| Ante Plic : 1086/1 J msene Ing. Loewenthal Isyl Beneficiar: /) Dactito TysIng-Loewenthel Tey h) Comanda: 9h Gonfruntere: Ing.Loewenthal Isyl, ys Behnica de pictura - Restaure e iste interna jionalé pentru tehuice de picture si a oulortior, probleme de restaurare gi muzeistice. Comnicari IADA. Nz. 1. Ienuarie 1976. Cc upriagsuitll Reportaje Catre cititorii vechi gi noi Restauzazea gonstyue jiiloz Restauzazea frescelor Restaurerea teblourilor Restaurares unei picturi pe un plsfon de lema TADA ,Comunicari gi bibliogratie Partee principala Hubert von Soanébuxg : Criterii pentru tehnica de pictura an legatura cu corcetarile priving opera lui Rembrandt Hermann % _ Nu se gtie nimic despre modul de schitare prealebils aceste diferite culori de fond. Hell (30) presupune c& ere un desen ou pensula cu o vetugare in Culoaze brung. In auto;cenugiu intr-o forma mai degraba scademica. Desenele cu cret un strat de vopsea cu ulei nu pot fi stabilite, dupé cum se st prin radiajifle in infrarogu. foarte reduse. Este vorba ce un waterisl comparativ foarte pre de macvoimagini ale unor lucréri , efectuate cu siguranta absol de Rembrendt gi principalii sii elevi. : Pigure 4. Apostolul care se roagé ; somnat@ gi datate “ 1661. sectiune. Cleveland Museum of Art. Prasaturile cu pensula sint intrvejesute vizibil pe suprata fézé ca si fie supuse sepatat seu unei modelari unitare. P: Liber apaze visibil fondul ( ca de oxemplu 1a barbs in e gi cub nex ) 424 5% ezeeze imcd o trecore convingitoare dir punotul de vedere optic si al culorii. Formirii slabe si mai putin impresionente a feyei fi corespunde cu siguranta o a de interiorizere comvingetoare a expresiel. Bigure 5. Bvenghelictul Matthius inspivet de un inge somnat@ si datata 1661. sectiune. Paris, Peleis du Louvre Un strat de culoare cu o forma .solidd gi accentuat pute:prii. Un desiderat 21 reprezints numeroasele ovcervatii in za ou culoarea 91 alegerea corespunzitoare a detaliilor colox Manipularea individuala a lui Rembrendt,in deosebi a culorilor forma de past, a suferit, in cursul deavoltarii ef, o imbégat: neobignuité a posibilitayilor de exprimare. Acest mod de pict: Gn forma de past&é, aga cum rezulta olar din macrofotografiile Laurie in timp ce in comparatie cu Rembrandt joiferentieres in priveste culorile , este mul mai simplificata. Iuarea in con ratie a semmaturii cu pensule ca gi e aplicirii culorilor, est solut necesaré pentru comparatjia acestui mod de lucru. Formare stratuxilor de culoare cu pensula sau uneori gi ou un instrumex forme de spatula, 2n luorgrile mei tirzit, acca cuprapunere gi turare a diferitelor accents fcolorate, care pot fi deosebite celelalte supratete colorate, de formele de limitare de multe complicate, au ca regultat o vioiciune neobignuita a intregul terial. Chiar gi lumina oa stare este individuelizaté prin ace, aceasta observatie. “ Diferitele stadii de piotare inijiale i eforturi,realizarea stacojiului este caracterictiodpentru opere lui din jurul anului 1640 91 apare, ov mici nuante ale culorilor special 1a elevul sau F. Bol. particips direct la formarea culorii tablouluis Pentru a ob}: “@iferente de culoare corite, Reabrandt e folosit’ visibil 9i tinua diferite culori de fond (85). De asemenea in ce privest: lisaea preferata a diferitelo? teinioi ale aplicarii ouloril (ca pasta, cu spatula, neteds, transparenta ete) nu se pot git oriterii clare pentru o anumita ordine czonologica. Caracter pentru dezvoltarea ulterioazs este de exemplu stzucture in ov a fondului la "Homer" (Br. 483 ),care la inceput a fost apli Intro culoare rogie-brund inchiss cu © nuanta de violet. De a Locuri accentuate. Aecleagi culori in general ceva mai réci, vepetS in zona de umbra a fondului. Figura 6. Lieven van Coppenol,New York. Metropolitan li of art. Bequest of Henry Stillman Harkness 1950. Aca. M 500145233 (neexpus ae Copis veche ( cu latura ingversa) a : vura ( Hind.300 ). Un aspect sage vanD, ypentru studiul culorii, 1a Ri ahstul ci utilizarea elbului de plumb are aci un rol foarte redi: constaté la iradierea ou radia$ii roentgen. c igure 7, Fotografie roengen : Concomitent ou prots se vad cus gi jos, trasaturi lote cu pensuls se o picthre ma: veohe. Adacsul din stinga se deosebeste ola, oa urmare a p meabilitatii ai ugoare a radiapiilor (fara strat de gmaws de wéstul tadloului. Numai culoavea colii de nirtie, care cont mihod-plauh, spare on acsasta cond tniacpesté: herve Gan fost realizat agadar dupé adaugare. s Copii gi imiteyii Asemenea obsezva {ii ia legatura cu colorazea, au fost binefnjeles gi de