AUDIT INTERN BANCAR

Activitatea de audit = activitatea de examinare a tuturor operatiunilor unor institutii de credit in

vederea formularii unei opinii independente in ceea ce priveste managementul riscului, calitatea
controlului, cat si a conducerii respectivei institutii de credit.

Obiectivul auditului este acela de a imbunatatii activitatea institutii de credit prin:

-evaluarea eficientei si a eficacitatii controlului intern
-evaluarea proceselor si a operatiunilor din perspectiva respectarii normelor, reglementarilor si
politicilor stabilite de institutia de credit
-evaluarea gradului de adecvare a fondurilor proprii in raport cu activitatille derulate
-evalueaza acuratetea si corectitudinea inregistratilor contabile
-evalueaza gradul de functionare si acuratete a sistemului informational financiar, dar mai ales a
sistemului informatic
-evalueaza capacitatea de garantare si acoperire a elementelor patrimoniale bilantiere si
extrabilantiere

Tipologia auditului
I. Dupa obiectivul si aria de aplicabilitate
II. Dupa modul de organizare a activitatii in vederea realizarii obiectivelor
III. Dupa momentul desfasurarii

1.Dupa obiectivul si aria de aplicabilitate

a. audit al situatiilor financiare (audit financiar)
b. audit de conformitate
c. audit operational
d. audit al conducerii
a) Auditul situatiilor financiare – analizeaza modul in care operatiunille si evenimentele
bancare sunt derulate in acord cu reglementarile de audit nationale in vigoare (cat si cu
reglementarile internationale de audit)

1
b) Auditul de conformitate analizeaza politicile stabilite de banca normele si reglementarile
aplicate, precum si eficienta acestora in indeplinirea obiectivelor institutiei de credit.
c) Auditul operational vizeaza intreaga sau o parte din activitatea institutiei de credit in raport
cu diferite sau cu anumite obiective stabilite de banca
d) Auditul conducerii analizeaza eficienta, performanta managementului, formuland o opinie
si in legatura cu modul in care angajatii, respectiv conducerea fructifica oportunitatile de pe
piata, dar si din mediu interbancar.

2. Dupa modul de organizare a activitatilor in vederea realizarii obiectivelor

a. audit intern
b. audit extern
c. audit guvernamental – realizat de BNR

3. Dupa momentul derularii

a. audit preventiv – asupra proiectelor viitoare
b. audit ulterior dupa realizarea operatiunilor

Principii de audit
1. a)independenta auditului
2. b)impartialitatea si obiectivitatea auditului
3. c)permanenta functiei de audit (continuitatea)
4. d)perfectionarea auditului
5. e)confidentialitatea auditului

1. Independenta auditului, ca functie, este data de :

- Subordonarea departamentului / a functiei de audit doar conducerii executive si a
consiliului de administratie
- Departamentul de audit are totala capacitate de actiune si interventie asupra activitatilor
derulate in banca si a celorlalte departamente

2
2. Impartialitatea si obiectivitatea auditului deriva din independenta functiei de audit si a
auditorului in sensul ca:
- Se evita conflictele de interese
- Se evita relatiile de rudenie pana la afini de gradul 4 cu conducerea
- Nu vor face parte ca membrii a unui misiuni de audit mai devreme de 3 ani, auditorii care
au plecat din compartimentul care urmeaza a fi auditat
- Se evita relatia de amicitie si prietenie

3. Permanenta auditului se refera la faptul ca auditul, intr-o institutie de credit, trebuie sa fie o
functie continua, respectiv institutia de credit trebuie sa asigure resursele financiare necesare
finantarii depertamentului de audit.

Perfectionarea auditului (tine mai mult de auditor, de perfectionarea acestuia si de gradul de

comunicare a rezultatelor misiunii) se refera la pregatirea continua a auditorilor care trebuie sa
dispuna de o formare profesionala initiala, ulterior continuata de cursuri de pregatire anuala.
In al doilea rand, auditorul trebuie sa stie sa comunice informatiile pe care le detine tocmai pt
unitatea limbajului in raportul misiunii de auidt.

