nori, inima mea nu încetează
GI

să se exprime – evident, nu prea bine – să vorbească despre darul primit de la dumneavoastră:


LE
Co

ospitalitatea nelimitată, aceea care înțelege toate.


Timp de cincisprezece zile m-ați eliberat de orice griji, de orice teamă, de trecut și de viitor,

2
de povara întregii mele vieți; a fost o minune. [...] Timpul nu mai conta (din păcate, pentru mine a
însemnat prea mult [...]). Eram liberă, voioasă și toată ziua nu făceam decât să privesc, să ascult și

01
să răspund celui care știe să-mi vorbească, ca un diapazon bucuros că se simte bine. N-am mai
simțit că abuzam de timpul dumneavoastră, n-am știut dacă abuzam de bunătatea dumneavoastră,
3
nu știu dacă ați înțeles destul de bine cât de fericită eram, o ignor și nici nu încerc să vă fac s-o

BA
înțelegeți. Poate că veți refuza să mă ascultați. Nimic din aceste zile nu va fi pierdut; ele mi-au
AL
reînnoit imaginația și mi-au dat curajul să cred că pacea și fericirea n-au părăsit definitiv această
-

lume. [...] Această scrisoare începută spre a exprima recunoștința mea n-are, la fel ca dânsa,
TA

niciun motiv să se sfârșească.


AR

Vă rog să credeți că ea va continua, tăcută, între noi, ca tot ce ține de suflet.


a

Martha Bibescu
PO
nt

(Dumitru Hâncu, Martha Bibescu pe care n-o cunoaștem)


L
CO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
ta
RI

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
AG

l
ra
_o

Argumentează-ţi răspunsul.
na
ma
ns

ro

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
a_
UL

ur
at
er
it

2. Care este opinia ta despre manifestarea sentimentului de recunoștință? Motivează-ţi răspunsul.


_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 15

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Nu pot și, de fapt, nu vreau să mă apăr ... Nu cred că e o atitudine cinstită să mă ascund,

PO
ta
să mă feresc, doar de dragul prezervării unor calități, a unor date personale care ar fi mai

O L
prețioase. Mi se pare indecent [...] să închizi ochi în fața unor asemenea tragedii. Vreau să privesc
n
C
RI
lucrurile astea în față, chiar dacă mă dor ochii, chiar dacă mă doare ce e dincolo de privire. Vreau
ta
AG

să le privesc chiar cu riscul ca înlăuntrul meu să se petreacă mutații ireversibile și răni


UL
CO ns

nevindecate. Dar asta nu înseamnă că mi-e ușor.


GI

La un moment dat chiar am simțit că nu mai pot să respir, că mă sufoc de câte nenorociri
LE
Co

se întâmplă, una după alta. Și atunci am rugat-o pe soția mea să fugim trei zile la Balcic. Simțeam
că trebuie să mă rup puțin de atmosfera aceea apăsătoare, să-mi adun putere să o înfrunt din nou.

2
Ne-am plimbat pe coastele Balcicului, ne-am vânturat de colo-colo, sub un soare minunat, care
făcea ca la apus marea să devină mov, cum n-am mai văzut nicăieri în lume.

01
O frumusețe copleșitoare, care amplifica și mai mult tristețea! [...] Am văzut locuri minunate
acolo și am trăit cele trei zile cu sentimentul că în Balcic n-au mai rămas decât câțiva oameni, și
aceia cu scopul să ne servească pe noi. Și ne-a făcut bine. Dar chiar și așa, n-am reușit să ne
3
BA
rupem de știri și de televizor. Am trăit cu gândul la ce se întâmplă peste tot în lume. Nu cred în

AL
fugă, nu cred că poți să te faci că nu vezi ce se întâmplă în momentele astea. [...] Toate marile
-

dureri, nostalgiile vechi, retrezite de multele tragedii ale vieții, și amplificate, mai apoi, de
TA

frumusețile nepământene ale unor peisaje, fac parte din combustia perfectă a marii arte.
(Dan Grigore, Răspunsuri la ancheta „Cum luptăm cu urâtul lumii?”,
AR
a

în Formula As, nr.1193/2015)


PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
L

citat:
CO

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


ta

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
RI

identificat cu exemple din textul dat.


AG

l
ra

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
_o
na
ma
ns

ro
a_

2. Care este opinia ta despre rolul refugierii în natură? Motivează-ţi răspunsul.


UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 16

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
„Ferestre din Bucureşti şi poveştile lor” este o carte ferestruită spre Bucureştiul vechi.

PO
ta
Fiecare decupaj fotografic este în sine o surprinzătoare poveste oglindită într-o privire îndrăgostită.

O L
Cătălin D. Constantin ţine seminare de Studii culturale şi Etnologie la Facultatea de Litere din
n
C
RI
Bucureşti, dar cartea pe care o construieşte, prin fotografii şi poveşti depre ferestre, fel de fel, este
ta
AG

una, după cum mărturiseşte el însuşi, a „bucuriei de a privi“. Cătălin D. Constantin se lasă purtat
UL
CO ns

de această „succesiune de ferestre“ spre o lume veche, surprinsă cu tandreţe de către un


GI

fotograf-poet, i-aş spune, pentru că nu sunt simple fotografii pentru o arhivă sau pentru un album
LE
Co

istoric al unor elemente de arhitectură. Cartografia Bucureştiului în ferestre este, limpede, una a
sensibilităţii la detaliul revelator, la personalitatea diversă şi enigmatică a fiecărei ferestre.
Cartea-album consemnează poetic istorii, treceri prin istorie. Este o adăpostire a unor

2
oameni, a unor locuri şi timpuri, cu poveşti rămase în umbra, în rama, în geamul ferestrei. Mai

01
mult, Cătălin D. Constantin s-a gândit să invite alte priviri povestitoare despre ferestrele vechiului
Bucureşti. Poveştile „sugerate de ferestre“ sunt scrise de scriitori, jurnalişti, istorici şi critici literari,
arhitecţi, pictori, artişti vizuali, actori, etnologi, preoţi, medici, pe diferite voci, în registre diferite,
3
BA
alcătuind un puzzle zumzăitor. Micile istorii, ce se întind de la patru-cinci rânduri la câteva pagini,
sunt un itinerariu real-imaginar printr-un Bucureşti vechi, lăsat în paragină de multe ori, prin care
AL
-

trecem prea grăbiţi. Şi aceste mici istorii, cu rame diverse, aduc delectare, contemplare, dar şi un
TA

îndemn la neuitare.
(Doina Ioanid, Ferestre-n povești,
AR
a

în Observator cultural, nr. 542/2015)


PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
L

citat:
CO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ta
RI

Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei locale? Motivează-ţi răspunsul.


ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 17

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
— Ce proiecte ai în plan pentru perioada următoare?

PO
ta
— În România, din păcate, o să vin destul de rar. Continui ca dirijor al operei din Iaşi, unde am

O L
noroc că Beatrice Rancea face o treabă extraordinară şi unde am susţinerea de a face cât mai multă
n
C
RI
muzică de calitate. Trebuie să recunosc că îmi doresc să mă întorc la opera de acolo cât mai des. Din
ta
AG

păcate, nu îmi permite timpul să mă întorc pe cât mi-aş dori, ci numai lunar pentru unu – două
UL
CO ns

spectacole. Începând cu stagiunea aceasta, voi fi dirijor invitat al filarmonicii din Sibiu, fapt ce mă
GI

onorează, pentru că practic continui ceea ce primul meu maestru a început şi a făcut timp de 40 de
LE
Co

ani. O să mai fiu la Orchestra Radio şi cam acestea vor fi proiectele din România. În rest, mă axez
pe cercetarea a cât mai multor partituri şi manuscrise în biblioteca din Viena, opere care le-au
aparţinut lui Mozart, lui Mahler, lui Bruckner şi multor altora.

2
— Sunt adnotări speciale?

01
— Da. De exemplu, Mahler scria pe partituri şi lucruri care nu aveau legătură cu muzica.
Adăuga, poate, câte o poezie. Eu caut ceva ce nu se găseşte în ediţia tipărită, poate un
cuvânt-cheie omis, câte un sentiment. La Mozart, sunt probleme de articulaţie, de dinamică, nu
3
BA
toate s-au păstrat foarte bine în ediţiile vremii, multe au fost corectate de editori şi abia în zilele
noastre sunt oameni care descoperă calea corectă şi firească de a interpreta muzica aceasta. Mă
AL
-

interesează să văd mai mult ce făcea compozitorul cu partitura respectivă. Nu mă preocupă


TA

răspunsurile […]. Pentru mine, acum, este esenţial să văd operele pentru a-mi crea întrebări. Iar
asta fac acum la Viena …
AR
a

(Gabriel Bebeşelea, Pasiunea mea coincide cu profesia,


PO

în Tango, 5 aprilie 2014)


nt
L

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
CO

citat:
ta

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


RI

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AG

identificat cu exemple din textul dat.


ra
_o
na

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at

2. Care este opinia ta despre rolul pasiunii în alegerea unei profesii? Motivează-ţi răspunsul.
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 18

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Monica Andronescu — Spui că lumea e un cabaret. E mai degrabă un joc de cuvinte

PO
afirmaţia ta?
ta
O L
Răzvan Mazilu — Nu chiar. Cabaretul este o oglindă fidelă a realităţii. Din asta s-a şi
n
C
RI
născut, din dorinţa de a pune lumii o oglindă în faţă. Are o putere pregnantă de satiră, de critică la
ta
AG

adresa societăţii şi a lumii, în el există această atracţie a măştii şi a fardului, a burlescului, a


UL
CO ns

exagerării trăsăturilor şi a caracterelor, şi a faptelor şi a tipologiilor, care merg în profunzime.


GI

Monica Andronescu — De ce crezi că povestea asta e interesantă în acest moment în


LE
Co

România anului 2015? În teatrul din Bucureştiul anului 2015?


Răzvan Mazilu — Tocmai pentru că lumea e pe repede înainte. Şi mai ales pentru că în
teatrul românesc există acum un curent intens al teatrului social. E bine că există, dar simt nevoia

2
să-i opun ceva. Pentru că simt că publicul are nevoie de asta. Făcând balet din copilărie […] am

01
crescut, de fapt, cu muzica, o am cumva în sânge şi sunt tentat să creez în direcţia asta. Cred că
lumea are nevoie de acest gen de convenţie teatrală, de teatrul musical. Sigur, în esenţă, publicul
are nevoie de spectacole bune, fie că sunt sociale, muzicale sau de teatru contemporan, de
3
BA
teatru-dans sau de Shakespeare. Cred că publicul trebuie smuls din tot cotidianul care uneori
devine infernal şi cabaretul are această putere a iluziei. Cred că avem nevoie de iluzie.
AL
-

(Monica Andronescu, Interviu cu Răzvan Mazilu,


TA

în Adevărul, 25 septembrie 2015)


AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
L

identificat cu exemple din textul dat.


CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre rolul vizionării spectacolelor de teatru? Motivează-ţi răspunsul.
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 19

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Constantin Bălăceanu-Stolnici — Domnul Noica râdea de mine când îmi spunea: „Umbli

PO
ta
după modele ca un din ăsta care face colecţie de insecte”. Cum aflam de unul că mai trăieşte, mă

O L
duceam să îl cunosc. Şi am cunoscut, am avut norocul să cunosc încă oameni care m-au format,
n
C
RI
de la Noica însuşi terminând cu Alexandru Paleologu, cu Nicu Steinhardt, cu Sergiu Al-George,
ta
AG

lume care mi-a construit tinereţea. Încă o dată: fără admiraţie trăită la timp, nu ieşi întreg.
UL
CO ns

Eveline Păuna — Oamenii de care vorbeaţi mai devreme au avut însă un soi de
GI

generozitate, pentru că degeaba mergem noi către modele, dacă modelele se închid într-un
LE
Co

glob de sticlă şi nu dau din ceea ce ştiu şi ceea ce pot oferi celorlalţi. Acum, tinerii, dacă
merg către modele, mai au deschiderea asta din partea modelelor către ei?
Constantin Bălăceanu-Stolnici — Înţeleg ce spuneţi şi e adevărat că am avut norocul să

2
dăm peste oameni generoşi. Noica spunea, când vedea un tânăr, că el le devenea mai important

01
decât îşi erau ei înşişi. Asta ar fi o bună definiţie a modelului. Modelul nu e cineva care defilează
somptuos, suveran prin lume. E cineva care se dedică, care e disponibil, care ţi se livrează şi te
ajută să te livrezi tu însuţi.
3
BA
Nu ştiu ce să vă spun, eu nu ştiu după ce modele umblă tinerii de azi, nu am avut o
experienţă, dar s-ar putea să existe şi din partea celor vizaţi un oarecare blocaj, o oarecare
AL
-

incapacitate de deschidere şi asta e trist, deşi se spune că întotdeauna când discipolul e pregătit,
TA

modelul apare. E, sunt mulţi care îmi spun: „Domnule, noi suntem pregătiţi, dar nu apare nimeni”.
Poate nu l-au căutat, poate nu sunt pregătiţi sau poate suntem şi într-o criză de modele.
AR
a
PO

(Eveline Păuna în dialog cu Constantin Bălăceanu-Stolnici, Istoria nu a fost de partea mea,


nt

în Tango, 2012)
L
CO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
citat:
ta
RI

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AG

l
ra
_o

identificat cu exemple din textul dat.


na
ma
ns

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ro
a_
UL

ur
at
er
it

2. Care este opinia ta despre rolul modelelor culturale în societate? Motivează-ţi răspunsul.
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 20

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Aşa se numeşte cartea mea despre poeţi contemporani. Aflată sub tipar, ea e

PO
ta
complementară volumului „Oglinda şi drumul. Prozatori contemporani”, apărut […] în 2013. Titlul,

O L
„Vitraliul şi fereastra”, trimite, cum se poate deduce, la oscilaţiile între poezia ca transfigurare, a
n
C
RI
modernităţii, şi poezia ca transcriere, a ultimelor decenii.
ta
AG

Cea dintâi – deasupra lumii, într-un efort de captare a esenţelor; cea de-a doua – în văzul
UL
CO ns

lumii, exhibând neputinţa de a ajunge la esenţe. Vitraliul are vechime, înălţime, armonie, mister. El
GI

depinde de lumina de afară, dar nu renunţă la luminile proprii şi la interpretarea intermediată a


LE
Co

lumii. Prin vitraliu, se încheagă paradoxul lui „ca şi cum”. Interogată, căutată, lumea rămâne, ba,
mai mult, e chiar conservată ca poveste, mit, taină. Frânturi de esenţe se strecoară printre cioburi
şi propun simfonii. Fereastra, în schimb, e a poeziei care priveşte în faţă realul, îi înregistrează

2
mizeria, urâtul, concreteţea, fără a mai tenta o salvare sau sperând, copilăreşte, că dezvrăjirea îi

01
va fi contrazisă. Cu vitraliul ne aflăm în plină orchestraţie euritmică. Vitraliile sunt înalte, pline de
culoare. Zumzetul, foşnetul, cântecul sunt depline, iar poemul se desfată în de sine, cu trufia celui
care, ştiindu-se trecător, are acces la veşnicii.
3
BA
(Irina Petraș, Vitraliul și fereastra, în România literară, nr. 51/2015)

AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
AR
a

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
PO

identificat cu exemple din textul dat.


nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L

2. Care este opinia ta despre rolul criticii pentru înțelegerea operei literare? Motivează-ţi
CO

răspunsul.
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 21

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Art. 31

PO
ta
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi

O L
îngrădit.
n
C
RI
(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure
ta
AG

informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes


UL
CO ns

personal.
GI

(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau


LE
Co

securitatea naţională.
(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea

2
corectă a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze

01
grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii
şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
(Constituţia României)
3
BA
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat: AL
-

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


TA

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
AR
a

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
nt

2. Care este opinia ta despre accesul liber la informație? Motivează-ţi răspunsul.


L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 22

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Mirceşti, 1882

PO
ta Domnule Ispirescu,

O L
Privind la volumul de poveşti poporale ce mi-ai trimis la ţară, îmi pare că mă aflu faţă cu o
n
C
RI
comoară, pe care aş fi pierdut-o de mult şi pe care am regăsit-o într-o zi de noroc.
ta
AG

Un geniu fărmăcător iese din cuprinsul lui şi vine de mă ia pe aripele sale, ca să mă


UL
CO ns

transporte în timpul copilăriei mele şi în lumea aceea mult ademenitoare, locuită de zmei, de
GI

balauri, de pajuri, de cai năzdrăvani, de păsări măiastre, de Strâmbă-lemne, de Sfarmă-piatră, de


LE
Co

feţi frumoşi, de fete de împăraţi cu plete de aur etc. – într-un cuvânt de toate minunile ce îmi
povestea doica în nopţile de iarnă, la gura sobei.

2
Drăgălaşe povestiri, care îmi îngânau somnul cu visuri încântătoare şi care au avut o
fericită înrâurire asupra închipuirii mele de când sunt pe lume. Ele au contribuit a mă face poet! În

01
adevăr, aceste fantastice roduri ale imaginaţiei poporului român au un caracter de originalitate,
care le ridică mai presus decât basmele altor neamuri, căci sunt şi înavuţite de tradiţii mitologice
ale anticilor noştri străbuni şi viu colorate de razele soarelui oriental. Ele dar sunt de natură a naşte
3
BA
mirarea şi admirarea streinilor culţi care se ocupă cu studiul producerilor intelectuale ale seminţiilor
răsăritene. AL
-

A se interesa de aceste basme [...] este un lucru natural; a le feri de nimicirea, la care ar fi
TA

expuse cu timpul, este o dorinţă patriotică; însă a şti de a le păstra naivitatea poetică a graiului
povestitorilor de la şezătoare este o operă dintre cele mai meritorii. [...]
AR
a

Al dumitale servitor şi amic,


PO
nt

V. Alecsandri
(V. Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori)
L
CO
ta

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
RI

citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
AG

l
ra
_o

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
na
ma
ns

ro

Argumentează-ţi răspunsul.
a_
UL

ur
at

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
er
it
_l
GI

si
a_

2. Care este opinia ta despre rolul poveștilor? Motivează-ţi răspunsul.


Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 23

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
JURNAL – Termenul provine din fr. „journal” – „ziar”. 1. Publicație cotidiană și, prin

PO
ta
extensie, și periodică, urmărind să informeze publicul asupra a tot ceea ce se întâmplă în

O L
actualitatea imediată (politică, modă, cultură ș.a.m.d.). 2. Caiet de însemnări intime, în care cineva
n
C
RI
își ține zi de zi evidența existenței. Spre deosebire de alte forme de confesiune (autobiografie,
ta
AG

memorii), în cazul de față nu se pleacă de la rememorarea în timp a unor incidente de viață, a unor
UL
CO ns

stări afective sau a unor gânduri avute cândva, ci de la înregistrarea acestora în momentul
GI

producerii lor. Jurnalele sunt scrise, de obicei, fie din nevoia unei clarificări interioare, fie pentru a
LE
Co

„purga” cine știe ce complex de inhibiții, fie ca încercare de sustragere din singurătate. Avem a
face cu un document confesiv fără finalitate literară, inițial nedestinat publicității. Astfel, se și

2
înțelege de ce, cu puține excepții, un jurnal intim, atunci când se întâmplă să vadă lumina tiparului,
ajunge să apară numai după moartea autorului său. Deși suntem în măsură a-i găsi antecedente

01
încă din timpuri mai îndepărtate, cu opere de seamă ca „Meditațiile lui Marc Aureliu”, „Confesiunile
Sfântului Augustin”, „Jurnalul de călătorie al lui Montaigne”, „Jurnalul lui Samuel Pepys” ș.a.m.d.,
trebuie spus că îl vedem căpătând proporțiile unei adevărate specii literare mai ales de la
3
BA
preromantism și de la romantism încoace, când egotismul autoanalitic își câștigă primatul în
literatură. AL
-

(Al. Săndulescu – coord., Dicționar de termeni literari)


TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR
a

citat:
PO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
nt

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
Argumentează-ţi răspunsul.
L
CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre scrierea unui jurnal? Motivează-ţi răspunsul.


AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 24

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Expediția lui Heraklios a durat, cu mici întreruperi, șase ani, în cursul cărora el a sfărâmat

PO
ta
armatele perșilor și a prefăcut în ruine toate palatele regelui, până la strălucita-i reședință

O L
Dastagerd. În timpul acestei lungi și grele campanii, Bizanțul trecu încă o dată printr-o primejdie,
n
C
RI
ce-i puse câteva zile în cumpănă existența. Era în anul 626 – al șaisprezecelea de la încoronarea
ta
AG

lui Heraklios. Chosroes ridicase, în acest an, o nouă mare armată, în care se întâlneau „toate
UL
CO ns

neamurile” Asiei îngenuncheate de puternicul rege. O parte a acestei armate fusese îndreptată,
GI

sub Sahrbaraz, asupra Bizanțului, pentru ca, ridicând și pe „hunii din Apus” – avari, slavi, gepizi –
LE
Co

să dea asalt cetății. Cealaltă parte avea să urmărească, sub comanda lui Sahin, pe Heraklios.
Împăratul prinse, însă, de veste și desfăcu atunci din armata sa o parte, cu destinația de a merge

2
în ajutorul capitalei. El însuși se îndrepta către Lazica, spre a lua cu sine pe chazari, în timp ce o
altă armată, condusă de Theodoros, fratele său, pornea asupra lui Sahin.

01
Sahrbaraz ajunge la Chalkedon, pe țărmul asiatic al Bosforului. El își puse, amenințător,
acolo tabăra, adăstând sosirea haganului înștiințat. Atunci împrejurimile au fost pustiite sălbatic,
toate castrele, lăcașurile bisericești din acele părți se mistuiră în flăcări.
3
BA
(Nicolae Bănescu, Chipuri din istoria Bizanțului)

AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
TA

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
AR

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
a

Argumentează-ţi răspunsul.
PO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
nt
L

2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei universale? Motivează-ţi răspunsul.


CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 25

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
a) Familia. Primul factor care formează persoana într-o perspectivă multidirecțională este

PO
ta
familia. Aceasta are menirea de a-l introduce pe copil în valorile grupului de referință, dar și de

O L
formare a primelor conduite sau de interiorizare a unor stări de spirit elementare. Familia constituie
n
C
RI
mediul cel mai natural cu putință și care exercită o influență imensă, de multe ori în mod implicit,
ta
AG

ascuns, indirect. Carențele manifestate la acest nivel reverberează într-un mod profund și de
UL
CO ns

durată asupra comportamentelor celor tineri. Un climat propensator, tonifiant va constitui un factor
GI

favorizant pentru îmbogățiri ulterioare. Să remarcăm faptul că familia îl inserează pe copil în


LE
Co

civilizație mai mult prin latura expresivă, strict exemplificativă, și mai puțin prin latura teoretică,
reflectată. Familia trebuie mai mult să formeze decât să informeze. Copilul „absoarbe” din mediul

2
apropiat, familial primele impresii, formându-și conduite prin mimetism […]. Copiii vor face sau vor
crede precum părinții, imitând comportamentele acestora. Vom sublinia faptul că, la ora actuală,

01
multe familii au nevoie de o educație solidă, dată fiind starea precară din punct de vedere material
și spiritual.
b) Școala. Un factor important al educației sistematice și continue îl constituie școala. La
3
BA
nivelul acestei instituții, educația și instrucția ajung într-un stadiu de maximă dezvoltare prin

AL
caracterul programat, planificat și metodic al activităților instructiv-educative. Educația se
-

realizează în forme diverse, cel mai adesea prin activități în comun, elevii învățând gesticulații unii
TA

de la alții. Situațiile de învățare sunt construite premeditat de factorii responsabili din perimetrul
acestei instituții (grădiniță, școală, universitate). Conținuturile care se transmit sunt selectate cu
AR
a

grijă după criterii psihopedagogice; activitățile educative se cer a fi structurate respectându-se


PO
nt

principiile didactice.
(Constantin Cucoș, Pedagogie)
L
CO
ta

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
RI

citat:
AG

l
ra

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
_o
na

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ma
ns

ro
a_

Argumentează-ţi răspunsul.
UL

ur
at
er

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
it
_l
GI

si
a_
Co

mb

2. Care este opinia ta despre rolul familiei în educația tinerilor? Motivează-ţi răspunsul.
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 26

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Limba pe care o vorbesc membrii unei comunități nu este un instrument de comunicare

PO
ta
omogen. Aceleași cuvinte pot avea pronunții diferite în arii geografice deosebite și, tot dependent

O L
de aria geografică, se constată diferențieri lexicale. Acestea sunt numai două categorii de fapte
n
C
RI
care vorbesc despre ramificațiile teritoriale ale unei limbi. Că o limbă cunoaște asemenea
ta
AG

ramificații era mai de mult constatat în lingvistica secolului al XIX-lea. Dar, spre sfârșitul veacului,
UL
CO ns

apar primele tentative metodice de cercetare a limbilor din punctul de vedere al diferențierii
GI

teritoriale. Cu timpul, aceste încercări s-au cristalizat într-o metodă cunoscută în știința limbii sub
LE
Co

numele de geografie lingvistică. Alături de metoda comparativ-istorică, geografia lingvistică este


al doilea moment important din lingvistica secolului al XIX-lea.

