ALIMENTATIA, )

SI
, SANATATEA
COPILULUI

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
ALIMENTAIA I SNTATEA COPILULUI
Elena Pridie
Copyright © 2015 Editura Sian Books

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

PRIDIE, ELENA
Alimentaia i sntatea copilului / Elena Pridie. –
Bucureti: Sian Books, 2015
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-8657-00-4

613.95

Toate drepturile rezervate Editurii Sian Books.

Nicio parte din acest volum nu poate  copiat
fr permisiunea scris a Editurii Sian Books.
Drepturile de distribuie în strintate aparin editurii.
All rights reserved. The distribution of this book outside
Romania, without the written permission of Sian Books,
is strictly prohibited.
Copyright © 2015 by Sian Books.

Editura Sian Books :

Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3,
sector 6, cod 060512 – Bucureti
Tel.: 021 402 26 00
Fax: 021 402 26 10
Distribuie: 021 402 26 30;
021 402 26 33
Comenzi: comenzi@all.ro
www.all.ro

Redactare: Ioana Vcrescu

Tehnoredactare: Liviu Stoica
Design copert: Andra Novac

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 Elena Pridie
ALIMENTATIA ,
)
)

SI
, SANATATEA
COPILULUI

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
Elena Pridie este cunoscut publicului cititor interesat de o
alimentaie sntoas prin cele apte cri publicate pân în
prezent, majoritatea bestselleruri :
Reete pentru familia noastr (1998)
Cartea familiei mele (2001)
Mai bine un prânz de verdeuri (2004)
Gospodina eficient (2005)
Reete pentru sntatea noastr (2006)
Copilul vegetarian (2007)
Gtete repede, sntos i gustos (2012)
Reete din cruditi (2012)

De asemenea, Elena Pridie a tradus mai multe cri din dome-

niul „stil de via sntos i nutriie“, de exemplu: Studiul China
de T. Colin Campbell i Thomas Campbell II, Sfaturi pentru sn-
tate de Ellen G. White.

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 Cartea de fa trage un puternic semnal de alarm
în ceea ce privete alimentaia copiilor notri. Nu trebuie, îns,
folosit pentru a înlocui consultaia medical a copilului
la pediatru. Autoarea nu îi asum niciun fel de rspundere
pentru aplicarea necorespunztoare a sfaturilor i informaiilor
cuprinse în carte. Acestea trebuie bine s fie bine înelese
de ctre prini i apoi discutate cu medicul pediatru,
în special când este vorba de copii cu vârsta de sub 1 an.
Autoarea

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
Cuprins

Prefa ........................................................................................................... 11

Introducere .................................................................................................. 15

Capitolul 1. O GENERA
IE ÎN PERICOL ......................................... 19
Ce alimente consum copiii în prezent? ....................................... 19
De ce este alimentaia atât de important în
viaa oamenilor? .................................................................................... 21
Scurt istoric al alimentaiei omului.................................................. 24
Poziia autoritilor medicale cu privire la alimentaia
vegetarian .............................................................................................. 27

Capitolul 2. IMPACTUL ALIMENTA

IEI ASUPRA
SNT
II ............................................................................................ 34
Efectele alimentaiei de origine animal asupra sntii
copiilor ....................................................................................................... 35

Capitolul 3. ALIMENTA
IA IDEAL PENTRU COPII.................. 46
Avantajele alimentaiei vegetariene pentru copii ...................... 47
Alimentaia vegetarian este sigur pentru copii ...................... 48
Prejudeci privind alimentaia vegetarian la copii................. 52
Este vreodat prea târziu a interveni în dieta copilului?......... 59

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
8

Sfaturi utile pentru a uura adaptarea copiilor

la alimentaia vegetarian .................................................................. 61