4. Confidentialitatea auditului se refera la secretul profesional in ceea ce priveste informatiile

detinute, exceptie facand cazul cand o instanta judecatoreasca cere descretizarea
informatiilor.

3
 CADRUL NORMATIV DE DESFASURARE SI ORGANIZARE A AUDITULUI

1. Statutul (carta) auditului intern bancar

La nivelul oricarei institutii de credit auditul intern bancar functioneaza in baza statutului
auditului intern bancar, document aprobat de consiliul de administratie in care se precizeaza:
a) Obiectivele si sfera de cuprindere a auditului
b) Locul pe care il ocupa auditul intern in cadrul institutiei de credit
c) Responsabilitatile conducatorului departamentului de audit
d) Termenii si conditiile in care auditorii interni pot presta servicii de consultata si alte
servicii catre terti.

2. Departamentul de audit si comitetul de audit

Auditul intern bancar se desfasoara in institutiile de credit prin intermediul urmatoarelor 2
structuri: depatamentul de audit si comitetul de audit.

Departamentul de audit = functie independenta si permanenta in cadrul institutiei de credit si

are ca responsabilitati:
-asigurarea realizarii la nivel de institutie de credit intr-un grad ridicat a implementarii politicilor,
procedurile si normelor bancare proprii
- asigura perfectionarea sistemului de control intern la nivelul bancii prin recomandarile facute.

Conducatorul compartimentului de audit are urmatoarele responsabilitati:

- Raspunde de intocmirea planului anual de audit
- Raspunde de dezvoltarea si implementarea procedurilor de audit
- Raspunde de asigurarea pregatirii profesionale a auditorilor din subordine, atat prin
sigurarea participarii acestora la cursuri de perfectionare, cat si prin identificarea sumelor
aferente acestor programe de perfectionare.
- Informeaza cel putin anual, consiliul de administratie asupra stadiului de realizare a
plenului anual de audit, discutand cu aceasta si referitor la recomandarile trasate in
misiunile de audit.

4
Comitetul de audit constituit la nivelul inst de credit este structura independenta dar cu functie
consultativa. Comitetul de audit – functioneaza in baza unui regulament aprobat de consiliul de
administratie si revizuit periodic.

In regulament se precizeaza componenta comitetului, periodicitatea informarilor din consiliul de

administratie precum si atributiile acestuia.
Comitetul de audit are ca atributii:
- Sa avizeze carta auditului intern bancar
- Sa aprobe planul de audit intern bancar si sa analizeze recomandarile propuse de
departamentul de audit
- Asigura dialogul intre auditorii interni, auditorii externi si persoanele trimise de
audtoritatea de supraveghere si consiliul de administratie.

3. Externalizarea auditului intern bancar

Orice institutie de credit isi poate externaliza activitatea de audit numai dupa o serioasa
fundamentare si doar cu acordul consiliului de administratie.
Desi externalizarea auditului ii asigura institutiei o inalta calitate a lucrarilor, insa aceasta actiune
implica si riscuri foarte ridicate pt ca in asemenea conditii institutia de credit nu mai detine
control asupra activitatilor extrenalizate.
Chiar si in conditiile externalizarii conciliului de administratie ramane responsabil de realizarea
unui control intern eficient.

4. Auditul extern la institutiile de credit

Auditul extern se face la cererea institutiei de credit.
La nivelul inst de credit la cererea consiliului de administratie sau a unui tert se poate apela la
serviciile unui auditor extern (firma specializata) care sa dea o asigurare ca situatiile financiare
ale institutiei de credit, operatiile si activitatile acesteia respecta reglementarile legale si
contribuie la indeplinirea obiectivelor bancii.