imitatorii lui Rembyendt ale odor luoméri recunoaste in$4 cler oa urmare a tehnicii aplicate defectuos, contradictie ou lucrérile tipice ale elevilor din mediul dizeo: al aaestrului, ca de exemplu Evanghelistul din Aschaffenburg. " Bawbatul ou barbi gi cu palathe ¥ ( Br.317 )a fost realizat nuante transparente de brun, direct pe un fond de oretd de eo albi-cenusie 9i pe care s-a aplicat apoi ,la imbrécdminte, nua’ nuanta de cenugiu-viodet. Colorarea este orientaté aproximat: lucrarile lui Rembrendt din yerioada 1660. Un anumit peralelis trdséturilor ou pensula, aga cum apare la Rembrandt in pan gi. imbréeéminte, a devenit aci o manierd care se repeté viaibil gi traterea pivului 91 chiar ia Impasto el gulerului. Intreage p apaze in consccinja aplaticaté. In figura lipsegte ovice re. Ge culoare dintre partee luminoasd gi cea de umbrd. Albul nutilizizii de lungs durata a culorilor transparente, sub actiw unor solyentji,corelatia initiels, totugi ii iibeste shbstanta condi tionats 2 modelelor ( rezistenja structurii picturale )de foo aplicarea diferitelor tehnici de colorare. Piguza 8. loise ou tablele legii. 1659. seotiune : Cay lui Mpise. Berlin -Dahleuw, Galeria de Pablouri. Bxemplu peatru tehnica lui Rembrandt, suprafete libere mai ma Semnéture gf data (1665 ) de pe plenul din sund) stings 3 au fost realizate odats cu bablonieiyseate fi clasificat oa o tate Rembrandt ( dar nu din aceeagi epoca ). Bigurile 1o gi 11. Oml cu barba ou palarie 5 semn: datat 1665. Wew Xork, wetvopolitan Museum of Art. Un dar a HG. Warquard. Aco. BO.89.15.3 ( nesxpus ) < Palsificaresvecne care imita stilul lui Rembrandt ain 16 ralelismul pronuntat al tréséturilor pensulei apare op nifiei in spatiu. Ghidarea luminii suferd de lipsa de e-29- delului gi apave, in consecinja, curat gi luminos, aga cum este eazul in lucrerea lui Rembrandt : Omul ou barbé gi bonota, circa 1657. See }iune. London, National Gallery, Yo.l90. Intervalul posibilitajilor avtei lui Rembrandt din 1660, va gut din criteriul general el cercetirilor, este desigur exagerat, Zn special 1s citeva zeprezeniari ale seriei mult discutate a aposto bitox. In orice caz "Apostol care se roagi " din Clevelend (Bredius- Gerson 616 ) nu a temas lipsit de indoieli. Cureyit au de ault, tabloul prezinté o stave as intretinere roarte bund. 0 coloratie rece pala jou oO nuanja de tonalitate violeta ) oare apare peste stra tul de culoaze ca un voal, determina impresia generala. Culoarea de fond gp cu nusnja nisipului, are o contribuyie importanta la structurs tabloului. In multe Loouriveste lasat«|livere panvacntece peritscu culoate. In spseial la imbracaminted gi le barba se roe marc& cit da subtjire a fost splicata culoares astiel od din punotuk de vedere optic fanaul spare ca un strat plutitor. Ca urmare gs dife- nen yierii colovata veduse s suprafetjelor mari, e stretului de ow loare ,structurs tabloului apare ca o succesiune de straturi foarte simpld, cave se dezvoltaé corespunzitoare structurii pensulei mai mult pe suprafe}s si face lipsssscd 0 zela{ie mai puternicd ta adinoims, La mineca in citevs locuri trecerea la umbra a fost com plet omisi gi adinoiturile faldurilor sint indicate numai prin trassturi de culoare mai inchisa, splicate ou pensule care se ga~ ese direct pe stvatul de fond. wlinile prezint: treoeri asreante aja de umbte gi accentele de culoare Aeiicate eu pastd,dau dege- telox forms caracteristica unui bloc. Apate clar o& acest piotor poseda wai slab tehnios eplicirii trdsdturiloz de pencula care si poata da o caracterizare de inter- pretave wai convingitoare. Sxcoutjia ave pind le urmi un efeot de pseudoschitare.= 30 Ca un model stimulator pentru imitetori wine in discutie, fars indoislé siintul watthaus din Louvre ( BY 614). © comparatie din. tre cole coud teblouri nu pregints in generel enalogii comvin, si toa ze ,decit numai in ce priveste realizarea temnick, eplicazea oulorid lox in pasta sau trasaturile pensulei. In deosebi coloratia apare aprospe monoerom% in compazatie cu opers lui Rembrandt. Este grou de ptesugus c& sceasts luctare, ocerecum ciudeté fn oe priveste com pozitis, ar pubes fifoonsiaencts ce fiind din aceeagi periords ou modelul cups care o-e fecut iudtetie. vin ecest motiv acest cas apsze degrebi cs un ces de problena limite. jiatericlul roentgen car. sta estazi le dlepoziie cercetato zilox operelor lui Rewbyendt a cvesout aesest foarte ult, aga cum se constet#a din literatura de specielitete ( 33, 52). Cu toate o& aparitis freoventé a Fentimenteloz,in tablourile lui Reabrandt, poo te fi