Capitolul 4. RESPONSABILITATEA PRIN

ILOR PRIVIND
ALIMENTA
IA COPIILOR ............................................................... 66
Cunotine de nutriie pentru prini i copii .............................. 66
Alimentele............................................................................................. 66
Elementele nutritive/ nutrienii ..................................................... 67
Grupe de alimente ............................................................................. 80
Piramida alimentelor vegetariene ................................................ 81
Pregtirea alimentelor ...................................................................... 81
Planificarea meniului ........................................................................ 84
Reguli în pregtirea hranei ............................................................. 85
Principii pentru o alimentaie sntoas ................................... 88
Responsabilitatea special a mamei ............................................... 92
Sarcina.................................................................................................... 92
Care este hrana potrivit pentru femeia însrcinat? ...... 94
Consecinele depunerii de kilograme în exces
în timpul sarcinii ............................................................................. 95
Viitoarea mam are nevoie de hran corespunztoare ... 98
Pericolele reale pentru viitorul copil .....................................103
Cea mai bun diet pentru femeia însrcinat .................104
Alptarea.................................................................................................106
Un aliment minune, trecut cu vederea .................................107
Un sistem nervos mai sntos, un creier
mai inteligent.................................................................................108
Biberonul cu lapte de vac – o surs pentru
numeroase boli grave .................................................................110
Moartea subit a sugarului i biberonul cu lapte ............113
Alte avantaje ale laptelui de mam .......................................113

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 9

Beneficiile alptrii – pentru mam.......................................114

Necesitatea susinerii la toate nivelurile a alimentrii
copiilor cu lapte de mam în primii ani de via ..............115

Capitolul 5. ALIMENTA
IA COPILULUI PE GRUPE
DE VÂRST .........................................................................................117
Alimentaia copilului în primul an de via (0 – 12 luni) .......118
Alimentaia natural (cu lapte de mam)/alptarea ...........119
Alimentaia artificial (cu formule de lapte praf
pentru sugari) ....................................................................................125
Alimentaia mixt (parial cu lapte de mam i
completare cu o formul de lapte praf pentru sugari) ......128
Diversificarea alimentaiei.............................................................129
Alimentaia copilului între 1 – 3 ani ..............................................148
Alimentaia precolarului (3 – 7 ani) .............................................151
Alimentaia colarului (7 – 15 ani) .................................................153
Alimentaia adolescentului i a tânrului ....................................157

Capitolul 6 CRETEREA I ÎNGRIJIREA SUGARULUI

I A COPILULUI MIC.......................................................................158

Capitolul 7.RE
ETE CULINARE PENTRU COPII ........................169
A. Reete din cereale, fructe i nuci (semine) .......................173
B. Reete din legume i leguminoase .......................................187
C. Deserturi ........................................................................................241
D. Buturi ............................................................................................288

Index reete................................................................................................294

Referine bibliografice ...........................................................................301

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 11

PREFAȚĂ

„Nutriia nu înseamn a mânca,

ci a înva s trieti.“
Patricia Compton – nutriionist american

De ce înc o carte care s ne învee s trim? Pentru c avem

copii crora le dorim s-i ating potenialul maxim de dezvolta-
re i pentru c suntem în mare parte responsabili pentru aceasta.
Cartea de fa se ocup de impactul alimentaiei asupra
sntii copilului, cu accent pe alimentaia vegetarian. Autoarea
abordeaz astfel o zon gri, studiat rar de specialiti, plin de fol-
clor i de informaii anecdotice, pe alocuri. Argumentele tiinifice
neadecvate, dar i lipsa unei educaii susinute în domeniu fac ca
alimentaia vegetarian s fie nepopular în România, iar pen-
tru copii s fie considerat o opiune exagerat i chiar riscant.
Cartea doamnei Elena Pridie aduce informaii importante,
la zi, despre impactul alimentaiei asupra dezvoltrii copilului,
evideniind dezavantajele alimentaiei actuale, bazate în princi-
pal pe proteine animale i cu exces de zaharuri rafinate. Astfel,
alimentaia vegetarian devine o opiune îneleapt pentru fie-
care copil, indiferent de vârst. Autoarea dedic un spaiu im-
portant alimentaiei nou-nscutului i sugarului, cu o pledoarie
pentru alptare. Scderea evident a numrului de mame care