5
In activitatea sa auditorul extern se bazeaza pe constatarile si raporturile intocmite de auditorii
interni.

5. Autoritatea de supraveghere permanenta este asigurata de BNR.

In urma actiunilor derulate de expertii BNR neregurile identificate pot fi sanctionate astfel:
- advertisment scris
- limitarea operatiunilor de credit
- amenda
- retragerea / revocarea suportului numirii responsabililor(conducatorilor) unde s-au constatat
nereguli
- retragerea autorizatiei institutiei de credit.

CONTROLUL INTERN LA INSTITUTIILE DE CREDIT

OBIECTIVE ALE CONTROLULUI INTERN:

- Eficienta si eficacitatea in derularea activitatilor institutiei de credit (cu minim de resurse
se urmareste performanta maxima)
- Asigurarea conducerii, dar si a utilizatorilor de informatii ca datele cuprinse in situatiile
financiare sunt credibile, complete, pertinente si relevante.
- Asigurarea conformitatii activitatii institutiei de credit cu cadrul legal, dar si cu
reglementarile, politicile si practicile personale.

Componente ale controlului intern delimitate de norma bancara 18/2009

1. Rolul si responsabilitatile consiliului de administratie si a conducereii
2. Identificarea, evaloarea si monitorizarea riscurilor semnificative
3. Activitatile de control si separarea activitatiilor
4. Informarea si comunicarea
5. Identificarea si monitorizarea deficientilor.

6
1. Rolul si responsabilitatile consiliului si conducerii
Intre responsabilitatile consiliului amintim
- Confirma situatiile financiare anuale ale institutiei de credit
- Aproba planul de audit intern al institutiei (avizeaza comitetul)
- Numeste auditorii interni si stabileste competentele lor
- Aproba politica de creditare a institutiei de credit
- Aproba structura organizatorica si de personal a institutiei
- Analizeaza si aproba politica de recuperare a creditelor neperformante
- Aproba deschiderea de noi activitati si puncte de lucru
- Stabileste si aproba competentele comitetului de administrare a riscurilor, a comitetului
de creditare ,de audit
- Aproba strategiile de administrarea a riscurilor semnificative
- Aproba normele interne de lucru
- Aproba planul anual de supraveghere al institutiilor din retea

2. Identificarea, evaloarea si monitorizarea riscurilor semnificative

La nivelul instutiilor de credit procesul de identificare a riscurilor trebuie sa fie unul
permanent si vizeaza atat riscurile prezente cat si cale potentiale.
- Evenimentele geneneratoare de risc bancar pot fi
- Situatie macroeconomoca si politica subreda in tara (PIB,inflatia)
- Modificari ale legislatiei si in special al celui financiar- bancare
- Adoptarea la nivel de institutie a unor strategii defectuoase privind creditarea, ce conduc
la crize de lichiditate.
Pentru monitoriza riscurile semnificative, la nivelul institutiilor de credit pot fi utilizate
instrumentele.
- Discutii periodice ale conducerii executive cu cea operativa
- Analize periodice (trimestriale) ale controlului intern si eficientei acestuia (analizele se
fac la nivel de consiliu administrativ)
- Controale faptice care sa ingradeasca acesul la activele institutiei.
3. Activitatile de control vizeaza toata activitatea derulata de institutie, fiind foarte important a
separa activitatiile intre – operativ si financiar.

7
In plus persoanele ce ocupa functei cheie vor fi atenate in functie, cu o periodicitate impusa de
banca. Activitatile de control iau forma controalelor zilnice, saptamanale, dar si periodice.

4. Informarea si comunicarea
La nivelul institutiilor de credit, un control extern bancar adecvat implica existenta unui bune
comunicari (a datelor) si perfectionarea sistemului informatic existent.

5. Identificarea si monitorizarea deficientilor.

Identificarea deficientilor este etapa zilnica si se impune a fi monitorizata pentru a diminua
riscurile bancare.

