AN Í. A U G U S T - S E P T . 1936. No. 6-7.

I d i l ă I. R e n l e a
AFIRMAREA
IÜUMMtutAi'ii.n.ir«iillKil'ili 1 APARE LUNAR « 1 A f l l l l i M 'li II!»
AN : I. AUGUST-SEPT. 1936 No. 6 - 7 .

REDACTORI : CONST. GH. POPESCU şi OCTAVIAN RULEANU.

SUMAR:
CORNELIA BACIU : Impresii dintr'o călătorie prin Moldova-
OCTAVIAN RULEANU : Lumini în umbra sufletului-
D. HINOVEANU: Versuri.
TH. I. TUCANOVICI : Ilincuta-
GHEORGHE CRIŞAN: Versuri.
IOAN LUCA : Cursurile în aer liber, o necesitate imperioasă
pentru copiii sătmărenilor.
CONST. GH. POPESCU: Veghiind pe graniţa unor semnificaţii-

INCRESTÄRI

PROBLEME. — Pefru Şteţiu: Gânduri dăscăleşti pentru noul an şcolar.

I. Crişanu : Acţiunea pentru pace şi România- /on Luca -" Raport în versuri.
DĂRI DE SEAMĂ- — Cărţi. — Consf. Gh- Popescu: .însemnările Iui
Safirim" de N. M- Condiescu. — «Tezaur bolnav" de Petru Manoliu. —
„Pirin Planina" de G. Topârceanu. — „1916" de F. A d e r c a — „Thana-
tos" de Ion Biberi. — Lucian Bretan : „Caesar" de Mirko Ielusich. —
RĂBOJ : — Afirmarea : Ceva despre noi- — Octavian Ruleanu : Pentru
Corneliu Mezea. — Const. Gh. Popescu-' Luna Sătmarului.
 AFIRMAREA
IMPRESII DINTR'O C Ă L Ă T O R I E
PRIN M O L D O V A
Cine a gustat farmecul spec'.fic moldove­
nesc al povestirilor lui Creangă, cine a savu­
rat paginile pline de lirism, de duioasă evo­
care a copilăriei, de pitorească descriere a
peisagiilor moldoveneşti, cu grădini bogate în
parfum de levăntică şi flori de zarzări ale
scriitorului Teodoreanu, cine s'a nălţat sufle­
teşte sorbind poeziile de o inspiraţie sublimă
ale marelui Emineseu, e aproape imposibil să
nu se fi trezit in sufletul său nostalgia de a
verifica cu propriile lui simţuri, frumuseţea in­
comparabilă a acelor încântătoare locuri, cari
i-au inspirat şi cari imprimă Moldovei un far­
mec deosebit.
De câteori citeam pe Teodoreanu, regre­
tam că nam pentr'un moment o pereche res­
pectabilă de aripi, care să mă transpună intr'o
grădină din Moldova, să mă îmbăt de pute­
rea fascinantă a parfumului atât de mult cân­
tat de dânsul şi să admir frumuseţea de nu­
anţe infinite a covorului format la 'ntâmplare
din petalele risipite de vânt ale florilor de
zarzări.
Vara asta am avut deosebita plăcere să
văd Moldova în toată splendoarea frumuseţii
şi a bogăţiilor ei şi, dacă n'am găsit zarzării
'n floare — căci primăvara trecuse de mult
am văzut lucruri vrednice de admiraţia celui
mai pretenţios vizitator.
A fost o călătorie de mare profit, plină
f de emoţii şi farmec al noutăţii încât abia acum
pbserv că nu pot să rezist tentaţiei de a le
încredinţa hârtiei, chiar cu riscul de-a nu reuşi
să 'nfătişez destul de limpede impresiile mele-
* încerc s'o fac totuş, în credinţa că publicul
cititor va fi îngăduitor şi va înţelege experi­
enţa mea de timidă debutantă în ceeace pri­
veşte scrisul-
Plecarăm într'o dimineaţă de Duminică-
După ce străbătusem cu trenul o mare por­
ţiune din pământul Cechoslovaciei şi-ai Polo­
niei, seara la ora 11, făcurăm o excală în
de CORNELIA A. BÁCIÜ
oraşul unde odată pe băncile »OberGimnaziü-
lui" nemţesc, elevul Eminovici asculta inspira­
tele prelegeri despre »limbămăntul, cuvâniă-
mântui şi sufletămăntul năciunei româneşti"
ale celui mai iubit dascăl" pe acele vremuri,
Arune Pumnul.
Astăzi acest edificiu, adăposteşte o insti­
tuţie românească, purtând numirea de » Localul
Aron Pumnul"-
A doua zi vizitarăm Mitropolia Română
ortodoxă, un palat de o grandioasă bogăţie
architecturale, împrejmuit de un parc minunat,
cu săli spaţioase şi un muzeu asortat cu'nu­
meroase tablouri de o valoare şi execuţie tech-
nică neîntrecută- '. K
Palatul Metropoliei este şi astăzi — c a
şi pe vremea dominaţiei străine — tot ceeace
Cernăutiul poate oferi mai interesant ochiului
curios al vizitatorului.
Mai văzurăm apoi universitatea, catedrala
română ortodoxă, aşezată aproape în centrul
oraşului, precum şi magazinele mai însemnate.
Aici însă, ca şi pe stradă pretutindeni, făcurăm
o regretabilă constatare. Nu se prea vorbeşte
româneşte, sau chiar dacă se 'ncearcă, se
vorbeşte foarte prost. Nemţeasca dominează.
Cu aceste impresii ne continuarăm drumul
spre frumoasa Moldovă, tinta călătoriei noastre.
Din goana trenului admiram cu'n sentiment de
mulţumire frumuseţile şi bogăţiile cu care na­
tura a 'nzestrat prodigios pământul scumpei
noastre patrii.
Trecem pe lângă Suceava cu bătrâna ei
cetate, reşedinţa vechilor domni moldoveni şi
mărturie a atâtor energii trecute, lăsăm în
urmă Paşcanii, oraşul Roman mare centru
industrial, iar la Bacău schimbarăm direcţia
spre Piatra Neamţ.
De aici trenul ne duce în plin peisaj
muntos. Câtă frumuseţe I Privelişti încântătoare
vrednice de pensula celui mai rutinat pictor
se perindau în fata noastră, mângăindu-ne
privirea. Sorbindu-le din fuga (renului, aproape
pierdusem noţiunea timpului, căci pe neobser­
vate ne pomenirăm debarcaţi în Piatra Neamţ,
un oraş cu aspect de târguşor, dar cu o aşe­
zare pitorească chiar în inima Moldovei-
De aici mai făcurăm un c e a s cu trăsura,
urcând din greu Balaurul, un deal nu tocmai
mititel, ce desparte Piatra Neamţ de c o m u n a
Dobreni, unde ne instalarăm în familia Conu­
lui Jorgu, simpaticul notar de acolo- In a c e a ­
stă familie, c a şi în multe pe caii le-am vizi
tat, avurăm ocazia să cunoaştem firea blajină
şi totuş veselă şi primitoare a moldoveanului.
încă din ziua s o s ' r e , ne alcăluirâm minu­
ţios planul de explorare al împrejurimilor,
pentruca a doua zi, refăcuţi după oboselile
călătoriei să o luăm la drum-
Uitasem să spun c ă din înlreaga Mol­
dovă, judeţul Neamţ cuprinde locurile cele
mai interesante pentru vizitatori, renumite prin
nesfârşitul şir al piesagiilor ce te îmbie la ad­
miraţie— aici Bistriţa cu tradiţionalele ei plute,
colo Carpatii cu maiestuoasa lor înfăţişare —
dar mai cu s e a m ă , prin numeroasele instituţii
monahale, schituri şi mănăstiri, ce-şi înaltă
turlele retrase în munţi, în mijlocul pădurilor
de brazi, precum şi prin impresionantele locali­
tăţi istorice, ce dovedesc vitejia ne'ntrecută a
străbunilor noştri-
In programul nostru fixarăm c a centre de
explorare mănăstirile Almas, Horaita Horăici-
oara, Vâratec, Agapia, Neamtu şi Secu, a ş e z ă
minte religioase cu o veche reputaţie istorică,
culturală şi artistică; apoi cetatea Neamţului,
Humuteştii lui Creangă precum şi staţiunile
balneo climaterice Băltăteşli si Oglinzi.
Delà Dobreini la Almas e o distantă de
aproximativ 4 km. Cu toată clădura ce se
anunja încă de dimineaţă într'o zi cam pe ta
1, o pornirăm pe jos, apostoleşfe, ispitiţi de
frumuseţea drumului ce şerpuieşte printre bo­
gatele livezi şi holde ale dobrenilor, drum,
care ne duce parcă amăgindu-ne puţin câte
puţin, până ce ne lasă frânţi de oboseală la
poala muntelui împădurit, ce adăposteşte in
taina frunzişului său, schituletul Almaş împrej­
muit de cele c â t e v a ciorchine de căsuţe albe
cu cerdacuri primitoare, ale măicuţelor-
Poposirăm puţin la marginea pădurii,
apoi vizitarăm mănăstirea- 0 bisericuţă cu o
vechirre de peste 2 0 0 ani, , zidită de către
Doamna Ecaterina, soţia spătarului Iordache
Cantacuzino, şi înfrumuseţată în cursul anilor,
gratie sp'ritului de jertfă şi larga dărnicie a
boierilor credincioşi-
Măicuţa Migdonîa ne pofti în grădiniţa
din fa{a chilioarei sale şi în,timp ce după obi­
ceiul pământului ne servi deliciosul şerbet de
trandafiri, ne lămuri asupra felului de viată şi
organizare al măicuţelor, cu totul deosebit de
al călugăritelor din apus.
P â n ă când în apus toată a v e r e a este a
comunităţii care la rândul său aprovizionează
călugăritele cu îmbrace minte, hrană asistenţă
medicală et.-., aici, măicuţele sunt lesate la
propriile lor resurse de trai, având fiecare c ă ­
suţa şi gospodăria ei, o îngrijeşte şi adminis­
trează pe cont propriu, neavând însă dreptul,
de a nstrăina nimic din a v e r e a imobilă, care
rămâne pentru totdeauna proprietatea mănăstirii.
Am r ă m a s foarte plêcuti impresionaţi de
aspectul interior al chiliilor. Măicuţele, abile
măiestre n fabricarea articolelor de industrie
casnică, le împodobesc cu multă pretenţie de
gust, estetică şi higiena, şi cu o abudenţă ce
în unele locuri depăşeşte capacitatea receptivă
a pereţilor şi duşumelelor, de te 'ntrebai mirat,
d a c ă nu cumva te găseşti într'o a d e v ă r a t ă
expoziţie de scoarţe ti ţesături naţionale-
Am fi rămas încă mult în atmosfera
odihnitoare şi calmul mënëstirii Almaş, dar
cărăruia ce duce spre Horaita, care şi desfă­
şoară panglica de aici în colo numai prin pă­
dure, la umbra brazilor uriaşi, ne oferi o pers­
pectivă ispititoare şi ne 'ndemnă la drum.
lată ne deci în plină ascensiune a mun­
telui, ce ne desparte pe o distanţă de 14 km-
de mănăstirea Horaita,
Timp de 5 ore, c a r a v a n a noastră în frunte
cu un bătrân de 72 de ani ce ne servi drept
călăuză, urcă mereu, oprindu se doar c a
pentru a-şi consulta forjele, lângă câte un
izvor cu apă cristalină şi răcoritoare
Splendorile naturii aerul ozonat şi îm­
bălsămat <Je bogata vegetaţie, ne 'nvioară şi
ne ajută să'nfruntăm cu bună dispoziţie obo­
selile urcuşului.
Totuş delà o vreme, par'că pidoarele
refuzară s ă ne mai servească. Nu mai puteam.
Călăuza ne ndemnă mereu :
Haideţi vă rog ! Nu mai e mult. Că doar
nu vreţi să dormiţi aici in p ' d u r e ? !
Cu toată povara celor 72 de ani, moşne­
agul nostru — trubuie s o recunoaştem — era
de zece ori mai voinic decât noi.
Mereu în fruntea caravanei- A v e a însă
un pas săltăreţ — p a s de munte — parcă mai
puţin obositor decât al nostru, pe c a r e zadar­
nic căutam să ni'l însuşim şi noi-
„Hei moşule, glumi atunci o cucoane-
Tare eşti voinic a um, dar să te vedem la
'ntors. Cum o să vii noaptea singur prin pădure?
— N'avea grije duduică- Pădurea m ă cu­
noaşte, c ă doar aici m'a născut maica la ră­
dăcina bradului, în c â n t e c de păsărele şi mur­
mur de izvor, răspunse foarte poetic şi p a r c ă
c'un a e r de mândrie, bătrânul.
In acel moment un dangăt de clopot sfâ­
şie pădurea şi ne vesti apropierea mănăstirii.
în desăvârşita izolare a naturii acest glas
de clopot a v e a ceva înălţător, c ă p ă t a un fel
de rezonanţă sublimă, ce ne mişcă sufletele-
Inimile ne svâcneau zorite 'n piept, de nerăb-
 darea să putem zări odată turla, care ne emite
acest,glas dumnezeiesc-
încă putini paşi, pădurea se răreşte şi
prinîre trunchiurile copacilor, în luminişul unei
splendide poeni, iată c ă se profilează silueta
impunătoare a mănăstiri', care adăposteşte
vre3 30 de călugări, n a'mosfera celui mai
pitoresc decor.
Nici nu se putea imagina un Ioc mai po­
trivit pentru o mănăstire- Departe de zgomo­
tul claxoanelor şi a tipetelor omeneşti,
linişte d e s ă v â r ş t ă . de-Ji făcea impresia c ă auzi
firul de iarbă cum creşte, c e a mai minusculă
g â z ă cum se mişcă —
călugării trăiesc o viată
cu adevărat monahală.
Prezenta noastră gălăgioasă acolo, ni se
părea o profanare a unei împărăţii, unde totul
se petrece în surdină. Ce minunat loc de de-
siindere a nervilor, de reconfortare a rănilor
sufleteşti !
Delerăm drumul călăuzei apoi intrarăm
in biserică- Vreo c nci călugări oficiau slujba
de seară. într'o atmosferă de misticism oriental,
caracteristic bisericilor ortodoxe.
După ieşirea din biserică făcurăm cunoş­
tinţa părintelui stareţ, un venerabil bătrân, care
n e fscu o primire foarte amabilă Ne dădu
explicaţii cu privire la trecutul mănăstirii, ne
găzdui pentru noapte in două din camerile
arhondăriei. iar a doua zi pe la prânz pe când
ne 'ntorceam obosiţi delà schituletul Horăici-
oara aşezat pe vârful unui munte la doi km.
depărtare de acolo — luase dispoziţii să ni se
s e r v e a s c ă tradiţionalul borş călugăresc cu mă-
măligută moldovenească-
Nu ştiu d a c ă borşul călugăresc a fost bun
sau rău atâta ştiu, că am secat în câteva se­
cunde farfuriile ce ni le umpluse foarte gene­
ros unul dintre sfinţii părinţi-
După m a s ă cam pe la ora 4, ne am în­
tors a c a s ă , mul'umind sfinţilor părinţi pentru
frăţeasca şi amabila găzduire-
ntr'o O luarăm pe drumul care duce prin P o ­
iana şi Negreşti, două sate mari, cu c a s e şi
gospodării frumoase, cel din urmă singur având
o lungime de 7 km.
La ieşirea din Poiana, nenea Jorgu n e -
pregăti o surpriză foarte amuzantă Ne aşteptă
cu un fel de căruţă-pat, amenajată cu nişte
canapele, aşternute din perne pe două flan­
curi în lungimea căruţei, pe care trebuia să te
aşezi cu picioarele suspendate în afară in a ş a
fel, c a spatele să-ti servească de rezămătoare
vecinului din flancul opus-
Ne instalarăm boiereşte în ciudata căruţă
şi în timp c e caii ne duceau spre c a s ă , noi
deslegarăm s a c u l c u cântece şi glume şi tine o
băiete până la poarta lui nenea Jorgu-
Aşa l u ă sfârşit prima parte a excursiei
noastre, care pe lângă minunile ce ni le oferi
la tot pasul, avuse şi o incontestabilă valoare
terapeutică, căci pela 10 pe când ajunserăm
la Dobreni, dovedirăm cu toţii, o poftă de lup
şi un somn de copil-