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
12

alpteaz, din motive mai mult sau mai puin obiective, este con-
siderat un mare eec al speciei noastre. Într-adevr, copiii care
se bucur de o alimentaie natural au o rat de cretere mai len-
t, comparativ cu cei hrnii cu formul de lapte adaptat vârstei.
Ceea ce nu se tie este faptul c graficele de cretere la care se
face raportarea se bazeaz pe msurtori fcute pe grupuri de
copii alimentai artificial. Organizaia Mondial a Sntii pune
îns la dispoziie grafice separate pentru copiii alptai, pentru a
putea evalua corect creterea copiilor hrnii natural1.
Aa cum intuim, alimentaia sntoas presupune preocupa-
re i efort, pân obinem deprinderile necesare selectrii i pre-
gtirii hranei. Ne sunt din ce în ce mai accesibile alimentele su-
perprocesate/rafinate care, în spatele unui gust foarte puternic,
ascund riscuri pentru sntate i o valoare nutritiv redus. Astfel,
alimentaia sntoas presupune o implicare mai mare din partea
noastr, a prinilor, comparativ cu generaia prinilor i bunici-
lor notri. Necesit efortul de a ne informa, de a selecta alimen-
tele potrivite din oferta pieei, de a le face disponibile copiilor
notri într-o form atrgtoare ca aspect i gust.
Cercettorii spun c programele culinare influeneaz pozitiv
preferinele alimentare ale copiilor, atitudinile i comportamentul
alimentar, probabil cu rezultate chiar mai bune atunci când sunt
i prinii implicai2.
Conform unui studiu realizat în România, în 2011, pe un lot
de 361 de copii de vârst colar – consumul de fructe i legu-
me este influenat direct de cunotinele copiilor despre necesa-
rul zilnic de legume i fructe, de atitudinea mamei fa de aces-
te alimente, i nu în ultimul rând de disponibilitatea fructelor i
legumelor acas, în mediul în care triete copilul3. Aadar, dac

1
Nelson Textbook of Pediatrics – ediia a 19a.
2
The Impact of Cooking Classes on Food-Related Preferences, Attitudes, and
Behaviors of School-Aged Children: A Systematic Review of the Evidence,
2003-2014, noiembrie 2014.
3
Lucia Maria Lotrean, Iulia Tutui, Individual and familial factors associated
with fruit and vegetable intake among 11- to 14-year-old Romanian school
children, octombrie 2014.

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 13

vrem s-i împrietenim pe copii cu fructele i legumele, trebuie s

le oferim informaii despre alimentaia sntoas, în mod con-
stant, dar în acelai timp adecvat, accesibil vârstei lor, s le oferim
un model pozitiv, dar i s prezentm frumos, creativ fructele i
legumele în meniul lor. Vom forma astfel obiceiuri sntoase, cu
un impact pozitiv asupra întregii lor viei.
Ca prini, avem responsabilitatea de a le modela comporta-
mentul alimentar prin reguli rezonabile, dar i de a-i motiva, aa
încât s prefere i s aleag alimente sntoase chiar i atunci
când nu suntem în preajma lor.
Ultimul capitol al crii, i cel mai cuprinztor, conine reete
ordonate pe grupe de alimente. Reetele sunt accesibile chiar i
pentru mamele ocupate. Aa cum intuim, nu trebuie s gtim ali-
mente complicate, ci mese gustoase din ingrediente proaspete.
Un înelept spunea: Mai întâi noi formm obiceiurile, apoi ele
ne formeaz pe noi. Cartea pe care o citii este un instrument de
lucru foarte util, dac dorii s formai obiceiuri sntoase pentru
dumneavoastr, copiii dumneavoastr i pentru întreaga familie.
Dr. Magdalena Ionescu,
medic specialist pediatrie i neonatologie

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
14

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 15

INTRODUCERE

Iubesc copiii de când m tiu. De la fraii mei, cinci la numr,

la a cror cretere am contribuit i eu, fiind cea mai mare, pân
la toi ceilali copii pe care i-am avut în preajm. Inclusiv copiii
mei, bineîneles, cele dou fiice pe care mi le-a druit Dumnezeu,
care mi-au adus mari bucurii. i copiii lor, nepoii mei, patru la
numr pân acum, care mi-au deschis un univers de fericire, des-
pre a crui existen nu aveam habar nici în cele mai frumoase
vise ale mele.
Copiii sunt ceea ce are mai de pre aceast lume. Prin natu-
ra lor sunt sinceri, curai, cinstii, buni la suflet, calzi, ateni, pli-
ni de compasiune, creativi, hotrâi, încreztori, flexibili, îngdui-
tori, ierttori, generoi, amabili, recunosctori, umili, loiali, blânzi,
asculttori, veseli, entuziati, competitivi, punctuali, conving-
tori, devotai, consecveni, responsabili, demni de încredere, pli-
ni de imaginaie, plcui, adaptabili, sensibili, rbdtori, iubitori,
ordonai, ospitalieri, discrei, precaui, harnici, curajoi, inventivi,
ageri, ambiioi, curioi, înelepi, echilibrai, cooperani, medita-
tivi, împciuitori, comunicativi, cu simul umorului, dornici s fac
lucruri bune i sunt fericii s ne fie aproape în via...
Dac nu este complet aceast lung list, continuai-o
dumneavoastr. Dac nu este exact sau am exagerat pe ici-pe
colo, v rog s-mi îngduii firea optimist. Aceste însuiri tocmai
enumerate le-am vzut în via, întruchipate la superlativ numai