8
 FAZELE MISIUNII DE AUDIT

Exista 4 faze ale misiunii de audit:

1. Pregatirea misiunii de audit (faza de informare si documentare)
2. Derularea misiunii de audit (faza de executie)
3. Elaboarea raportului audit (incheierea misiunii de audit)
4. Urmarirea recomandarilor

1. Pregatirea misiunii de audit (faza de informare si documentare)

In acesta faza , auditorul trebuie sa cunoasca f bine:
• Mediul economic, mediul reglementar, conditiile de piata, precum si pozitionarea pe acesta a
concurentei
• Produsele si serviciile bancare oferite de banca
• Relatiile cu clientii
In acesta faza de informare, susrse posibile de informare pot fi:
• Discutiile cu membrii departamentului / enttatii auditate
• Discutii cu membrii externi utilizati de institutia de audit
• Inspectii fizice pe teren la fialele sipunctele de lucru.
In acesta faza , este esentiala activitatea de planificare. De regula, seful echipei de
audit se ocupa de acesta activitate.
Totalitatea procedeelor de lucru elaborate si adoptate in faza de planificare se
regasesc intr-un program de lucru ,iar detalierea si bugetarea activitatii se regasesc intr-
un plan de interventie.
Tot in faza de planificare , auditoria deschid Dosar permanent de lucru. Acesta are
calitatea de :
-instrument / dovada al existentei activitatii de planificare
-instrument / dovada de acces al auditorului la foile de lucru.
Dosarul permanent de lucru este alcatuit din foi de lucru. In component foilor de
lucru, identificam:
-denumire foaie de lucru
- nr si data

9
 - continutul foii de lucru ( cu indicarea sursei de informatie)
- ………….. incrucisate intre foile de lucru (index)
-concluzii.
Pasi de parcurs:
• Elaborarea si procesarea ordinului de servicii
• Elaborarea si procesarea declaratiei de independent
• Elaborarea si tiparirea notificarii provond declansarea misiunii de audit
• Planificarea auditului si deschiderea dosarului permanent de lucru
• Sedinta de deschidere si elaborarea minutei de deschidere
• Colectrea si prelucrarea informatiilor
– chestionar de luare la cunostinta;
- colectarea, analiza, prelucrarea informatiilor
• Lista centalizatoare s obiectelor auditabile
• Evaluarea riscurilor (identificarea riscurilor , stabiliarea punctajului general al riscurilor,
clasarea acestora)
• Evaluarea controlului intern (preliminara).

2. Derularea misiunii de audit (faza de executie)

In acesta etapa, auditorul si echipa sa:
• Revizuieste procedurile si documtele de lucru
• Efectueaza testarile
• Elaboreaza FIAP – fisa de identificare si analiza a probelor
• Prelucrarea informatiilor si obtinerea probelor de audit
• Evaluarea finala a controlului intern.
In faza de executie , esntiala este colectare probelor de audit. Acestea trebuie sa fie:
• Suficiente – atunci cand dpdv cantitativ ii dau auditorului asigurarea validitatii
constatarilor
• Pertinente - probele de audit deriva din legatura dintre intrebarile de audit si
raspunsurile la acestea
• Fiabile - fiabilitatea se determina, fie prin analiza diverselor surse de informatii care
conduc la aceiasi proba , fie din controalele repetate care trebuie sa aiba acelasi rezultat.

10
Probele de audit pot fi: FIZICE, ORALE, DOCUMENTARE, ANALITICE.
Limitari ale probelor:
• Sunt preferate de auditori probele originale in defavoarea copiilor
• Sunt preferate problele obtinute de la terte parti, mai degraba decat cele preferabile din
institutia auditata
• Sunt preferabile problele modeltate de auditor fata de cele dosar preluate din institutia de
credit.

3. Elaboarea raportului audit (incheierea misiunii de audit)

Etape:
• Elaborarea proiectului raportului de audit. Acesta este transmis departamentului
conducerii auditate.
In situatia in care conducerea are obiectiuni asupra proiectului de raport, intre parti se
stabileste o reuniune de conciliere. In acesta etapa se elaboreaza minuta sedintei de
conciliere.
• Sedinta de inchidere – minuta sedintei de inchidere
• Intocmirea raportului final de audit – care in termen de 15 zile va trebui insusit de catre
conducere.