2
Modalitatea cea mai firească de a construi o imagine a diferențierii teritoriale a unei limbi
este aceea de a utiliza hărțile. Ideea este mai veche și aparține lui Leibniz. Noutatea adusă de

01
geografia lingvistică este faptul că munca cercetătorilor s-a concretizat în întocmirea unor atlase
speciale: atlase lingvistice. Alcătuite din serii de hărți, aceste lucrări au pus în valoare faptul că
diferențierile teritoriale ale unei limbi au un caracter relativ organizat. S-a putut, astfel, dovedi în
3
BA
mod concret existența dialectelor și a grupurilor. Cu studiul lor se ocupă dialectologia. Geografia
lingvistică este, deci, fundamentul acestei din urmă discipline. AL
-

(Emil Ionescu, Manual de lingvistică generală)


TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
PO
nt

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
Argumentează-ţi răspunsul.
L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta
RI

2. Care este opinia ta despre cunoașterea limbilor țărilor vecine? Motivează-ţi răspunsul.
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 27

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Structura și funcția miturilor

PO
ta
Aceste câteva observații preliminare ajung să precizeze anumite note caracteristice ale

O L
mitului. În linii generale, se poate spune: 1 – că mitul, așa cum îl trăiesc societățile arhaice,
n
C
RI
constituie istoria faptelor ființelor supranaturale; 2 – că această istorie este considerată ca fiind
ta
AG

absolut adevărată (pentru că se referă la niște realități) și sacră (pentru că este opera ființelor
UL
CO ns

supranaturale); 3 – că mitul se referă întotdeauna la o „creație”, el povestește cum a ajuns un lucru


GI

să existe sau cum au luat naștere o comportare, o instituție, un fel de a munci; acesta e motivul
LE
Co

pentru care miturile constituie paradigmele oricărui act omenesc semnificativ; 4 – că, având
cunoștință de mit, cunoaștem „originea” lucrurilor, și, astfel, ajungem să le dominăm și să le

2
manipulăm după bunul nostru plac; nu este vorba de o cunoaștere „exterioară”, abstractă, ci de o
cunoaștere pe care o „trăim” în chip ritual, fie narând mitul în cursul unei ceremonii, fie efectuând

01
ritualul căruia el îi servește drept justificare; 5 – se poate spune, în sfârșit, că, într-un fel sau altul,
„trăim” mitul, în sensul că suntem pătrunși de puterea sacră, exaltantă a evenimentelor pe care ni
le rememorăm și le reactualizăm.
3
BA
„A trăi” miturile implică, așadar, o experiență cu adevărat „religioasă” de vreme ce ea se

AL
deosebește de experiența obișnuită a vieții cotidiene. „Religiozitatea” acestei experiențe se
-

datorează faptului că reactualizăm evenimente fabuloase, exaltante, semnificative, asistăm la


TA

operele creatoare ale ființelor supranaturale; încetăm de a mai exista în lumea de toate zilele și
pătrundem într-o lume transfigurată aurorală, impregnată de prezența ființelor supranaturale.
AR
a

(Mircea Eliade, Aspecte ale mitului)


PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
L

citat:
CO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
ta
RI

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
Argumentează-ţi răspunsul.
AG

l
ra
_o

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur

2. Care este opinia ta despre cunoașterea miturilor? Motivează-ţi răspunsul.


at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 28

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
Comunicarea reprezintă un sistem deschis, influențat de extrem de mulți factori; de aceea,

PO
ta
atunci când ne referim la conceptul de „barieră” în cadrul procesului de comunicare, lucrurile nu

O L
sunt tocmai simple. În primul rând, dificultatea constă în necesitatea unei viziuni procesuale și, mai
n
C
RI
ales, progresive asupra acestor elemente, de altfel componente importante ale procesului de
ta
AG

comunicare ca atare, așa cum vom vedea mai departe. Iată de ce vom vorbi despre bariere care
UL
CO ns

țin de sistem (în sensul că le identificăm ușor fie la nivelul agenților comunicaționali – receptor,
GI

emițător – fie, spre exemplu, în contextul comunicării la nivelul canalului de comunicare) și despre
LE
Co

bariere ce țin de proces (care sunt, mai degrabă, rezultatul interacțiunii din interiorul comunicării).
În prima categorie, identificăm aspecte comune atât receptorului, cât și emițătorului; spre

2
exemplu, deficiențele de transmisie și de recepționare a informației, conceptualizarea mesajului în
funcție de situație și de scop, alegerea mijloacelor de comunicare, statutul social al

01
comunicatorilor, limbajul și normele grupului sunt dimensiuni complementare ale unor astfel de
bariere. Ele se pot datora unor factori fizici permanenți sau situaționali (în prima categorie se află
anumite deficiențe înnăscute ale comunicatorilor, în cea de-a doua, spre exemplu, o acustică
3
BA
defectuoasă a sălii unde are loc activitatea didactică sau deficiențe temporare – un profesor poate

AL
să fie, de pildă, răgușit), dar și unor factori socioculturali (spre exemplu, cineva care nu-și
-

structurează adecvat discursul pentru a-l adapta unui anumit receptor).


TA

(Ion-Ovidiu Pânișoară, Comunicarea eficientă)


AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
L

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
CO

Argumentează-ţi răspunsul.
ta

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
RI
AG

2. Care este opinia ta despre comunicarea eficientă? Motivează-ţi răspunsul.


ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 29

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
„Dacia literară”, publicație apărută la Iași, în 1840, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu. Cu

PO
ta
toate că pe coperta tomului I (care însumează cele trei numere apărute) figurează la date limită

O L
ianuarie – iunie, în realitate revista a apărut la 19 martie 1840 și a fost interzisă la 23 august, în
n
C
RI
același an. Se pare că s-a revenit asupra suspendării, dar redactorul a înțeles că, în atmosfera
ta
AG

creată, a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1859 se tipărește o a doua ediție, cu
UL
CO ns

caractere latine. În „Introducție”, Kogălniceanu, redactorul „răspunzător”, aduce un omagiu


GI

încercărilor anterioare în direcția editării unor foi periodice, caracterizate drept tribune de
LE
Co

răspândire a ideilor de progres social și cultural, de popularizare a cunoștințelor științifice, ca


modalități evoluate de legătură cu un public mai larg. Referindu-se la periodicele care au precedat
apariția „Daciei literară”, Kogălniceanu arată totuși că acestea erau dominate de politică

2
(înțelegând prin aceasta politica oficială) și că au avut o pronunțată „coloră locală”. Se simțea, de

01
aceea, nevoia unui organ de presă care să fie „o foaie românească” ce „s-ar îndeletnici cu
producțiile românești, fie din orice parte a Daciei, numai să fie bune”. Inițiativa editării unei noi
publicații, ideile expuse în „Introducție” și parțial materializate în ceea ce s-a publicat în revistă nu
3
BA
aparțin în exclusivitate redactorului responsabil, M. Kogălniceanu, ci reprezintă orientarea și spiritul
angajat al celor mai reprezentative personalități ale culturii și ale literaturii românești din epocă, în
AL
-

frunte cu V. Alecsandri, C. Negruzzi, Al. Russo, fiind sinteza aspirațiilor unei generații.
TA

(Dicționarul general al literaturii române)


AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
L

Argumentează-ţi răspunsul.
CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre importanța revistelor culturale? Motivează-ţi răspunsul.


AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 30

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Poeții „Cercului literar” din Sibiu nu renunță la lirism, dar se desprind, cum o arată limpede

PO
ta
manifestul „Resurecția baladei”, publicat în 1945 de Radu Stanca, de purismul ultimilor epigoni

L
barbieni. Balada (neo)romantică, uneori cu limpezi accente (neo)clasice, este o formă de

O
n
C
RI
„experiment invers” de căutare a poeziei moderne în alte direcții decât o făcea poezia modernistă.
ta
AG

Asemenea prerafaeliților englezi, poeții sibieni din timpul războiului – Radu Stanca, Ion Negoițescu
sau Ștefan Augustin Doinaș – sunt eretici ai modernismului, care cer cu vehemență o întoarcere a
UL
CO ns
GI

lirismului la sursele sale premoderne.


LE
Co

Progresul artistic, una dintre axiomele modernismului, este negat de ei în favoarea


posibilității reutilizării, la nesfârșit, a formulelor artistice, considerate în modernism drept caduce.
Sunt reluate, prin urmare („reciclate” am spune astăzi), specii artistice „învechite”, formule

2
prozodice desuete, subiecte și puneri în scenă cu un pronunțat și deliberat aspect de „déjà vu”.

01
Devine posibilă prin aceasta, deocamdată incipient și cu o finalitate încă lirică, o sincronie
stilistică, o hibridizare atemporală a unor poetici diverse ce aveau să ducă direct la
postmodernism. Baladele lui Radu Stanca sau ale lui Doinaș renunță la pretenția de a reflecta
3
BA
simbolic universul, ființa sau dumnezeirea în mod genuin. Ele sunt, în primul rând, balade despre
forma baladescă, imanente și autoreferențiale.
AL
(Mircea Cărtărescu, Postmodernismul românesc)
-
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta

2. Care este opinia ta despre rolul grupărilor literare? Motivează-ţi răspunsul.


RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 31

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Miercuri, 31 iulie 1938

PO
Către Sabina Cantacuzino
ta
O L
n
C
RI
Îți mulțumesc mult pentru gândul cel bun de a-mi fi trimis „Le Temps” la Miorcani. Îți dai
ta
AG

seama, ca o cititoare asiduă ce ești, ce înseamnă a nu-l primi odată ce ai luat obiceiul de a-l citi
zilnic de-atâția ani. Eram același lucru ca [...] un cafegiu lipsit de cafea. Îți trimit, profitând de
UL
CO ns
GI

plecarea tatei la Predeal, toate numerele primite aici înapoi, cu rugămintea să mai îmi expediezi și
LE
Co

altele – sunt o mare resursă la țară, mai ales azi, când ziarele românești – anoste [...] cum sunt –
nu prezintă mare interes. Moartea reginei Maria ne-a întristat pe toți – cu atât mai mult pe tine, că
ai cunoscut-o atât de aproape și-ai lucrat cu ea. Cu dispariția ei parcă se sfârșește o epocă

2
întreagă – aceea a Domniei lui Ferdinand I – epoca înfăptuitoare a României Mari. Testamentul ei

01
ni s-a părut extrem de interesant pentru cine știe să citească printre rânduri. Îmi vei povesti la
București – sau la Predeal dacă reușesc să ajung acolo pentru o zi, până în toamnă – impresiile
tale de la înmormântare.
3
BA
Aici ducem viața pe care o cunoști, specifică Miorcanilor și pe care eu o gust în special.
E singurul loc aici unde mai pot trăi cu impresia, atât de plăcută pentru firea mea, că
AL
vremea a rămas cu o sută de ani în urmă […] restul știrilor în scrisoarea mamei și a Leliței.
-

Ion
TA

(Ion Pillat, Scrisori 1898 – 1944)


AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
L
CO

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
Argumentează-ţi răspunsul.
ta
RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o

2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei recente? Motivează-ţi răspunsul.


na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 32

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
[Viena, 1933]

PO
ta Dragă Nelu,

O L
Sper, cu cartea de filosofie, să dau iarăși o lovitură. Despre precedenta încep să se scrie
n
C
RI
studii și cărți. Generația tânără mă socotește deja drept „întâiul gânditor al Românilor”. Asta o
ta
AG

citesc în continuu prin ziare și prin reviste. Noua carte cred că o să impresioneze și mai mult.
UL
CO ns

Spune-i Mamei că poate să fie tare mândră de mine și că mă voi sili și în viitor să n-o fac de
GI

rușine. Vreau să aibă cel puțin această satisfacție pentru cei 40 de ani cât s-a trezit în fiecare zi la
LE
Co

4 dimineața! Ea a fost tăria și salvarea familiei. Astăzi, sunt deja așa departe că pot să văd că
meritele ei vor fi totdeauna amintite. Și meritele ei sunt cu atât mai mari cu cât nu și-a dat niciodată
seama de ele.