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
16

în copii, i descoperirea lor, rând pe rând, m-a fascinat întotdeau-

na. Viaa în preajma copiilor este un vis. Un vis frumos.
Totui, din nefericire, în ultimele decenii acest vis este tot mai
mult tulburat. Copiii de astzi sunt diferii de cei cu care eram
obinuii noi, cei care acum am trecut de vârsta a doua. Unde sunt
copiii de alt dat? Unde au pierit zarva glasurilor zglobii, voioia
molipsitoare, pofta de via i cântul, privirea candid i joaca lor
plin de pasiune? Ce s-a întâmplat cu lumea noastr? De ce sunt
altfel copiii? De ce nu mai sunt la fel de jucui?
Adevrul este c sntatea copiilor notri este din ce în ce
mai precar. Aceasta este realitatea crud pe care trebuie s-o pri-
vim în fa pân nu e prea târziu.
Diabetul, obezitatea, arteroscleroza, hipertensiunea arteria-
l, bolile de rinichi, ficat, bolile de inim, bolile autoimune, can-
cerele de tot felul i multe alte boli grave îi afecteaz din ce în ce
mai mult i pe copii.
Cum se face c micuii notri sufer în prezent de boli care
acum o sut de ani nu erau întâlnite nici mcar la cei mai în vâr-
st dintre btrâni? Ce au fcut ultimele generaii de prini, de
s-a ajuns la o asemenea situaie?
Desigur, rspunsul la aceste întrebri este unul foarte com-
plex i nu poate fi cuprins într-o singur lucrare. Nici nu am
pretenia c a putea oferi rspunsul complet la aceast între-
bare. Dar nu pot trece cu indiferen pe lâng aceast situaie,
atât de dramatic în ceea ce-i privete pe copiii notri, pentru
c ei sunt lucrul cel mai de pre din lume. De aceea, vreau s
împrtesc semenilor mei, prin aceast carte, ceea ce consider
c reprezint cheia care începe s „descuie“ rspunsul la aceast
întrebare. Mai departe, rezolvarea situaiei st în mâna prinilor
i a copiilor totodat, mai ales a celor mai mriori, care sunt deja
în stare s ia ei înii decizii.
Personal, am ajuns la concluzia c o parte a rspunsului la
aceste întrebri se poate gsi analizând stilul de via al prin-
ilor, transmis prin propriul exemplu copiilor, din generaie în

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 17

generaie. Da, stilul de via al prinilor, transmis i preluat apoi

de copiii lor, este vinovat de starea de sntate a copiilor din zi-
lele noastre, stare de sntate care se manifest i printr-o stare
de spirit precar.
Pltim foarte scump viaa comod pe care ne-am cldit-o cu
mari sacrificii. În loc s ne fie un avantaj, se pare c am transfor-
mat-o într-un inconvenient. De ce? Pentru c petrecem tot mai
mult timp în spaii închise, departe de aerul curat i de lumina
vindectoare a soarelui, ne micm tot mai puin, muncim pân
cdem rupi de oboseal, temperana este o noiune tot mai
strin de generaia noastr i, lucrul cel mai grav, acordm tot
mai puin atenie alimentaiei noastre. Dac pentru generaiile
trecute servirea mesei în familie constituia unul din momentele
cele mai importante ale fiecrei zile, în prezent lucrurile nu mai
stau astfel. Membrii familiei aproape c nu se mai vd pe parcur-
sul zilei, statul la mas împreun devenind o întâmplare, când i
când. Apoi, ceea ce se pune pe mas difer foarte mult de ceea
ce mâncau predecesorii notri.
Toate aceste lucruri îi afecteaz foarte mult pe copii, care
pornesc în via fr o baz solid pentru sntate.
Cartea de fa este o reactualizare mult îmbuntit a pri-
mei mele cri privind alimentaia copiilor, Copilul vegetarian, pu-
blicat la Casa de editur Advent în anul 2007. I-am schimbat ti-
tlul din motive obiective, pentru a-i ajuta pe cei în necunotin
de cauz s nu se poticneasc în prejudeci. În anii care au tre-
cut am continuat s înv, am parcurs un material bibliografic
foarte vast, studiind cu cea mai mare atenie, în mod direct, im-
pactul alimentaiei asupra dezvoltrii copiilor. Propriii nepoi, ca
i muli ali copii pe care îi cunosc, mi-au constituit exemple vii a
ceea ce poate însemna o alimentaie bine coordonat de prini
în folosul copiilor.
Îi invit cu toat cldura pe prini, prin aceast carte, s iden-
tificm împreun alimentaia ideal pentru copiii notri. Prin tot
ceea ce am reuit s acumulez, ca experien i cunotine, doresc