concidevata drept carecterictica, totugi nu treouie s4 trecen cu vedere faptul c& aodificiri relativ figure eint foarte rere. © pSere vaspindita pwintre specieligti este si ececa of Pentinentele reprezints o dovade de cerecterul origine! al tebloului La un report privind Butopotretul din Stuttgart (68) se exelus, pe bags ecector argumente, phsinilitatea cd ex £1 vorbs de o copie. Aceaste concluzie nu este insé convingatoare deoarece exist% multe copii care conyin gi ele Pentimente. Sa omis complet din raport feptul of elevii iui Rembrandt s-au coust foarte amenuntit, de Autoportzetul inveyetorului lov prin copierea ecestuic. Dupé scest Ausoportret, cu un caet de chive ( Br. 46, 47, 4] 4 ), exista cel putin trei versiuni din sceesgi vreus ose con cordé fosrte uult intre ele, yoate ca unul dinatre acestea este ori- Ginaiul eu toate t¥ei cint copii aupi un original care oa pierdut. Vexsiunea din San #vanciseo care,pe baza unei executii neunifozme gia slabiciunilor in co priveste trotarea of, lox, este 4: $ sigur © copie ue studiu, conyine totugi Pontimente. Aceaste lucrare pre--31- zinta un cocusent interesent prin ac6eea e& se ,ot recuncagte efor turifjintense ele unui elev pentru a reds, oft wei fidel, structura complexi gi mezeu schiabitoare a stretului de oulozi, aga cum ce gh as sea pe oniginal. Compatatia Zotogrefiilor zoentgen inte ele £224 @ cuncaste detalist oviginalul, quce de cele mei multe ofi,la sprewieri sronste Ping ls urns hotazitor este tebloul originsl, dsosrece slabiciunile le lucvSrile Amitate dups Reubrondt consté mi sles in aplicorea stveturilor ce vopses gi wai putin in conduceres pensulei. Totugi fotografiile roentgen sint,de multe esiogsnts decit i, mad imp’ oviginsiul, In ovice caz chiar pentru un bun cunoscator eete greu 84 stebileaced simulten,suua indicata a tutuzor straturilo» iradiate In cazul care este prezentat in cele ce urueesd, © fost posibil 24 se contrezicd o atribuive tradi jionala pe beza conste- tailor telnice. Rembrandt a efectuat, dupé cum so gtie, citeve ctudii prea labile pictate( in parte in tehnice Grisaille ) pentru o serie de gvevuri. 91 micul poxtret a1 soribului Liewen ven Coppenol pictet pe o placa din lemn ce stejer ( ur. 291) este consicerata gi astazi de unii eutori, ca o schijse in ulei,proprie o lui Rembrandt, vealizet§ pentru o gravurs ( Hind. nz. 300). Cugtoste ci placa este mai wave cu 3 ou,in inaltine, dectt gravava, totugi dimenciu- nile in litjime se acopers cxsot. Pentru e facilite sceaste concor- danje, Sa adauget pe partes din stinga, o sipoi din lemn de stejer, lata de 2 om. Din imagines roentgen rezuktad c& plaos ce lemn , spre deosebi- we ce bucata adiugats, summa aveo Fondul colozat gi a fost pic~ taté incd inainte ce executia ,ortretului pe watgines suyeriosra gi ye cee inferiosrs. vrobvabil of artistul « utilizat un suport ce tadlou destinay pentru alte ccopguti gi le 16ggit tn wod cozespun zatou. De sci reaulté cd erevure era de scum cunoscuta gi a servit=32 ca model, Cu ajutozul unei copii s-e putut stebili concordente pevfecta dintve contuxe gi desenul interio. Caracterul de copie al tabloului este conffrmat de asemenes de aplicarea oulorii sub fozma a & pecté care covecteaci aspectul fruntii,cardyaze si completeze 5 b ia ce ceparare a bosetei. Deoarece aci este vorba de o interpre. taze in culori 5 unei grevuri, ar putea fi vorbs mei degrebs de o imita{ie cectt de e copis, mei eles c4 executia nu indic&’ cercul Rewbrandt. Sgmesuzile liultitudinea seacaturilor aanu propria alelui Rembrenat vee viesi nu numei din punctul de vedere caligrafic ci gi cin punctul de vecere al aisgerii culorii care variezé intve negru gi brunmrogu. Semmaturile de culoare deschicd cu pasté Tormvaza o grupa aparte ( BE. 12c, 455, 426, 468, 612, 615 ). Nici in ce privegte raportul feta de wivimes tablouriloz, sau a seunaturilor seu aleger: locu- lui pentru acestea nu exist2 nici un tel de nozme. Cunogtinyele teunice insuficients su dus le teorii inadmisibile gi la concluzii false in privegte interpretszea seandturilor lui Rembrandt (15, 79 )- Din documentele din epoce vespectivi,nu vezultg of Reubrendt ar fi ceunet teblouri cere su foct executete de elevii sti, partial sou totel cub suprevegherea ca, In orice ce calitetes articticd neuniform’ a snumitor perechi de portyete semmate ( de exeuplu Br, 159, 338 gi Br. 167,331 ) pleceazé in mod hotarit pentru aceaste posibilitate. Seuneturi Xeworanat falsitieste pe luowéri fécute de elevii seu imitetorii sai inca din perioace anului 1l7oo pot fi demonstrate nuwei foarte raz prin wetode gtiingifice , chier dac& obgiectiunile stilistics pledeaza impotriva vericicitayii lor. Observe yt ie La tipul ce Autoportret din Galerie de tablouri « stetuloidin Bavaria nr. 333 ( neexgus ) este vorva de iavenjia liberg a unui aztist necunoscut ; numei figure gi gulerul eu fost copiate dup’ un eutoportvet care ce gicegts le Viena, din 1655. ( Br. 44). Taploul ccste uenyionat la K. Beuch, Rembrendt, Berlin 1966 sub numirul A 29/c8 © copie dupd un omiginal plerdut. 