Você está na página 1de 5

Amazon, fluviul cu cel mai mare debit hidrografic

din lume

Situat în partea de N a Americii de Sud, străbătând întreg continentul sud-


american, pe direcţia vest-est, fluviul Amazon (Rio Amazonas) este, potrivit Cărţii
Recordurilor ediţia 2013, cursul de apă al Terrei cu cel mai mare debit de apă,
respectiv 219.000 metri cubi/s.
Fluviul izvorăşte la 160 km de Oceanul Pacific, în Anzii peruvieni, curge pe
o distanţă de 6.400 km, fiind al doilea după Nil, traversând nordul Braziliei, şi se
varsă în Oceanul Atlantic.
Pe teritoriul statului Peru, fluviul este numit Maranon, după principalul izvor
al fluviului (celălalt este Ucayali), care îşi are originea în lacul glaciar Lauricocha,
aflat la altitudinea de 4.000 m. Porţiunea braziliană a fluviului, de la graniţa
Braziliei la gura râului Negro poartă numele Solimoes. Restul până la vărsarea în
ocean poartă denumirea de Rio Amazonas.
Amazonul are peste 1 100 de afluenţi, dintre care 200 sunt mari, 15 dintre
aceştia au o lungime mai mare de 1.500 km, iar doi afluenţi depăşesc 3.000 km,
respectiv Madeira (3.379 km) şi Purus (3.200 km).

1
Amazonul, totodată, are cel mai mare bazin hidrografic, acoperind o
suprafaţă de peste 7 milioane de kmp.

Prima expediţie europeană pe Amazon, în aval, a fost organizată în 1541


Expediţia a fost făcută de către Francisco de Orellana. Se spune că acesta a
dat numele fluviului, în urma unor confruntări ale membrilor expediţiei cu grupuri
de femei războinice, pe care le-a comparat cu amazoanele legendelor greceşti, după
cum arată volumul ''Enciclopedia Universală Britannica'''' (2010). Pedro Teixeira a
realizat prima expediţie în amonte, între 1637-1639, dar fluviul a rămas puţin
explorat până la jumătatea secolului XIX.
La vărsare, Amazonul formează un estuar cu o lăţime impresionantă de peste
300 km. În mijlocul acestei delte există cea mai mare insulă fluvio-marină,
înconjurată de ape dulci, insula Marajo.

2
Bazinul Amazonului reprezintă cea mai mare suprafaţă de păduri tropicale
din lume şi adăposteşte o diversitate extraordinară de specii de păsări, peşti şi
animale sălbatice. Din totalul suprafeţelor acoperite de junglă de pe glob, pădurea
amazoniană cuprinde jumătate.

Hamza, un râu uriaş sub fluviul Amazon


Un grup de cercetători brazilieni a descoperit un râu subteran uriaş care curge
sub fluviul Amazon, relatează Associated Press. Râul subteran are aproape 6000 de
kilometri, are aproape aceeaşi lungime ca cea a fluviului Amazon şi se află la o
adâncime de aproximativ 4 kilometri. Râul se numeşte Hamza, în onoarea lui
Valiya Hamza de la Observatorul Naţional din Brazilia care a condus cercetările.
Cercetătorul a declarat că jungla amazoniană are două mari surse de apă:
Amazonul şi râul Hamza. Studiile privind râul subteran se află în stadiile
preliminare, însă cercetătorii speră să-i confirme existenţa cu dovezi clare. De
asemenea, Valiya Hamza a refuzat să comenteze pe marginea impactului existenţei
râului subteran asupra economiei şi mediului înconjurător.

Fluviul care traversează nouă ţări


Amazonul trece prin Brazilia (care detine 60% din padurea amazoniana),
Peru (13%), Columbia, Venezuela, Ecuador, Bolivia, Surinam, Guyana şi Guiana
Franceză.

3
Acesta, împreună cu afluenţii săi şi pădurea amazoniană, adăpostesc o treime
din speciile de vieţuitoare ale lumii. Din totalul suprafeţelor acoperite de jungla de
pe glob, pădurea amazoniană cuprinde jumatate. E cea mai mare şi mai bogată în
specii dintre pădurile tropicale ale lumii intregi.

Pădurea amazoniană

Delta Amazoanelor, cea mai mare de pe Pământ


Delta Amazoanelor, cu o lungime de peste 400 km și o lățime ce depășeste in
unele locuri 300 km, este cea mai mare de pe Pământ. In sezonul ploilor, uscatul
4
deltei devine o mare de apa, unde nu poti înainta decât cu barca trasa de boi. Aceste
locuri mlăştinoase sunt patria jaguarului, serpilor, caimanilor, tantarilor, liliecilor
uriasi, crabilor, ibisilor si a celei mai dezgustatoare vietati de pe glob: broasca
mata-mata. Lungă de doi metri, cu gâtul de sarpe, cu carapacea solzoasa, este
adesea confundata cu o piatra. Ea atrage victimele prin mirosul cadaveric pe care-l
răspândeşte.

Broasca mata-mata

In delta lui Rio Amazonas, în afara caimanilor enormi, există şi crocodili mai
mărunti. Sunt aşa-numitii crocodili "tingas", a căror lungime nu depăşeste doi
metri. Aceştia diferă de caimani nu numai prin dimensiuni, ci şi prin cozile lor
comestibile, mult apreciate de indieni. Carnea tingasilor mai are o calitate
pretioasă: poate fi conservată fără pericol de alterare pe timpul marilor călduri.
Crocodilul tingas poate trăi câteva luni fără hrană şi fără apă. Indienii depozitează
acesti crocodili vii in magazii şi îi folosesc pe măsura necesităţii.

Crocodil Caiman

Você também pode gostar