LUMINI IN UMBRA SUFLETULUI

de OCTAVIAN R U L É A N U

M i - a m f i x a t a d e s e o r i în c o n ­
ştiinţă, fără să vreau, între­
b a r e a d a c ă v i a ţ a în f e l u l c u m
o trăesc este ea o realitate sau
nu. C ă c i n u p o t n u m i a l t f e l de­
cât o f i c ţ i u n e a c e s t f e l de e x i ­
1
s t e n ţ ă o a r e p o r n e ş t e d e l à pune '
tui u n d e a l ţ i i o l a s ă . V i a ţ a m e a ,
i r ă i r e a m e a î n v i z i u n e a u n o r lu­
mi i n t e r i o a r e , l u m i s ă d i t e la
m a r g i n e a v i s u r i l o r , ţiu poate
constitui ceva palpabil, u ş o r de
î n c a d r a t în r i t m u l t u m u l t o s al
existentffor exterioare. T o t d e a
una a m a v u t i m p r e s i a u r e i in­
undări s p r e centrul firii mele
a o r i c ă r o r c o n c e p ţ i i fizice d e
viaţă. C a şi cum fiecare refle­
xie a r fi o b l i g a t ă s ă p ă t r u n d ă
m a i a d â n c în r a z e l e s u l f e t u l u i
în l o c s ă i r a d i e z e s p r e i e ş i r e a
comună, spre lumea dinafară.
Este fenomenul învers realităţii
c a r e în m o d u l cum s e p r e z i n ­
tă m'ar détermina să cred că
existenţa m e a nu e viaţă.
Ş i totuşi simt că trăesc. M ă
pipăi uneori încet, răbdător s a
o b s e r v d a c ă i u i c ţ i u n i l e miele vi­
t a l e s â n t l a loci, N i m i c n e o b i ş ­
n u i t . A t u n c i c u m de î n t r e b a r e a
m ă o*bsedează î n c o n t i n u u c a un
c o ş m a r grozav?. Operaţia auto-
constatării începe precis după
apariţia întrebării... Caut s a m ă
a n a l i z e z Cu b ă g a r e de s e a m ă ,
s ă m ă p r i v e s c în o g l i n d ă i n i m e i
m e l e . M ă v ă d t e r i b i l de d i f o r ­
mat, uneori chiar monstruos.
V i a ţ a t u t u r o r o a m e n i l o r isbuei­
n e s t e în c l o c o t în m i n e , m ă
c a l c ă î n p i c i o a r e , îmi s t r i v e ş t e
răsuflarea gâfâită... S â n t bol­
nav... N e s p u s de b o l n a v . . . Ş i
s â n t s i n g u r . N u m a i cu m i n e şj,
Cu g â n d u r i l e m ê l e . T o t u l î m i
e s t e s t r ă i n şi d u ş m a n . . . D o a r
noaptea îşi ţese uitarea peste
r â s v r ă t i r e a m e a , n o a p t e a din
c a m e r a m e a n o a p t e c a r e e cu
t o t u l a l t a c a c e a d e a f a r ă fiind­
că p o a r t ă suflarea m e a şi poar­
tă somnul meu dealungul pere­
ţilor şi pe fiecare 'obiect în
parte.
D e m u l t e o r i în a s e m e n e a c a ­
z u r i v r e a u s ă fug d e m i n e . D a r
cum s ă f a c ? Nu m ă pot dedu­
bla. O r i d e c â t e o r i p l e c , vine ş i
spiritul meu cu mine. Ş i a c e s t
s p i r i t m ă n e l i n i ş t e ş t e în p e r m a ­
nenţă cu î n t r e b a r e a coşmar. Nu
m ă p o t a p ă r a eu n i m i c . V i n o ­
v a t u l s â n t n u m a i eu. E u p e r s o a ­
na s p i r i t u a l ă f ă r ă » e u l « f i z i c .
O i n t r ' o s i m p l ă c u r i o z i t a t e s*a
n ă s c u t o o b i ş n u i n ţ ă . I a r de a i c i
p â n ă l a v i c i u s'a i n t e r p u s s u ­
f e r i n ţ a r e z u l t a t ă , s u e f r i n ţ ă Care

deşi tulbură organismul este,
S&u t o a t e a c e s t e a , o b i n e f a c e r e .
M ă simt mândru că pot suferi
fără svâchiri de durere Ş i o f a c
d e o a r e c e î m i dă p u r u r e a dova­
da vie a vege'ării mele pe pă­
mânt. E s t e justificarea cea mai
e c l a t a n t ă c ă n ' a m i n t r a t în pu­
t r e f a c ţ i a veşnică. C u c â t pă­
t r u n d m a i p r o f u n d în e s e n ţ a
lucrurilor, cu atâta mă £ncurc
în i ţ e l e a l c ă t u i r i i m e l e s u l f e :
teşti... D e a c e e a nu caut r ă s ­
p u n s l a î n t r e t b â r e a c o ş m a r , da­
că viaţa mea este realitate sau
ficţiune!
Şi... ce mult a ş dă s ă ştiu
c'am trăit numai câteva clipe,
aşa c u m ştiu să trăească toţi
1
robii adevăratei şi palpabilei
vieţi!...
* f o s t î n t o t d e a u a d e s t u l de t a r e
N e p ă s a r e a faţă de instinctele
m e l e o p o t m e n ţ i n e cu un a s ­
pru r e g i m de izolare. TrăesO
izolat printre oameni. Singură­
tatea mea se referă la modul
cum! p r o b l e m e l e s o c i a l e g ă s e s c
r e f l e x î n s u f l e ' u l m e u . O r pen­
t r u m i n e nu există societate.
Din motivul că ea nu cores­
punde preceptelor mele. In ce
priveşte preceptele nu le-aş
putea preciza. L e simt numai
D a r n u l e c u n o s c . TVli-e f r i c ă
deci, s ă l u p t împotriva lor. D e
aici singurătatea m e a unică.
F e m e i a n u m ' a p a s i o n a t ni­
c i o d a t ă . M a i î n t â i u , n u p ó t fi
înţeles deoarece manifestările
m e l e a u c e v a d i n g r o t e s c u l omu­
lui primitiv, neeclucaf. S â n t ex­
pus să-mi înec încercările de
cucerire amoroasă, în cel mai
hilariant aspect de viaţă. Veş»
inie m ă o b s e d e a z ă g â n d u l c ă
s â n t u n o s t r a c i z a t a l l u m i i , un
p e r s o n a j , c a r e din a c e a s t ă pri-<
cină e în p e r m a n e n ţ ă spionat
şi zeflemizat de o r i c e om, tâ­
năr sauî)!ă'rân, fetiţă ori femeie
m a i v â r s t n i c ă , l a o r i c e o r ă din
z i ş i din n o a p t e ş i în o r i c e l o c .
Á m i m p r e s i a uTiei p e r s e c u ţ i i
l e n t e , din p a r t e a î n t r e g e i ome­
niri. Ş i impresia se întăretşe
prin faptul că l^mea este de o
condescendenţă rară, cu mine.
Uneori c r e d că toată afabilita­
tea o m e n e a s c ă este o m a s c ă pen­
t r u un s c o p . D e altfel s â n t ferm
c o n v i n s c ă e g o s i m u l p u r pri­
» AFIRMAREA*
m e a z ă in o r i c e a c ţ i u n e . I a r a ş a
numita prietenie este numai o
formulă simu atoa e de a ajun­
g e l a u n r e z u l t a t m a i m u l t im­
posibil ca posibil.
Sugestiile mele îmi spun că
femeia este un m i c obiect însu­
f l e ţ i t , c r e i a t în l u m e s ă îm­
podobească grădina vieţii să­
pată cu t r u d ă de buroat.. In
dânsa, ea es e î o a r e a c e a p l r ă
de parfum. M i r o s u l î m b ă t ă t o r
a t r a g e a l b i n e m u te... Ş i f e m e i a
devine p i e s ă de e x p o z i ţ i e . P ă ­
catul cel m a r e al femeii e s t e
că ştie să iubească. Natura i a
hărăzit frăgezimea unduitoare
a fmiţei şi aria intregralei pre-
iecătorii.
Nu cred în s exul 'slab. Aici
n u - m i primează e x p e r i e n ţ a . A m
să nu încerc nimic. Curiozitatea
p e n t r u m i n e e s t e o v o r b ă i ex­
p r e s i v ă . N u c r e d în femeie,.,
fiindcă s o c o t p r e c i s c ă nu pot ii
eu însumi crezut. F e m e i a d a c ă
înşeală, v r e a c a ea î n s ă ş i să fie
înşelată, să aibă certitudinea că
e ş t i c a p a b i l die f a p t e m a r i d e ş i
ea ştie destul de bine c ă eşti
un l a ş c ă poţi s'o p ă r ă s e ş t i tot
t o t a ş a de b i n e c u m a i şi
luat-o.
Ş i dacă senzul vieţii nu este
a l t u l decât o Continuă î n ş e l a r e ^
atunci viaţa mea nu este rea­
l i t a t e . E u n u mă p o t p r e f a c e .
S â n t prea sincer pentru a mă
înşela pe niine. Nu port
a l t ă î n f ă ţ i ş a r e d e c â t a m e a . "Şi
aceasta neconvenind' multora,
p r e f e r s ă t r ă e s c s i n g u r cU e x i ­
s t e n ţ a miea.
* Nu e p o s i b ^ ă o c o m u n i u n e su­
O s i n g u r ă dată a m î n c e r c a t
s ă m ă p r e f a c . . . lNica e u n u ş t i u
cum. M ă găseam ca deoöiceiu
s i n g u r î n o d a i a mea. M a i b i a e
zis nu e r a m singur. A c a s ă lâ
mine toate obiectele îmi sânt
în t o v ă r ă ş i e ş i t o a t e î n c e a r c ă !
să mă apere. Câteodată sânt
d i s p u s s ă Cred c ă m ă î n ţ e l e g
şi m i s e p a r e c ă ş i e l e s e m i ş ­
c ă sirb tă'şul p r i v i r i i m e l e con­
centrate.
S e lăsau umbrele serii, grele
şi p l i n e d e m â h n i r e " t o m n a t e c ă .
Ornicul vremii înainta pe 'nde-
leté î m p o v ă r a t de neputinţa ie­
şirii la lumină. A m stat c â t e v a
c l i p e şl-am p r i v i t s t r ă f u n z i m i l e
cerului. D e - a c o l o de S J S au ve­
nit vânturile r ă v ă ş i t e î n t u n e c a t e
şi s a t u r a t e de b r o b c a n e l e ploii
ş i m i a u î n c h i s p l e o a p e l e . . . \ i-
ziuvtea o c h i l o r s'a î n t o r s a t u i c i
1
în a d a r c u l m e u . T e n t a c u l e e e-
r a u m u l t e ş i c e r c e t ă t o a r e până
la ţîiuprema svâreolire â frân­
turii de gând.
A a p ă r u t a p o i Ceata t u t u r o r
i c o a n e l o r mele d r a g ' . S â n t un
pasionat co'edţionar de imagi­
ni. O r i c e c h i p d e f e m e i e m ă în­
c â n t ă . II p ă s t r e z c u p i e t a t e . D a r
r u do-e~c m c a - r a r e a ima ' W ,
n i c i n u v r e a u s ă- i v o r f o s O
x
a l i n t d o a r în c u g e u f meu, pen-
t r u c ă o ştui n u m a i ' a m e a , e r e -
iată dună închipuirea mea i c
<u r e o u + i n ţ ă d e î n s t r ă i a . 1
Cine mi-a scos astăzi fi?u a
Danei Flanu? C e caută zâmbe­
t u l e i şi r â s u l ei, în faţa m e a ?
E u n ' a m c e r u t-o! N i c i nu m ' a ai
gândit Ia ea. C e l mult era o
p l ă s m u i r e mai m u l t e v i d e n t ă c a
a l t a . . . Î n c e r c să î n c h i d o c h i i
?
b i n e , s t r â n s d e to% s o a l u n x . .
E s t e o n e l e g i u i r e s ă - m i ,vină
a c u m în m h t e ! O i m a g i n e f r u ­
m o a s ă î n s e a m n ă p r i m ă v a r ă .. O
F
femeie e r m e c ă t o a r e este o floa
r e privi* ă din d e p ă r t a r e . FHr
;
D a n a H à n u . de c e r u - m dă
n a c e în a m u r ^ i t u l ac\s*a s t e r p
de v i a t ă şi' i u b i r e ?
Zadarnic alung imaginea. F a
mă umileşte şi m a i obsedant
,r
Nu p o t d e c â t s > a d n r t , s ă văd
"ce m i - a f a c e . P o a t e eh o du­
r e r e în p ' u s m ă va î n o b i l a î n a ­
i n t e a m°a şi a c r e d i n ţ e l o r m e l ^
f l e t e a s c ă ? O a r e nu ml-a t - i m i s
D a n a Fuid'ul i n i m e i s a l e să-1
c
p r i m e s c p o a t e , s ă - I ri de —
î
rr?erd ?
G â n d u r i l e mă î n ţ e a p ă s o m ­
nambul. Ce-am ajuns?... P â n ă
în p r e z e n t n u ţ i n m i n t e s ă fi
p r i m i t v r e u n m e s a j de-a c i n e v a
c a r e ţine la mine! C ă nu m'a
i u b i t n i m e n i , s i m t a b s o l u t si-"-
sur.
N ' o fi o a r e f ' u ' u r a r a a ° e a s a f
de n o a n t e un s e m n al m i s t e r u ­
lui o m e n e s c ? O î n t â l n i r e a D a ­
n e i m i - a r c r e î a acea l i n i ş t e c -
b i ş n u i t ă , f ă r ă d e c a r e nu m ă
pot odihni.
 Am plecat imediat spre Da­
na. T r e b u i a s ă - m i s a t i s f a c u n
apetit s u f l e t e s c in u m b r a c ă ­
ruia r ă s ă r e a u lumini multe ce-
m i î n t u n e c a u ochii de nu mai
eşte. ci numai vieţueşte! O sim­
p l ă e x i s t e n ţ ă . U n sirrgur p u n c t
din n e m ă r g i n i r e .
Ţipetele veseliei mă dureau.
Ele p ă t r u n d e a u în vi e ca toxi-
f
t e a în i n i m a m e a , c r e ş t e a d e
n u m a i p u t e a m s ă - m i îndrept
g â n d u r i l e s p r e ea... P e c â n d
eu m ă anihilam î i t r ' o absorbi-
ţie d e n i m i c i r e s u f l e t e a s c ă .

vedeam nimic. In scăpărarea ce. A m u r i t în a c e l m o - n e . \ t p e A m dorit-o apoi pe D a n a mai