2
Viața noastră aici nu merge prea bine. Am trecut prin spaime cu Cornelia, acum se

01
reculege încet-încet.
Și eu sunt grozav de ocupat cu slujba asta ziaristico-diplomatică. Am făcut însă unele
isprăvuri pentru cari am primit felicitările Ministerului de Externe. (Ceea ce se întâmplă la zece ani
3
BA
odată!). Sunt totuși cam sătul, fiindcă nu-mi pot vedea de lucrurile mele. Și tot ce doresc e parcă o
căsuță undeva la țară, unde să-mi pot vedea de operă. Dar știe Dumnezeu când se va împlini și
AL
-

asta.
TA

Îmbrățișări
Lulu
AR
a

(Bazil Gruia, Blaga inedit – efigii documentare)


PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
L

citat:
CO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ta
RI

Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

2. Care este opinia ta despre rolul familiei în formarea unui tânăr? Motivează-ţi răspunsul.
ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 33

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Pui scump,

PO
ta
Găsesc că prea te agiți din pricina firii altor oameni. Și firea să știi că anevoie se schimbă,

O L
încât în cele mai multe cazuri trebuie să găsești neapărat un „modus vivendi”, dacă nu vrei și nu
n
C
RI
poți s-o rupi cu ei. Este în asta o fatalitate.
ta
AG

Caută tu să te dedici cu totul iubirii tale față de Mihai, cultivă această viață a ta și vei
UL
CO ns

suporta mai ușor toate neajunsurile.


GI

Eu l-am terminat pe „Faust” și sunt bucuros, dar vesel nu. Căci am grijile mele și sunt prea
LE
Co

încărcat cu zeci de munci mărunte, și prea frământat de frământările acelora care îmi sunt aproape
și care se pare că nu pot trăi fără de a-mi pune pe umeri frământările lor. Am avut în viață de-a
face cu oameni care sufăr de acea suferință a sinelui – și câteodată sunt foarte obosit.

2
La aceasta se mai adaugă condițiile din afară. Mă mai ține totuși speranța că toate se vor

01
îndrepta.
Îl felicit pe dragul meu Mihai (știi că eu nu fac declarații formale) pentru examen.
Cât privește chestiunea Nasta – caută să te primească, spune-i cine ești și cred că va face
3
BA
tot ce poate. Cred că nu e nevoie de nicio altă intervenție. Știu că ține la mine. […]
Vă sărut și nu așteptați de la mine decât ceea ce pot, iar ceea ce voi putea, voi face
AL
-

totdeauna încă înainte de orice cerere a voastră.


TA

Uci
(Dorli Blaga, Tatăl meu, Lucian Blaga)
AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
L

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
CO

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ta

Argumentează-ţi răspunsul.
RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o

2. Care este opinia ta despre importanța toleranței? Motivează-ţi răspunsul.


na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 34

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Îl aud în această noapte pe Sisif rostogolindu-și stânca spre vârful muntelui. Nu mi-l pot

PO
ta
imagina ca dumneavoastră, fericit, dar simt că n-are acum mai multe motive ca altă dată să se

O L
plângă. El trebuie să știe că acest munte este tot ce are. În afara lui nu există nimic. Am mai gândit
n
C
RI
asta despre Sisif și faptul că nu s-a schimbat nimic în felul cum îl privesc înseamnă că unele, cel
ta
AG

puțin, dintre ideile noastre, nu sunt întâmplătoare și, poate, ele exprimă chiar mai mult decât vrem.
UL
CO ns

Stânca se va rostogoli, e adevărat, dar important este ce simte Sisif câtă vreme urcă muntele. Cât
GI

de bogat sau cât de sărac ajunge sus, deoarece acest munte este chiar viața lui. Iar Sisif a
LE
Co

redovedit nu faptul că poate reține stânca în vârf, ci că o poate sui. Iată, cred, înțelepciunea de
care avem nevoie. Știind că vom muri, să găsim aici un argument pentru a iubi și mai mult viața.
Și, astfel, fiecare lucru își va primi prețul său într-o lume unde trebuie să mergem până la capăt în

2
orice speranță.

01
Aici, pe acest munte, se întâmplă totul. Se face noapte și tot aici vor străluci zorii, tot aici îl
vom găsi mâine dimineață pe Sisif urcându-și stânca. Zeii au crezut că-l condamnă la zădărnicie,
dar el a descoperit că ascensiunea însăși este o aventură minunată. Că soarele care-i încălzește
3
BA
brațele lipite de piatră merită să fie iubit, ca și iarba pe care pășește, ca și păsările care zboară
deasupra lui și, uneori, în ceasurile de amiază, când ierburile parfumate le îmbată cu mirosul lor,
AL
-

cântă.
TA

(Octavian Paler, Scrisori imaginare)


AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
L

Argumentează-ţi răspunsul.
CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre rolul speranței? Motivează-ţi răspunsul.


AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 35

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Iubite domnule Odobescu,

PO
ta
Nădăjduiesc că surpriza iscată de primirea acestei scrisori n-o va depăși pe aceea a lui

L
Horațiu sau pe a lui Boileau când au primit, în tărâmul de dincolo, câte o epistolă din partea lui

O
n
C
RI
Voltaire, nici pe aceea a lui Voltaire la epistola lui Grigore Alexandrescu. Hotarul dintre cele două
ta
AG

meleaguri n-a fost, cum se vede, o piedică de netrecut, așadar. Propria mea îndrăzneală [...] ar
putea dobândi oarecare îngăduință. Mă grăbesc să mai spun, spre a-mi întări curajul, că ziua de
UL
CO ns
GI

10 noiembrie, pe care domnia ta, iubite domnule Odobescu, ai ales-o în 1895 ca să părăsești
LE
Co

această lume, este totodată aceea care, în 1932, mi-a servit mie pentru a pătrunde în ea. Astrologii
ar putea diserta îndelung asupra unei atari suprapuneri. Nu am, din păcate, priceperea necesară,
dar faptul în sine mă tulbură, dându-mi senzația unei punți inefabile, unei tainice și subtile

2
învecinări. S-a întâmplat apoi, ca student al Facultății de Filologie din București, să petrec ore

01
numeroase și fertile pe băncile amfiteatrului „Alexandru Odobescu”, ocrotit cu noblețe de un portret
al domniei tale. Mai târziu, ca profesor al aceleiași facultăți, portretul îmi veghea exercițiul didactic
și mă ajuta să-i pilesc asperitățile, evocându-mi constant versurile lui Horațiu citate în
3
BA
„Pseudokinegheticos”.
(Ștefan Cazimir, Epistolă către Odobescu)
AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

citat:
AR

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
a

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
PO

Argumentează-ţi răspunsul.
nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L
CO

2. Care este opinia ta despre rolul unor modele intelectuale? Motivează-ţi răspunsul.
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 36

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
[1945]

PO
ta Iubite domnule Vianu,

O L
Un fel de fenomen reumatic (dar mi s-a spus că au un caracter epidemic zilele acestea) mă
n
C
RI
împiedică să-ți telefonez și, apoi, lucrurile de mai jos nu sunt telefonabile. (Dar dumneata poți să
ta
AG

mă chemi.)
UL
CO ns

Articolul despre Lovinescu este fermecător prin stilul lui direct confesional, printr-o anume
GI

dignitate reținută, printr-un sentiment mândru al destinului propriu. În fine, este „subiectiv” sau, ca
LE
Co

să mă explic mai filosofic, obiectul dumitale e subiectul considerat ca obiect. Dumneata ai de mult
sentimentul că nu ești prețuit la justa valoare în ce privește activitatea critică și desigur că rândurile
mele despre dumneata nu-ți mulțumesc ființa intimă. În tot cazul, ai greși dacă ți-ai închipui că ele

2
ies din altceva decât din curată convingere întemeiată pe simpatie. Prind ocazia să-ți formulez pe

01
scurt și sincer cazul dumitale, cum îl văd eu. Dumneata ai o formație intelectuală superioară, o
complexitate sufletească și un talent depășind cu mult pe ale multora. Valoarea dumitale de
creator științific este indiscutabilă și este tuturor evidentă potența dumitale literară. Însă toți au
3
BA
rămas surprinși a nu vedea pe acesta din urmă absorbită integral în opere. Există un Vianu [...]
strălucit, ușor melancolic, liber asociativ, fantast cât îngăduie creația de idei, și un Vianu livresc.
AL
-

Cu prietenie,
TA

G. Călinescu
AR

(G. Călinescu, Scrisori și documente)


a
PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
L

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
CO

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ta
RI

Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

2. Care este opinia ta despre spiritul critic în prietenie? Motivează-ţi răspunsul.


ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 37

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
PO
ta Madrid, 4 ianuarie [1847]

L
Iubite Ghica,

O
n
C
RI
Sunt câteva zile de când ți-am trimis un pachet mare în care erau trei scrisori, una pentru
ta
AG

M. S., alta pentru domnul general consul și a treia pentru domnull Vilara, rugându-te, după
făgăduința ta, ca să stăruiești să mi se dea voie de a veni la București. Nădăjduiesc că ai primit
UL
CO ns
GI

aceste scrisori și, bizuindu-mă în prietenia ta, sunt sigur că ai și început pașii necesari spre a
LE
Co

dobândi un bun rezultat. Nu-ți pot ascunde, iubite Ghica, că țin foarte mult la venirea mea la voi, și,
cu cât mai mult gândesc, cu atâta mai mult văd cât mi-ar fi cu neputință o mai departe petrecere în
Moldova. În adevăr, deși de la Iași mai mulți prieteni mi-au scris, îndemnându-mă să mă întorc în

2
țară, simțesc că aș avea mari greutăți. Dintâi, starea mea financiară este zdruncinată și nu aș

01
putea-o îndrepta decât prin industrie. În Moldova, însă, aș afla mari greutăți la orice întreprindere
comercială. […]
De patru luni de zile nu numai că nu mi se trimite o para, dar nici măcar nu mi se răspunde
3
BA
o singură linie. Judecă dar ce trebuie să aștept în viitor. Nădejdea mea dar este în tine. Tu care ai
cunoscut și binele și răul, cred că vei face pentru mine aceea ce și eu aș fi făcut pentru tine.
AL
Scrie-mi îndată ce vei fi făcut ceva; căci crede-mă că nu mai pot răbda această viață fără ocupație
-

și fără scop. Arată complimentele și mulțumirile mele la toți prietenii ce binevoiesc a se interesa în
TA

cauza mea.
AR
a

Rămâi sănătos și scrie curând prietenului tău,


PO

M. Kogălniceanu
nt

(M. Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie)


L
CO
ta

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
RI

citat:
AG

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
l
ra
_o
na

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
ma
ns

ro

Argumentează-ţi răspunsul.
a_
UL

ur
at

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
er
it
_l
GI

si
a_

2. Care este opinia ta despre rolul prieteniei? Motivează-ţi răspunsul.


Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

BA 2
Examenul de bacalaureat naţional 2016
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 38

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
PO
Numai într-o unitate de viaţă se poate face deosebirea între fapte trecute, fapte prezente şi
ta
fapte viitoare; unde conturarea unităţii lipseşte; unde nu este naştere şi moarte, nu este nici

O L
n
opoziţia dintre trecut şi viitor, ci o existenţă continuă în prezent. Unitatea de viaţă trezeşte în
C
RI
ta

conştiinţa omului simţirea unei curgeri ireversibile a actelor acesteia spre trecut, care este aceea
AG

ce numim trăirea timpului. […]


UL
CO ns

Ca o concesie către obişnuinţa omului de astăzi, de a confunda timpul cu o succesiune de


GI

intervale egale, am păstrat denumirea „timp”, pentru timpul industrializat în ceasornic, adică pentru
LE
Co

sistemul inventat de raţiunea omenească, iar pentru timpul trăit, am întrebuinţat denumirea veche
de „destin”. Am întrebuinţat destin şi nu durată, deşi, după H. Bergson, această denumire este

2
foarte răspândită în filosofia contemporană, fiindcă ni s-a părut denumirea de destin mai plină de
înţeles. În durată se redă mai mult trăirea contemplativă a existenţei, nu şi trăirea dinamică a

01
timpului din decursul vieţii; apoi, din înţelesul duratei, lipseşte tocmai aceea ce ni se pare de cea
mai mare importanţă în trăirea timpului, anume: unicitatea. Durata duce la gândul de persistenţă
3
uniformă pentru toţi, aceea ce nu se poate afirma despre timpul trăit. Timpul trăit de un om este

BA
numai al acestui om, căci fiecare interval de timp este hotărât de totalitatea vieţii acestui om, nu
AL
este o înşirare de intervale egale, indiferente. Pe cadranul ceasornicului minutele sunt între ele
-

egale şi de aceeaşi natură, în orice altă stare sufletească s-ar găsi acela care poartă ceasornicul.
TA

În timpul trăit, în destin, dimpotrivă, minutele din tinereţe sunt altele decât acelea din bătrâneţe;
AR

minutele tragice, altele decât cele de simplă contemplaţie. Durata indică o simplă existenţă
a

anonimă; destinul este trăirea unică pentru fiecare persoană. Durata are, cu un cuvânt, un înţeles
PO
nt

mecanic […].
L

(Constantin Rădulescu-Motru, Timp şi destin)


CO
ta
RI

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
AG

l
ra

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


_o
na

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
ma
ns

ro
a_

identificat cu exemple din textul dat.