4. Urmarirea recomandarilor
• Vizeaza aducerea la indeplinire a recomandarilor din raport.

11
 NOTIUNI GENRALE DESPRE RISC. COMITETUL DE ADMINISTRARE A
RISCURILOR BANCARE. MANAEMENTUL BANCAR

Institutia de credit trebuie sa-si organizeze un sistem eficient de monitorizare a riscurilor,

a.i. sa fie capabila de orice moment sa- l identifice, evalueze, monitorizeze si controleze riscurile
semnificative. In acest sens, la nivelul fiecarei institutii de credit se constiruie un Comitet
Permanent de Monitorizare a Riscului , in a carui component intra membrii ai conducerii,
precum si sefii comportamentelor afectati de riscurile bancare.
Ca si responsabilitati :
 monitorizarea permananta a activ. desfasurate de catre institutie in vedea
identificarii si evaluarii , atat a ricurilor prezente cat si a riscurilor potentiale;
 informarea consiliului de administratie atunci cand profilul de risc al institutiei s-a
modificat;
 stabileste si implementeaza politici si proceduri provind identificarea, evaluarea,
monitorizarea, administrarea si controlul riscurilor;
 adopta masuri si modele de recuperare a pierderior cauzate sau generate de
riscuri, urmarind modul de implemantare a strteiilor institutiilei de credit
referitoare la risc;
 fixeaza limite acceptabile privind expunerile a riscuri
 intocmeste periodic si prezinta consiliuui de administratie rapoarte privind
expunerea la riscuri, astfel incat acesta sa poata analiza performanta conducerii in
ceea ce priveste administrarea riscurilor.
Un management eficient a riscurilor la nivelul institutiei de credit contribuie la
minimizarea expunerilor fata de riscuri.
Orice institutie de credit detine parghiile necesare pt eficientizarea managementului
riscului prin urmatoarele mijloace:

 se evita expunerile fata de un grup mic de persoane

 analiza permanenta a scadentelor activelor versus scadentele pasivelor
 totalitatea crediteor, angajamentelor, scrisorile de garantie fata de un singur client sa
nu depasesca cel mult 12 ori nivelul capitalurior peoprii ale acestuia.

12
 Limitarea creditarii, dupa cum urmeaza:

*nu se acorda credite persoanelor care inregistreaza pierderi

*nu se acorda credite acelor agenti ec care nu face dovada ca pot sa-si finanteze activele
circulante din capitalurile proprii
* nu se acorda credite acelor perosne aflate in reoganizare sau lichidare.
Actiunea de management al riscurilor este seprata de actiune operationala si
derulata de specialisti care nu au responsabilitati si raspunderi in ceea ce priveste
activitatea curenta.
La nivelul unei institutii de credit se pot intalni urm categorii de riscuri:

1. Riscul de credit 5. Riscul juridic

2. Riscul de piata 6. Riscul reputational
3. Riscul de lichiditate 7. Riscul de tara.
4. Riscul operational
Riscul de credit
Principalele deficiente in ceea ce priveste creditarea, sunt cele de ordin INTERN.
DEFICIENTELE vizeaza atat erioada cresitului, cat si perioada ulterioara de
monitorizare a evolutiei (mai degraba, a involutiei) a respectivului credit. In acet sens, se vor
analiza in perioada preacordarii , situatia clientului (nivelul de cash-flow, gr de indatorare),
instituindu-se din partea bancii o monitorizare continua astefel incat dupa parcurgerea fazei de
analiza si acordare a creditului , institutia de credit sa fie in masura sa identifice in orice
moement stituatia cientului.
Situatii de creditare dificila pot apare atunci cand :

 Institutia de credit nu analizeaza deficientele intre scadentele activelor purtatoare de

dobanzi si scadentele pasivelor purtatoare de dobanzi.
 Situatii de criza economica si politica
 Zvonuri de presa si media virale despre situatia potential nefavorabile a unei institutii
de credit.