fiecărei lumini apărea Dana,
aşa c u m î m i i n t r a s e î n c o n ş t i i n ­
ţă alături de alte n e n u m ă r a t e
icoane. D a r Dana răsărea mai
v i o a i e , m a i eu s u b î n ţ e l e s u r i .
U n m o m e n t î n c e p u s e m s ă cred'
că e a e f i i n ţ a p r e d e s t i n a t ă
î m b r ă c a f o c u l p l ă s m u i r i l o r me­
le.
D e v e n e a m din c e în c e m a i
lucid. U n f u r n i c a r de nelinişti
îmi frământau voinţa. M ă lă­
s a m în voia u n o r iluzii la c a r e
a l t ă d a t ă n ' a ş fi î n d r ă s n i t s$
bunuesc m ă c a r existenţa... Su­
p o r t a m p r o b a b i l u r i a ş a influen <
ţ ă a micuţei D a n a c e mi-a tul­
b u r a t î n t r u c â t v a s t r u c t u r a su­
dată a sufletului meu.
In a p r o p i e r e a l o c u i n ţ e i e",
mi-am dat seama că D a n a este
c e v a oe t r e b u e s ă - m i a p a r ţ i n ă .
V o r b e a desigur simularea gân­
durilor. P e n t r u c ă altfel nu mi-
aşi putea astăzi explica lipsa
totală de-atunci a întregilor me­
le c o n c e p ţ i i .
A m privit îndelung geamurile
locuinţei delà etaj. E r a m dea-
binelea transfigurat. Nu mă re
c u n o ş t e a m : . S t r a d a ou s g o m o -
tele ei s e c o n c e n t r a u undeva în
mine într'o supremă tăcere. P e
inima tăcerii călătorea prin
>ninte s p r e l u m i n a o c h i l o r p u n c ­
1
t a ţ i î n n o a p t e , u n s i n g u r Cuvânt
şi o s i n g u r ă ţ i n t ă n e d e f i n i t ă :
Dana. Liniştea transfigurării
din m i n e r e p e t a m e r e u cele
două s i l a b e . . . A p o i s ' a f ă c u t u n
s g o m o t s u r d Cu a c e l e a ş i s i l a b e ,
i n t o n a t e î n ritm- die c â n t e c a i
slavei... D a n a devenea o sim­
fonie, c a r e se a ş t e p t a m a t e r i a ­
lizată, ţ Ui voiu zâmbi şi voiu hrăni din sânge
Dar c â n t e c u l s'a r u p t îuăbu-
ş n \ T a o î n ă l ţ a r e . O s t r i d e n ţ ă în
a c c e n t m ' a f ă c u t s ă t r e s a r şi
să m ă r e g ă s e s c p e m i n e . . . î n ­
ţ e l e g e a m . . . In c a s a D a e \ o lu­
me petrecea... C e însemnează
însă, a p e t r e c e ? A uita, da
e x i ş t i , n a r ă ' a o eilen é g a r e c o m I J
nlectă. D e ce petrece Dana?...
Să uite şi e a ca foţi c e i a l a l t i .
S ă u i t e ! D a r c e ? . . . C ă n u Ira-
D a n a . . . V o i a m c a e a s ă fie Ca mult c a oricând. Pentru faptul
mine. S ' o aseamăn focului meu c ă p r i n v e s e l i a e i , c u l u m e a a-
c e m ă m i s t u i a . A ş fi v o i t s ă - m i ceea multă, mă neglija total
g h i c e a s c ă gândurile... S ă - m i ia­ Uitai toate prejudiciile ce-mi
să î n a i n t e . M ' a ş fi s c h i m b a t f ă c u s e m . D o a r aciea l u m e î m i
atunci. era duşmană.
a Cine să mă înţeleagă? N'a- A t â t a f o s t . . . C â t e v a -clipe
yea cine. Dana petrecea... Ii de noapte tomnatecă. A m con­
desluşeanu puţin vocea voaia­ c e n t r a t în f i i n ţ a m e a c e l e d o u ă
tă de fumul amintirilor... O a r e extremităţi : iubire nesăvârşită
c e v o r b e ş t e ? î n c e p u i s ă invi­ pentru Dana şi ură mocnită
diez pe cei c e o ascultă... E u împotriva întregei lumi.
n'o pot auzi, aşa aproape. E a A f o s t d o a r u n mioment... U n
nu ştie că trebue să-mi liniş­ singur moment. Astăzi sânt c e i
t e a s c ă „ s u f l e t u l . . . D e a i c i o în­ v e c h i u . Nu m a i ş t i u n i m i c . . .
v o l b u r a r e h a o l i c ă de r u ; ă ninţi A fost demult... Dana... v i s
g h e m u i t e în inimă... D a n a c r e ş ­ şi f e r i c i r e n e î m p ă r t ă ş i t ă .
BUCHET D E FLORI
Acest buchet de flori ce luneca în sus
E trist şi-atinge cu petale vestejite stele,
Atunci, când te aştept şi mă ridic abis
Pe lanul copt al tinereţii mele.
Când poate înapoi voiu reveni
Cu mii de ani în ochi goliţi de ceată,
Prin pulberea 'nserării voiu trezi
Această clipă 'naltă de viată.
Pe lângă anotimpi cu suvenirul nins
§i gândul rob înlănţuit în glorii,
Pe fondul ei voiu isvorî, cuprins
De flăcări în fantastic de istorii.
Si alte sbvrătoare ostmite 'n s to/,
De-o fi elanul mort şi mâinele vor plânge
Pe stâlpii de lumină sprijiniţi în gol
Vor fi apusuri grave n muced de eres
$i sufletele ne-or ţărmuri cunună ?!
Noi vom lupta să rupem vălul des
Şi să ne fie drumul, prin iroene împreună-
D. HINOVEANU
 ILINCUTA
Alături de c u r t e a G r e n ţ u l e ş t i -
lor, era o căscioară delicată,
cu ferestrele străvezii şi pere.ii
albi ca neaua.
Dealungul pridvorului atâr­
nau ghivecele de muşcat roşii
ca focul, iar pe stâlpi urcaseră
de mult rochiţele albastre de
rândunică.
A c o l o l o c u ' a un ţ ă r a n cinstit,
P e t r a c h e R ă ^ e ş u , n u m e p3 c a r e
îl m o t ş e n i s e c u d r a g d e l a s t r ă ­
bunicii săi, ce au fost pe vre­
muri răzeşi.
I n f i e c a r e dimineaţă.,, mai
ales vara, când s o a r e l e da ochi
cu satul, se auzeau ciocnituri
d e b a s t o n în p o a r t a l u i P e ­
t r a c h e , u r m a t e de tuşi uri vioa?.
— „Măi Petrache... Petrache!
s t r i g a D i m l t r i e G r e n ţ u l e s c u pro­ c a r e de t i n e r e ţ e .
prietarul moşiei.
— „Aud boerule, răspundea
el d e s u b p r u n i , s u f l e c â n d u - ş i
m â n e c i l e cămăşii,, c a a d e v ă r a ­
tul g o s p o d a r .
— ,.Dă-mi fata de c l a c ă ia cu­
l e s u l viei, azi. — C â t f a c e îţi
p l ă t e s c a c u m , s a u î ţ i s c a d din
datoria veche?
— „Bine D o m ' Dimitre, v'o
t r i m i t ş i c u p l a t a f a c e m n o i în-
tr'un fel, cum e bine. P e t r a c h e
s ' a î n t o r s î n c a s ă du i i m a în­
n
d o i t ă ; r ă u e s ă fi d a t o r ! F a t a
e r a în ajunul l o g o d n e i şi o tri­
m e t e a l a s l u g ă r i t ; a c e s t a era
un gând c a e - l chinuia.
r — „ E h ! ia p o f t e ş t e P a r i s u l
Ilincuţa. avea numai şapte­
s p r e z e c e primăveri şi voia să
s e m ă r i t e eu u n b ă i a t din ve­
cini, cu opt p o g o a n e de pă­
m â n t , a l e s u l i n ' m e i ei.
Dimitre Grenţulescu a plecat privirile
pe la alţi ţărani să mai adune
l u m e de c l a c ă la culesul s t r u ­
gurilor, cu o h ă r m ă l a e de fai­
n i dupti d â n s u l . I l i n c u ţ a lui c ă c i altcumva îi s t r i c ă logodna
P e t r a c h e R ă ^ e ş u , a luat drumul
spre curtea Grenţulcşt'lor, oco­
lind poiana dintre mărginaşi,
c ă t r e c i ş m e l e , , î m b r ă c a t ă în c ă -
m ă ş u ţ a ei d e ţ a r ă p l i n ă d e r â u ­
r i , c u b a s m a u a c a fujgul şi v â l -
nieelul roşcat.
P i c i o a r e l e îi e r a u g o a l e si fum. I l i n c u ţ a î ş i d e ş e r t a c o ş u l
s p ă l a t e f r u m o s , î n a a r e c e ş i r ă s t u r n a t î n v a s u l de s t r u g u r i .
limpede a izvoarelor. Pulpele
ei d r e p t e şi c ă r n o a s e , m i j l o c u l
m o d e l a t , c u s â n i i c a n i ş t e gu­
tui, e r a u l a o l a l t ă un studiu. —
B r u n ă l a f a ţ ă şi s u p t ă c a o
V e n e r a , c u o c h i i ş i p ă r u l căr-<
b u n a t , i a r b u z e l e r o ş i i ş i hrăi
n i t e d e s â n g e c a d o u ă Coacăze.
C u o zi m a i ' n a i n t e v e n i s e
din P a r i s , de l a studii, J a c k
c e l m a i m i c fiu a l l u i D i m i t r e ,
G r e n ţ u l e s c u , aici la ţ a r ă s ă s e
m a i o d i h n e a s c ă . — Nu-1 v ă z u ­
seră ţăranii de când era co­
pil, când s e j u c a în g r ă d i n ă
de-a » v ' a t i a s e u n s e l e a « c u c e i
de s e a m a h r . Ilineula îl uitase
aproape, căci era mică numai
d e »şase a n î , c â n d e l e r a î n a
doua de liceu. A c u m ea a v e a
ş a p t e s p r e z e c e a n i ş i e l 'două­
zeci şi p a t r u — adevărate fo­
P e c â n d ea şi c l ă c a ş i i cule­
g e a u s t r u g u r i , c l a r i n e t a ţiga-^
nului u r c a t pe un m a l d ă r de
fân, c â n t a prelung c â n t e c e de
dragoste, de r ă s u n a u podgo­
riile.
— „Ilincuţa, a strigat Dimi­
t r e G r e n ţ u l e s c u , ia d ă - t e m a i
aproape cu coşul. F a t a a venit
în g r a b ă p â n ă la dânsul, ro- ţulescu.
1
tindu-şi priviri e cu o timiditate
d e m n ă de f a r m e c u l frumuseţii
sale. Cunoşti pe Domnul ăsta?
— „Nu-1 p r e a c u n o s c , d a r ş t i u
Ică e s t e D l J a c k , b ă i a t u l D -
voastră.
a i c i , să v e d e m c e a r e d e z i s ?
Găseşte acestei româncuţe ca
o z â n ă , v r e o g r e ş a l ă , î n ceeade
privetşe arta frumuseţii ?
Jack a rămas ameţit de S
ei săgetătoare. Di­
mitre a plecat apoi spre casă
cu capul în p ă m â n t , sfătuindi (itia
p e fiul s ă u J a c k , s ă f i e a t e n t
cu t â n ă r u l d'n sat. P e s t e c â t e v a
m i n u t e J a c k s ' a î n a p o i a t , ur­
mărind-o printre trupinele de m i j l o c , din u m b r a u n e i p e r d e ­
v i e . P u r t a p i j a m a a l b a s t r ă cu
brandeiburguri încrucişate p e n u r a c a un f l ă m â n d pe v r e m e a
piept, părul l i n s şi pipeta pe
fc'uze f u m e g a l u n g i t r o m b e d e
Pulpele s e d e s g o l e a u î n r a t e
c â n d se apleca, ca nişte is-
de TH. I. ŢUCANOVICI
4
pite, iar sânii neglijaţi, apă
r e a u vizibili în t o a t ă g o l i c i u n e a
marmoreală, prin gura cămă­
şii ce-i î m p r e j m u i a pieptul ca­
tifelat.
Un simţ care d s p r e ţ t i e s t e t o a
te cătuşele convenţionale, aler­
ga prin nervii lui J a c k , eva­
dând ca viscolul peste câmpu­
ri, fiindcă o realitate netăgă­
duită » I l i n c u ţ a «, p r o c l a m a cu
f i i n ţ a ei » i s p i t a î n a m o r « .
Gândul lui J a c k de a p o s e d a
pe a e c a s ' ă ţă ancă e a nesfhim
b a t . — N o p ţ i l e n e d o r m i t e ş i zi­
l e l e cîe v e g h e s p r e c a s o o a r a c u
m u ş c a t e a Ilineuţeiţ l'au fă­
cut rob al s e n t i m e n t e l o r , oână
la negre cugetări, pe nefericitul
Jack.
I n t r ' o zi a t r i m i s s e r v i t o r u l
s ' o c h e m e , l a d â n s u l , c â n d ni­
meni nu era prin curte şi casă.
I l i n c u ţ a de r u ş i n e a b o e r ului c e ­
lui mare., a sărit părl azul şi a ve
nit. C a înaintea unui duh r ă u
a s t a t pe gânduri l a u ş a din
faţă. Ceva parcă-i spunea să
nu între, dar altceva o încu­
raja: cinstea lui Dimitre Gren­
î n ă u n t r u e r a o l i n i ş t e de m o r
mânt. Inima Ilineuţei bătea te­
r i b i l , de f r i c ă , s ă n u c a d ă î n
mâna lui J a c k , c a r e o u r m ă r i s e
a t â t a vreme, iară să-i s c h i m b e
minţile...
— „ L a ce m ă chiămă boerui?
a fost ultimul ei cuvânt spus
servitorului ?
— „ A r e âă-ţi s p u n ă c e v a . . . .
e r v i í o r u a dispărut c a un hol
t e i u î n f u n d u l c u r ţ i i , e'ând I l i n ­
cuţa a î n t r a t în c a m e r a , u n d e
că lucrează boerui.
— „Ah! D o a m n e sunt singu­
ră, nu e nimeni zise ea. Unde
este Dom' Dimitre?
Două mâini o prinseră de
l e . — J a c k e r a în d e l i r , tre-
g e r u l u i , c u o c h i i i e ş i ţ i din o r ­
bite.
Ilincuţa a pălit c a şofranul.
S ' a r ă z i m a t de p e r e t e cu privi­
rile stinse,, întrebându-l, la ce
a chemat-o?
 R ă s p u n s u l lui J a c k a fost t ă i s ă u , s a t u l va v o r b i , a p o i lu­ Un vaet prelung a sfâşiat
sec, intuind uşa camerei de m e a şi într'un p l â n s s f â ş i e t o r tăcerea mormântaîă a casei, ca
două ori cu cheia,, apoi a de­ s'a gândit la singura salvare. ia junghiere... J a c k a căzut p e
clamat silabisând: J a c k , căuta s'o mângâe, duşumea cu ochii încremeniţi
— „ I l i n - e u - ţ a . . . n u i e j e n a , fii­ în z a d a r c ă c i ea cu a m â n d o u ă la Ilincuţa, cu r e m u ş c ă r i neier­
ca la tine a c a s ă , stai pe pat. mâinile, cu ultimile puteri la tate, fiindcă a vestejit o săr­
A luat-o de mână, tremurând izbit în faţă plină de m â n i e şi mană mireasă.
c a o b u c a t ă d e g e l a t i n ă ^ in-! scârbă. Pe cearşaf erau câteva urme
conştientă de paralizia acelui — „ T e r o g s ă fii c i v i l i z a t a roşii, ca nişte părticele dintr'o
e v e n i m e n t u n i c in v i a ţ a s a . A Ilincuţo, mi-ai făcut s e m n e pe p e t a l ă de t r a n d a f i r r u p t ă în
a ş e z a t - o l â n g ă d â n s u l c a p e o, o b r a z . A m c u n o s c u t f e t e ş i in bucăţi, iar lângă J a c k un lung
păpuşă, turnându-i apă de c o ­ Paris, d a r a ş a n e b u n e «ţi'am pârău de sânge îneehagt.
lonie pe părui m ă t ă s o s , cu mi- găsit. „ , I l i n c u ţ a a a r u n c a t a r m a din
Éos de m i g d a l e . Atunci Ilincuţa a întins bra­ m â n ă ş i c a o d i s p e r a t ă î n cul­
— ,„Lasă-mă să p l e c . te rog ţul pe m ă s u ţ a de lucru a lui mea desnăde^deii a a ergatsjxre
D-le J a c k . . . m ă omoară tată şi J a c k apucând in mână pistolul curtea logodnicului, unde că-
mă urăşte logodnicul. p e c a r e in v i a ţ a ei n u 1-a în­ zându-i l a p i c i o a r e se ruga s'o
J a c k o a s f i x i a c u c a s c a d e de trebuinţat şi a tras... ierte spunându-i adevărul...
sărutări diabolice.
— „Ilincuţo... e în z a a ă r ! T o t >
satul va afla că nu mai eşti
f a t ă , în cazul că nu m ă a s ­ VERSURI <fe G R . CRIŞ/1JS
culţi...
— „Ah! păcătosule... lasă-mă! P e un mormani
—• „ T e i u b e s c , î ţ i v o i l u a t o t
c e v i e i , î ţ i voi d a b a n i . . . Din lutul proaspăt al unui mormânt
— „ N u , nu, n u s e p o a t e ! S u n t plângând
fecioară... sunt s ă r a c ă am nun­ frământ
ta în curând... nu-se poate, mai un gând, —
b i n e o m c a r ă - m ă i ă r.u rr.ai s i m t , pământ pentru stele
s ă n u t e m a i văd... mgrăşai c u eh, nur lie zilelor mele, —
— „ T o i u l e m i n e l u r ă Ilino'u- pe aripile slabe a poeziei
ţ a , o c o p l e ş i e l c u v o r b e l e mă,- ca sol ve§niciei
estre. cu puteri de mit
Nici p ă d u r i l e nu m a i sunt vir­ să-l trimit.
g i n e a z i , d a r t u , c a r e n u eş*ti
ca proastele celelalte, ursuze Ca o cruce
încăpăţînate...
Spre o cruce
P o a t e te voi r ă s p l ă t i mai
de curând ridicată
mult de c â t gândeşti, uite eu
mă poartă inima
J a c k G r e n ţ u l e s c u ţi-o j u r . . .
îndurerată;
vezi î m i f a c ş i c r u e ; a . .
— o CruCe cioplită din lemn de stejar,
O l u p t ă . d e î m p o t r i v i r e a tíal
cu vechea secure a unui plugar,
Ilincuţa, disperată, ea o f ară 7
o cruce cz-arală Că oi e n zadar
sălbatecă.
şi avid rânjeşte în spre hotar. —
— „ N u s e p o a l e , ah... şt v e r ­
îngenuncheat
b e l e ei s ' a u t r a n s f o r m a t î n t r ' u n
la crucea de cur nd ridicată
ţ i p ă t d e ş a c a l . C l i p a d e a fi
plâng
salvată era imposibilă. — S'a
fericirea ce n'a m >avut-o niciodată.
m u i a t i s t o v i t ă s u b f o r ţ a l u i de
b ă r b a t , ca o b u c a t ă de c e a r ă Rime uşoare
a r s ă de j a r . . .
Câteva minute după ace.'a Un venetic gând Drum spre infinlî
Ilincuţa s'a văzut pierdută si spre culmi alergând Va alem nit
v i s u l ei s f ă r â m a t , de un om s'a oprit plângând: şi i'a răstignit.
c a r e v e n i s e b r u t a l din l u m e a
a t â t o r femei, din P a r i s , U n s'n Suliţi ascuţite Glia car el Ci re
gur gând îi lunecă prin créer... sclipiri de cuţite e fără putere,
când erau copii, nevinovaţi, cu nu-l lasă 'nainte. şi fără avere.
s u f l e t u l d e î n g e r . . . "A u r m a t u n
act de d i s p e r a r e în inima ei Luminate stele Gândul cel hoinar
care o rodea adânc: Nunta Vau chemat la ele n'are nici habbr.
murdarăj bărbatul nefericit, ta ca să mi-l .înşele. să se ^ntoarcă iar.