UL

ur
at
er

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
it
_l
GI

si
a_
Co

mb

2. Care este opinia ta despre relativitatea timpului? Motivează-ţi răspunsul.


Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 39

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Art. 166 – Consiliul elevilor are următoarele atribuții:

PO
ta
a) reprezintă interesele elevilor și transmite consiliului de administrație, directorului/

O L
directorului adjunct și consiliului profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de
n
C
RI
interes pentru aceștia;
ta
AG

b) apără drepturile elevilor la nivelul unității de învățământ și sesizează încălcarea lor;


UL
CO ns

c) se autosesizează cu privire la problemele cu care se confruntă elevii, informând


GI

conducerea unității de învățământ despre acestea și propunând soluții;


LE
Co

d) sprijină comunicarea între elevi și cadre didactice;


e) dezbate propunerile elevilor din școală și elaborează proiecte; […]
(Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar)

2
01
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
3
BA
identificat cu exemple din textul dat.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AL
-

2. Care este opinia ta despre rolul regulamentelor școlare? Motivează-ţi răspunsul.


TA
AR
a
PO
nt
L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 40

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Articolul 32

PO
Dreptul la învățătură
ta
L
(1) Dreptul la învățătură este asigurat prin învățământul general obligatoriu, prin

O
n
C
RI
învățământul liceal și prin cel profesional, prin învățământul superior, precum și prin alte forme de
ta
AG

instrucție și de perfecționare.
(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii,
UL
CO ns
GI

învățământul se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.


LE
Co

(3) Dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă
și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a
acestor drepturi se stabilește prin lege.

2
(4) Învățământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii

01
copiilor și tinerilor proveniți din familii defavorizate și celor instituționalizați, în condițiile legii.
(5) Învățământul de toate gradele se desfășoară în unități de stat, particulare și
confesionale, în condițiile legii.
3
BA
(6) Autonomia universitară este garantată.
(Constituția României)
AL
-

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
TA

citat:
AR

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


a

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
PO

identificat cu exemple din textul dat.


nt

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
L
CO

2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii legilor? Motivează-ţi răspunsul.


ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 41

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
SECȚIUNEA a 2-a

PO
Permisul de conducere
ta
L
Art. 23 – (1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau un tramvai pe drumurile publice îl are

O
n
C
RI
numai persoana care posedă permis de conducere valabil, corespunzător categoriei din care face
ta
AG

parte vehiculul respectiv, sau dovada înlocuitoare a acestuia cu drept de circulație.


(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, în condițiile
UL
CO ns
GI

stabilite prin regulament, și persoanele care urmează un curs de pregătire practică, în vederea
LE
Co

obținerii permisului de conducere, numai în prezența și sub supravegherea directă a unui instructor
auto atestat în acest sens, precum și a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul
desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere pentru

2
oricare dintre categoriile prevăzute de lege.

01
(3) Pe parcursul activității de pregătire practică sau de examinare în vederea obținerii
permisului de conducere, instructorul auto atestat, ori, după caz, examinatorul, răspund împreună
cu persoana pe care o supraveghează sau pe care o examinează pentru încălcarea de către
3
BA
aceasta a regulilor de circulație, sau, după caz, pentru pagubele produse terților ca urmare a
producerii unui accident de circulație.
AL
(31) Pregătirea teoretică și practică a persoanelor în vederea obținerii permisului de
-

conducere este precedată de o evaluare obligatorie a capacităților psihologice solicitate în


TA

activitatea de conducere a autovehiculelor sau a tramvaielor. Evaluarea psihologică este


AR
a

obligatorie în vederea obținerii atestatului de certificare profesională pentru conducătorii de


PO

autovehicule și de tramvaie, stabiliți prin prezenta ordonanță de urgență.


nt

(Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/ 2002,


L

privind circulația pe drumurile publice)


CO
ta
RI

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AG

citat:
ra
_o
na

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
ma
ns

ro

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
a_
UL

ur
at

Argumentează-ţi răspunsul.
er
it
_l

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_

2. Care este opinia ta despre rolul cunoașterii regulilor de circulație? Motivează-ţi răspunsul.
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

BA 2
Examenul de bacalaureat naţional 2016
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 42

TA
-
Citeşte textul cu voce tare.

AR
PO
Viziunea lui Brâncuşi asupra vieţii era influenţată atât de Platon, cât şi de conceptele

ta
filosofilor orientali. Constantin Brâncuşi a eliberat sculptura de preponderenţa imitaţiei mecanice a

O L
n
naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realităţii, a preconizat exprimarea esenţei lucrurilor, a
C
RI
ta

dinamismului formei, a unit sensibilul cu spiritualul. În opera sa, Brâncuşi a oglindit felul de a gândi
AG

lumea al ţăranului român. Prin obârşia sa ţărănească, şi-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în
UL
CO ns

tradițiile, miturile şi funcţia magică a artei populare româneşti. Brâncuşi este, neîndoielnic, un
GI

asemenea moment al conştiinţei artei moderne, care concentrează sensurile unei întregi ere a
LE
Co

evoluţiei spiritului creator.


Reprezentant al mişcării artistice moderne, Constantin Brâncuşi este considerat de mulţi ca

2
fiind cel important sculptor al secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei
şi prin utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu

01
rafinamentul avangardei pariziene. Brâncuşi a dat veacului nostru conştiinţa formei pure, a asigurat
trecerea de la reprezentarea figurativă a realităţii la exprimarea esenţei lucrurilor şi a reînnoit în
3
mod revoluţionar limbajul plastic, îmbogăţindu-l cu o dimensiune spirituală. Verticalitatea,

BA
orizontalitatea, greutatea, densitatea şi importanţa acordată luminii şi spaţiului sunt trăsăturile
caracteristice ale creaţiei lui Brâncuşi. AL
-

(www.brancusi.1dez.com)
TA
AR

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
a

citat:
PO

a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)?
nt

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, informativ, descriptiv, narativ, epistolar, memorialistic etc.).
L

Argumentează-ți răspunsul.
CO

c. Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre importanţa cunoaşterii biografiei unor personalităţi? Motivează-ți
răspunsul.
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 43

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Art.10 – Libertatea de exprimare

PO
ta
1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de

L
opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor

O
n
C
RI
publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună
ta
AG

societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.


2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor
UL
CO ns
GI

formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică,
LE
Co

constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa
publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a
drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta

2
autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

01
(Convenția europeană a drepturilor omului)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
3
BA
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
AL
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
-

identificat cu exemple din textul dat.


c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
TA
AR

2. Care este opinia ta despre necesitatea respectării libertății de exprimare? Motivează-ţi


a

răspunsul.
PO
nt
L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 44

Citeşte textul cu voce tare.

TA
-
Capitolul 3 – Consiliul elevilor

AR
PO
Art. 165 – (1) Consiliul elevilor este structură consultativă și partener al unității de învățământ

ta
și reprezintă interesele elevilor din învățământul preuniversitar la nivelul unității de învățământ.

O L
n
(2) Prin consiliul elevilor, elevii își exprimă opinia în legătură cu problemele care îi
C
RI
ta

afectează în mod direct.


AG

(3) Consiliul elevilor funcționează în baza unui regulament propriu, adaptat la specificul și la
UL
CO ns

nevoile unității de învățământ, elaborat pe baza unui regulament-cadru stabilit de Consiliul național al
GI

elevilor.
LE
Co

(4) Consiliul profesoral al unității de învățământ desemnează un cadru didactic care va


stabili legătura între corpul profesoral și consiliul elevilor.

2
(5) Conducerea unității de învățământ sprijină activitatea consiliului elevilor, prin punerea la
dispoziție a logisticii necesare desfășurării activității acestuia și a unui spațiu pentru întrunirea

01
Biroului executiv și Adunării generale a respectivului consiliu al elevilor. Fondurile pentru logistică
și altele asemenea se asigură din finanțarea suplimentară. 3
(Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar)

BA
AL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
-

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
TA

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AR

identificat cu exemple din textul dat.


a

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
nt

2. Care este opinia ta despre rolul consiliului elevilor? Motivează-ţi răspunsul.


L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 45
Citeşte textul cu voce tare.

TA
-
AR
Art. 24 – Accesul candidaţilor în centrul de examen

PO
(1) Accesul candidaţilor în centrul de examen la probele scrise se face în intervalul 7.30 – 8.30.
ta
(2) Preşedintele comisiei din centrul de examen desemnează o comisie de control, formată

O L
n
din minimum două cadre didactice (dintre asistenţi sau dintre membrii comisiei) şi personalul de
C
RI
ta

pază de la intrarea în centrul de examen.


AG

(3) La accesul candidaţilor în centrul de examen se procedează astfel:


UL
CO ns

– un cadru didactic şi un membru al personalului de pază solicită la intrarea fiecărui


GI

candidat prezentarea actului de identitate şi verifică dacă fotografiile corespund;


LE
Co

– candidaţii sunt îndrumaţi spre zona din centrul de examen unde se găsesc sălile de examen;
– candidaţii sunt atenţionaţi să citească extrasele din Metodologie afişate pe uşa sălii de

2
examen şi să nu staţioneze pe holuri mai mult de 5 – 7 minute;
– candidaţii care au materiale/obiecte nepermise în sala de examen sunt îndrumaţi spre

01
sala de depozitare a acestora.
(4) Candidatul care are asupra sa materiale nepermise în sala de examen (telefoane 3
mobile, culegeri, manuale, notiţe, însemnări etc., precum şi orice mijloace electronice de calcul sau

BA
de comunicare, poşetă/geantă etc.) va primi o pungă/plic în care să le introducă, împreună cu o
AL
declarație-tip în care se menționează numele și prenumele și obiectele personale care vor fi
-

depozitate şi va fi îndrumat de către un membru al echipei de control spre sala de depozitare a


TA

obiectelor personale.
AR

(5) Sala de depozitare a obiectelor personale se va afla cât mai aproape de intrarea în
a

centrul de examen […]


PO
nt

(Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat)


L
CO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
ta

citat:
RI

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


AG

l
ra

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
_o
na

identificat cu exemple din textul dat.


ma
ns

ro
a_

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
UL

ur
at
er
it
_l
GI

2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii regulamentelor? Motivează-ţi răspunsul.


si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 46

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Art. 23 – Principiul libertății academice

PO
ta
(1) Îndeplinirea misiunilor Universității are drept condiție esențială respectarea libertății

L
academice.

O
n
C
RI
(2) Libertatea academică a Universității şi a membrilor comunității academice este garantată.
ta
AG

(3) Membrii comunității universitare pot investiga orice subiect, pe baza metodologiei ştiințifice.
Aceasta implică libertatea de a comunica rezultatele cercetării, prin orice mijloace, studenților,
UL
CO ns
GI

comunității ştiințifice naționale şi internaționale, cu respectarea normelor legale, deontologice şi de


LE
Co

conduită universitară, precum şi a principiilor obiectivității şi ale toleranței. Cadrul didactic se


bucură de libertate de expresie în predarea disciplinei care i-a fost încredințată. Aceste libertăți nu
vor putea fi îngrădite ca urmare a unor nemulțumiri exprimate de partide politice, organizații, culte

2
religioase sau autorități. Exercitarea acestor libertăți nu va putea atrage măsuri de constrângere

01
administrativă împotriva cadrelor didactice, a cercetătorilor sau a studenților.
(4) Membrii comunității universitare care exprimă în public opinii ireverențioase,
denigratoare sau injurioase la adresa altor membri ai comunității universitare, individual sau în
3
BA
grup, nu vor putea invoca libertatea academică. Libertatea academică nu justifică […]
discriminarea […] şi nici alte conduite lipsite de integritate etică.
AL (Carta Universitară)
-
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta
RI

2. Care este opinia ta despre respectarea unor norme de conduită? Motivează-ţi răspunsul.
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 47

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani,

PO
ta
care nu poate fi prelungit sau înnoit. Din cei 9 judecători, trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor,

O L
trei de Senat şi trei de Preşedintele României.
n
C
RI
Componenţa Curţii se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare
ta
AG

din autorităţile competente urmând să efectueze numirile, desemnând câte un judecător. Aplicarea
UL
CO ns

acestui sistem de înnoire periodică a fost asigurată, la înfiinţarea Curţii, prin numirea primilor
GI

judecători pe durate de 3, 6 şi 9 ani, pentru fiecare din aceste durate fiind desemnat, în mod
LE
Co

corespunzător, câte un judecător din fiecare grupă.