In monitorizarea riscului de credit, orice institutie de credit dispune de urm 3 indicatori:

13
 * ponderea creditelor „restante” si a celor „indolielnice” in total credite acordate sa nu fie
mai mare de 2 %
* ponderea creditelor „restante” si a celor „indolielnice” in capitaluri proprii sa nu
depasesca 5%
* ponderea creditelor „restante” si a celor din categoria „pierdere” in total credite sa nu
depasesca 5 %.
Strategia de monitorizare si administrare a riscului de credit, implica:

 Evaluarea documentatiei de creditare

 Analiza gr de bonitate a clientului
 Analiza garantiilor privind acoperirea angajamentelor respective
 Stabilirea de cai de recuperare a creantelor/ creditelor restante (prin discutie cu
clientii, reesalonarea crediteor,dar si recuperare pe cale juridica)

Riscul de piata
Are 2 forme:
RISC DE DOBANDA si RISC VALUTAR.
Riscul de piata generat de cresterile ratei dobanzilor poate fi monitorizat prin analiza urm
2 indicatori: raportul intre activele purtatoare de dobanzi si pasivele purtatoare de dobanzi
trebuie sa fie mai mare de 1 , respectiv diferente intre veniturile din dobanzi incasate si
cheltuielile cu dobanzile platite.
Riscul de piata generat de cursul valutar apare ca urmare a disproportionalitatilor
inregistrate intre vanzarile si cumpararile aceleiasi valute.

Riscul de lichiditate
Poate aparea atunci cand:

 Au loc retrageri neprevaute si substantiale de depozite

 Exista probleme de lichiditate a bancilor, atat din ceiasi structura , cat si din intreaga
retea bancara
 Dificultati de imprumut pe piata interbancara
 Cresterea ratei dobanzii de catre partenrii de afaceri

Posibile surse de lichiditate sunt:

14
 Apelarea la rezervele existente in centrala bancara
 Apelarea la noi depozite
 Apelarea la imprumuturi de finantare de la BNR
 Apelarea la rezervele minime obligatorii existente n conturi special deschise pt fiecare
institutie de credit la BNR
 Creditare interbancara
 Tragerea diverselor tipuri de creditare neutilizate inca

Riscul operational
Ex de riscuri : erori in date si documentare, erori de inregistrare, erori in procedura, semnaturi
gresite, ignorarea schimbarilor juridice, nerespectarea reglementarilor legale, dar si a normelor
proprii, lipsa semnaturii, deficiente in acordarea creditelor.
Administrarea riscului operational cunoaste urm etape:

Evaluarea riscului – presupune identificarea opratiilor afectate de riscul operational

Monitorizarea riscului operational - urmarindu-se incadrarea acestuia in anumite limite
stabilite de ficare institutie de credit
Limitarea efectelor procedurii riscurilor operationale.

Riscul operational poate afecta la nivelul unei institutii de credit cel putin urm structuri:

a) Organizarea

Dpdv organizatoric , riscul operational apare ca urare a unei structuri organizatorice deficitare

b) Salariati

Riscul operational generat de salariati vizeaza unele pierderi inregistrate e institutia de credit ca
urmare a unor erori (abateri provocate de salariati)

c) Tehnologie

Dpdv al tehnologiei, identificam:

- Un risc informativ de nivel care vizeaza deficiente sau neregululi in faza de concepere a
sistemului informatic

15
- Un risc informatic de nivel 2 care vizeaza erori in functionarea sistemului informatic
- Un risc informatic de nivel 3 care vizeaza transmiterea rapoartelor in interiorul retelei
bancare si integralitatea acestora ( un risc privind telecomunicatiile)
d) Suserse externe de riscoperational sunt acei factori din mediul extern care afecteaza
functionalitatea instirutiei de credit si nu pot fi controlati de instituria de credit.