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
18

s le ofer cu responsabilitate i o soluie practic în acest sens,

atât prin sfaturi, cât i prin reetele prezentate. V îndemn s
parcurgei cu seriozitate paginile acestei cri, spre binele copi-
ilor notri, al generaiilor viitoare, spre binele nostru, al tuturor.
Autoarea

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
 19

Capitolul 1
O GENERAȚIE ÎN PERICOL

Ce alimente consum copiii în prezent ?

În iunie 2000, în Marea Britanie s-a fcut un sondaj naional

(www.vegetarian.org.uk) privind alimentaia i nutriia, care a in-
vestigat obiceiurile alimentare ale copiilor cu vârste cuprinse în-
tre 4 i 18 ani. Rezultatul a fost sinistru. Pentru aproximativ 80%
dintre copii, alimentaia consta în principal în pâine alb i pro-
duse de patiserie, snacksuri, hot-dogi, biscuii, chipsuri, dulciuri
de tot felul i, mai ales, ciocolat. Trei sferturi dintre copiii care au
participat la studiu nu consumaser niciun fruct i nicio legum
cu frunze verzi în sptmâna efecturii sondajului. În urma son-
dajului s-au fcut urmtoarele constatri:
– Aportul de proteine era mult prea mare pentru toate vârste-
le investigate.
– Consumul de zahr era prea ridicat.
– Aportul de fibre se afla mult sub un nivel acceptabil pentru s-
ntate.
– O treime dintre copii nu avea scaun zilnic.
– Peste 90% din copii consumau cu 20% mai multe grsimi sa-
turate peste limita acceptabil.
– 10% dintre copii aveau un nivel al colesterolului ridicat.

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html
20

– Una din cinci fete adolescente avea deficiene grave de vita-

minele A i B2.
– Aportul de beta-caroten era zero pentru 2% din biei i fete!
– Acidul folic era prea sczut la 4% din toii copiii.
– Vitamina C provenea în principal din sucuri de fructe, în special
din buturi carbogazoase, nu din fructe proaspete.
– Jumtate din fetele mai mari prezentau deficiene serioase de
fier i magneziu.
– Aportul de calciu era sczut la cei cu vârsta între 11-18 ani.
– Aportul de zinc era sczut la toate vârstele studiate.
– Mai mult de jumtate dintre copii consumau prea mult sare.
Au fost studiate i alte coordonate. În ce privete activitatea
fizic, 40% dintre biei i 60% dintre fete fceau mai puin de
o or de micare fizic pe zi, timp recomandat ca un minimum
pentru copilrie. Aproximativ un sfert din copii au declarat c cel
puin o zi pe sptmân nu se simeau bine; 5% au fost depistai
ca prezentând alergii, iar un procent dublu fa de acesta a fost
descoperit ca prezentând reacii neplcute la anumite alimente.
Din acest studiu a reieit cu claritate c o mare parte din co-
pii duce lips de multe dintre vitaminele i mineralele eseniale
în lupta cu boala. Cei mici au o alimentaie prea bogat în gr-
simi, proteine, sare i zahr, în mare parte din cauza alimentelor
procesate, pe baz de carne i produse lactate, i a celor rafina-
te – dulciuri, produse de patiserie, îngheate etc. Fructele i le-
gumele proaspete – alturi de alimentele furnizoare de energie,
cum ar fi cerealele nerafinate, pâinea integral, pastele finoase
integrale – aproape c nu îi gsesc locul în farfuria copilului de
astzi. Carnea i produsele lactate, alimentele puternic procesate,
în schimb, ocup un loc central aproape la fiecare mas i gus-
tare din zi, iar copiii sufer deja, la o vârst fraged, consecinele
acestei alimentaii deficitare.
În Anglia, în 2004, un comitet parlamentar ce investiga epi-
demia de obezitate a prezentat cazul unei fetie de trei ani care
a murit deoarece inima i-a cedat din cauza excesului de greutate.

http://www.all.ro/alimentatia-si-sanatatea-copilului.html