Judecătorii Curţii trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă
profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic

2
superior. Aceste exigenţe i-au conferit Curţii Constituţionale privilegiul de a se fi impus, încă de la

01
constituire, prin prestigiul de care s-au bucurat judecătorii săi.
Judecătorii sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata
acestuia. După numire, ei depun individual, în faţa Preşedintelui României şi a preşedinţilor celor
3
BA
două Camere ale Parlamentului, jurământul de credinţă, moment de la care începe exerciţiul
mandatului lor. Prima Curte a depus acest jurământ la data de 6 iunie 1992. […]
AL
-

Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu orice altă funcţie publică
TA

sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.


(Statutul judecătorilor Curții Constituționale)
AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
L

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


CO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
ta

identificat cu exemple din textul dat.


RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

2. Care este opinia ta despre respectarea jurămintelor? Motivează-ţi răspunsul.


ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 48

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Cap. 1 – Dispoziţii generale

PO
ta
Art. 1 – Uniunea Scriitorilor din România, numită în continuare U.S.R., este succesoarea

L
Societăţii Scriitorilor Români înfiinţată în anul 1908. U.S.R., declarată persoană juridică română de

O
n
C
RI
utilitate publică prin Decretul nr. 267/1949, este o asociaţie profesională de creatori literari,
ta
AG

nonguvernamentală şi nonprofit, constituită în scopul de a apăra interesele de breaslă, economice,


sociale şi morale ale membrilor ei şi de a-i reprezenta în raporturile cu autorităţile, cu alte asociaţii
UL
CO ns
GI

de creatori, cu persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate.


LE
Co

Art. 2 – U.S.R. îşi însuşeşte principiile din Carta Fundamentală a Drepturilor Omului,
interzicându-şi promovarea unor atitudini şi aderarea la activităţi contrare demnităţii şi libertăţii
umane, precum şi libertăţii de opinie şi de expresie.

2
Art. 3 – Primirea noilor membri în U.S.R. se face, în condiţiile prezentului Statut, fără niciun

01
fel de discriminare.
Art. 4 – Deciziile U.S.R, ale Filialelor şi ale Comisiilor se iau, acolo unde este prevăzut
votul, prin vot secret sau vot deschis, după cum hotărăsc membrii U.S.R. participanţi. Hotărârile se
3
BA
iau cu o majoritate de jumătate plus unu din voturile exprimate ale membrilor prezenţi, cu excepţia
cazurilor în care este specificată altă procedură.
AL
(Statutul Uniunii Scriitorilor din România)
-
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta

2. Care este opinia ta despre aderarea la diferite asociații? Motivează-ţi răspunsul.


RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 49

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Viaţa sufletească a încetat de a mai fi în domeniul vremelnicului. Omul de ştiinţă începe a

PO
ta
găsi în ea „invariante”, din care să-i poată constitui o bază substanţială. Nu este nevoie să insistăm

L
mai mult asupra documentărilor şi a teoriilor care susţin această nouă orientare. Ele sunt în

O
n
C
RI
atmosfera vremii noastre. În şcoală, în publicaţii, în practica profesională, peste tot, nu se vorbeşte
ta
AG

decât despre cultivarea şi realizarea însuşirilor cu care individul sau poporul se naşte; iar în
vederea cunoaşterii acestor însuşiri se întreprind măsurători psihotehnice sau antropometrice, pe o
UL
CO ns
GI

scară întinsă, aşa cum nu s-a făcut niciodată înainte. În mod hotărât, omul de ştiinţă de astăzi este
LE
Co

convins că viaţa sufletească nu este o pastă, care se modelează după voia împrejurărilor, ci este
desfăşurarea unui fond de posibilităţi, care se transmite neschimbat din generaţie în generaţie,
urcând sau coborând nivelul, şi care, odată mutilat sau pierdut, atrage după sine îmbătrânirea şi

2
moartea. Lozinca cea mai răspândită din zilele noastre este: fii prin tine însuţi aceea de trebuie să

01
fii. Adică, realizează ceea ce este substanţial în tine. Această lozincă nu este decât popularizarea
teoriei că explicarea vieţii sufleteşti se deduce din cunoaşterea substanţei sufleteşti.
(Constantin Rădulescu-Motru, Timp şi destin)
3
BA
AL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
-

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


TA

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat.
AR
a

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
nt

2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoașterii de sine? Motivează-ţi răspunsul.


L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 50

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
[Târziu]

PO
ta
În odăile cu ușile deschise, târziu... nu sunt tablouri, nici albumuri cu fotografii vechi, nici

O L
cărți vestejite, însă aceste toate stau în tăcere, le ascult din mica odaie, la un foc de lampă. Oh! De
n
C
RI
n-aș striga un cuvânt în noaptea asta ... și să cad ...
ta
AG

Am uitat cine stă aici și unde au plecat, e târziu; pe străzi e șoapta bunului-plac și a
UL
CO ns

suferințelor extreme sau nimic ... și podeaua e veche, și cioturile dau senzații de nimic ... și
GI

podeaua e veche, și cioturile dau senzații de cranii; mintea cadențează fără șir de cugetări pustii ...
LE
Co

până ce o moleculă s-a zdrobit în creier, până ce totul spune: „Vedeți ce ați făcut ...”
O, mai târziu, mai târziu, după atâtea, aceleași lucruri vor fi mai plăcute ... și aceste lacrimi
din noaptea aceasta nu se vor mai înțelege ... oh, de n-aș răcni un cuvânt, într-o spaimă

2
crescândă și să cad ...

01
Acum de ce să mai aprind lampa ... Ușa e deschisă, fereastra ... în mijlocul odăii dorm, în
picioare, mă clatin în întunericul părăsit ... uitat în fondul negru al odăii ... Un câine se smucește
înapoi supărat, apoi lătrând; o pisică sare pe fereastră, repezindu-se îndărăt, de asemenea ...
3
BA
Dorm, în picioare în mijlocul întunericului părăsit ... Un greier cântă în tăcere ... Altfel nu a fost
niciodată ... până ce soarele dezvăluie și aici o sentinelă obosită a singurătăților disprețuite ...
AL
-

Dimineața friguroasă cu vânt ... camera goală ... pășind, podelele sună; scriind, penița
TA

plânge pe hârtie ... poate s-a scris – ce vremuri ... ce sens ... Nouri întunecoși astupă fereastra ...
Gândurile și lemnăria, ude ... Nouri întunecoși întunecă ochii ... și vrea să plouă din nou ... Cerul
AR
a

s-a oprit, nu mai vrea să însemne timpul ...


PO

(George Bacovia, Bucăți de noapte)


nt
L

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
CO

citat:
ta

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
RI

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
AG

Argumentează-ţi răspunsul.
ra
_o
na

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at

2. Care este opinia ta despre necesitatea de a ne înţelege propriile stări de spirit? Motivează-ţi
er
it

răspunsul.
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 51

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Să existe oare un destin? Adică să existe pentru fiecare om un „tempo” personal, unic

PO
ta
pentru el, în care i se desfăşură viaţa: o lege individuală a sa proprie? Întrebarea aceasta ar fi în

O L
lumea veche aproape o impietate. În aceea de astăzi, ea este o întrebare la care nu se mai
n
C
RI
răspunde, fiindcă este fără înţeles. Omul de astăzi, înarmat cu instrumente de măsurătoare
ta
AG

precisă, îşi are pentru tot ce se întâmplă în univers o prevedere în timp, pe termene fixe, înlăuntrul
UL
CO ns

cărora destinul sau timpul personal nu are ce căuta. Timpul omului de astăzi este raţionalizat şi
GI

industrializat; este cronometrul lui din buzunar; de când destinul: cine îl măsoară, cine îl prevede?
LE
Co

Şi dacă nimeni nu-l măsoară şi nu-l prevede, se mai poate vorbi de el? El este în afară de câmpul
metodelor experimentale, prin urmare este în afară de aceea ce poate să facă o preocupare pentru
lumea noastră.

2
Cu toate acestea, în ciuda acestei atitudini a omului de ştiinţă, limbajul păstrează uzul

01
cuvântului destin. În momente nu tocmai indiferente, ci în momente de importanţă hotărâtoare,
cuvântul se aude şi se scrie destul de des în lumea contemporană. Istoricii, sociologii, filosofii în
genere, fără a-l defini în amănunt, nu-l pot evita în teoriile lor [...]. Destinul trebuie dar să însemne
3
BA
ceva, deşi concepţia lui nu se împacă cu dimensiunea temporală pe care o dă cronometrul de
buzunar. [...]
AL
-

Ceva mai important încă. Pe baza timpului omogen şi într-o singură direcţie liniară, nu se
TA

poate explica împrejurarea, pe care o întâlnim în mod obişnuit în viaţa sufletească, aceea că mai
multe fapte sufleteşti se petrec deodată, avându-şi fiecare totuşi timpul său diferit.
AR
a

(Constantin Rădulescu-Motru, Timp şi destin)


PO
nt

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
L

citat:
CO

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
ta

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
RI

Argumentează-ţi răspunsul.
AG

l
ra

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
_o
na
ma
ns

ro

2. Care este opinia ta despre rolul destinului în viața omului? Motivează-ţi răspunsul.
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 52

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
SECŢIUNEA 1 – Dispoziţii generale

PO
Art. 1
ta
O L
Profesia de medic se exercită, pe teritoriul României, în condiţiile prezentei legi, de către
n
C
RI
persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare în medicină. Acestea pot fi:
ta
AG

a) cetăţeni ai statului român;


UL
CO ns

b) cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului
GI

Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene; [...]


LE
Co

d) soţul şi descendenţii de gradul I aflaţi în întreţinerea unui cetăţean al unuia dintre statele
prevăzute la punctul b), care desfăşoară legal activităţi salariate sau nesalariate pe teritoriul
României, indiferent de cetăţenia lor. […]

2
Art. 2

01
(1) În sensul prezentei legi, termenul de medici cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii
Europene, ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene
desemnează, prin asimilare, şi medicii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 1, lit. d) […].
3
BA
(2) În mod exclusiv, prin termenul de stat membru de origine sau de provenienţă sau, după
caz, stat membru gazdă se înţelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparţinând
AL
-

Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană.


TA

(Legea privind exercitarea profesie de medic, precum și organizarea și funcționarea


Colegiului Medicilor din România)
AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
L

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


CO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
ta

identificat cu exemple din textul dat.


RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra
_o
na

2. Care este opinia ta despre practicarea meseriei în alte țări? Motivează-ţi răspunsul.
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 53

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Culoarea albă ne inspiră credință și puritate – albul este culoarea perfecțiunii. […] Albul și

PO
ta
negrul fac parte dintr-un grup aparte al spectrului cromatic. Albul este considerată cea mai curată

O L
culoare și aduce cu sine răcoare, lumină și atitudine pozitivă.
n
C
RI
Datorită neutralității sale, albul constituie o bază excelentă pentru accentuarea altor culori
ta
AG

folosite în decorarea casei, scoțându-le în evidență claritatea și luminozitatea.


UL
CO ns

E un lucru știut – albul lărgește vizual orice încăpere.


GI

E bine să amintim că și albul are nuanțele lui: culoarea laptelui, a fildeșului, a bumbacului
LE
Co

sau a inului, culoarea zăpezii etc.


Albul este una dintre culorile care își găsesc locul în abordarea oricărui stil de amenajare a
casei, de la cele mai simple și minimaliste până la stilurile pompoase și complicate. Culoarea albă

2
era folosită intens în decorarea caselor din America și Europa în anii '20 – '30. În acea perioadă,

01
culoarea albă a pereților și, mai ales, a mobilei era simbolul aristocrației.
Stilul minimalist apărut în anii ’60 întrebuința albul pentru a sublinia mărimea încăperilor și
modul sumar în care acestea erau mobilate.
3
BA
Mulți dintre cei care aleg să-și decoreze casa în alb simt nevoia să se rupă de lumea
înconjurătoare și să-și găsească refugiu într-un spațiu ideal, de un alb imaculat; alții, însă, simt
AL
-

nevoia să uimească și să epateze.


TA

A crede despre alb că este o culoare simplă și banală este total greșit. Neutralitatea albului
ascunde din caracterul lui complex. Pentru a-i sublinia unicitatea este nevoie de o iluminare
AR
a

adecvată. Jocul de lumini și de umbre este foarte important.


PO

(www.casadex.ro)
nt
L
CO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
ta
RI

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AG

l
ra

identificat cu exemple din textul dat.