2. Bratul ricicst cu seeptrul veprezint& un edsos la cealalta 4, mai mie’ gi se wenyine uctivet,1la modelul din enii 30 (sr.1o03) Din imagines roentgen vezult cd Juno times sceptrul, initisl, in ming oore atizna in jos ,asttel od frontalitetea figurii este eccen. tuaté mai puternice. 3+ Ghiar gi obiecyiunile in legature cu istorie costumelor pledeezi inpotrive apeviyiei umui asemenea guler in secolul 17 luczu¥ cere a tost wentionat gi de sohmict Degener ; comunicarea verbal din 15.4,1935 in Archiv. a. veimtings Dept. uwetropolitan iiuseum, New York. Nx. 4 94 5 in limba engleza Bibliogratic Suse Numerele 5, 6 , 7 in limba englezd Studii critics ale stilului. Nr. 6- 15. Tehnioe Rembrandt o- 2 156 = 32. ane CercetSri cu vadistii roentgen. Nae 33-526 \ Cexcetari seperate ale luvariloy lui Rembrandt ,ale gcolii sale gi ale imwitatorilor. I. 53 - Sie Ident: ‘ea waterislului pentru pictare gi ceroetard de serie ale pigmentilor, N2.84 = 8s Rezumat in limba-34 Corcetgri in legaturs ou pigmentii gi oulovile de zona e dt, eacutate la tablpuri. Golectiile de rts ale stetului din cassel. de Harmen KWhn. Stuciul care urmeazi a fost stigulet de Proiectui de cercetari Rembrandt din Amsterdam gi care are cs jel prelucraree stiintifick @ 8 operelcz lui Rembrendt gi ale atelierelor conduse de el. Cerce- vazile priving stiinje artelor nu vrea 64 se raseue numi pe cavsoteristicile ce stil ale “ suprafeyei tabloului " ci,folosind wetode gtiinyigice , s& gsecsc’ amanunte in legatura cu stretu- rile interioa: gi microstructures picturiior. Structura materiala a tabloului trebuie sé die cuprinsa, in totelitatea el gi un sspect pov {iel 21 reprezinta culovile pentru pictare 9i culorile gi fondul precum gi pigmenyii felositi inclusiv matexialele de umpleze.(2). Datele gt cunogtinjele despre materiale privind structure teinica a tabloului, ajuta ca tablourile si fie incadrate coreot in timp, copiile de mei tirziu sa fie vecunoseute ca atare gi de asewenea si se demonestreze modificadrile de cifevite tipuri gi cele adaugate ultexior. In total au tost cercetate 20 tabfJouri din Colectie de arta a statului din casse: (x); constatavile cint redate fn diferitele apostte se enalize cere cint dispuse in ordines nuneric# ,indioata de As Bredius. (3) ( Bre 1, Bre 22 etc.). Cu toate c’ pentru determinsrea pigmentilor sint suficiente csntitayi de pigmenyi pentru probe, de ordinul unor sutimi de midmi ae gral nu 8 fost posibil s% cercetam toste culovile principale ale unui tublpa. Lrobele au fost luatefin funcyie de posivilitagi de 1s wargines ficurii sau de le warginea proewinenyelor de ouloare. Loourile co iuare o yroveloz au fost stabilite im parte prin coordo nate jar in p @ su fost indicate in rotografii. Cu ajutorul analizei spectrele de emiciune, in probele de=38- culoare au fost determinate eleusntele metalice. Ble sint indicate ca ESA prin siubolurile chimice (4). Intensitetea liniilor spectra. le a fost evalusté. Sint tipdrite cu liters groase intensitatile cele mei wari, (componenteprincipals), apoi uruead intensitayile puternice ( tiarite cursiv ), medid pind la clebe (tipizite normal) gi in fine,in paranteze, intensitayile cele mai slabe ( urme ) De terminsrea propriu zisd s pigmenjilor, a msterialelor de umplere gi 2 gtugelor ce lienji in culosves de fond s-8 facut pe ezlea microsco pied gi folosind reac tii microscopice. La o parte din probe eu fost efectuste suplinentar analize zosntgen pentru structure fing (fo togrefii Debye-Soherrer } prescurtat UB) ,oare ou permis identi- ficares componentelor anorganice in funcyie de structure cvicta- ling a acestora, In afara de controlul microscopic gi wierochimic acest prooeceu ne cd inforus}ii care nu pot fi obyinyte Rae alte miorometods,de exemplu freo}iuai de carbonat neutru de plumb in albul de plums sau tipul galbsnului pe baza de plum gi staniu. Rezultatul fotogratiilor Debye - schemr este indicat, de cele msi aulte ori iw formmle (5). Jespre cercetarea culorilor pentru pictare gia detaliilor metodelor emintite aci, sa prezentat un referet intro alta