CURSURILE IN AER LIBER
O NECESITATE IMPERIOASĂ PENTRU COPIII SĂTMĂRENILOR
Intr'un a.t n u m ă r — No. 3 —
s c r i s e s e m î n modi c u t o t u l tan-,
genţial d t s p i e neeesi.atea şcoa-
lelor în aer liber, origina l o r
în n e g u r a v r e m u r i l o r , p r e c u m
şi de imperativul pedagogiei
v r e m i i a c t u a l e ^ c e r u t în f o l o s u l
desvoltării fizice a copilului.
I n a c e s t e r â n d u r i , v o i u cău-î
ta să înfăţişez cu eiire, că cele
p a t r u s c o a l e p r i m a r e din c e n ­
t r u l o r a ş u l u i S a t u - M a r e , ada*
p o s t e s c un număr cu mult m a i
m a r e de elevi decât t u b a j u l
c e l aie f i e c a r e în p a r i e ş i ehian
pe clase.
Deaceia voiu începe cu şcoa­
la primară No. 1 care a avut
în anul ş c o l a r 1 9 3 5 — 3 6 un nu­
m ă r de 6 3 1 e l e v i î m p ă r ţ i ţ i în
x
14 c l a s e , c u 11 s a l e d e î n v ă ţ ă -
I mânt şi cu învăţământ pe ziua
întreagă. Cele unsprezece sale
d e î n v ă ţ ă m â n t a u a d ă p o s t i t 14
clase de elevi , fiindcă unele
'Clase, au f ă c u t î n v ă ţ ă m â n t con-
nuativ, l i p s i n d numărul sălilor
de c l a s ă .
A c e s t e 11 s a l e d e î n v ă ţ ă m â n t
m ă s u r a t e î n d i m e n s i u n i l e lor,,
a u un c u b a j de 2 9 2 3 3 0 0 m . t
R a p o r t â n d a c e s t Ciibaj l a n u m ă -
mărul de 631 eleve şi elevi, —
fiindcă este şcoală mixtă
obţinem pentru fiecare elev
"l 4 . 6 5 5 m 3
aer, ceia ce este ab­
solut insuficient,, fiindcă peda­
gogia cere în m o d categoric
c â t e 15 m 3
de aer de fiecare
elev. Ş i dacă ne mai gândim
c ă unele c l a s e f a c lecţii pâ­
n ă l a o r a I21/2 i a r l a o r a 1 p.
m. vin alţi elevi în a c e a c l a s ă ,
îşi poate oricine închipui ce
c a n t i t a t e inf-imă dje a e r a u a c e i
copii în a c e l e s a l e .
Deaceia, copiilor de la şcoa­
l a p r i m a r ă N o . 1 din m u n i c i ­
piu S a t u - M a r e le lipseşte după
p r e v e d e r e i e p e d o l o g i e i şi peda­
g o g i e i m a i b i n e d e 10 m'3 de
fiecare elev.
L a şcoala No. a c e i a ş si-;
tuaţie se prezintă întrucât are
£ 3 0 e l e v i l a 12 s a l e d e î n v ă ţ ă ­
m â n t . Ş i din c u b a j u l a l c ă t u i t
chiar de conducătorii claselor,
•» A F í R M A R E A«
1 e l e s e că f i e c a r e elev în l o c s ă
a i b ă 153, -aer, d c a b i a le re­
v i n e c â t e 4 mi şi ceva de aer.
D e c i şi la a c e a s . ă ş c c a i ă , ele­
vilor le lipseşte aproape c â t e
unsprezece m ^ de aer, potri­
vit c e r i n ţ e l o r p e d a g o g i e i .
N i c i şcoala N o . 3 n u s t ă m a i
bine în a c e a s i ă privinţă, fiind-
,fcă a a v u t 5 7 7 e l e v i î n 12 s a l e
d e î n v ă ţ ă m â n t c u u n c u b a j de
3
2 8 8 3 , 7 4 4 m ; şi c a r e r a p o r i a t
la n u m ă r u l de 577 de e'evi, nu j
3
revine fiecăruia de cât 4 m
d e aer ş i c e v a .
A r m a i fi ş c o a l a N o . 4 c u
4 7 0 e l e v i — d u p ă ounl mi-a
spus directorul şcoalei — îm­
p ă r ţ i ţ i î n 8 s a u 9 s a l e d e în­
văţământ, care cred c ă are ace­
l a ş c u b a j pe c l a s e , şi cu a c e ­
l a ş n u m ă r de c o p i i , deci şi
3
aici, nu va atinge 5 m aer
pentru fiecare elev.
L a c e l e l a L e ş c o a ' e de perife­
r i e , c r e d c ă s i t u a ţ i a n ' a r fi m a i
strălucită, fată de celelalte şcoa
le din c e n t r u l oraşului.
I a t ă dar, c a ordinul Onor.
Minister pentru a se ţine cur­
suri în aer liber a fost bine
studiat şi serios chibzuit când
1-a d a t c a o b l i g a t o r i u p e n t r u
întinsul ţ ă r i i . N u m a i în S a t u •
M a r e n u a p u t u t fi a p l i c a t , în­
trucât organele în subordine c e
le a r e onor. M i n i s t e r , nu nu­
mai c ă n'a urmărit şi încura­
jat această ideie dar a căutat
să pună piedici iniţ a'ivei par­r
t i c u l a r e şi a ş a d e s t u l d e s p o ­
r a d i c ă în chestiuni de învăţă­
m â n t . Ş i p e n t r u c ă s ă fiu m a i
bine lămurit în c e l e c e afirm,
v i u Cu d a t e p o z i t i v e . In u r m a
o r d i n u l u i o n o r . m i n i s t e r d e a>
se ţine c u r s u r i în aer liber
î n l u n i l e d e t o a m n ă ş i în. c e l e
de p r i m ă v a r a n u m a i în a e r li­
b e r , s'a g ă s i t o c o l e g ă de l a
ş c o a l a N o . 1, c a r e a p u t u t c o n ­
vinge p e părinţi, de necesitatea
ş c o a l e i î n a e r l i b e r ş i din c o ­
tizaţiile părinţilor ce aveau co­
pii, a c o n s t r u i t o s a l ă de c l a ­
s ă — din s c â n d u r i bineînţeles
— cu mobilierul didactic nece­
de i. L U C A
sar, intr'o grădină cu pomi ro­
ditori, pusă gratuit la dispoziţia
a c e s t u i s c o p , de c h i a r u n u l d i n
părinţii copiilor.
A c e a s t ă s a l ă d e î n v ă ţ m â n t îp
n a t u r ă i-au c o s t a t p e p ă r i n ţ i
s u m a de 10.000 lei ( z e c e m i i )
— după cum am auzit — şi
ca orice operă isprăvită, t r e ?
buia inaugurată potrivit unui
v e c h i u o b i e e i u c r e ş t i n e s c , sf-n-
ţindu-se apă pentru stropire,
printr'o slujbă religioasă. L a
inaugurarea acestei scoale, pe
lângă părinţi, colegi au fost
invitate şi organele şcolare.
Nu ştiu (iaca a c e s t e o r g a n e
a u f o s t p r e z e n t e r ă s p u n z â n d la
invitaţie, fiindcă personal n'am
luat parte, l i p s i n d din l o c a l i t a ­
te. D a r ştiu că după ce a fost
d a t ă g a t a p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t a-
ceastă sala, iniţiatoarea cole­
g ă a fost oprită de a m e r g e
c u copii în n a t u r ă de c h i a r or­
g a n e l e de c o n t r o l s u b diferite
p r e t e x t e şi p r o b a b i l c ă n u şi-au
putut asuma o grea răspundere
d e a p e r m i t e e l e v i l o r d e a in­
3
h a l a 15 m de a e r pzonifieat,
fiindu-le t e a m ă c ă a t â t a e r l e
vor schimba palvoarea feţei în
r o ş u b i e ţ i l o r c o p i i ş i a s t f e l i-a
ţintuit intre cei p a t r u (pereţi
3
ş i n u m a i eu 4 m a e r de fie­
c a r e elev. C o n t r a a c e s t o r şi­
cane care-şi au tâlcul lor ştiut
d e î n t r e a g a o p i n i e din m u n i c i ^
c i p i u S a t u - M a r e ş i c a r e v o r fi
date în vileag la timpul lor,,
p ă r i n ţ i i c a r e şi-au d e s c h i s pun­
g a , a u f o s t p u ş i î n s i t u a ţ i e de
a p r o t e s t a telegrafici, a d r e s â n -
du-se d i r e c t D l u i D r . C. A n -
geleseu Ministrul Instrucţiuni
P u b l i c e , autorul ordinului pen­
t r u a s e ţ i n e c u r s u r i î n a e r li­
ber.
, , I n c e l e d i n u r m ă , c ă u t â n d u-
s e un c o m p r o m i s d i n c a r e s'a
Văzut î n t r e a g a u r z e a l ă r i d i c o l ă
şi bine studiată a c e l o r ce n'au
p r i v i t c u o c h i b u n i a c e a s t ă in­
ovaţie, s'a a c o r d a t permisiunea
de a se f a c e c u r s u r i în a c e a
sală.
Concomitet cu interzicerea a
 *-À F I R M A R 'E ~A«

acelei clase de a merge în aer
liber, s'a limitat printr'o cir­
culara ieşirea celorlalte clase
din cei patru pereţi, precizân-
du-se c ă numai la lecţiile de
intuiţie şi ştiinţe-naturale se
poate lua drumul na turei.
Natural că cei ce auzise şi
citise ordinul ministerului, n'au
ţinut cont de şicanele ce se
făceau cu circularele dictate de
şi alte răspunsuri de natură hu­ în timp ce ar fi trebuit s ă s e
ni oristică. c e a r ă anchetă spre a se stabili
răspunderile pentru acei ce
Insă aceste obstacole puse,
Cred că ei sunt legea.
au avut puterea de a atenua
avântul multora în materie de
Fiind la începutul unui nou
inovaţie şcolară şi din acesta
an şcolar, problema şcoa'Iei în
n'au avut de pierdut în primul
aer liber se va pune c r e d iar pel
rând de cât sănătatea copiilor,
tapet şi poate va avea de astă-
iar în al doilea rând, sinteti­
dată mai mulţi sorţi de izbândă
zarea materiilor s'a făcut într'o
de Cât în anul t r e c u t c a r i din
măsură redusă. s

persoane care-şi trecuse un si­ Cauza celor obligaţi a încuraja

mulacru de examen şi la c a r e Iată dar, c ă datorită capri­ nu a împedica o necesară ino­
s'a pronunţat că-s opt decli­ ciilor unora şi slăbiciunilor al­ vaţie, a trecut mai mult ca Un
nări î i limba română, precum tora, chestiunea s'a semiînehis, fapt divers şi biurocraţie.

VEGHI1ND P E GRANIŢA
UNOR SEMNIFICAŢII de CONST, GH. P O P E S C U

Din Sătmarul Românilor, atât de înde­
părtat de viata curată a unei sincere inimi
româneşti de altădată, privim în zarea eveni­
mentelor ascultând murmure prevestitoare.
Vedem cum mulţimea celor puşi să ocro­
tească idei pe temeiul întelepciunei, sprijinind
oameni interesaţi, se hărtuesc între ei pentru
ambiţii personale, pentru fleacuri, pentru sco­
puri inutile, vătămătoare- Făţărnicia; simptom
al slăbiciunii caracterului reliefează un egoism
ce caracterizândune epoca sbuciumată ne
degradează fiinţa nobilă.
Auzim că trădătorii intereselor tării s a u
împânzit aşa de mult încât au rărit şi lumea
denunţătorilor şi aceia a sanciionatflor.
Ni se şopteşte, arătându-ni se o societate
destrămată şi ahtiată de mirajul averii, că
banul, prin particularitatea lui ispititoare, aran­
jează în ciuda oricărei dreptăţi, orice chestiune,
că prin abundenta lui dă, ca prin miracol, ca­
petelor seci minte luminată transformând apu­
caturi de bădăran în gingaşe gratii cu blazon
nobiliar.
îndemnaţi de prevăzători a ne adapta
timpurilor pentru a putea Ii, în mod onorabil,
m nota vremii, rămânem, în torentul atâtor
moravuri desgustătoare, ataşaţi modestelor
noastre preocupări reconfortante şi îmbietoare.
Nevnvidiind şi nestând piedică nimănui, nu
urâm şi nu dispreţuim pe nimeni. Nu umblăm
cu minciuni spre a deveni oameni, nu ne ţi­
nem de intervenţii spre a putea trăi şi nici
nu ne-am refugiat, stabilindu-ne pe-aci, pentru
a ne acoperi fugind de ruşinea vreunor păcate
ce ne urmăreau. Cetăţeni paşnici cu impozi­
tele la curent, supuşi până la o oarecare limită
anumitor mentalităţi din ce în ce mai grave
ce caută să se strecoare tot mai insistent în
sufletele uşuratece pentru a creia o stare de
spirit streina intereeeior noastre de stat şi ori­
cărei morale, suntem proprietarii unor constanţi
nepătate şi înţelegătoare a rosturilor noastre
de oameni-
La o vârstă când idealismul e încă cop­
leşitor şi totul se acordă cu încredere scon­
tând bună credinţă oricui, asistăm, cu tinere­
ţea noastră neînţeleasă de ramoliţii înglodat
în metehne şi netrăită din cauza şnapanilor
protejaii, Ia desfăşurarea unor misterioase
combinaţii ce-s pe lângă toate eforturile ce se
depun — gata să deslăntuiască, din afară, o
furtună cu repercursiuni dăunătoare înlăuntru
ce ne ar surprinde în cea mai haotică neîn­
ţelegere-
Traversând împreună cu alţii» cu toţii,
momente de frământări dibuitoare pe cari cu
inima strânsă de nesiguranţă le socotim de
hotărîtoare aspiratiunilor paşnice, luptăm, într'o
tară de suflete bârfite şi invidiate, în rândul
acelora ce mai cred că totuşi nu e prea târziu
 »À F 1 RM A R E A «

pentruca prin purificarea moravurilor să ieşim Luptele înverşunate, ajâtate şi trâmbiţate

din compromisul atâtor desbinări ruinătoare-
Animali şi încurajaţi de propriile noastre
intenţii, de sinceritatea unor gânduri sfătuito­
are, suntem adesea victimile acelora pe cari
vrem, prin scrisul nostru, să-i abatem din ca­
lea păcatelor ispititoare. Colaborarea şi spri­
jinul ni-1 dă entusiasmul nostru în speranţa
unor vremuri mai înţelegătoare, mai bune.
Spectatori modeşti pe arena unor concep­
ţii desmătate şi inconsecvente când e vorba
de interesul vital al neamului rămânem înfio­
raţi de viitorul ce i se pregăteşte, prin fiii ei»
acestei tari ameninţate-
de ghiftuiţii unei soarte forjate cari de multe
ori n'au nimic comun cu tradijia cu nevoile
acestui popor necăjit, îndemnând tineretul şi
calicimea, în credulitatea lor gala oricând de
jertfe, la baricade, prilejuiesc aslfel triumful dis
cordiei în detrimentul solidarităţii, al înţelegerii,
al unităţii noastre sufleteşti de care se simte,
azi, aci, alâta nevoie. Rêsboiul e ca şi înce­
put- El există deocamdată în lumea spiritelor.
Atacul va fi însă asupra apucălurilor unor oa­
meni ce reprezintă, în această lume, două ge­
1
neraţii, două mentalitet .

Linişte parfumată

Păstrez în gând culori din ochii tăi

Şi'n păclâ de ofrande amintirea ta
$i văd prin nopţile ce cad şi mă fărâmă
Că niciodată nu te voiu uita.

Sub funigei de toamne în rugină,

Pornind solii din temple vechi în ceată,
Prin lumea ta de îngeri plângători
îmi voiu întinde zarea leşinată.

Podoabeh uşure îmi vor sta pe buze

Şi-or murmura în aer cântece de foc,
Când lângă noi Eternitatea 'n şuer
Va isvorî în brate de noroc.

De dincolo de şoapte şi de stele

Mă voiu simţi în dor uimire trează,
Când tu vei şti că n râvna de-a crea
Ui voiu sculpta făptură vie 'n rază.

De vom rămâne încă să privim

Cum ne tresare muntele în ger,
lot vom ajunge s'adunăm în suflet
Făcliile cu duhuri ce ne ard în cer.
D. HINOVEANU