_o
na
ma
ns

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ro
a_
UL

ur
at
er

2. Care este opinia ta despre rolul culorilor în exprimarea unor stări? Motivează-ţi răspunsul.
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 54

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
PO
Fotografia este arta de a comunica pasiunea dumneavoastră şi trebuie să fiţi pasionaţi de

ta
subiectul pe care-l fotografiaţi. În felul acesta, veţi obţine rezultate foarte bune, dacă nu, nu!

O L
n
Echipamentul nu are nimic de a face cu aceasta. Mulţi amatori dau vina pe echipamentul
C
RI
ta

lor inadecvat şi cred că, doar achiziţionind mai multe accesorii, vor obţine rezultate mai bune; pe
AG

de altă parte, se scuză că sunt prea preocupaţi să decidă ce nou echipament să cumpere şi nu au
UL
CO ns

timp să se gândească şi la altceva. […]


GI

De asemenea, va trebui să studiaţi subiectul pe care vreţi să-l fotografiaţi. Nu puteţi să vă


LE
Co

uitaţi doar 5 minute la un cadru şi să obțineţi o fotografie bună! Foarte frecvent mi se întâmplă ca,
fiind într-un loc fotogenic bine-cunoscut, să văd zeci de turişti care coboară din maşini, trag la

2
repezeală câteva cadre şi dispar, în timp ce eu încerc să mă concentrez şi să înţeleg fotografia pe
care vreau să o fac. Nu prea puteţi grăbi astfel de lucruri! Totul este în mintea şi în imaginaţia

01
dumneavoastră.
Unii nu pot să fotografieze în mod repetat acelaşi lucru. Alţii în schimb, cercetează
3
permanent noi căi de a face o fotografie. Cercetaţi un lucru din cât mai multe unghiuri şi, astfel, veţi

BA
simţi şi diferit. Dacă veţi fotografia în mod repetat acelaşi subiect, îl veţi cunoaşte din ce în ce mai
bine, iar rezultatele vor creşte în calitate. AL
-

(www.foto-magazin.ro)
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta

2. Care este opinia ta despre rolul fotografiilor? Motivează-ţi răspunsul.


RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 55

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Au trecut 15 ani peste TIFF și peste noi, dar atâta vreme cât răsăritul ne mai prinde pe

PO
ta
ringul de dans, încă ne ținem bine. Și lumea pare bine mersi și la locul ei.

L
A fost o ediție care s-a terminat tare repede. Zilele au intrat unele în altele, imaginile au

O
n
C
RI
curs pe ecrane, ne-am amuzat, ne-am amintit, ne-am bucurat de filme și de reîntâlniri. […]
ta
AG

Vedetele incontestabile ale acestui TIFF au fost filmele românești. Sălile pline la calupurile
de scurtmetraje, biletele epuizate la lungmetrje, cozile din fața cinematografelor, 3 000 de oameni
UL
CO ns
GI

adunați în Piața Unirii la proiecțiile în aer liber ar fi părut un fel de scenariu SF în primii ani de
LE
Co

festival. Dar timpul i-a făcut pe clujeni să înțeleagă că au un mare noroc să găzduiască cel mai
important festival de film din țară și că se pot bucura de el. […]
Dacă n-ați ajuns la Cluj, nu ratați retrospectiva TIFF de la București. Filmul lui Cristi Puiu,

2
„Sieranevada”, și „Câini”, al lui Bogdan Mirică, vor avea premierele în toamnă.

01
(Ana Maria Sandu, După TIFF, www.dilemaveche.ro)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
3
BA
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
identificat cu exemple din textul dat. AL
-

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
TA

2. Care este opinia ta despre rolul festivalurilor de film? Motivează-ţi răspunsul.


AR
a
PO
nt
L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 56

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Formarea fără informare e slogan periculos. Îi îndepărtează pe elevi de şcoală. Nu puţini

PO
ta
sunt adepţii ideii că adevărata şcoală e şcoala vieţii, pierzând din vedere că şcoala vieţii e tot

O L
şcoală, altfel de şcoală, dar tot şcoală, cu aceeaşi funcţie, de formare prin permanenta acumulare
n
C
RI
de informaţii aleatorii, ocazionale. Este sensul enunţului „omul cât trăieşte învaţă”, cu completarea,
ta
AG

opţională, şi nu se învaţă („nu trage învăţămintele necesare”). Se actualizează aici discriminarea


UL
CO ns

informare/formare din centrul discuţiei noastre; de invazia informaţiilor nu putem scăpa, vin
GI

singure, dar pasul spre valorificarea acestora, pentru propria formare, ca fiinţă capabilă să-şi
LE
Co

cunoască locul şi rolul în raporturile cu cele mai diverse aspecte ale realităţii cu care venim în
contact, este un act voliţional, conştient, pe care nu-l facem totdeauna, iar dacă îl facem, nu
totdeauna e corect. Aici apare diferenţa dintre şcoala ca instituţie reală şi şcoala vieţii, instituţie

2
virtuală.

01
Pasul de la informare la formare se face în şcoală prin conştientizarea importanţei valorificării
informaţiilor pentru propria formare şi exersarea operaţiunilor până ce devin deprinderi, iar
posibilele greşeli de interpretare a informaţiilor din timpul procesului de învăţare rămân fără urmări.
3
BA
Şcoala vieţii nu acceptă greşeli, unele fiind urmate de sancţiuni drastice şi poate din această cauză
regulile impuse de şcoala vieţii sunt mai atent luate în seamă. Procesul de formare presupune o
AL
-

mare cantitate de informaţii, pe care şcoala le articulează sistemic, iar în şcoala vieţii le dobândim
TA

întâmplător sau accidental, atomic, articularea lor în sistem presupunând efort suplimentar, cu
rezultate discutabile, presupunând formate deprinderile de articulare şi interpretare a informaţiilor.
AR
a

(Gheorghe Moldoveanu, Şcoala lui Păcală,


PO

în Tribuna învăţământului, 8 noiembrie 2015)


nt
L
CO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
ta
RI

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AG

l
ra

identificat cu exemple din textul dat.


_o
na
ma
ns

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ro
a_
UL

ur
at
er
it

2. Care este opinia ta despre rolul școlii în educarea tinerilor? Motivează-ţi răspunsul.
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 57

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Am descoperit repede pagina de calendar pe abajurul lămpii japoneze, lipită, ca de obicei,

PO
cu un timbru de zece bani.
ta
O L
— În fond, m-a întrerupt Pandele, n-are nicio importanţă. Stai jos şi spune: ce crezi de toată
n
C
RI
întâmplarea asta ? Nu te-a frapat nimic?
ta
AG

— Ba da. M-a frapat în primul rând ...


UL
CO ns

— Într-adevăr, este extraordinar, m-a întrerupt din nou, parcă şi mai surescitat. Este
GI

extraordinar că acest tânăr necunoscut, care se crede băiatul meu, a venit să-mi vorbească despre
LE
Co

Orfeu şi Euridice la mai puţin de un ceas după ce evocasem în faţa dumitale aniversarea aceea cu
Mihail Sebastian, Camil Petrescu şi atâţia alţii, scriitori şi artişti, când am discutat aproape toată
noaptea despre teatru, am discutat mai ales posibilităţile de a reinterpreta miturile clasice, şi eu

2
le-am vorbit de mitul lui Orfeu ...

01
Îl priveam încurcat; nu prea ştiam ce să spun.
— N-aţi apucat să-mi vorbiţi despre toate astea. Doar ce mi-aţi spus: „Mi-am dat deodată
seama că împlinisem 33 de ani”, şi aţi căzut pe gânduri. Priveaţi pe fereastră şi mult timp n-am
3
BA
îndrăznit să vă întrerup meditaţia ...
— Totuşi, reluă Pandele, ţi-am vorbit despre simbolismul vârstei de 33 de ani […] şi
AL
-

începusem să evoc discuţiile din noaptea aceea, când aproape m-am certat cu Camil, pentru că el
TA

recuza în bloc încercările de reactualizare a miturilor clasice, iar eu pretindeam că cel puţin în
cazul lui Orfeu şi Euridice, un dramaturg contemporan ar putea ...
AR
a

Am scos carnetul din buzunar şi l-am deschis la ultima pagină.


PO

(Mircea Eliade, Nouăsprezece trandafiri)


nt
L

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
CO

citat:
ta
RI

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AG

l
ra

identificat cu exemple din textul dat.


_o
na
ma
ns

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ro
a_
UL

ur
at
er

2. Care este opinia ta despre reinterpretarea miturilor? Motivează-ţi răspunsul.


it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 58

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Iarna, obișnuiam ca după orele de școală să ne ducem în parcul Ioanid și să ne batem cu

PO
ta
bulgări. Alegeam întotdeauna ca loc al bătăliei micuțul lac secat unde neaua se depunea în straturi

L
groase. Ne agățam mănușile de lână, fularele, ghiozdanele și călimările într-un arbust de pe mal.

O
n
C
RI
Trăgeam linia de demarcație între cele două tabere, întotdeauna aceleași, formate din câte trei
ta
AG

colegi, dădeam cu banul ca să alegem teritoriile. […] Apoi, la un semnal, începeam ostilitățile. Nu
aveam voie să pătrundem în teritoriul inamicului decât dacă doi dintre apărătorii lui erau la pământ.
UL
CO ns
GI

Dar cum asta nu se prea întâmpla, ne mulțumeam să ne duelăm cu bulgări aruncați voinicește prin
LE
Co

văzduh. Dacă mai mulți bulgări nimereau concomitent arbuștii de pe mal, un nor de zăpadă
spulberată acoperea teritoriile inamice, contopindu-le ca și când n-ar fi existat două tabere. Era
plăcută această pauză a războiului. Ne închipuiam că este pauza de Crăciun, când războiul se

2
suspendă și inamicii își dau mâna.

01
Ei bine, într-unul din aceste momente, profitând de pauză, am fugit la arbustul pe post de
cuier, căci mi se făcuse frig și voiam să-mi iau fularul. În timp ce-mi petreceam fularul pe după gât,
atenția mi-a fost atrasă de șnurul roșu al călimării mele care nu mai era agățată de-o creangă, ci
3
BA
era trântită în zăpadă. M-am aplecat s-o ridic, dar ... m-am oprit la timp. În bucla pe care o făcea
șnurul roșu, suptă de zăpadă, se afla o pată albastră, rotundă, de cerneală. Gura călimării era la
AL
un lat de palmă de ea. Pata era cât un nasture de haină. Centrul era încă de-un albastru închis,
-

dar marginile mult mai decolorate. Cred că zăpada continua să o absoarbă. Eram uluit. I-am strigat
TA

numaidecât pe băieți. „Veniți să vedeţi! Veniți repede!”. S-au îmbulzit cu toții împrejuru-mi. Priveau
AR
a

pata ca hipnotizați. Dan a șoptit: „Dumnezeule! ...”


PO

N-am mai fost în stare să continuăm bătaia cu bulgări de zăpadă. Tacit, ne-am luat cu toții
nt

lucrurile din arbust. Făceam mișcări încete, parcă să nu tulburăm miracolul.


L

(Constantin Abăluţă, Călimara din clasa întâi,


CO
ta

www.dilemaveche.ro)
RI
AG

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
l
ra
_o

citat:
na
ma
ns

ro

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


a_
UL

ur

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
at
er
it

identificat cu exemple din textul dat.


_l
GI

si
a_

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
Co

mb
Li
LE

A_
a_

2. Care este opinia ta despre rolul amintirilor? Motivează-ţi răspunsul.


ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 59

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Am plecat în vacanță cu aceeași anxietate fără nume și cu aceleași tulburătoare nădejdi ca

PO
ta
pe vreme când aveam șaisprezece ani și tata ne trimitea la Mangalia. Deși de data aceasta

L
călătoream spre Balcic, și acest nume avea pentru mine ceva din farmecul cuvintelor pe care, în

O
n
C
RI
copilărie, le repetam fără a le înțelege sensul și, poate, pe cel al asemănării cu Barbec, despre
ta
AG

care vorbește Proust; totuși, în închipuire, se iveau mereu digul Mangaliei și Petre Barbu, în toate
imaginile pe care le păstram secrete-n sufletul meu. Abia când m-am pomenit între dealuri
UL
CO ns
GI

cretoase, într-o lumină orbitoare, de parcă oglinzi ascunse adunau soarele și-l răspândeau apoi cu
LE
Co

forțe gigantice, iar în depărtate, cu marea albastră, ca o revărsare a cerului peste o parte din uscat,
abia atunci m-am trezit.
Am coborât din autobuz aiurită, lângă o cișmea de piatră, la o răscruce de drumuri, care,

2
fără dealurile arzătoare dimprejur, ar fi fost un obișnuit orășel dobrogean. Lângă o cișmea, o

01
țigăncușă, subțire ca o trestie, cu șalvarii roz-țipător și bluza albastră ca sineala de rufe, purtând
părul de abanos legat cu un turban alb de-ți lua ochii, îți umplea gălețile cu apă. Am întrebat-o cum
o cheamă, ca să mă încredințez că nu e pusă acolo pentru împodobirea peisajului și a clipei.
3
BA
(Cella Serghi, Pânza de păianjen)

AL
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
-

citat:
TA

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
AR
a

identificat cu exemple din textul dat.


