Tematica și structura referatului nr.

Sa se studieze influenta padurii privind alternarea debitului maxim al viiturii torentiale folosind
datele prezente in tabelul nr. 1.

Aceste date au fost inregistrate in reteaua de bazine experimentale ale Institutului National de
Hidrologie si Gospodarire a Apelor (I.N.H.G.A.) si ale Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice
(ICAS) în timpul inundatiilor catastrofale produse in 1970 si 1975 in bazinele superioare ale raurilor
Somes, Mures, Olt,Putna etc.

Variabilele luate in cercetare sunt urmatoarele:

 Suprafața bazunului F(km2)

 Supafata impadurita a bazinului Fp (km2)
 Procentul de padure din bazin p (%)
 Debitul maxim de viitura Q (m3/s)

Problemele cerute sunt urmatoarele:

1. Prezentarea tabelara si reprezentarea grafica a datelor experimentale.

2. Anliza corelatiei aplicata asupra variabilelor luate in considerare.

2.1. Corelatia simpla .

2.2. Corelatia partiala.
2.3. Corelatia multipla.

3. Analiza regresiei aplicata asupra variabilelor luate in cercetare.

3.1. Regresia liniara simpla.

3.1.1. Stabilirea si reprezentarea ecuatiei dreptei de regresie.
3.2. Regresia liniara multipla.
3.2.1. Stabilirea ecuatiei pentru regresia liniara multipla.
3.2.2. Reprezentarea regresiei liniare multiple, pentru 3 valori standard ale
gradului de impadurire.

4. Cuantificarea efectului de atenuare a viiturilor torentiale de catre padure in

functie de suprafata bazinului si a gradului de impadurire.
 4.1. Prognoza debitului maxim cu ajutorul regresiei liniare multiple, pe domeniul
de definitie al suprafetei bazinului, pentru 3 valori standard ale gradului de
impadurire.
4.2. Calculul, reprezentarea si analiza rapoartelor de tipul Qp/Qo.

1. Prezentarea tabelară si reprezentarea grafică a datelor experimentale

a) Prezentarea tabelara a datelor experimentale

Tabelul nr.1
Suprafata Suprafata Procent de Debit
Sectiunea
bazin padure padure maxim
nr.
F (Km²) Fp(km²) p(%) Q(m³/s)
1 6,20 3,4 54,8 22,1
2 10,5 10,0 95,2 21,1
3 21,4 6,0 28,0 40,8
4 26,3 19,8 75,3 33,1
5 31,8 30,8 96,9 28,2
6 40,4 21,0 52,0 53,1
7 52,0 2,9 5,6 88,9
 8 61,4 46,0 74,9 54,8
9 72,9 19,1 26,2 98,6
10 79,9 76,0 95,1 45,8
11 90,5 68,0 75,1 73,4
12 99,0 5,9 6,0 160,2
13 86,0 9,5 11,0 131,0
14 101,0 73,8 73,1 81,0
15 46,4 26,0 56,0 42,1

b) Reprezentarea grafică a datelor experimentale

Figura 1. Reprezentarea datelor de baza privind variabilele F,Q,p

Punctelor din grafic li se asociaza o cifra, ( ex: 4(50%)), prima reda numarul curent al sectiunii, iar
cea de-a doua reda procentul de impadurire corespunzator sectiunii.

2. Analiza corelatiei aplicata asupara variabilelor luate in cercetare.

Scopul acestei analize:

- descoperirea legaturilor dintre variabilele luate incercetare si stabilirea gradului de intensitate al
acestor legaturi.
- pregatire datelor necesare pentru analiza corelatiei.
 Tabelul nr.2
y x₁ x₂ y² x₁² x₂² y·x₁ y·x₂ x₁·x₂
Nr.
crt. Q F Fp
Q² F² Fp² Q·F Q·Fp F·Fp
(m³/s) (km²) (km²)
1 22,1 6,20 3,4 488,41 38,44 11,56 137,02 75,14 21,08
2 21,1 10,5 10,0 445,21 110,25 100 221,55 211 105
3 40,8 21,4 6,0 1664,64 457,96 36 873,12 244,8 128,4
4 33,1 26,3 19,8 1095,61 691,69 392,04 870,53 655,38 520,74
5 28,2 31,8 30,8 795,24 1011,24 948,64 896,76 868,56 979,44
6 53,1 40,4 21,0 2819,61 1632,16 441 2145,24 1115,1 848,4
7 88,9 52,0 2,9 7903,21 2704,00 8,41 4622,8 257,81 150,8
8 54,8 61,4 46,0 3003,04 3769,96 2116 3364,72 2520,8 2824,4
9 98,6 72,9 19,1 9721,96 5314,41 364,81 7187,94 1883,26 1392,39
10 45,8 79,9 76,0 2097,64 6384,01 5776 3659,42 3480,8 6072,4
11 73,4 90,5 68,0 5387,56 8190,25 4624 6642,7 4991,2 6154
25664,0
12 160,2 99,0 5,9 9801,00 34,81 15859,8 945,18 584,1
4
13 131,0 86,0 9,5 17161 7396,00 90,25 11266 1244,5 817
10201,0
14 81,0 101,0 73,8 6561 5446,44 8181 5977,8 7453,8
0
15 42,1 46,4 26,0 1772,41 2152,96 676 1953,44 1094,6 1206,4
86580,5 59855,3 21065,9 67882,0 25565,9
∑ 974,2 825,7 418,2 29258,35
8 3 6 4 3

2.1. Corelatia simpla

- Reda intensitate legaturilor liniare dintre doua variabile ( y si x ).

- Coeficientul de corelatie se calculeaza curelatia urmatoare:

ryx= ,

unde N este numarul de valori ale sirului statistic.

Acest coeficient ia valori in intervalul (-1;+1) dupa cum corelatia este negativa sau pozitiva.
 Se vor calcula, astfel, coeficientii:

rQF = = = =

= = 0,778

rQFp = = =

= = - 0.108

rFpF = = = =

= = 0,536

Cu ajutorul testului ,, t ’’ se va examina semnificatia statistica a acestor coeficienti; ,, valorile

limita ’’ sunt extrase din tabele si sunt centralizate in tabelul de mai jos:
Tabelul nr.3
f = N - 2 = 13 grade de libertate
Nivelul de semnificatie statistica
α = 0,05 α = 0,01 α = 0,001
0,514 0,641 0,760
S DS FS
Semnificativ Distinct semnificativ Foarte semnificativ

Interpretarea rezultatelor obtinute :

 2.2. Corelatia partiala

Reda intensitatea legaturilor dintre 2 variabile, in ipoteza ca cea de-a treia ramane constant si nu
influenteaza asupra legaturii considerate.
In situatia a 3 caracteristici (y,x1,x2) se utilizeaza formula :

Se vor calcula coeficientii:

= = = = 0,996

= = = = -0,989

= = = = 0,992

Valorile limita ale coeficientiilor de corelatie se extrag din table la f=N-3 grade de libertate.

Tabelul nr. 4
f = N - 3 = 12 grade de libertate
Nivelul de semnificatie statistica
α = 0,05 α = 0,01 α = 0,001
0,532 0,661 0,780
S DS FS
Semnificativ Distinct semnificativ Foarte semnificativ
 Interpretarea rezultatelor obtinute :

2.3. Corelatia multipla

 Reda influenta concomitenta a factorilor de influenta ( F si Fp ) asupra caracterului

masurat Q.
 Pentru corelatia liniara a 3 caracteristici ( y=Q; x 1=Fp; x2=F ), coeficientul de corelatie
multipla este dat de relatia:

 Se va calcula coeficientul

= = = = =

0,996

 Semnificatia statistica a acestui coeficient se examineaza cu testul ,, F ’’ definit prin

relatia:

F= = = 6 = 744,

unde k=3 reprezinta numarul de variabile luate in cercetare.