CRC/TÁR
p r o b l e m e ţ e l e a g ă a d e v ă r u l . D a c ă a i în-
GÂNDURI DĂSCĂLEŞTI
PENTRU NOUL AN Ş C O L A R
E s t e d u r e r o s c a ş i a c u m du­
pă d o u ă d e c e n i i , d e l à U n i r e ,
cu o c a z i a n o u l u i a n ş c o l a r s ă
discutăm încă situaţia materia­
lă a ş e o a l e i p r i m a r e şi a în­
văţătorilor.
Realitatea însă ne dovedeş­
te c ă e s t e n e c e s a r s ă i n t e r v e ­
nim cu toată energia, pentru
îndepărtarea neajunsurilor ca­
re plutesc tot mai vitreg asu­
pra ş c o l i i şi învăţătorului.
Şcoala primară românească,
atât în T r a n s i l v a n i a c â t şi în
( elelalte provincii alipite, a neîngrijite şi neînzestrate
avut de î n d u r a t cele mai c r u ­
de l o v i r i , d i r e c t e s a u i n d i r e c ­
t e . P o p o r u l r o m â n din r l r d e a l
a [ o s t î m p i e d e c a t în t r e c u t s ă s e
b u c u r e de b i n e f a c e r i l e şcolii.
C u t o a t e a c e s t e a cu c â t ă râv­
nă şi î n c ă p ă ţ â n a r e ţ i n a m o r ţ i ş
e
l a m o d e s t a lui ş c o a l ă c o n f e s i o ­
nală, susţinută cu multe j e r t f e
de c ă t r e b i s e r i c ă .
Azi situaţia s'a s c h i m b a t In
fiecare comună şcoala primară
de s t a t ş i - a d e s c h i s l a r g p o r ­
ţile p e n t r u a p r i m i m i c i l e od­
rasle.
Statul a înţeles delà început
să-şi f a c ă d a t o r i a f a ţ ă d e ş c o a ­
la r o m â n e a s c ă .
P e c â t i-a s t a t în p u t i n ţ ă a
ajutat cu bani şi m a t e r i a l c o ­
munele sărace să-şi zidească
şcolile n e c e s a r e . S e mai z i d e s c
şi a z i .
Judeţul S a l u - M a r e este prin­
t r e p r i m e l e j u d e ţ e din ţ a r ă un­
de s ' a u c l ă d i t o m u l ţ i m e d e
localuri de şcoli. ' s c u r t a . D a c ă g a r d u r i l e din j u ­
Dar, durere printre aceste
şcoli zidite cu atâtea jertfe
u n e l e au f o s t p r o s t e x e c u t a t e .
Cunosc o şcoală care a co­
s t a t p e s t e un m i l i o n l e i în 1 9 2 4
şi-acum se dărăpănează. S'au
AFIRMAREA*
cheltuit cu zidirea localurilor
multe m i l i o a n e , dar nu s'au su-
praveghiat îndeajuns executa­
rea lucrărilor.
Cei ce au fost puşi să supra­
vegheze aceste construcţii cei
m a i m u l ţ i nu-şi făceau d a t o r i a
conştiincios. Rezultatul? Şcoli
terminate şi « R ă s p l a t a muncii «
a c o r d a t ă cu duiumul pentru
construcţii şcolare care multe
din e l e d u p ă 1 0 — 1 5 a n i s e d ă ­
râmă
A avea l o c a l u i i potrivite dar
cu
material didactic, nu e deajuns
şi p r o b l e m a nu e r e z o l v a t ă .
S t a r e a m a t e r i a l ă in c a r e . s e
g ă s e ş t e ş c o a l a p r i m a r ă in c e l e
m a i m u l t e l o c u r i e s t e de p l â n s
şi cauzele sunt multe.
S u n t ş c o l i Cu s ă l i de c l a s e
a d m i r a b i l e , d a r i n t e r i o r u l şi ex->
teriorul lor este cu desăvârşire
neglijat.
C o m u n e l e şi-au făcut datoria
zidindu-lc spun conducătorii,
î n s ă au r ă m a s în c e l e mai
multe locuri neaprovizionate eu
material didactic.
Ş i c e l e x i s t e n t e s t e în p a r t e
deteriorat.
A c e a s t a de cele mai multe
ori e s t e atribuită învăţătorului
şi e s t e t r e c u t d r e p t un n e g l i ­
jent.
D a c ă ş c o a l a nu ţi-e c u r a t ă t u
d a s c ă l e eşti vinovatul. Dacă
ş c o a l a nu ţi-e î n z e s t r a t ă în
t o a t e c e l e n e c e s a r e tu tragi
rul şeoalei sunt stricate t a r
e ş t i f ă c u t viiuovat. D a c ă m o b i ­
lierul e s t e i n s u f i c i e n t şi s t r i c a t ,
tot tu suferi. D a c ă în s a l ă te
p l o u ă t o t din c a u z a t a i a r dacă:
prin geamuri bate vântul cine
e vinovatul? Dascălul şi iar
dascălul.
Ş i această tristă situaţie exi­
stă în multe părţi iar despre
cauzele acestor ne ajunsuri ni
m e n i n u s e i n t e r e s e a z ă m a i a-
mănunţit.
:
C e i p u t e r n i c i n u v r e a u s ă în­
d r ă s n i t s ă c e r i d r e p t a t e te po­
meneşti avertizat,
fiindcă aşa cere justiţia
amendat,
Celor
t a r i şi m a r i şi a c e a s t a o fad
pentruca prin teroare să-şi
m e n ţ i n ă p r e s t i g i u l d e ş e f i a-
j u n ş i din m i l a l u i D z e u ş i a
partidelor politice.
Ei nu ştiu nici nu vreau să
ş t i e c ă în m u l t e c o m u n e învă­
ţ ă t o r u l dis de d i m i n e a ţ ă f a c e
p e s e r v i t o r u l şi cu m ă t u r a în
m â n ă f a c e c u r ă ţ e n i e în c l a s ă
şi aprinde focul dacă a r e c o m ­
bustibilul necesar.
Mulţi dintre învăţători îşi
j e r t f e s c umilul lor salar şi
cumpără varul necesar pentru
spoitul pereţilor, cumpără lem­
nele necesare, material pentru
l u c r u m a n u a l , c ă r ţ i şi c a e t e
la copii, bani, pe c a r e de c e l e
m a i m u l t e o r i nu-i r e i n t r ă î n
pungă. Ş i toate acestea diri
cauza actualei gospodării cu
bugetul şcolii, care figurează
pe hârtie, dar c a r e nu s e în­
c a s e a z ă în î n t r e g i m e a p r o a p e
niciodată. ,
N u m a i d a s c ă l i i de^a ţ a r ă ş t i u
cu c â t e g r e u t ă ţ i luptă p â n ă p o t
c o n v i n g e c o n s i l i u l c o m u n a l în
frunte cu dhii notari, să le
î n s c r i e în b u g e t e s u m e l e s t r i c t
necesare pentru întreţinerea
şeoalei, ca apoi să le fie r e ­
d u s e c u 5 0 "o d e c ă t r e d h i i délai
m a s a v e r d e c a r e nu c u n o s d n e ­
voile şeoalei, sau chiar d a c ă
l e c u n o s c nu s e a p r o b ă pen­
t r u c ă î n v ă ţ ă t o r u l c u t a r e nu fa­
ce p o l i t i c a zilei.
Aceasta este icoana şeoalei.
primare., a j u n s ă la c h e r e m u l
unor notari, p e r c e p t o r i ,şL a al­
tor puternici. •
Sunt însă şi printre învăţă­
tori oameni neînţelegători care
neglijează cu desăvârşire înze­
s t r a r e a şeoalei cu cele nece­
s a r e . E i c r e d c ă d a d ă au m o ş *
tenit direcţiunea, înafara bene­
ficiilor n'au şi obligaţii. D e ş i
 »AFI RM AREA«.

unii au la dispoziţie b u g e t e de­ c o i n c i d e n ţ e de o r ă , s a u a l t e n i ­ Vint* o p o a r t ă d e s i g u r p o l i t i ­

s t u l d'e r e s p e c t a b i e , t o t u ş i r ă ­
m â i profundi mâhnit c â n d vezi
materialul didactic donat <lè
C a s a Ş c o a l e l o r n e l i p i t n i c i azi
p e p â n z ă s a u c a r t o n , deterioH
r a t şi r u p t . C u n o s c directori
feari ţ i n s u b l a c ă t biblioteca
şcoalei î n I o d s ă f i e d i s t r i b u i t ă
spre citire copiilor, învăţăto­
r i l o r şi s ă t e n i l o r .
A s t f e l d'e d i r e c t o r i c a r i î ş i
b a t j o c de averea şcolii a r tre­
bui să fie făcuţi răspunzători
şi n u t r e c u ţ i cu v e d e r e a .
N i c i s i t u a ţ i a învăţătorului: de­
altfel nu este mâi strălucită.
D e atâţia ani cerşim dreptul
nostru î n c â t ni s e p a r e că
u r e c h i l e c e l o r de a r t r e b u i s ă
audia a u î n c e t a t d e a mai
funcţiona! Í
î n v ă ţ ă t o r u l i s t o v i t dlepe b ă n ­
cile ş c o a l e i n o r m a l e iese în via­
t ă î n c ă r c a t c u iluzii^ ö a r e se
d e s t r a m ă a ş t e p t â n d Cu a n i i d e -
arandul o numire de suplinitor
Dlătit c u 1600 l e i l u n a r . A v â n ­
tul l o r este distrus de arioile
mizeriei aşteptându-si bucata
de pâine neagra şi uscată.
A j u n g e în fine si numirea
mult dorită, dar sănătatea îi
e s t e s d r u n c i n a t ă . S a l a r u l mic
nu-i p e r m i t e s a s e î n g r i j e a s c ă ' 1
în r a p o r t c u m u n c a c e deoune;
B o a l e l e îl p â n d e s c m u l ţ i se
p r ă p ă d e s c î n a i n t e de v r e m e .
m i c u r i . N e f a c e m d'e r â s .
A m ajuns acolo câ trebue
să v i n ă d e l à c e n t r u i n s p e c t o r i
generali la inspecţii inopinate
c a să d u c ă c u d â n ş i i c e l e m a i
bune impresii despre d a s c ă l i -
m e a dfela f r o n t i e r ă c ă r o r a le
adresează acte de mulţumiri
c a r e erau propuşi de forurile
localnice pentru pedeapsă.
A c e a s t a e s t e m e n t a l i t a t e a zi­
l e i ş i c r e d c ă e g r e ş i t ă pen­
truca s ă nu uite c ă găsindu-se
în situaţia n o a s t r ă n'ar putea
d e p u n e m a i m a r i e f o r t u r i c'a
ş l noi pentru binele şcolii ro­
mâneşti.
ACŢIUNEA PENTRU P A C E
ŞI ROMANIA
A c u m câtva timp s'au termi­
n a t djesbaterile primului con­
g r e s p e n t r u p a c e , .ţinut
B r u x e l l e s şi convocat de mare­
le umanitarist, lordul .Robert
Cecil, unul dintre fruntaşii vie­
ţ i i s o c i a l e ş i p o l i t i c e din A n ­
1 glia. Congresul a votat
» m e s a j c ă t r e p o p o a r e « , în c a ­
r e s e f a c e un apel către t o a t e
n a ţ i u n i l e dïn lume, — pentru
salvarea păcii ameninţate, —
ca.
Politica deci s ă nu se r ă s b u n e
asupra şcoalei şi a învăţăto­
rului c ă c i n u m a i a t u n c i ne vom
face datoria la maximum oosi-
Ml, i a r unele o r g a n e l e de con­
t r o l s ă fie d r e p t e ş i s ă r e s ­
pecte munca învăţătorilor.
Cinstea, cinste aduce, răsbu-
narea se răsbună cu aceia»
măsură.
Ş i cine suferă?
Ş c o a l a ş i c u e a , noi t o ţ i .
Iată câteva gânduri pentru
noul an ş c o l a r .
PETRU ŞTEŢIU.
asistenţei inutale; 4) Stabilirea^
în cadrul S o c i e t ă ţ i i Naţiunilor,
la à u n u i m e c a n i s m e f i c a c e , pen^
tru a remedia situaţiile inter­
naţionale s u s c e p t i b i l e d'e a
provoca un razbbiu«.
Principii înălţătoare, pe cari
un se poate baza oricând pacea
l u m i i . E l e a u l u a t n a ş t e r e din-
tr'un umanitarism înaintat şi
r
cfintr'o d o r i n ţ ă s i n c e r ă d e p a -
ce. ;

printr'o acţiune comună ce să

învăţătorii m a i bătrâni cu fa­
m i l i i g r e l e s e l u p t ă cu a c ' e l e a ş i
greutăţi.
P e n t r u eomîbaterea acestor
neajunsuri, dăscălimea trebue
s ă a c t i v e z e m a i c u r a j o s în c a ­
n
drele asoeiaţiunei p e e a l e . T r è r
b u e s c m ă c a r a c u m soluţiona* e
diversele lipsuri. Printre altele
a m i n t i m : î n c a d r a r e a în Ieşea
armonizării şi un salar c o r c s -
o u n z ă t o r pentru cei îneioător?',
înfri'^Tcii bolnavilor*' tube--
rnilo^ă, 'încuraîfirfVi pp^t mP'*'-
.tno.sî un \yn n
sl^mifo^t de
In p r o v i n c i e şi aici la margi­
n e a ţării în faţa m i n o r i t a r i l o r ,
o r g a n e l e n o a s t r # d e c o n t r o l să
fie mai vigilente. S e aplică ade­
s e o r i p e d e p s e n e m o t i v a t e pen­
tru lucruri ridicole. D e e x . ne-
Evitarea măcelului îngrozitor
pună capăt tendinţelor răsbbi-
ce distruge sufletul şi materia
n i c e din E t i r o p a . O m e n i r e a în­
— aduce mizeria şi disperarea
treagă, civilizaţia şi c u l t u r a , 1
pentru omenire, — e s t e prima
sunt ameninţate cu peirea r
problemă c e se pune pentru
răsboiul distrugător ameninţă
cei mulţi, în a c e s t e m o m e n t e
totul, pentru a arunca umani­
critice prin cari trecem. Nori
t a t e a în î n t u n e r i c şi s â n g e .
grei se plimba deasupra Euro­
» Patru principii generale soune
pei, p u r t â n d răsbovaî pe cale
m e s a j u l — au fost şi râmăn
de isbucnire. S ' a u ivit conflicte
l a b a z a u n i u n i i u n i v e r s a l e pen­
imaginare între diferite naţi­
tru p a c e :
u n i : o m e n i r e a nu a î n v ă ţ a t ni­
1) R e c u n o a ş t e r e a i n v i o l a b i l i ­
m i c din r ă s b o i u l t r e c u t şi s ' a
t ă ţ i i obligaţiiilor r e z u l t a t e din
plictisit de p a c e . I a t ă m o t i v u l
t r a t a t e ; 2) R e d u c e r e a ş i l i m i ­
şi e x p l i c a ţ i a a c ţ i u n e i d e l a B r u ­
tarea armamentului, prin acor­
xelles.
duri internaţionale şi s u p r i ­
marea câştigurilor rezultând R ă s b o i u l în g e n e r a l , e s t e î m ­
din f a b r i c a r e a ş i c o m e r ţ u l a r ­ potriva principiilor umanitare
1
m e l o r ; 3) î n t ă r i r e a S o c i e t ă ţ i i şi d e d r e p t a t e s o c i a l ă . T o t u ş
N a ţ i u n i l o r , p e n t r u a p r e v e n i şi — după cum ştim, — cel mon­
curma războaiele, prin organi­ dial c a r e a avut atâtea jertfe,
zarea securităţii colective şi a prin excepţie a fost un răsbbiu
de d i e p t a t e s o c i a l ă : p e n t r u n o i
românii mai a l e s , şi pentru ce­
lelalte popoare devenite libere.
Acest răsboiu singurul —
a trebuit să vină si a fost chiar 1
aşteptat, pentru ca să pună ba­
ze solide p ă c e i viitoare.
In c e n e p r i v e ş t e , i s t o r i a n o a ­
s t r ă n a ţ i o n a l ă e p l i n ă de a c t e
de sacrificii şi de l u p t e : t o a t e
au fost însă dure pentru liber­
tatea poporului şi integritatea
teritoriilor româneşti. Am fost
întotdeauna pacifişti şi d a c ă
am purtat răsbdaie, nu era vină
RAPORT
D a t o r i t ă u n e i î n t â l n i r i c u un
p r i e t e n , m i - a c ă z u t în m â n ă un
ziar din s u d u l Basarabiei:
» Graiul Satelor«.
P r i n t r e multe altele, am gă­
sit un r a p o r t al unui fost învă­
ţ ă t o r , decedat, ş i a c ă r u i su­
f l e t — din i n f o r m a ţ i i l e c e m i
le-a dat cineva — a fost greii
î n c e r c a t a t â t de m u l t i p l e l e g r e u
taţi ale catedrei, cât în special
de intruşii politici ai controlu­
l u i din î n v ă ţ ă m â n t u l p r i m a r .
Din r â n d u r i l e de m a i j o s , se
va putea vedea m a r e a luptă a
d ă s c ă l i m i i p r i m a r e , p r e c u m si
m i z e r i a c â n t a t ă în v e r s u r i de
a c e i c r e s c u ţ i î n Cultul i d e a l u l u i ,
în timp ce acei c a r i au furat
banul public, condamnaţi de
t r i b u n a l e î n l o c s ă ia d r u m u l
o c n e i , s u n t a c h i t a ţ i d e a l t e in­
stanţe, dânduTi-se ca recompen
se pentru ultragiu locuri mult
írtai b u n e d e und'e s ă p o a t ă
t r e c e iarăşi la afaceri scanda­
l o a s e , în t i m p c e t i n e r i i î n v ă ­
ţători sunt nlătiţi mai prost
decât unii uşieri. \
D a r s ă l ă s ă m a vorbi pe fie­
care cititor eu gândurile fos­
tului autor, c a r e sunt r e d a t e
în r a p o r t u l d e m a i j o s , g ă s i t
l a a r h i v ă d e un d i s t i n s a c t u a l
r e v i z o r ş c o l a r ^ al u n u i j u d e ţ
din B a s a r a b i a ,
noastră.. T r e b u i a s ă ne apărăm, t r i v a n o a s t r ă , n e - a m a p ă r a şi-
în f a ţ a c o t r o p i t o r i l o r . a m aduce orice sacrificii pen­
S i t u a ţ i a e i d e n t i c ă çi î n p r e ­ tru menţinerea integrităţii te­
zent. D u p ă ce R o m â n i a a re­ ritoriale şi a libertăţii n o a s t r e .
câştigat aproape tot ce a pier­ R o m â n u l a ştiut să se lupte
d u t în c u r s u l v e a c u r i l o r ş i a — şi va ştii şi în viitor. I a t ă
devenit o ţ a r ă l i b e r ă , nu p o a t e c a r e este atitudinea n o a s t r ă du
fi de c â t p a c i f i s t ă . N o i n u m a i pă congresul delà Bruxelles.
a v e m n i m i c d e î m p ă r ţ i t cu a c e ­ Iubim pacea până ce drepturile
ia cari a m e n i n ţ ă astăzi liniştea' n o a s t r e s u n t n e ş t i r b i t e şi se
l u m e i . S u n t e m p a c i f i t ş i ş i ZÎU r e s p e c t ă p u n c t u l î n t â i din m e ­
v r e m s ă n e r ă s b o i m cu n i m e n i . sajul păcii:, recunoaşterea în
P â n ă ce nu suntem atacaţi. violabilităţii obligaţiilor rezul­
D a c ă s'ar întâmpla totuş ca t a t e din t r a t a t e .
vreun s t a t s ă s e r i d i c e î m p o ­ I. CRIŞANU.
IN VERSURI
Domnule Revizor,
In recentele rapoarte ce vi le-am înaintat,
V'anunţam că perceptorul nici un ban ş c o a l e i n'a dat:
Pentru suma bugetară şcoalei noastre destinată,
F a c e p e î n v ă ţ ă t o r i în z a d a r ' c a l e a s ă b a t ă
Din percepţie la şcoală, d e l à ş c o a l ă vice-versa
P a r c ă şcoala Cheoseliei spre desfiinţare mers'a. 1
Dascălii, cât ţine clasă t r e m u r ă cumplit de frig
Şi sărmanii copilaşi stau pe bănci făcuţi covrig,
Iar sătenii nu mai lasă c o p i l a ş i i l o r la ş c o a l ă ,
C ă c i se ' m b o l n ă v e s e de f r i g u r i , de anghina s a l t ă boală,
Lumea strigă: » Vântul suflă printre geamurile sparte;
O s ă m o a r ă c o p i l a ş i i în loc* să înveţe carte!«
Frig cumplit domneşte 'n - ş c o a l ă p a r c ă n e a f l ă m l a P o l
D i n elevi o m a r e p a r t e s u n t d e s c u l ţ i şi goi pistol.
Perceptorul, la streini vinde-al şcoalei combustibil
D e mai stat în ş c o a l a asta absolut e imposibil
Nu soseşte m ă c a r leafa ca s ă c u m p ă r ă m noi l e m n e
Ş i cu c e f a c e C r ă c i u n u l , nu vom mai avea, pe semne.
De-a dura şi mai departe o aşa de tristă stare,
P a c e Cu î n v ă ţ ă m â n t u l ! D ă - i c o l a c şi lumânare!
S ă ne plângem la M i n i s t r u ! S'avizăm chiar Sfatul Ţ ă r i i !
L e m n e l e atunci de sigur v o r s o s i în t o i u l v e r i i ,
Viaţa învăţătorească d e v e n i t ă trai de ocnă...
P â n g ă r i r e a unui s o a r e şi-a naltei instituţiuni,
Ce-o c o b o a r ă perceptorii c u amânări şi c u m i n c i u n i .
Ce e d e f ă c u t cu f r i g u l ? C u m s ă d ă m n o i ş c o a l e i zor.-
A ş t e p t ă m ca D-voastră să veniţi, D o m n ' R e v i z o r ,
Ş i s ă daţi o d e s l e g a i e a s t e i j a l n i c e p r o b l e m e ,
Căci, -— n e z i c e p e r c e p t o r u l — e l de n i m e n i n u s e t e m e ,
 E l sfidează Învăţătorii, el chiar dă cu barda'n cer N. M. Condiescu
Ş i nu-i pasă de a n g h i n a c â n d e l e v i i n o ş t r i pier... Î N S E M N Ă R I L E lui S A F I R I M
P a t r i c i u ş i C o s t e s e ' u n ' a u s c r i s c ă r ţ i l e î n frig, r o m a n editura « F u n d a ţ i a pen­
Şi al metrului multiplii, fără sobă, sunt » nimic «. t r u l i t e r a t u r ă şi a r t ă « R e g e l e
Înainte-mi numai zeruri f ă r ă unităţi răsar, C a r o l I I L-l 6 0 .
f
Ş i în m â n a î n g h e ţ a t ă , c r e t a ~i b u l g ă r e d e v a r . . . Despre cav ea aceasta s'a
v o r b i t m a i mult? î n a i n t e de
Subsemnatul zac a c a s ă şi de friguri scuturat, apariţie. \.
Tot înghit mereu chinină, sare-amară şi sulfat; A c u m c ă s u n t î n f a ţ a e i , du­
pă ce-am trecut şi peste lec­
Intro zi veni la şcoală D o a m n a M e d i c de la plasă,
tură, eu p e r s o n a l p a r e c ă n ' a ş
Ş i v â z â n d b o l n a v i c o p i i i i-a trimis pe toţi acasă. putea vorbi prea mult. P a r c ă
m ă a ş t e p t a m la mai mult d a r
D o u ă z e c i e l e v i din ş c o a l ă z a c de friguri şi anghina p a r c ă s u n t ş i c u r i o s a s u p r a Ce­
încotro te'ntorci zăpadă, şi de frig e c l a s a p l i n ă ; lor ce vor urma.
Reparaţie — niciun a; sobele necurăţate... M ă p r e d o m i n ă un s e n t i m e n t
S i t u a ţ i a a c e a s t a s e n u m e ş t e d r e p t : » păcate! «. confus; adică nu chiar confus
ci mai mult nelămurit, dacă
Noi, supuşi la arbîtrariul perceptorului Arhire şi alţii vor admite că între
Privim şcoala cum s i a g n e a z ă cu tristeţă şi mâhnire c o n f u s şt n e l ă m u r i t e s t e o d e o -
Autoritatea noastră mai c u r â n d nu intervine, sibire.