lucrare antevioarg (6). In vezultat couponentele princis pale sint imprimate novmal,iar adaesurile mici de pigmenti sint tipaivite cursiv ; la culorile de fond se gisesc in plus gi date despre lisntji. Un i inginte de componentele mentionate, inceaund of scestea au fost determinate excl v ptin metode miczoscopice si mictochinice. Lists de concors Bus Br. 1 “Autoyortret * ( nr. catalog 229 ) Br. 22 “Autoportret cu coif de asalt " ( ar. catalog 237 ) Bre 43 " Autoportret " ( nr. catalog 244 ) Bt. 78 "Cap de studiu ce berbat " ( nz. catalog 230 ) Bre lol" Tabloul lui saskia ven Uylenourgh"( ar, catslog 236 )=36- Br. 141 "Cap de studiu alunui b’trin,cu lent de aur" (Nr.catalog Br. 148 "Cap de studiu al unui batrin pleguv" (Nx. catalog 2385 Br. 152 “Cap de studiu al unui vatrin " (Nx, catelog 233 ) sr. 164 " Tablovl scribului i meestrului in socoteli Lieven Willemsz v. Coppenol " ( Nz. cetelog 234) Br. 171 "Peblovl poetului Jen lermansz Kul" (Nx. catalog 235) Br. 216 " Tabloul unui necunoscut" ( Nr. estalog 259 ) BY. 230 "Cap de studiu al unui betrin,aproa.e in profil” (wx. catalog 246 ) Br. 268 " Taploul lui "icolees Bruyningh " (Nz. catalog 243 ) 353 “ Tabloul unei femei tinere cu garoafe" (Nr. catalog 238) Br. §52 “ Peisaj de ierns cu patinetori"( Nz. catalog 241) Br. 454 " Peiseaj mare cu ruine pe munte " ( nz. catalog 242 ) BY. 525 “ Binecuvintarea lui Jacob " ( nx. cstelog 249 ) 572 " sfinta temilie cu perdeaua " ( Nz. catalog 240 ) 385 “ Tabloul unui arhitect " ( Nr. catalog 246 ) Val. 4321 " Barbat in platogs " ( Nr. catalog 245 ) Rezultatul cercetirilon Decavece probele stratului de fond puteau fi luate din max ginea extremi s picturii, a fost posibil s% cercetsm acest lucru la toate tablourile (7). Din culoaea s4 compozitia acestora se pot decsebi urmétoerele tipuri de straturi de fond : 8) Strowbife rond colorate in elb pur pind la sleb gslbuig ,folocing ea lianti proteine (3) ier os materiel de umpler oreta. acest strat de fond obignuit cu oreta a fest zasit cel mai freovent ( Bre 1, 48, lol, 148,353, 452, 454). O nuanta slab gilbuie twebuie atribuitd, ia aajoritatea cazurilor, lientului,care a p&trune din streturile de culori pictate. b) In loowl al doilea in ce priveste frecvente, apar streturile de fond gélouie gi royictice ou nuange slave saving ca mater@al prin. cipal creta $i care contin gi adaosuri de tipuri de ooru si alb=37- de plimb ( Br. 22, 141, 152, 230, Val. 4321 ). In un tablou ( Bm. 572) stretul de fond contine o cantitate mai mare de adaos de alb de plumb, dar nu are pigmenti de oxid de fier (cor) Albul de plumb este compus din mai ault de jusitate ain carbonat de plumb neutru ( vezi oulorile gent pictare,albul de plumb) Ca lient sau folosit in principsi, proteine ) ¢) Txei streturi de fond de culosre inchis’, in cudorile gdlbui - cenugieg, rogie gi brund, ( BY. 43, 268 si Val. 385) conyia dvept componente principals ooru, reepectiv umora dar in parte si alb de plumb gi un liant ye baza de ulei. a) La petru teblouri stretul ce fond se compune dintrun etret in- ferior, colorat wai puternic, in rogu sau galben,din coru gi alb de pluab sub un stret superior cenugiu, format din alb de plum gi putin negru ( Bz. 164, 171, 216, 525). In aubele stra turi ca folosit ca Mant, ulei. In general sau gasit in steturile de Zona urmatoarele uote- riale de umplere : alb ce plumb, ereta, ciferite tipuri de ocru (umbra), negru de plante gi negru de case (detalii vezi mai jos ). Drept oret’ se considera depunerile din carbonat de caloiu care au ptovenit din resturile unox numeroase vietiti marine foarte mioi ( foveminitere ).foreminiferete con partile acestora, vizibile 1a uieroscop, ne permit: sk deosevim ereta de slte tipuri de carbonat de i calciu os de exemplu f4ine de uermorsf Calear pulverizat. Pentru determinarea grupelor ge lianyi probele din stratul de fond au fost incereate in ce privegte prezenja ezotului i saponificavea (8). Pregents azotului indicd utilizeree yroteinelor ( albumin din ova de gaind, cazeins cau clei ) gi la straturile de fond trebuie sa presupunen c&,ds regula,s-a folosit clei, sint saponificabile uleiu wile cloative dex gi diferitele ragini cs de exemplu colofoniu. Im diceyie "ulei" in zepoartele de analiza nu emeluds agsdex prozonta concomitenta a rasinilor saponirficabile. La aatele grivitoare laLianti avem de cele nai mite orl - independent de rezultat x tie - un factor de nesigurenta. De exemplu din straturile de ¢ lori aplicate au putut si patrundé, in stratul de fond, uleiu | ragini, nicifjantita ti de proteine pot si