  Valoarea F calculata se compara cu valorile F tabelare, stabilite dupa cum urmeaza:
Tabelul nr. 5
f1 = K-1 = 2 f2 = N-K = 12
( grade de libertate)
F5% F1%
3,89 6,92
S DS
Semnificativ Distinct semnificativ

Interpretarea rezultatelor obtinute :

3. Analiza regresiei aplicata asupra variabilelor luate in cercetare

 Scopul analizei : de a gasi o ecuatie care sa exprime legatura statistica din caracteristica
respectiva, pe de o parte, si factorul sau factorii de influenta, pe de alta parte.
 In cazul de fata, debitul Q ( m 3/s ) reprezinta caracteristica reprezentativa iar variabila F
(km2) si Fp (km2), luate separate sau impreuna constituie factorul sau factorii de
influenta.

3.1. Regresia liniara simpla

3.1.1. Stabilirea si reprezentarea ecuatiei dreptei de regresie

 Ecuatia de regresie consta din ecuatia unei drepte.

 In cazul de fata ecuatia are forma:
Q = a + bF
 Deoarece este cunoscut coeficientul de corelatie, se poate aplica relatia:

Q – Q = rQF • (F – F),

unde:

Q si F - reprezinta media variabilelor Q s F;

rQF - coeficientul de corelatie dintre aceste variabile;
SQ si SF - abaterile standard ale variabilelor respective.
 Formulele de calcul sunt urmatoarele:

Q= = = 64,95
 F= = = 55,05

SQ = = = = 40,80

SF = = = = 32,08

 Rezulta ecuatia:

Q – Q = rQF • (F – F),

Q – 64,95 = 0,778 • ( F – 55,05)

Q – 64,95 = 0,99F – 54,481

Q = 10,46 + 0,99F
a = 10,46
b = 0,99

 Ecuatia stabilita este corecta daca la valoarea F=F rezulta Q=Q

 Pentru reprezentarea dreptei de regresie se aleg 2 valori din domeniul de definitie al
suprafetei si se calculeaza, cu ajutorul ecuatiei, termenul Q;

Tabelul nr. 6
F 2 110
Q 12,4 119,3

-Reprezentarea este data in campul graficului din figura 1.

3.2. Regresia liniara multipla

3.2.1. Stabilirea ecuatiei de regresie liniara multipla

- Ecuatia de regresie se prezinta sub forma generala:

y=bo+b1x1+b2x2+…+bnxn

 In cazul de fata, fiindca y=Q; x1=Fp; x2=F este vorba de o ecuatie de regresie cu doar
doua variabile independente; asadar vom avea:
Q= b0+b1Fp+b2F
 Pentru stabilirea coeficientilor din aceasta ecuatie (b0, b1,b2) se determina in prealabil
sumele patratelor abaterilor si sumele produselor abaterilor, pentru toate cele trei
variabile luate in cercetare (Q,Fp,F).

Sumele patratelor abaterilor se calculeaza cu relatiile:

KFp = - = 21065,96 – = 21065,96 – 11659,41 = 9406,55

KF = - = 59855,33 – = 59855,33 – 45452,03 = 14403,29

KQ = - = 86580,58– = 86580,58 – 63271,04 = 23309,53

Pentru calculul produselor abaterilor se utilizeaza relatiile:

KFpQ = – = 25565,93 – = 25565,93 – 27160,69 = - 1594,76

KFQ = – = 67882,04 – = 67882,04 – 53626,46 = 14255,57

KFpF = – = 29258,35 – = 29258,35 – 23020,51 = 6238,02

In final, se pot determina coeficientii din ecuatia de regresie multipla cu ajutorul relatiilor:

b1 = = = = -1,15

b2 = = = = 1,49

b0 = Q – b1·Fp – b2·F = 64,95 + 1,15 27,88 -1,49 55,05 = 14,99

Rezulta ecuatia: Q = 14,99 – 1,15Fp + 1,49F

3.2.2. Reprezentarea regresiei liniare multiple, pentru 3 valori standard ale gradului de impadurire
- Ecuatia de regresie obtinuta la 3.2.1. va fi reprezentata grafic pentru urmatoarele valori standard
ale gradului de impadurire:
 = 1,0 ( bazin complet impadurit :Fp = F), pentru care debitul prognozat se noteaza cu Q 1,0 si se

calculeaza cu ecuatia:
Q1,0 = b0+(b1+b2)F = 14,99 +(-1,15+1,49)F= 14,99+0,34F

= 0,5 (bazin impadurit in proportie de 5%: Fp=0,5F), pentru care debitul prognozat se noteaza cu Q0,5 si

se calculeaza cu ecuatia:
Q0,5 = b0+(0,5b1 + b2)F= 14,99+(1,49-0,5 1,15)F= 14,99 + 0,92F