S ' a n c h e t e z e p e r c e p t o r u l Ca s ă meargă şcoala bine. M ă g â n d e s c la ipocrizia sme­

r e n i e i i u i S a f i r i m , c ă l u g ă r u l a-
C a n c e l a r i e i , de s p e s e , n i c i un b a n n'a achitat; c e l a c a r e ziua în m a n i f e s t ă r i l e
Nici-o coală de hârtie ca s'avem de raportat; lui era c e - o m a n i e r ă de adevă­
r a t m o n a h ş i l a g â n d u r i l e ca-.
Nici peniţe, nici c e r n e a l ă , nici c r e i o a n e , niciun toc,
re-1 f r ă m â n t a u n o a p t e a ş i pe
Şi, ce e mai dureros niciun v r e a s c de pus pe f o c . c a r e p r e s u p u n â n d u - s e c ă şi le
' n ş i r a , pe h â r t i e , dl C o n d i e s c u
Ce ingrată profesiune e înlaltu-apostolat! ni le serveşte drept amintirii
Situaţie precară! corp plătit neregulat!
U n c ă l u g ă r f r ă m â n t a t de ni­
C o n d a m n a t în frig s ă m o a r ă de a t a c u l d e plămâni, şte gânduri cari-i contrazic su­
Neavând cum să-şi p r o c u r e p â i n e a sa de a / i p e mâni. fletul şi atitudinile. P o a l e însă
v o i u fi g r e ş i n d e u . A p r e c i e r i l e
Ş i noi le vorbim î n t r u n a d e T r a i a n şi D e c e b a l ! a s u p r a une'i c ă r ţ i c i t i t e s u n t c a
E i m u r i r ă t o ţ i a c a s ă , n u de friguri l a spital. şi a p r e c i e r i l e d e s p r e o f e m e i e .
Ei luptară vitejeşte pe c â m p i a delà T a p e , Unul o adoră, în timp ce altul,
p e a c e i a ş f e m e i e , fie c ă n ' o
D a r pe noi de frig şi f o a m e n ' a r e c i n e s ă ne s c a p e ,
poate suefri, fie că-i este indi­
A u ajuns învăţătorii mai prejos decât gardişti, ferentă dacă nu chiar o ură­
Nişte umbre fără via'ă c a m e n i a b ă t u ţ i şi t r i ş t i ; ş t e . C a m a s a - i şi eu o c a r t e .
U n i i p l e a c ă d e l à ş c o a l ă şi devin prin sat notari,
Unul o simte, o savurează, î r f
P l e a c ă şi suplinitorii, p l e a c ă c h i a r şi t i t u l a r i ; timp ce altul c a s c ă mereu, p l i c
Şi de-o m a i dura neplata şi cu gerul de mormânt, tisindu-se. D e s p r e » însemnări­
V a i d e dascăli.. a i de t a r ă şi vai de învăţământ! le lui Safirim« n'aş putea zi­
ce că m a încântat, după cum
Coştcmgalia, 1932. f VASILE PAXIMADE. aş exagera afirmând că m'a
plictisit. M a i mult; c a r t e a dlui
A u t o r u l a c e s t u i r a p o r t în v e r A c e s t fost învăţător pe lân­
gă unele î n c e r c ă r i poetice ori­ Condiescu, pe mine, m'a pus
s u r i a a v u t î n c l i n ă r i d e poet.
Pentru aceia, apreciatul revizor g i n a l e , a m a i ş i t r a d u s din l i m ­ în u n e l e l o c u r i p e g â n d u r i s t â r -
ş c o l a r , dl. V . . H o n d r i l ă , poet ba rusă, fiindcă cunoştea mâi nindu-mi curiozitatea care, e
c u n o s c u t şi a u t o r u l s u a v e l o r multe limbi. drept, nu totdeauna mi-a f o s t
p o e z i i din v o l u m u l s ă u r> Săbii, P o a t e ' d a c ă a r fi a v u t n o r o ­ s a t i s f ă c u t ă . A p o i c ă l u g ă r u l a-
şi Epave « a c ă u t a t s ă dea l a c u l s ă a i b ă în v i a ţ a un ş e f d e c e l a p e c a r e dl. C o n d i e s c u î l
i v e a l ă î n c e r c ă r i l e Celui ce a talia distinsului revizor şcolar p r e s u p u n e şi-1 b o t e a z ă c u n u ­
fost, învăţătorul \ % s i l e Paxi- actual V . Hondrilă, muza şi-ar mele de S a f i r i m , p r e a îşi face
made, n e î n ţ e l e s a p r o a p e de ni­ fi g ă s i t - o î n s u b i e c t e i d e a l e ş i însemnările, ce ne sunt prezin
m e n i cât a f o s t în v i a ţ ă şi m a i n u m i z e r i a î n t r u c h i p a t ă de l a täte în volum, halandala.
a l e s de a c e i c a r e s'au r i d i c a t scoală Cheoseliei. Aştept cu m u l t ă înţelegere
prin biserieuţile politice. I. L U C A urmarea.
 a A F I R M A R E À «

• DABI PI /CAMA e
CĂRŢI
Petru Manoliu mine — prezinlându-ni-1 pe pro­ ca c a r e c a n o s e n t â l n e a e.a
f e s o r u l Immanuel D a r i e n e f a c j t o m p c e . e m o t i c m a u iVioştenjrfcu
TEZAUR BOLNAV
puţină filosofie discutându-i ti- l ă s a t ă ue c u n i c u l s ă i i p r o d u s
roman — editura Cartea Rom.
fiiiditatea î n s u ş i r e Ce-1 c a r a c t e ­ o a i e a ş a üe repede o sorumba-
60 lei.
rizează. O filosofie originală is- r e ? E p r e a m a r e c o n t r a s t u l în­
Dl. Petru Manoliu, autorul t r e atitudinea iui f a ţ ă de Diilir
v o r i t ă din c o n t a c t u l c u v i a ţ a ,
l u i »Rabbi Haies Reful«, pe
din p r o p i i l e - i s b u c i u m e s u f l e ­ zar şi idana. Zio e m a r e , găn-
l â n g ă a l t e c o l a b o r ă r i , s c r i e r i şi
teşti, nu o filosofie t r e i a t a în dmdu-mă că omul are o fire.
iniţiative e şi întemeietorul
faţa unui p a h a r sau a unei vie­ un t e m p e r a m e n t , care-1 c a r a c ­
» Ţ i n t a r u l u i « din z i a r u l »Cre-
ţi plină de s a t i s f a c ţ i i . — C i t a t t e r i z e a z ă , ii c o m p r o m i t e ş i d e
dinţa« u n d e s e m n e a z ă Cotidian
p a g . 6 7 : »A fi timid înseamnă m u l t e o r i îi r i d i c a . Nu o i a c p e
s u b p s e u d o n i m u l Er asm. E u p e
să trăeşti mereu în vârful aten­ criticul şi nici nu m ă g â n d e s c
dl. M a n o l i u nu-î c u n o s c p e r s o ­
ţiei. Iar timiditatea nu este de­ s ă i a c o ofo'iecţiune din a s t a di-*
nal. Nu l-am văzut n i c i o d a t ă ,
cât prudenţa trecută în suflet stinsului meu favorit, Petru
nici de a p r o a p e , n i c i de depar­
văzută prin afect. Timidul este M a n o l i u . S u n t u n s i m p l u citi-'
te şi nici n ' a m p o v e s t i t d e s p r e
un neobosit calculators care, t o r , c a r e p o a t e u n e o r i n u 'nţe-
dsa. cu vreunul dintre acei c a -
» debutează veşnic. El nu are ieg sensul anumitor situaţii,
re-1 c u n o s c , c a r e - i î n j u r ă o r i
nici viitor, ci numai un pre­ dar care-mi spun un g â n d sin­
îl s l ă v e s c . I n m e d i u l m o d e s t d e
zent nesigur «. cer, obiectiv şi absolut i n d e ­
provincie, unde mi s'a h ă r ă z i t
s ă t r ă e s c m ' a m s t r ă d u i t să-1 u r ­ pendent. Nu-mi trag p e s t e gân­
Sbuelumul, neliniştea, frica, 1

m ă r e s c r e g u l a t în tot e e i a c e a duri nici o i p o c r i z i e şi n'am

dat ia iveală. Ş i ca orice om
c u i m a g i n a ţ i e , mi-1 î n c h i p u i , —
aci îmi vine în m i n t e cum odată
u n a l t s c r i i t o r în c a l i t a t e d e
critic — obiectiv şi documen­
tat, se p a r e că toţi seriitori-s şi
critici, r o s de invidia a c e i a c a r e
s'a a c i u a t în ficatul multora
dintre scriitori, îşi arăta nedu­
m e r i r e a , c r e z â n d c ă Erasm şi
Petru M a n o l i u sunt două per­
s o a n e , cum p o a t e un s c r i i t o r
de talia lui E r a s m s ă s t e a ală­
turi, la a c e i a ş publicaţie de
z i a r i s t u l Confus ş i î n c h i p u i t P e ­
t r u M a n o l i u — îl
v presupun,
cum z i c un t â n ă r de 3 0 — 3 2 ani,
foarte inteligent, tot pe atât
de citit, p r e v ă z ă t o r dar ambi?
ţios şi veşnic preocupat de
c h e s t i u n i l e în l e g ă t u r ă cu lite­
r a t u r a şi a n u m i t e p r o c e s e sufle­
t e ş t i . C u n o s c ă t o r al p r o b l e m e ^
l o r la c a r e s e ' n c u m e t ă , a m ad­
m i r a t î n t o t d e a u n a in p e r s o a n a
dlui M a n o l i u , o m u l s e r i o s . P o a ­
te şi p r e a s e r i o s p e n t r u vâr­
sta pe care *-o atribui.
I n »Tezaur bolnav«, în pri­
ma parte — V i a ţ a e dincolo de
n e a j u n s u r i cu r ă d ă c i n i în b o a l a
c a r e p o a r t ă n u m e l e de tim dila­
t e , ş i d e c a r e s u f e r ă , nu-1 l a s ă
pe M a n u e l să-şi trăiască elanul
gândurilor sale isvorîte parte
din i n s t i n c t , p a r t e din o s i m p l ă
c u r i o z i t a t e l e s n e de î n d e p l i n i t
» deoarece închipuirea mea -—
a l u i D a r i e — a mers întotdea­
una înaintea faptei« cit pag. 23.
R e m a r c î n s ă c ă dl P e t r u M a ­
noliu, împins de inspiraţie, a rie, care a observat pe geam
fost luat de t o r e n t u l Cuvintelor.
S c ă p â n d condeiul, care abia
a a ş t e p t a t s^o i a r a s n a , a d a t
frâu liber descrierii înfăţişân-
dtt-ne u n e l e m i n u n a t e compa­
raţii, fără a mai controla însă
ş i r u l i d e i l o r e x p u s e . A ş a s e în­
t â m p l ă în p a r t e a a I l I - a d u p ă
m o a r t e a şi îngroparea bunicu­
lui, »Neasteptäri«, u n d e , ade-
laş erou, profesorul timid şi
f â s t â c i t în faţa f e m e i e i , î n t â l ­
nind la ş t r a n d pe îriana, se
c o m p o r t ă î n a ş a fel î n c â t m a l
c ă u i ţ i c ă t o t el e t i m i d u l de
altă dată care nu 'ndrăsnia —
invitat fiind, să p u n ă m â n a mă­
c a r pe m â n e r u l uşei lui Diilizar
nici nevoie s ă fm de a c e i a ş pă­
r e r e cu cineva în p ă r e r i l e p e
c a r i l e e x p u n . S u n t de-o p ă r e r e
cu m i n e şi puţin îmi p a s ă d e
r e s t u l a t â t de a b u n d e n t al i n ­
f o r m a ţ i l o r şi ai Criticilor.
D a r mai vine o chestie şi che­
s t i a a s t a o pun t o c m a i de-aceia
p e n t r u c a di. M a n o l i u e u n fin
observator al stărilor sufleteşti.
C u m se poate ca E m a n u e l D a ­
când Diilizar a aruncat-o pe
Dorita pe s c ă r i şi c â n d el e r a
n e p o t u l u n c h i u l u i Mitia, care
a r ă m a s p a r a l i z a t de durere, s ă
tacă această monstruozitate —
D a r i e c u f i r e a iui — p e n t r u a - ş i
satisface pofta aceia animalică
o b s e d a n t ă care-1 f ă c u s e să p r o ­
fite d e OanaP P r e a e d i s c o r d a n ­
tă, o a r e c u m , situaţia d i n t r e el,
timidul, şi omul cu apucături
de şantagist care e x c r o c h e a z ă
o crimă pentru a o avea pe
Diilizar.
T o t u ş i , Tezaur bolnav, după
u n p a s a g i u c e m i - a r ă m a s din
c a r t e a d l u i N . C o n d i e s c u — în­
semnările lui S a f i r i m — şi care
 »A F 1 R M A R Ë A «

i s e potriveşte cànd e vorba nu-1 s i m ţ i , n u t e o b o s e ş t e , f i i n d - toată ziua în glod până la ge­