provini din incleier mai mult seu mai putin ou materiale " stréine" . ; Cu toate aceste rezerve jincercdile lisnjilor ne permit reounoastem cler urmstoarele elewente : proteinele (cleiurik) : —-s preaints liantul tuturor straturilor de fond,care contin numa: %& sau creta cu mici alte acaosuri. Pe baza de ulei ~ poate o mai mati de alb de plumb. In acest ultim material au fost gi: “fn plus si mioi cantitsti de proteine. Este indoielaic geo fa dact in etraturile de fond din creti, slab colorate, micile oa ——«-s« HEL gisite de ulei au fost edaugete sau au, intentionat. In culorile pentru pictare au fest gieiti urmatorii pigmen alb de plumb, galben de plumb 91 staniu, ooru in diferite oul ee. cinabru, lac colorat rogu, azu@it, email, negru de oase gsi n de plante. Cele 16 probe cercetate ou culoarea 21hi contin alb de (9) care se gisegte, in cantitayi veriabile, ca adaoa/sapz00p toate celelalte oulori precum gi in foarte aulte straturi de “In sectiune, ls mieroscop, el apave - mai ales ofnd este cony“Andicat in pavanteze ,dups albul de plum oa Cu, Ag ) este | acelasi 1a toate probele gi corespunde 91 cu reportul gisit: tsblouri olendeze. Un raport cupru/argint diferit se gisegte 1 Sablourile vealizate in Italis precum 91 in albul de plum, wa: modern. Diferentele 1s elementele continute ca urme , trebuie ac siderate probabil oa impuritati naturale afdizeritelor 2éc4minte de ainereuri de plumb sau ca o consecinta a procedeelor dizexit de purificare, a netalelor,folosite pentru producerea albului | : plumb. Din fotografiile Debye-scherrer rezulta ogy Se seen de plumb normal , adic& cdavenateeactd de plumb ou compost tiem qitor (nedorit ),in Albul de plumb. Pb,Sn0, sau 2 PLO . Sn0,= Oxid de plumb si steniu = galben de plumb 91 steniu T. CecO, ( caleit ) = Garbonat de caletu in forse om gzafica a Caleitului 2 cao . Cu( CH) » = Azubit. 6. H¢ KUhn" Posibilitayi gi limite ale cercet&rii tab ou ajutomul metodeion ptiigedlen naturii " in Maltechnik/Re «3/1974, pegine 149. ; ae ee ek Tas ei- Kassel au fost cercetate intr-o lucrare anterioard , stimula butoportretul din Stuttgart ( Ht " Cereetari privind fc de picturd affiui Rembranét " Anuarul colec{iilor de arta ale s tului din Bade@-wurtemberg, voluml 2, 1965, pagina 189 ), Coni tarile de le scea data concordi in principal ou zezultatele obt nute vecent. La tvei tablouri ( Bz. 164, 171, si 216 ) sa demo stret, ov ajutorul sec fiunilor, of un strat cenugin de deasupy: stretului rogu,cel mai inferior, gisit etunoi, trebuie socoti aseuenca ca facind parte din fond. 3 8. In cazul incdleirii unei substante ou continut de Azot (08 de exeuplu @lounina ) ou bidroxic de csleiu se formeazy as aleo, cave poate fi demonstrat prin schimbarea @ ouloorem ais de tusnesol rogie sau a unei picaturi de tinctura de turnesol Veci H. Hetterich " stediul oi viitoerea deavoltere a ce: tavilor icrochimice ale tablourilor ",Bisertajie la geoala Po. teinica, Winohen 1931, pagina 65, : Pentre incercerea unui lient saponificabil probe de pe « portul obiectului este trataté ou o picdture dintr-un amestec d apa amoniacald conoentraté gi Peroxid de hidrogen ( 1: 1). In nuod eto. si a-unor rigini saponificabile se formeazd sépunuri- amonise cere ,impreuna cu oxigenul pus in libertate din porexial de hidrogen, formeazd o spum& care este stabila un timp mai lung ( age numitea proba cu spumi ). Vesi K.P. Kaufmann " Analiza grasimilor gi produselor Berlin 1958 pagina 859. 9 - 13 Indicatii bibliogrefice in limba engleza x 14, Ldniile de potasiu ale Potasci adaugate es fondant, 1s masa ce stielé jou au apérut in domeniul spectral UV folosit ix stitutul Doerner. votasa poate fi inlocuita partial ox weakPrescurtéri : BSA = Analize spectrela de emisiune DB = Fotogrefii Debye -scherrer ii = Microscopie/microchimie Liteze groase = Intensitetea cea mai puternics cwsive = Intensitatea puternics Grepte = Intemsitatea wedie pind la slaba Br, 1 “Autoportret " din 1627 ( nr. catelog 229), placa din de stejar 23,4 x 17,2 cm : Fondul alb 2 Ga, Al, lig, Si, Pb, (#e, Gu, Sz ) DB :, CeO, ( Galoit ) > Greta, Proteine Bre 22 seeeegeete’. cu coif de ssalt “ semnat si datat “£2. 