= 0 (bazin complet descoperit: Fp=0), pentru care debitul prognozat se noteaza cu Q 0 si se calculeaza

cu ecuatia:
Q0 = b0 + b2F = 14,99 + 1,49F
 Pentru realizarea grafica, variabila independent F din cele 3 ecuatii va fi inlocuita cu 2
valori din domeniul sau de definitie si vor fi obtinute astfel debitele Q corespunzatoare (Q1,0; Q0,5; Q0)

Tabel nr. 7

F(km2) Q1,0 = 14,99 + 0,34F Q0,5= 14,99 + 0,92F Q0 = 14,99 + 1,49F

20 21,79 33,39 44,79
80 42,19 88,59 134,19

4. Cuantificarea efectului de atenuare a viiturilor torentiale de catre padure in functie de

suprafata bazinului si a gradului de impadurire.

4.1. Prognoza debitului maxim cu ajutorul regresiei liniare multiple, pe domeniul de

definitie al suprafetei bazinului, pentru 3 valori standard ale gradului de impadurire.

 Pentru a pune in evidenta si mai pregnant rolul pozitiv jucat de padure vom utiliza regresia
liniara multipla pentru prognoze referitoare la debitul maxim, luand in considerare cele 3 scenarii definite
anterior in raport cu gradul de impadurire
 In acest scop, in tabelul care urmeaza sunt considerate 6 valori standard din domeniul de
definitie al suprafetei ( 1; 10; 25; 50; 75; 100 km 2) si sunt realizate pentru aceste suprafete, prognoze
asupra debitului de varf ale viiturilor torentiale in cadrul celor 3 scenarii de impadurire adoptate.
  Se obtin, astfel cate un set de 3 debite maxime ( Q 1,0; Q0,5; Q0 ), la fiecare suprafata standard
admisa.

Tabelul nr. 8
Q=14,99-1,15Fp+1,49F
F Fp/F Fp Q Q0,5/Q0 Q1,0/Q0
1 1 15,33
1 0,5 0,5 15,91 0,97 0,93
0 0 16,48
1 10 18,39
10 0,5 5 24,14 0,81 0,62
0 0 29,89
1 25 23,49
25 0,5 12,5 37,87 0,72 0,45
0 0 52,24
1 50 31,99
50 0,5 25 60,74 0,68 0,36
0 0 89,49
1 75 40,49
75 0,5 37,5 83,62 0,66 0,32
0 0 126,74
1 100 48,99
100 0,5 50 106,49 0,65 0,30
0 0 163,99

4.2. Calculul, reprezentarea si analiza rapoartelor de tipul Qp/Q0

 In tabelul prezentat anterior,sunt calculate rapoartele de tipul Q 0,5/Q0 si Q1,0/Q0, rapoarte cu

ajutorul carora poate fi caracterizata masura atenuarii viiturilor torentiale de catre padure in ipoteza in care
gradul de impadurire ar fi crescut de la 0% la 50% sau de la 0% la 100%.
 Pentru a inlesni aceasta analiza, se recurge la 2 tipuri de reprezentari grafice a acestor 2
rapoarte.
 In prima reprezentare grafica (fig. 3) pe abscisa se considera gradul de impadurire, pe
campul graficului rezultand un fascicule de 6 drepte care redau variatia raportului Q p/Q0, pentru fiecare
din suprafetele considerate.
  In cea de-a doua reprezentare (fig. 4) pe abscisa se considera suprafata bazinului, in campul
graficului rezulta un fascicule cu 3 curbe care redau variatia raportului Qp/Q0, pentru cele trei valori
standard ale gradului de impadurire.