de-o a p r e c i e r e g e n e r a l ă , e c a r ­ bă e a ş a d e f i u m o s , a ş a de uşor nunchi,, mai mare scârba.
t e a »eure închide între coper­ şi a ş a de simplu descris încât Pa Belasiţa, pădurile catife­
tele ei o lume de armonii de ai vrea s ă tot ţină. A r e n i ş t e late care se văd de-aci sânt
gânduri clădite pe schela unui spirite sincere şi nişte ironii Codri seculari de castani, cu
temperament, sinteză a cloco­ de t o a t ă s a v o a r e a . fruct comestibil. Iar la poalele
tului unei personalităţi care s'a I n t r e n , a m cxtit-o p e a i s t a n - lor, pe vale, cresc in livezi şi
frământat în câularea formulei Cluj —Sătmar reintorcându-mră un soiu de smochini, despre ca­
estetice, capabilă să dea cât d i n c o n c e n d i u , mlă u m f l a c â t e re nici pomeneală în cărţile
mai precis, mai în lumină şi odată râsul de trebuia s ă i e s noastre de geografie. Mai mult.
mai desăvârşit cele gândite. « — imediat din c o m p a r t i m e n t pen­ Se spune că pe un munte, na
Mie, personal, mi-a plăcut mult tru a n u fi c a r a g h i o s , o r i c i n ş departe de aci, sunt câteva
pentrucă în primul rând, ca ş t i e c u m j u d e c a t d e c e i l a l ţ i ca­ sate unde se cultivă pe scară
l a t o r i . R â d e a m s i n g u r c u hono-' întinsă şi tufa de ceai, cu frun­
foarte p u f ine r o m a n e de azi, e
te. R â d e a m de spirite c u miez zuliţe lari şi luciase; ţăranii le
şi instructivă.
care pe lângă plăcerea distrării taie depe crengi şi, după ce
îţi dădeau şi satisfacţia unei le-au opărit, scuipă 'n palmă
G. Topârceanu n o u t ă ţ i , u n e i c u n o ş t i n ţ e . » Pirin şi le răsucesc, alimentând ast­
PIRIN PLANINA Planina« e n u m e l e u n u i munte; fel cu ceai toată Bulgarian...
e d i t u r a — Naţ. Ciornei 7 0 l e i . din M a c e d o n i a . P e n t r u n e ş t i u ­ Spre a arăta originalitatea
D e l à î n ţ e p ă t o a r e l e » Migdale tori, c u m a m fost şi eu înainte expunerii şi sinceritatea glumei
amare « a c ă r o r s p i r i t î l s i m t de l e c t u r ă titlul n u s p u n e ni­ desprind următorul pasagiu :
şi-acum parcă şi după savuroar mic, î n s ă s t â r n e ş t e o curiozi­ cit. pag. 112.)
s e l e » Scrisori fără adresă « n u tate de care uiţi în timpul l e c - ... » Bulgarii au şi unele cu­
m a i citisem un timp destul de t u r e i ş i „pe o a r e ţ i - o s a t i s f a c g vinte care se potrivesc' la sunet
îndelungat nimic semnat de dl târziu, după ce-ai afiat o mul­ aidoma cu ale noastre, atât
Topârceanu. ţime de înduişătoare mizerii ale că au alt înţeles. Astfel cu­
Apariţia în vitrine a cărţii prizonierului român suferite vântul mişcă din limba lor, în­
» Pirin Planina« mi-a stârnit o d e l à B u l g a r i i s u p ă r a ţ i p e ei din seamnă la noi şoarece. De un­
mare satisfacţie fiindcă eu ţin cauza Cadrilaterului. de şi pcntrucey Dzeu ştie v.. •
foarte mult la lectura scrierilor » Pirin Planina« e o c a r t e cu; O b s e r v a ţ i a c u m , d u p ă aoea^
dlui Topârceanu. î m i place m u l t î n ţ e l e s , n e s p u s d e fru­ stă s u m a r ă explicaţie, următo­
m u l t s t i l u l a c e l a o r i g i n a l pre-- moasă şi cu multă originalitate r u l p a s a g i u : ( c i t . p'ăg. 1 1 9 ) .
s ă r a t c u fine d a r hazlii iro­ scrisă. ... y>Era într'un loc, deasupra
nii cari, p e lângă faptul c ă t e P e n t r u a-i e v i d e n ţ i a i m p o r ­ şoselei, o groapă largă de un­
d i s t r e a z ă ş i t e d i s p u n e , î ţ i da; tanţa cunoştinţelor ce s e oferă de se scotea in zile de lucru
întotdeauna şi ceva folositor cu cititorului într'un stil de toată nisip; fusese inundată peste
care să rămâi. frumuseţea prin simplitatea lui, noapte, dar apa se scursese
I n » Pirin Planina« c u sub­ citez: (pag. 100). aCum în pământ, lăsând pe
t i t l u l »episoduri tragice şi co­ fundul ei un şoarece mort. îne­
» C e puţin şi abstract se în­
mice din captivitatea, nu se ia- vaţă geografia in şcoală/ Până
cat.
c e altceva decât s ă n i s e înfăţi­ acum n'am- ştiut că în Mace­ Pe marginea gropii s'a oprit
şeze într'un m o d plăcut şi vioiu donia de sud se fac două rân­ într'un rând un ciasovoi, spri­
peripeţiile dsale din timpul c â t duri de zarzavat pe an... Nu-î jinit în puşcă, şi de partea
a fost prizonier în Bulgaria. vorbă, mare pagubă n'arn avut cealaltă, un român, cu mâine­
din pricina asta, că iot n'aş le la spate.
Povestindu-ne trage i a solda­
ţilor R o m â n i în timpul şi după fi venit să trăesc prin aceste . Ca omul când n'are ce face]
părţi de lume...., dar oricum, se uitau amândoi la acel şoa­
dezastruosul măcel de'a Turtu-
profesorul nostru de geografie rece înecat.
caia, unde a luptat şi a fost
nu trebuia să păstreze acest — M I Ş C A . . . zice bulgarul pe
surprins şi luat prizonier, ne
secret numai pentru el,, cândi limba Zu.;', arătând cu capul spre
schiţează câteva dureroase as­
statul îl plăteşte să spună ele­ fundul gropii.
pecte ale desorganizării arma­
vilor tot ce ştie v.. Am văzut — Mişcă, moaş'la pe ghiaţă!
tei n o a s t r e de-atunci.
pe aici şi alte lucruri curioase. i-a răspuns rumânul, plictisit.
R ă m a s în mâinele duşmanui
Pe valea Strumei în fos am Tu nu vezi că-i mortP«
lui, n e înfăţişează, n e f a c e a-
întâlnit, în nişte mlaştini arti­ » Pirin Pllanina« e o carte pé
p r o a p e un studiu despre B u l ­
ficiale, culturi de orez, ca 'rc c a r e a ş impune-o c u î n ţ e l e g e r e
garia pe oare a trebuit s'o tra­
ţara Kituilor, Ca să samene şi tineretului nostru lector a l mul
verseze pe j o s şi s'o observe
să îngrijească acest grâu al­ tor cărţi proaste, recoman­
din convoiul de prizonieri g o i ,
binos, mai puţin hrănitor şi dând-o totodată cu mul­
furaţi, m u r d a r i şi flămânzi, din tă bunăvoinţă tuturor acelora
care făcea parte. mai fad la gust decât cel ară­
miu de pe ogoarele noastre, bie ce-s obişnuiţi a-şi p e t r e c e tim­
»Pirih Planina« serveşte şi pul în prietenia unei cărţi bu
ţii, oameni trebuiau să stea
ca studiu. U n studiu pe c a r e ne. ^

F. Aderca
r o m a n , e d i t u r a Socec l e i 8 0 .
Lucrările semnate de dl.
Acier c a l:-a±ü a p r e c a i î n t o t d e a ­
una s o c ö t i n c i u - i e b u n e . c h i a r ş i
a t u n c i c a n o s e a s c u n d e a u in o
s e a m ă din e l e u n e l e t e n a i n ţ i
ce-mi d i s p l a c . A c i m ă g â n d e s c ,
n u m a i ' a ş a ca exemplu, ia ».4/
aoilea amant aï Lady ei Chcterl-
ley« c a r e d e ş i o p e r a d s a l e p e r ­
s o n a l ă , t o t u ş dl. A d e r c a , i s p i t i t
iţind de tirajul şi senzaţia s tar­
ait a d e c a r t e a » Amantul doam­
nei. Chateiiley a lui L a w r e n c e ,
o f ă c e a pe t r a d u c ă t o r u l unui
M o o r e pentru a exploata desi­
gur înclinaţia unor cititori faţă
d e t o t ee-i i m p o r t a i .
C u m zic, am apreciat întot­
deauna cartea şi autorul după
i n t e r e s u l c e rii-1 s t â r n e a _ l u c r a ­
rea, după mulţimea calităţilor
ori defectelor ce ie deduceam.
Ş i după l e c t u r a l u c r ă r i l o r dlui
Aderca găsind că interesul e
continu Stimulat şi că majori­
tatea o formează calităţile, am
socotit scrierile dsale bune.
Unele chiar foarte interesante.
A s t a nu înseamnă că scăde­
rile au lipsit şi că nu i s'ar
putea găsi diferite eursururi.
D a r pe lângă lucrările dlui
A d e r c a a m m a i c i t i t m u l t e lu­
cruri şi despre persoana dsale.
Ş i b u n e ş i r e l e . tíune, ín l u m e a
celor ce apreciază omul după
urma ce-o l a s ă în viaţa, în so­
cietatea asta, rele în publica­
ţiile acelor ce-apreciază omul
nu numai după valoarea operi?
l o r iui ci m a i ţin s e a m ă şi
de tendinţa, originea etnică a
persoanei. Obiectiv judecând, se
p a r e c ă a u d r e p t a t e -§i u n i i
ş i a l ţ i i ; ş i c e i c e l a u d ă ş i Cei
ce critică. Dl. Aderca are o
g r e ş a i ă m a r e şi anume aceia
d e a n u s e p u t e a a b ţ i n e s ă ur^
meze, în scrierile dsale, şirul
ideiei f ă r ă a nu face unele
aluzii e x a g e r a t e şi t e n d e n ţ i o a s e
la c o n c e p ţ i i l e politice a a c e l o r
ee-1 î n j u r ă . P r i n a c e a s t a a ţ â ­
ţ â n d s p i r i t e l e m a i a p r i n s e di-
m i n u i a z ă ş i v a l o a r e a lucrării,;,
E cazul chiar în l u c r a r e a de
faţă unde, începând cu capito­
lul » D e ş t e a p t ă - l e R o m a n e « , re­
.•1 1 i li M A R E A <•<
:
î n t o a r c e r e a in ţ a r ă a c o l o n e l u ­
lui U r s u j pe lângă o s e a m ă de
adevăruri, pare că intenţionat
v r e a s ă p l e d e z e , s o l i d a r c u a-
c e i din m i j l o c u l c ă r o r a s'a ridi.
cat pentru o situaţie ca; e oricum
e in c o n t r a d i c ţ i e c u r e a l i t ă ţ i l e .
D e a l t f e l 1 9 1 6 m i e nii-a p l ă c u t
mult. E o carte care te încor­
dează, care te surprinde. P o -
vestindu-ne e r o i s m u l şi p e r i p e ­
ţ i i l e u n u i m o ş i e r de p r m ţ i n u ­
tul S e v e r i n u l u i , c ă p i t a n d e a r ­
tilerie la începutul râsboiului,
se descrie halul armatei din,
acel timp, prietenia nepăsătoa-
re şi î n ş e l ă t o a r e a ruşilor c u
t r ă d ă r i l e ş i c h i u l a n g i i din t i m ­
pul celui mai Înfiorător deza­
stru.
întâmplările succeăându-se
într'o atmosefră impresionantă,
1916 e un elogiu a d u s e r o i s ­
m u l u i şi r ă b d ă r i i soldatului ro­
mân, aovedindu-se în ace'iaş
timp un fel dé oglindă a gre­
şelilor şi nesiguranţei conducă­
torilor, a superficialităţii noa-
tre. E r o i i dsale, unii desmă-
ţaţi alţi cumpăniţi şi însufleţi­
ţi, sunt împărţiţi, în c e i a c e pri­
veşte tăria sentimentului naţio-
n^lţ in două categorii.
A c e i c r e s c u ţ i în d r a g o s t e a
p ă m â n t u l u i prin m u n c ă în m i j ­
locul semenilor lor şi cărora
nu li s'au a l t e r a t simţimintele
p a t r i o t i c e ş i - a c e i — Titel fe­
c i o r u l lui C o s t a c h e c r e s c u t c u
nemţoaică, mai târziu locote­
nentul t r ă d ă t o r î m p u ş c a t la Ia­
şi — daţi de mici pe m â n a
s t r ă i n i l o r , l ă s a ţ i î n l u m e a străi-t
nilor, î n s t r ă i n a ţ i de pământul,
ţării şi neamul lor. A c i e o ;
problemă psihologică pe care
dl. A d e r c a o redă. sugestiv şi
cu multă măestrie. Educaţia
s t r ă i n ă şi c e a naţională îşi
a r a t ă e f e c t e e . C e a s t r ă i n ă , , prin;
tr'un a t a ş a m e n t f i r e s c la o de c â t e v a zile, cu viu n e s a ţ şi
v â r s t ă când se desvoltă senti­
mente înrădăcinându-se amin­
t i r i , i m p l i c ă ş i u n s p i r i t străjin
c a r e , în c a z u r i c u m e c e l des­
c r i s în 1916, e dăunător inte­
reselor ţării. I multe. Azi însă când sunt tre­
P a c e a cu bucuriile şi m a i
ales urmările ei n e este înfă­
ţ i ş a t ă p r i n i p o c r i z i a u n e i socie-:
taţi desorientată şi avidă de
orice.
1916 e o carte care se c e r e
citită şi după lectura căreia
te simţi satisfăcut.
• • •
ion Biberi
THANATOS
editura » f u n d a t a riege e c a r o l
I I « , lei 60.
- V a m o b i c e i u l cie a m ă uite-,
r e s a ori c u i d ă r i i e oe s e a m ă ,
cxmcxie ori recenziile d e s p r e
c â r t u e pe c a r i m e a nu le-am
c i t i t . r \ u v r e a u să-mi s t r i c plăp
c e r e a de-a u r m ă r i p r i n c u r i o r
z u a t e c o - ţ ^ n u c U i ce.ei ce c i t e s q .
Pe lângă c ă suni dintre a c e i
ce u r m ă r e s c orice c a r Le l a a p a ­
riţie, deci c a m înainte de o r i c e
alte critici, nu-mi c o n v i n e s ă
ştiu p ă i e r e a nimănui, până nu
ani-am f ă c u t eu p ă r e r e a m e a .
După ce-am cunoscut însă
c a r t e a şi mi-am spus gân­
dul, caut dinadins c r i t i c i l e pen­
t r u a-mi d a s e a m a d e f e l u l m e u
de a înţelege, deşi de părerile,
c r i t i c i l o r de m e s e r i e şi a b s o ­
lut toţi » competenţi « nu mi-a
prea plăcut s ă ţin s e a m ă .
I n c a z u l c ă r ţ i i dlui B i b e r i
mi s'a întâmplat î n s ă c o n t r a r i u
felului m e u de a m ă c o m p o r ­
ta, într'o staţiune unde-mi c ă u ­
tam de sănătate, a m dat peste-
o c r i t i c ă a dlui Gh. Călinescu.;
R e m a r c â n d v a l o a r e a ş i ţinuta!
c r i t i c u l u i ş i o b i ş n u i t ş i c u re­
plicile, presupuneam un neîn­
târziat răspuns, îl s i m ţ i a m
chiar. Nuştiu de ce. dar în
situaţia necunoştinţei cărţii şi
a monotoniei împrejurărilor îl
doriam chiar. Ş i răspunsul n u
m'a făcut s ă aştept mult.
C u m n'aveam cartea Ia înde­
m â n ă şi nici posibilitatea s'o
iau, tendinţa fiindu-rni d e ­
altfel un r e p a o s desăvârşit, a m
citit, după o abstinenţă totală
c u r i o z i t a t e , » Ultimul răspunsa
al dlui B i b e r i a p ă r u t în v r e o
4 — 5 n u m e r e d i n » Credinţa .
Edrejpt c ă n e c u n o s c â n d c a r ­
tea n'am putut să înţeleg prea
c u t p e s t e l e c t u r a cărţii dlui B i ­
beri » T h a n a t o s « a ş putea afir­
m a , f ă r ă s ă f i u c â t u ş i d e pu­
ţ i n i n f l u e n ţ a r e a »Thanatos« e
o carte care şi a smuls conţinu-
m
tul âinlr'un isvor cu bogate şi loare cari, in literatura altor legi pentru reglementarea ra­
foarte serioase resurse intelec­ n a ţ i u n i i c i v i l i z a t e , de m u l t porturilor dintre proprietari şi
tuale. O carte care, deşi rigidă sunt populate. c h i r i a ş i , legi pentru reglemen­
prin naaira problemelor discut Astăzi, când pe piaţă apar tarea raporturilor dintre aebi-
t ä t e ş i a d u s e i a c u n o ş t i n ţ a pu­ tot felul de r o m a n e c a p t i v a n t e tori şi creditori etc. etc.«. —
blicului, unui'anumit public, re­ destructive, o asemenea carte, Vasăzică » conversiunea « de
p r e z i n t ă o r e a l ă v a l o a r e in n o ­ c a r e te cultivă intr"adevăr, îţi a z i . IN. ii.
ianul celorlalte cărţi cu care face educaţie morală, cetăţe­ iată pentru ce — reprodu­
suntem împresuraţi. nească, socială şi politică tre­ când re.eizia traducătorului —
»Thanatos« e o carte pentru bue s ă te c u c e r e a s c ă f ă r ă d o a r rezultă până la u . t m a evidenţă
i n t e l e c t u a l i i de e l i . ă , pentru in­ şi poate. n e c e s i t a t e a d e a fi c e t i t ă , b a
telectualii cari pe iăngă obliga­ C ă c i o p e r e l e de m a i s u s s u n t chiar învăţată aceasta carte ae
ţiunile unei modeste existenţe deopotrivă folositoare pentru c ă t r e toţii i n t e l e c t u a l i i ş i p o l i -
îşi r e z e r v ă t o t u ş i şi u n e l e p r e ­ t o a t ă l u m e a : intelectual, poli­ ticanii a e azi. F i i n d c ă , p r e c u m
ocupări pur intelectuale. tician, p r o f e s o r , elevi şi mili­ vedem, timpurile se repetă
O r e c o m a n d cu interes inte­ tari. f o a r t e d e s ş i numai învăţând
lectualilor serioşi ca pe o c a r t e Pentru a ne convinge despre di.n trecut pu,ein stăpâni pre­
d e m n ă cş_re-i v a s a t i s f a c e . a c e a s t a v a l o a r e m u l t i p l ă a a- zentul şi crea viitorul.
CONST GH. POPESCU cestor cărţi, ne permitem să
reproducem aci câteva rânduri Deosebit ae aceasta, cărţile
••• de m a i sus sunt de o e x t r e m ă
din r e c o m a n d a ţ i i l e traducăto­
Mirko l ein sieh rului: u t i l i t a t e a t â t pentru profesori
»CAESAR« !
— „ A c e l e a ş i g r e u t ă ţ i et.ono- cât şi elevi. Ş c o a l a d e azi a î n ­
roman. m i c o - f i n a n c i a r e , în Care ne sba- c e t a t d e a m a i fi o simplă
» Straja la Rin- — Celiii şi tem cu toţii, şi pe care eu ie » g mnastică mteleC'Mala«, cumi
Romanii, M e m o r i i l e lui C. Iu­ s o c o t e s c c a r e z u l t a t i m e d i a t şi foarte corect observă însăşi tra
lius C a e s a r şi Aulus H i r t i u s « inevitabil al anarehiei şi zăpă­ ducătorul, c i ea t r e b u e s ă f i e
— t r a d u c e r i , de T u d o r D . Ş t e - c e l i i m o r a l e p o s t b e l i c e , m ' a u în­ o anticameră unde se iau cu­
îănescu, Craiova. d e m n a t să f a c c u n o s c u t ă lumii noştinţele n e c e s a r e cu viaţa
n o a s t r e p o l i t i c e o e p o c ă din i s ­ r e a l ă ş i u n d e , p r i n c i t i r e a unor
C e t i n d opurile de m a i s u s ,
toria poporului roman, asemă­ astfel de cărţi s e ia p r i m u l
adevărate capodopere ale lite-
n ă t o a r e cu epoca noastră. E s t e c o n t a c t cu a c e a s t a viaţă. D e
r a t u r e i m o n d e n e , în d a r e a r e ­
cenziei l o r sunt, drept s p u n â n d drept că pe timpul lui C a e s a r aceea, c u n o a ş t e r e a a c e s t o r c ă r ­
nu e x i s t a u a e r o p l a n e , t u n u r i e u ţ i , p e n t r u p r o f e s o r i şi e l e v i
m ă g ă s e s c , în c e a m a i m a r e
tragere lungă, automobile şi d e o p o t r i v ă , nu numai c ă e s t e
dilemă, dacă să fac recenzia
toate rezultatele binecuvântate utilă dar n e c e s a r ă chiar.
cărţilor sau elogiul traducăto­
r u l u i , p r o f e s o r u l Tudor D. Şte- ale muncii omeneşti. D a r lot
Dar, operele aceste despre
fănescu delà Craiova.. a ş a " d e a d e v ă r a t e s t e c ă pe
C a e s a r sunt n e c e s a r e şi milita­
O carte bună nu trebue re­ timpul lui Caesar exista o
rilor.. — C. Iulius C a e s a r a
comandată, ci cetită. Iar odată aristocraţie a hanului, mÖTpa-
f o s t , î i i e ç o t e s l a b i l , un geniu
cetită, pentru o carte bună e s t e bilă de a se gândi la binele
militar a e primul rang rlela
greu să găseşti toate expresii­ general şi deci de a conduce
care strategia militară, cu
l e p o t r i v i t e s p r e a'i s c o a l e ta statul, o clasă burgheză c'are
t o a t e d e s e o ; e (rile m o d : r n e , n u
lumină valoarea I L e r a r ă intrin­ credea că ridică demnitatea nu­
au evoluat a p r o a p e nimic. E l
s e c ă pe care o are. D e fapt, melui de Roman pin jfuirca
a fost aceia care, ocupând Gal­
operele mai sus citate sunt de provinciilor, oameni poli'iCi fa­
lia, a descoperit prima dată
o v a l o a r e i n e g a l a b i l ă în l i t e r a ­ re credeau că prin discursuri
importanţa covârşitoare a Ri­
t u r a m o n d e n ă , fie c ă l e l u ă m avântate şi prin înscenare de
nului, şi a pus primele poduri
cum este cartea renumitului comploturi î ş i pot fade ;
s îuiţii
pe R i n , înfiinţând apoi cetăţi
scriitor ceh M i r k o lelusich — politice rentabile, şi să nu ui­
pe ambele maluri. Delà dânsul
sub aspectul lor literar, fie tăm că mai era la modă ş i de­
( şi p â n ă azi şi pentru totdea­
c a ş i c a r t e de ş t i i n ţ ă politico- mocraţia integrală, ca rezultat
una î n v i i t o r în r e z o l v i r e a c o n ­
militară, cum sunt memoriile al unei dragoste sincere fie
flictelor dintre francezi şi*
Celui m a i m a r e g e n i u p o l i t i c poporul, delà ţară mai ales..
g e r m a n i , e h e s t i u n a R i n u l u i va
e