1634 (Nx. catelog 237 ) Pleca de meee Es cotogonal&, 82,0 x 66,0 cw Fondul, gilbui - alb ESA : Ca, Si, Fe, in, lig, Pb, 41, (cu, Ae) Creté, afd de plumb, Ooru galben, Proteine : sv coitul de salt BSA : Bb, Mg, Si, Al, Gu, Ag, (Ca) BB: 2PWO + FP (Oii)g : Alb de pluub ( Cu, Ag) Roguf, din imbracaminte “Moo: Alb de plum — | Lee colorat rogu, Ocru rogu : Galvan’ Ain Gothia’ ae sani BSA; Si, Al, Po, Ca, lg, Ou, Fb, ( un, TE) om gelben, Alb de plumb : Albestruf/ain’ coiful de Apale+ 2GuG0, . Ou(GH) 9, 2 PLOO, « Pb (Ol) > Aguvit ( miriues medie a grenulelor lo p ) Alb de plumb, Ocra galban : Br. 43 “Autoportret " semnat gi datat : Rembrendt £.165 (4) (ax, catalog 244), pings 73,0 x 59,0 ea Bondul, cemsiu-gilbut ESA : $i, Al, Fe, lin, Ca, Hg, (Cu, Ti ) Cow, uled 3 Este vorba de stratul de fond cub pobbretul femeii care & fost plotet Autoportretul Albul, dia guler ESA : Bb, tig, Ca, Si, Al, Cu, Ag (Na, genes) DB: 2 FWOO;- SEHGE Alb de plumb ( Cu, Ag ) Br. 78" Cap de stddiu de barbat " circa 1630/31 ( Nz. cata: placa din lemn de eon 48,0 x 37,0 ow Pondul, alb : ESA : @e, lig, Pd, Si, Al, Fe ( lin, Ag, Ti, Cu ) DB & CasO; ( Caleit ) Greta, Proteine Albul, cenugiu, din guler : | BSA: Pb, ig, S4,A1,(Fe, Cu, Ag ) DB: 2 PbO; . Pb (0H) 5 . “Ab de plumb ( Cu,ag) , Negru de plante ‘Negrul, dim imbrscdninte : ESA: Ca, wg, Si, Al, Pb, cu, (Pe, Ag, in 1) ‘Tegra de glente, 1ecul coloret vogu, Alb de plumb z Bz. lol " Pablowl lui Seskie van Uyleabarah ( ane =Ga, Wg, Si, Al, Pb, Cu (Na, Fe, Mn ) DB : CeC0,(Celeit ) aries Cnetag Proteine ierul Albu Gino nepe te verte BSA : Eb, Si, Al, wig, Ca, Cu, Ag, (a) DBe 200, + Pb(OH) 5 2 Alb de plumb (Cu, Ag) Gaivenul din lenjul ce bijuterii ( anterior 7 ) BSA: Bb, Sm, Ca, lig, Cu, (Si, Al, A€) : DB: Pbsn0, Galben de plumb gi staniuT, Alb de plumb BSA: 2b, Sn, Ca, lig, Cu (BE Al SE ) DB + PbSn0, - Galben de staniu gi plumb I, alb de ylumb “gatat : RiL.1630 ( av. catalog 231). Fyaca din lean stejer, ootogonald 67,5 x 56,0 cm. Fondul, gibui. BSA : Ca, Fe, Wn, Si, Al, Pb, (Cu,Ag) 1 Gai0; ( Gadest ),2 F800, « (OH) ps cra Crete, “Ooru galben, Alb de plumb, Proteine *Ulei, in cantitayi mici “Albul 4 din partes eu luciu a pargii de jos a cal BSA: Pb, Mg, S4, Al, Ca, (eusas ) be 2 PHOS, FGalbenul, din partes infer ioars @ lenjului HSA : Bb, Sm, lg, Si, Ca, Al ( Ca, Ag) DB : Pb gn0, : Galben de plumb 91 staniu I Br. 148. "Cap de studiu al unui batrin plesuv ", seunat 94 de RHL. 1632 (nz. catalog 232) .Place din lem de st 50,0 x 40,7 om : : Pondul, alb : Ga, Mg, Al, Si, Fe, Mn, Mig, (Pb,Ag) + 0860, ( Caleit ) Cheté, Proteine Negrul, din imbracaminte Mi : Negru de case “Gorm bran sau Umbra, Leo colozat xogu, bib de plumb Br.152. " Cap de studiu al unui batrin", semnat gi datat " RHL 1632 ( Nx. catalog 233 ). Placa din iean de ‘ me ‘ 59,5 x 49,0 cme © Fonéul : Rogiatic -alb, foarte subtize BSA: Ca, lg, Pb, Mn, Pe, Al, Si 1B + CaCO; (Caledt ), Coxu Cretd, Ocru, Proteine Albul din lanjul de le git ey Mey Al, Cu, Ag,(Ca, si ) “Alb de. plumb ( cv, 4a) 5 ara Albal de plumb este compue din do % Carbonat de pi bazic gi circa 60 % Gexbonat de plumb neutmu. Negmal, din inbiscaminte - + Pb, lg, $4,41,0a, Fe, Gu, (lin, Td oS Negru @ plente, faningine (produse enaGalbenul de oudoare ocru, din lamjul de ha eit BSA: si, Al, Fe, ig, Ca, Pb, (Cu.Ti) Ooru galben, alb de plumb - Br. 164. " Pabloul seribului $i maestrului in socoteli " “willemsz van Coppenol " semnat : RHL. vam Ryn la ( Nx. catalog: 234), pinza 101,5 x 80,5 om Pondul ; : Seo tiunes exis. dous straturi de fond suprapuse stratul rogu, inferior : oom rogu, alb de plumb ul i ‘ Proteine in cshtitati ici ’ a Stratul cenugiu sugerior : Alb de plumb, Negru de p . ulei. = Albul, din gulez . ESA: Pb, lig, Si, Al, ca, Cu, Ag ( Fe) Ss scant DB: 2PWO, - PD(OK), Alb de plumb ( Cu, Ag) “Negrul, din imbracaminte : “RSA : Ca, ig, Si, Ad, Pb, Cu,( Fe, Hn ) Negru de plants, sémetak Lacul colorat rogu, Alb de p Bx. 171. " Tabloul pootului Jan Herrmanez Krul ", semnat gi dat : jos fn stings : Rembrandt, £. 1635 ( nz. catalog 235 _pinza 128,5 x 100,0 om Fondul : Sectiunes prezintg coud straturi de fond suprapuse Stzratul vosu inferior : BSA: Fe, Mg, Si, Al, Ca,-Pb, Mn, Cu, (Na, Ag, Ti ) : Cory wogu, oreta, alb ce pluab, ‘lei ,Proteini ‘ Stratul superior cenugiu ESA: Pb, tig, Ca, Si, Al, Cu, (Fo,Ag, un ) “Alb de plums, negzu de oase, uleiAlbul, din ciucure Eb, lig, Si, Al, Cu, Ag (Na,Fe ) 2 PWO, + POG)» : Alb de plumb ( Cu, Ag ) Negrul, din imbracaminte BSA : Ca, Mg, Pb, Fe, Si, Al, Gu, iin, P, Ag, (Na, Ti) Wegru de oase, Ocru brun sav Umbra, Alb de plumb Br. 216." Tabloul unui necunoscut " seunat si datat in stin, Jos : Rembranct ft. 1639 ( Nn. catalog 239 ),pinze 199,0 x 122,5 cw Fondul: “Seotiunes araté doug streturi de fond suprapuse ESA: pentru ambele streturi : digs Hep Si, Al, Pb, Ca, lin, Cu, a8: Ag, Sn, Bi ) Stretul inferior rogu s i cru rogu, alb de plumb, ulei, Proteine in cenktayi aici stratul seupertor cenusiu