PO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
nt

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii? Motivează-ţi răspunsul.


L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 60

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
Cred că sunt câteva idei fundamentale despre umor pe care le acceptăm cu toţii, în

PO
ta
principiu, dar pe care le redescoperim cu mereu reînnoită perplexitate în situaţiile concrete. În

L
primul rând, ştim că umorul e o categorie esenţialmente relativă şi subiectivă: presupune un

O
n
C
RI
mecanism intelectual al surprizei (care poate fi înţeles mai uşor sau mai greu, în funcţie de gradul
ta
AG

său de elaborare şi de capacităţile cognitive ale publicului), dar îşi produce cu adevărat efectul
doar în anumite condiţii morale şi psihologice, pentru că implică valori, atitudini şi sentimente
UL
CO ns
GI

extrem de variabile. De fapt, percepţia comicului se hrăneşte dintr-o tensiune profundă între
LE
Co

distanţă şi implicare: e important ca umorul să atingă valorile şi idiosincraziile destinatarului, dar e


foarte uşor să depăşească limita subiectivă de la care acesta nu mai e în stare să râdă. În acelaşi
timp, trebuie să recunoaştem în umor o formă de agresiune simbolică, solidarizantă, faţă de o

2
victimă construită prin simplificare şi prin schematizare. Există totuşi forme de umor care reduc la

01
minimum agresiunea, fie depersonalizând-o (în comicul absurd, în râsul produs de automatismele
limbajului), fie îndreptând-o asupra propriei persoane (prin autoironie, prin caricaturizarea propriilor
sensibilităţi şi vulnerabilităţi). Într-o perspectivă deopotrivă etică şi estetică, acestea ar putea fi
3
BA
formele de umor cele mai bune (sau măcar cele mai complexe, mai elaborate).
(Rodica Zafiu, Riscurile autironiei,
AL www.dilemaveche.ro)
-
TA

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul
AR

citat:
a

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?


PO

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
nt

identificat cu exemple din textul dat.


L

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
CO
ta

2. Care este opinia ta despre umor? Motivează-ţi răspunsul.


RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 61

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
— Spuneţi-mi cum eraţi ca student. Vă plăcea foarte tare să învăţaţi? Eraţi printre cei

PO
mai buni?
ta
L
— Da. Am fost printre cei mai buni, dar eram şi muncitor. Acum trebuie să recunosc un lucru:

O
n
C
RI
pentru mine, munca nu a fost un sacrificiu. Îmi plăcea, deci nu vreau să spun ipocrizia aceea
ta
AG

„m-am sacrificat şi am muncit”. Nu. Am muncit, fiindcă mi-a plăcut.


— De altfel, şi spuneaţi cândva: „Secretul meu au fost munca, disciplina şi maeştrii”.
UL
CO ns
GI

— Da, aşa este. Şi am avut şi în casă modele: tata, mama, bunicii, care au fost oameni
LE
Co

extrem de capabili şi de o cultură generală mare, cu o educaţie aleasă şi care s-au ocupat de noi.
Am avut şi la Universitate profesori mari, dar am avut şi în perioada de liceu profesori buni. Chiar
cele două învăţătoare de la Stolnici erau de ţară, dar extraordinar de bine pregătite. Una dintre ele

2
era chiar din mediul urban, şi prezenţa ei acolo era chiar puţin disonantă. Era o fată tânără,

01
elegantă, cultivată la pensioanele de la Craiova. Şi, pe urmă, mi-au fost aduşi profesori de la liceu.
Pe vremea aceea, profesorii de la liceu erau personalităţi şi căutau să-şi menţină şi rolul de model.
În Bucureşti, se pierdeau în atmosfera profesorilor universitari, dar în provincie erau modele.
3
BA
Mama şi tata îi aduceau la Stolnici ca să ne mediteze. Pe vremea aceea, când profesorul trecea
pe strada mare, toată lumea îl saluta respectuos, ca şi când ar fi trecut unul dintre marii oameni
politici sau ai culturii. Era respectul acesta care astăzi s-a cam diluat.
AL
-

(Constantin Bălăceanu-Stolnici, Istoria nu a fost de partea mea,


TA

în Tango, 17 decembrie 2012)


AR
a
PO

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
nt

citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
L

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului
CO

identificat cu exemple din textul dat.


ta
RI

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AG

l
ra

2. Care este opinia ta despre rolul profesorului în educaţia tinerilor? Motivează-ţi răspunsul.
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 62

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
PO
Stimate amice,

ta
[…] Şi acum, sunt dator să vă mulţumesc pentru colecţia preţioasei voastre reviste. Este o

O L
n
excelentă publicaţiune, pe care îmi place s-o aplaud călduros, deşi mi se pare că exageraţi oleacă
C
RI
ta

importanţa tendinţei morale şi sociale în artă. De atâta amar de ani vă războiţi două şcoale – artă
AG

pentru artă, artă cu tendinţă – rupeţi atâtea lănci, pierdeţi atâta vreme, risipiţi atâta bravură şi
UL
CO ns

n-aveţi, nici unii, nici alții un moment să vă gândiţi şi la ceva care trebuieşte egal ambelor şcoli: la
GI

talent. De câte ori citesc dezbaterile voastre savante, care, mărturisesc, sunt de multe ori prea
LE
Co

adânci pentru priceperea mea, mă întorc, obosit şi mâhnit, la ce-am gândit băbeşte totdeauna:
artistul poate avea sau nu tendinţă, însă arta fără talent, peste putinţă.

2
În sprijinul propoziţiei întâia avem două exemple tipice, Tacit şi Shakespeare, pentru cea
de-a doua, găsim uşor multe, destule dovezi hotărâtoare, între producţiile nenumărate ale ambilor

01
şcoli protivnice (sic!).
Dar în aceasta nu trebuie să m-amestec eu prea mult: eu nu sunt critic de artă, sunt un
3
bătrân meşteşugar şi, ca atare, vă rog să primiţi frăţeştile mele salutări toţi! [...] Fiţi sănătoşi şi

BA
veseli!
AL Al dv. prieten,
-

Caragiale
TA

(I. L. Caragiale, Scrisoare către G. Ibrăileanu)


AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
L

Argumentează-ţi răspunsul.
CO

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre rolul scrisorilor în conturarea imaginii unui scriitor? Motivează-ţi
AG

l
ra
_o

răspunsul.
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 63

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
PO
ta
Fug. Asta-i viaţa mea. De nimic şi după nimic, dar fug. Mă târăsc pe faţa pământului fără să

L
încolţesc nicăieri. Lunec. Viaţa nu mă acceptă. N-am aderenţe la viaţă.

O
n
C
Pot eu să trec asupra ta blestemul acestor două neamuri încrucişate-n mine? Pot eu, la
RI
ta
AG

această vârstă, să cred în miracolul iubirii, când în tinereţe am trecut prin ea ca aburul prin munţi,
şi m-am lepădat de ea, fugind mereu?
UL
CO ns

Nu! În faţa ta, mai ales, eu, omul fără suflet, fără consistenţă, n-am dreptul să înalţ cuvântul
GI
LE

iubire. Flacăra lui au avut-o părinţii mei; mie mi-au lăsat cenuşa şi vântul care-o poartă.
Co

Rupe scrisorile. Uită vorbele mele. Uită-mă. Dacă exist pentru tine, alungă-mă, cum mă
alungă pământul. Sunt o umbră, nu sunt un om. Lumina tinereţei tale mă va alunga. Nu pot să te

2
înşel. Iubirea ta pentru mine – mă închin în faţa ei – e mai grea decât blestemul lăsat de părinţi; e

01
pedeapsa vieţii împotriva strigoilor care-au cutezat să privească soarele. Rămas bun … […]
Mâinile mele nu îndrăznesc să te binecuvânteze. Îmi plec genunchii în faţa ta. Iartă-mă şi uită-mă.
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
3
BA
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat: AL
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
-

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
TA

Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
AR
a
PO

2. Care este opinia ta despre asumarea greșelilor? Motivează-ţi răspunsul.


nt
L
CO
ta
RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 64

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
Paris, 22 octombrie 1849

AR
PO
ta
În două zile ostenitoare de călătorie prin munţi, ajunserăm la Câmpeni. Iancu, pe care îl

L
înştiinţasem de sosirea mea, îmi găsise o colibă într-o pădure în preajma Câmpenilor, unde şăzui

O
n
C
ascuns o lună de zile. Ruşii şi nemţii mă căutau pe moarte şi Iancu a fost chemat de două ori la
RI
ta
AG

Sibiu şi cercetat despre mine. […] Românii de acolo mi-au arătat multă dragoste şi jertfire. A fost
peste putinţă să pot căpăta un pașaport supt orice nume. De aceea, am hotărât întâi să trec în
UL
CO ns

Moldova, pe ascuns, pe la Topliţa, peste munţi şi să mă predau moldovenilor ca să mă treacă în


GI
LE

Turcia. Pe urmă am găsit mai sigur de-a merge la Semlin şi a trece la Belgrad. Industria muntenilor
Co

la care mă aflam este de a face şi a vinde doniţi şi ciubăre, şi astfel ei pot călători în toată
Țara Ungurească, fără ca nimeni să-i întrebe de pas. Hotărâi dar a mă face doniţar.
[…] Am luat trei ţărani sau moţi, cum se numesc acolo, am încărcat trei care cu doniţi şi am
pornit la drum prin Ţara Ungurească, pe la Buteni la Arad. Luasem de la Iancu, afară de răvaşele
de doniţari, nişte atestate sub nume schimbate că suntem din Ţara Românească şi că ne-am bătut
pentru împăratul […] şi că mergem pe Semlin la Belgrad să ne căutăm familiile.

A
(Nicolae Bălcescu, Scrisoare către Ion Ghica)

B
1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
citat:
AL
a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
TA
12

b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
30

AR

Argumentează-ţi răspunsul.
-

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
PO
ta
an

2. Care este opinia ta despre rolul lecturii unor texte istorice? Motivează-ţi răspunsul.
t

L
ns

CO
Co

RI
AG

l
ra
_o
na
ma
ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2016

BA 2
15 iunie 2016

AL 1
Proba A

30
Biletul nr. 65

TA
Citeşte textul cu voce tare.

-
AR
PO
ta Dragă Monica,

L
Dă-mi voie să-ţi mulţumesc şi să-ţi cer scuze. Abia când am ajuns la Bucureşti, am înţeles

O
n
C
raţiunea invitaţiunii tale de a-ţi scrie de aici din când în când. La Medeleni, am crezut că e o simplă
RI
ta

gentileţă, o atenţie pentru cel care pleca descurajat. Ajuns aici, după câteva zile de izolare
AG

sufletească, mi-am dat seama că singura bucurie la care mai puteam aspira era aceea de a scrie
UL
CO ns

la Medeleni […].
GI

Sunt în plin examen, fără emoţie şi fără entuziasm. Regret că sunt atât de bine pregătit.
LE
Co

Invidiez emoţia absorbantă a camarazilor pentru care examenul e un joc de loterie. Desigur că
fiecare dintre ei a lăsat o dragoste acolo unde şi-a petrecut vacanţa, dar nicio tristeţe, nicio

2
reculegere nu-i distrage din efervescenţa şcolarului în examen. Un răspuns norocos la oral îi face

01
să delireze pe coridoare. Fac tumbe, îşi calcă în picioare chipiile, de care speră că se vor despărţi
pentru totdeauna, aruncă în plafon cartea obiectului respectiv, fără să mai ţie socoteală că prin
aceasta diminuează preţul oferit de anticar. Într-un cuvânt, pentru ei unicul dispensator de bucurii
şi amărăciuni este examenul […].
3
BA
Îţi mulţumesc, Monica, şi rămân fratele tău devotat,
AL Mircea
-

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)


TA
AR
a

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul
PO

citat:
nt

a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul mesajului (atitudine, perspectivă, intenţii)?
b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)?
L
CO

Argumentează-ţi răspunsul.
c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
ta
RI

2. Care este opinia ta despre rolul examenelor în formarea unui adolescent? Motivează-ţi
AG

l
ra
_o

răspunsul.
na
ma
ns

ro
a_
UL

ur
at
er
it
_l
GI

si
a_
Co

mb
Li
LE

A_
a_
ob
Pr
CO

Proba A