şi militar c a r e s'a n ă s c u t p â n ă D a r mai erau atunci şi a l t e

rămâne pe vecie mărul dis­
în z i l e l e d e a z i , C. Iulius Cae­ c h e s t i u n i tot a ş a de i m p o r t a n ­
c o r d i e i . D e aceea d e exmplu,
sar- - te, asupra cărora oamenii noş­
la c o n f e r i n ţ a de p a c e , M a r e ­
t r i p o l i t i e i d i s c u t ă del., r ă s b o i u
C u v i n t e d e l a u d a i ,se c u v i n şalul F o c h h'a cerut nimic pen­
î n c o a c e , ş i din p r i c i n a c ă r o r a
d l u i p r o f e s o r Tudor D. Ştefă- tru Franţa, decât Rinul fiindcă
c a d ş i vin g u v e r n e . S u n t c h e s ­
fănescu pentru faptul de a fi cine stăpâneşte malurile Rinu­
t i i l e : împroprietăririi veterani­
îmbogăţit literatura română cu lui e s t e s t ă p â n p e î n t r e a g a E u ­
lor d i f e r i ţ i l o r g e n e r a l i r o m a n i ,
a s e m e n e a o p e r e d e m a r e va­ ropa.
 Nu sunt oare mai folositoare prin traducerea asemenor mische G a s c h i c h t e « partea ca­
1

st m a i e d u c a t i v e a c e s t e o p e r e , opere, cum o face distinsul r e t r a t e a z ă d e s p r e E u r o p a în

decât orice alte romane ce p r o f e s o r d e i a C r a i o v a Tudor D. timpul Imperiului Roman.
a p a r azi ca c i u p e r c i l e ? — Şlefănescu. T o a t e operele amintite aci se
Iată pentru ce, a recomanda C a î n c h e e r e amintim.' a c i Că^ pot c o m a n d a la t r a d u c ă t o r pe
asemenea opere, este o chesti­ renumitul profesor a mai tra­ adresa: Al. Lahovari, 60 Cra­
une de s u p r e m p a t r i o t i s m si d u s ş i p e Theodor Momsen car i o v a , s a u l a e d i t u r a » .Scrisul
laude se cuvin acelora tea » D i e Provinzen« volumul R o m â n e s c » din C r a i o v a .
cari, recunoscând situaţia, V . , din c e a m a i r e n u m i t ă o p e r ă
ne îmbogăţesc cunoştinţele din viaţa g r e c o - r o m a n ă » R ö ­ L U C I A N B R E T AN.

Numărul de fată apare cu întâr­ cesar să mai iăem putin din marea spe­
ziere. A fost la mijloc vacanta care nu ranţă a ..iubitorilor"• Speranţa lor ar fi
ne-a permis să ne ţinem de cuvântul decesul nostru-
dat- Explicaţia aceasta o facem crezăn- Se uită prea uşor că sufletul nu
du-o necesară. Pentruca foarte mulli poate muri !
„intelectuali" care ne cunosc au început AFIRMAREA
a se bucura de sfârşitul nostru- Aveau * * *
ei supoziţii. O revistă e greu să trăiască
în regiuni ca ale noastre, cu oameni ca Sfârşitul ca spirit sclipitor^nu poate fi con­
ai noştri. Ba, o cinstită fată sătmăreană ceput omeneşte- Paterde ne sânt mult prea
slabe pentru a pătrunde nimicirea totală a
cu părul şi barba albită de ninsoarea scănteerii sufleteşti- Or cealaltă finalitate este
vremii a zâmbit în sine de eşecul ce-l o faţă întoarsă a miméi- Ceeace numim moarte
vom avea prin faptul că ne-a returnat nu este decât reversul spiritului intrat in do­
revista, pentru marele motiv că „nepu­ meniul eternităţii. Prin urmare trecerea din
tând înghiţi o persoană (delà revistă) vială este o intrare in domeniul veşniciei sufle­
teşti. Iar ceremonialul înhumării realului tru­
nu poate mistui revista." pesc o punte spre marea desăvârşire.
Au uitat însă un lucru „binevoito­ Sânt p ănşi morţii care nu lasă nimic în
rii". O revistă nu apare cronometric, în­ urmă Tocmai pentruca în urma lor nu stărue
tocmai ca un ziar. Creiatiile sufleteşti decât un gol. Dar cei ce au creiat ceva ca
au ceva mai multă viată ca efemerul duh omenesc, nu pot muri- N'avem dreptul să
eveniment cotidian. De aceea întârzierea plângem pe unul de-acesta. Sfârşitul lui nu e
decât încoronarea personalităţi sale. O astfel
noastră nu este un fapt aşa de extrem de individualitate Irăeşle permanent. Moartea
important în drumul revistei- lui fiiească este doar o amintire, o demonstra­
Nu însemnează însă că de aici îna­ ţie concludentă a organismului pentru a dovedi
inte să fim tot aşa de tardivi. Promitem existenţa. Ţi se pare uneori că personalităţile
chiar, o oarecare promptitudine în apa­ creia'oare nu pot trăi alături de cei mu/pi.
Dispariţia prea timpurie a prietenului şi
riţie- Şi încă ceva- Acei ce ne doresc colaboratorului nostru, CORNELII] MEZEA ne-
„binele" dispariţiei le afirmăm că noi a umplut sufletele de mâhnire. Moartea lui
nu vom sucomba. Căci în colţul nostru Corneiiu na fost o moarte obişnuită- N'a fost
de tară mai sânt oameni cu suflet în­ crepusculul unui drum la sfârşitul căruia să
căpător şi oricând vom putea găsi un mai dăiuneoscă acel inexprimabil care să poar­
te insignele supremaţiei sufleteşti. Deobiceiu,
mic sprijin. trăirea în vis a personalităţii apare atunci,
Cerem iertare pentru mica ieşire când înclinarea omului se face firesc, ca o
ce-o facem. Am socotit că totuşi e ne­ consecinţă logică a înlănţuirii vieţii-
 .4 F I li M A R E A

Dar când bmscarea striveşte spontan fi­ gând. Iar gândurile de multe ori devin reale-
rul vieţii în tinerele, ifi vine să crezi că însăşi Si aici e mai mult cazul, întrucât Corneliu
omul e creiat numai pentru agonia clipitei în Mezea a fost o fire aleasă şi-un dotat al na­
moarte Aşa a fost cu iubitul nostru Corneliu turii. El sălăslueşte printre noi cu ceeace a lu­
Mezea ! Aici nu mai încape logica. Intervine crat el ca duh şi ca înţelepciune- El care a
absurdul, nefirescul omenesc Orice explicaţie răscolit istoria nu poate fi el însuşi relicvă-
a accidentului este de prisos. Energia s'a frânt Noi n u - / plângem! Corneliu na murit E
instantaneu- Ca si cum nici n'ar fi existat. numai dus. Plecarea lui însă nu are întoarcere
Durerea ne-a covârşit suprem, fiindcă ab­ în lumesc, ci în spird Ş i când vorbim de spi­
surdul în totdeauna doare. Ne am recules doar rit înţelegem veşnicie-
la gândul că totuşi el n'a murit. N'a murit Iată de ce Corneliu trăeşte în veşnicia
penirucă mai dăinue printre noi. Locul lui e duhurilor noastre • - •
astăzi vis de vieţuire- Si-i simţim prezenta în OCTAVIAN RULEANU

LUNA SÂTMARULUI
I n t r e 15 A u g . 1 5 S e p t . o.
d u p ă o iniţiativă cu un r o s t
prea puţin justificat, am avut
şi noi în anul a c e s t a o lună a
oraşului nostru, o lună a S ă t ­
ula r ului I n definitiv d e c e n ' a m
fi a v u t - o ? B a n i a v e a m , t i m p ş i
mai mult, iar organizatori pre­
văzători oricând, gata pentru
oricie... j e r t f e . D e c e s ă n e f i l ă ­
s a t a d i c ă t o c m a i n o i m a i pre^
j o s c â n d s u n t e m a ş a de s u s
pe... h a r t ă ?
A l c ă t u i t ă din j u m ă t ă ţ i l e a t ă m â n a cărţii^ a vinului, c u r s e
două luni distincte, îmbietoare
la odihnă ş i i a p e t r e e e r L lu­
na Sătmarului, a început pe
nesimţite pentru restul ţării ş i
s'a isprăvit pe n e o b s e r v a t e pen
tru cei localnici. î hiosferă obişnuită, liniştită. C e ­
Pentru cei ce n'au vizitat-o,
pentru cei ce-au auzit numai
de tfânsa, desigur, luna n o a s t r ă
presupusă r e s p u s de a răgătoa-
r e , de frumoasă, a stârnit re­
grete. E interesantă însă potri­
veala de c o i n c i d e n ţ e : tot r e -
^grete a evoeat ş i p e n t r u c e i c e -
a u avut prilejul s'o c e r c e t e z e ,
s'o savureze.
P e n t r u a-i e v i d e n ţ i a s t e r i l i t a ­
tea, senzaţionalul totuşi n'a lip­
sit.
Florile acelea exotice din
p a r c u l din faţa Daciei, puse, c u
a t â t a a r t a în... ghiveciuri, p e n ­
tru a schimba un aspect falsi­
ficând o înfăţişare, îţi arătau
p r i n g u s t u l d e o s e b i t de fin c u
care nimerise locul, contrastul
d i n t r e r e a l ş i s u p e r f i c i a l , din­
t r e e s t e t i c şi b a n a l .
B â l c i u l eu s g o m o t u l l u i d e
b a l a m u c din r e c r e a t o a r e a g r ă ­
dină a R o m e i îţi dovedeau ceva
neobişnuit pentru mahalaua
Sătmarului încântată.
Intelectualilor cu gusturi mai
subţiate, dornici de o altă c i -
.vilizaţie d e c â t a c e i a a b ă r c i i
pe valuri, li s'au rezervat, in
cadrul acestei luni, alte amu­
z a m e n t e : E x p o z i ţ i i d e a r t ă , sapi
de cai etc.
N a t u r a l c ă f i e c a r e din a c e ­
stea, pe lângă rosturile şi plă­
cerile lor, au avut partizani
deosibiţi şi rari. ;•'
D u p ă c u m s e p r e v ă z u s e , , din
o înclinare specifică cetăţeni­
lor, s ă p t ă m â n a vinului a fost
mult mai j j u s t a t ă decât aceia a
cărţii. S e svonise chiar că
u n e l e s e m i - o f i c i a l i t ă ţ i a r fi d e ­
p u s r e a l e e f o r t u r i p e n t r u c a a-
c e a s t ă n e v ă t ă m ă t o a r e şi plăcu­
tă s ă p t ă m â n ă s ă p o a t ă fi p r e ­
lungită m ă c a r încă o lună. In­
transigenţa oficială a îngăduit-
o însă cu o condiţie: D e o a r e c e
c e r e r e a e în a f a r ă de c a d r u l
legal sărbătorirea acestei pre­
lungite săptămâni s ă se f a c ă
la adăpostul săptămânei fruc­
telor. L u m e a s'a m u l ţ u m i t şi-
a ş a . L i b r a r i i d e p r i n ş i cU a s t f e l
de întâmplări n'au mai protes-
i t e s t a t p e n t r u f a p t u l Că a u r ă ­
m a s cu cărţile neatinse, nevân-
duie. Nădăjduiau bieţii că tot
şcolarii, cu trebuinţele lor î n
v e d e r e a n o u l u i a n ş c o l a r , îi v o r
salva.
Autorităţile nu s'au s e s i z a t
pentru a sconta o semnificaţie
ştiind' c ă s ă p t ă m â n a c ă r ţ i i e un
s i m p l u d e c o r în ochii n a i v i l o r ,
a ş a c ă p o p o r u l îi m u l ţ u m i t ş i
b e n c h e t u e ş t e în voie.
C u r s e l e de c a i le-au c o n d u s
nişte specimene cari, datorita
faptului că au m o ş t e n i t o sâ-
neală în sânge ce-i îndreptă­
ţ e ş t e la fel de fel de nebunii,
se menţin încă cu o o a r e c a r e
sfidătoare mândrie peste capul
băştinaşilor noştri toleranţi.
T o t u l s'a petrecut într'o at-
h i i d o a r , c a r i n e-au v i z i t a t , s ' a u
d o v e d i t a fi c e i m a i î n s u f l e ţ i ţ i
de v a l o a r e a c o r o a n e i lor, d e
surprizele eftinătăţii vieţi în
luna S ă t m a r u l u i în R o m â n i a ,
î n v i o r a ţ i fiind de s t i m u l e n t u l a-
cestei luni, săptămâna vinului,
nu s'ar m a i fi d a t duşi.
Oraşului, pe lângă alte veni­
turi c e p r o b a b i l le-o fi r e a l i z a t ,
p r i m ă r i a din n e î n s e m n a t e l e ta­
x e d e v i z i t a r e , i-au r ă m a s g r a f i i
in p â r j o l i t ă g r ă d i n ă a R o m e i ,
d o u ă c l o s e t e p r i m i t i v e ş i Câte­
va grămezi de gunoaie.
CONST. GIL POPESCU.