Alb de plumb, Yegru de plente, ulei Albul , din ciucure _ ESA: Pb, Si, lig, Al, Cu, Ag ( Na,Ca, me) DB: 2 PRCO, . baat: 2} Alb de plumb, Cu, Ag ‘ Br, 230. " Gap de studiu al unui batrin, apzoape an profil" ‘ (nr. catalog 247), place din leun de stejar 21,3 Pondul : + gabuig, foarte subtize . Si,Fe, Al,lin, lig, Pb, Cu,(Ag,T4 ) | BB + Ca003 ( Gelett ) Cox, 2 PLtd;. PECK)» Crete, Oem galben, Abb de plumb, Proteine, Ulei in cantitayi aios 4 : : nae e cine T icolaes Bruyningn"azeapta sus : Reubrenat f. 1652 ( Nx. catelog 243 2). "107.0 x 92,0 ca ‘ Pondul, rosu HSA: Si, Al, Fe, lin, Mg, Pb, Ca, (Cu,Ti,"a) : Corn rogu,Alb de pluub, ulei ,Proteine in cantitati Albul, cin guler ; BSA: Pb, Mg, Si, Al, Cu, ag, (Ca) DB : 2 PbO; « Pb(CH) > Alb de plumb : Cu, Ag Negru de la marginee inferioars BSA: Pb, Mg, Si, Al, Ca, Fe, Cu, lin, (TA) Negru de plente, funingine, Produse guarunoase (Biste: Alb de plumb Br. 353. " Tabloul unei femei tinere cu garoata “(Nr. catal eee 323 Placa din lewn de stejar, %2,3 x 59,0 cm Pondul, alb } BSA:Ca,lig, 51,41, fe,lin, Pb, (Cu, Ag, Na,Sz,7i) DB: CaCO, ( Galeit ) Greta, Froteine — Albul, din o perla HSA: Pb, lig, Cu, Ag, T4,A1,(Ce ) DB: 2 PRO. (CH) : Alb do plumb ( nu oste posibilA exprimarea reportului - deoarece contine Azurit Agurit Galbenul din gal BSA: Pb, Sn, lig, Si, 41, Cu ,Ca (48) DB: Pb,Sn0, : Galben din plum si staniu Did \edateiags ‘Agnacteuffin noobie : “BBA: Gu, lig, 84, Ce ALsay Fb, (Fe)Azurit, miriuea caximi a granulelor 30 u, veieinee gtanulelor lo u, granule eterogene. : Bre 452." Peisaj de iarna cu patinatori" semnat si datat : ot 1646 ( ar. catalog 241) . Place din lem de stejar 17,0 x 23,0 om Pondul, alb 2 Cs, ig, Ag,Sd, Po (Fe, Cu ) + CaCO; ( caleit ) Greta, Proteine " Peise] maze cu ruine pe munte ", in 1650, sennat jo: | Gn dreapta : Rembrandt ( Wr. catelog 242 d» placa ai lean ce stejar 66,0 x 87,2 om Pondul, als Ca, lig, Pb, st, Al, Gu, (Pe,lin, Ti ) Ga00, (Galeit ), 2 Pmo;. 26(Oit) g Grete, Alb de plumb, Proteing : Albul ,din cer ( stratul superior ) Pb, ai, lig, Cu, Ag, 8a ( al, ca ) 2 BW0O;. POOH) p Alb de plumb (Cu, Ag, Sa ) Albul din oez ( statul wai inferior ) ; Pb, Mg, 84, al, cu, Ag, Sn, 00, (ogy ‘a, Bi Na ) 2 F005» FH(OK) 9 : ee 1b daplumb’ :(Gu, Ag, sn ))Bmain . Rogul , din cilare} Alb de plum naovl golorat xosu, Cora zosu, ey de plante, Cinab 2 Galbenul, ain barca a se oA Si, Al, Fe, ue Pb, Ce ( Cu, Age on, BL, wipBr, 525. "Binecuvintazes lui Jacob " semat gi cotat in ot? jos, Rembrandt, z. 1656 ( Nr. catalog 249), ping 175,5 x 2105 om. Fondul Seotiunea permite vecunoagterea doud straturi de es BSA pentru ambele straturi : : Pb, lig, #e, S41, Al,Ca, iin, Cu, Ag, ( Na, Be, Sn, TL ) stratul galbon inferioz : * Qcru gelben, Alb de plumb , ulei, Proteine in cantitas Stratul ceaugiu superior ‘Alb de plum, Negru de plante, ulei Rogu din fundal BSA : Co, 4, A1, Wg, Ne, Ca, Pb, Fe, Cu, iin, (Ag,Bi,Sn,74) Bail, lso colorat vogu, negru de plente,alb de plumb Br. 572. " Sfinte familie cu perdea ", seanat si datat in are Rembrandt fo. 1646. ( Wr. eatelog 240), pleca din de stejaz, colfzile supsricars tegite, 46,5 x 68,8 os @undul, alburiu-cenugiu Ca, lig, Si, Al,Pd, Fe, ln,(Cu,dg, Sz,Pi ) DB: Gave, (Celoit ) : 5 2 PLO0, + PO(O), ( cizoa 40% ) + FLUO, (clos 60% Greté, Alb de plumb, compus, din circa 40 % carbonat “plumb, bazie 9i cirea 60 % Carbonat de plum neutru Proteine ,ulei in cantitayi aici a Albul din bara perdelei BSA: Bb, Mg, Si, Al, Cu,dg (Ca, Fe ) DB: 2 PWO;. PO(OH), ‘ Alb de plum (cu, Ag ) Gaibenul inchis din cadrul seenei ‘ESA : si, Ai, Fe, Ca, arte Pb, Cu ‘ Na, Ag, Mn,Ti )Galbenul deschis din cadrul sobnei — BSA: Eb, Sa, Si, lg, Al, Cu, (Ca, Ag ) DB: Pb,Sn0, ‘ Galben de plumb gi staniuI, Adaosuri de cuar{(nisip ) Vals 385. ( jooala" Tabloul unui azhitect " dates pe uargin Fondul, bran i Seoviunea araté cd fondal a fost aplicat in trei strat care au 0 compozitic identica BSA: Fe, Si, Al, Wn, Pb, Wg, Ca, Cu, Ag, Na, (Sn, Ti) cra brén cau Umbra, Alb de plumb, ulei, Proteine in “cantitati mick _ Albul din blang HSA : Pb, Mg, Si, Al, Ca, Cu, Ag, (29) DB: 2 POO; PL(OH) Alb de plum ( Cu ,Agd) Negrul din fundel Ba BSA : Ca, lig, Fe, Si, 41, Pb, iin, Co, oust, 24) Negru de plante, Bnail s 5 Val. 432 ( Scoala ) " Barbet in Bl etppe " ‘ Nx. catalog 245) pn a 115,5 x 94,0 cme Fondul, sabui, ‘HSA: Ca, Si, Fe, lin, Mg, Pb, A1, ( Gu, ne) DB: Caco, ( Caloit ) Greta, Ooru galven, Proteins Albul din araura BSA: Eby gy 84, AL, Cay (ey Cus Ag) ba: 2 PioO; . FO(OH) » Alb de plumb ( du, Ag ) Sages Rezumat ( in limba englezs )