Pt a minimiza riscul operational de credit dispune de urm masuri de preventie a riscului:

 Actuaizarea normelor si procedurilor interne permanent

 Monitorizarea continua a functionarii sistemului informatic
 Exercitarea unui control intern permanent (efectuat)
 Perfectionarea salariatilor in vedererea reducerii erorilor generate de slaba calificare

In vederea cuantificarii riscului operational, instituia de credit dispune de urm indicatori:

*Nr si frecventa erorilor de inregistrare in documente
*Nr si frecventa erorior de inregistrare in sistemul informatic
* Nr de litigii cu clientii
*Nr de incidente provocate , atat de conducere, cat si de sal , ca urmare a efectuarii unor
operatiuni neautorizate
*nr de sabctiuni disciplinare primite de sal ca urmare a efectuarii de oprtatiuni neautorizate.

Riscul juridic
= acele pierderi inregistrate de institutia de credit ca urmare a nerespectarii normelor legale, dar
si a procedurior interne stabiite de baza
Pot fi evenimente generatoare de risc juridic urm:

- Deficiente identif in structura contractelor incheiate cu clientii (de regula,contracte de

creditare)
- Deficiente identificate in angajementele derutate cu alte terte persoane
- Neactualizarea proceduriloe interne ca urmare a modificarilor legislative
- Lipsa doc sau doc incomplete

In modificarea riscului juridic , avem urm indicatori:

*nr de erori in doc

16
*nr de litigii cu clientii
*sanctiuni disciplinare primite de personal ca urmare a efectuarii de opratiuni neautorizare

Riscul reputational
= riscul inregistreaza pierderi generate de scaderea increderii clientelei in credibilitatea
solidaritatea inst de credit.
Cauze operationale de risc reputational pot fi:

- Deficiente semnalate de cleinti ca urmare a lipsei informatiilor pt diverse produse / servicii

bancare
- Stiri negative, nu intotdeauna si reale, referitoare la activitatea derulata de inst de credit
- Deficiente inregistrate in activitatea oprationala care pun sub semnul intrebarii continuitatea
activitatii inst de credit.

Deoarece riscul oprational si cel reputational prezinta cauze comune pt evitarea dublei
raportari indicatorii de masurare a riscului operational sunt utilizati si in cuantificarea
riscului reputational.
Inst de credit poate derula o serie de actiuni care sa conduc la minimizarea riscului
reputational:

 Sa-si actualizeze in permanenta procedurile si normele interne astfel incat sa

diminueze deficientele in acriv curenta
 Sa monitorizeze sistemul informatic pt a evita rupturi de discontinuitate ala
acesteia
 Sa perfectioneze continuu personalul, mai ales cel din front-office, care sa aduca
clientelei informatii corecte si pertinente referitoare la produsele si serviciile
bancare.

Riscul de tara.
= inregistrarea de pierderi in sist bancar ca urmare a politicilor deficitare si a strategiilor
deficitare alicate de sitemul de guvernare , care genereaza instabilitate pe piata bancara si
interbancara.

17
Contents
AUDIT INTERN BANCAR..........................................................................................................................................1
Tipologia auditului ....................................................................................................................................................1
Principii de audit .......................................................................................................................................................2
CADRUL NORMATIV DE DESFASURARE SI ORGANIZARE A AUDITULUI ...................................................4
1. Statutul (carta) auditului intern bancar .............................................................................................................4
2. Departamentul de audit si comitetul de audit ...................................................................................................4
3. Externalizarea auditului intern bancar ..............................................................................................................5
4. Auditul extern la institutiile de credit ...............................................................................................................5
5. Autoritatea de supraveghere permanenta este asigurata de BNR. ....................................................................6
CONTROLUL INTERN LA INSTITUTIILE DE CREDIT .........................................................................................6
OBIECTIVE ALE CONTROLULUI INTERN ........................................................................................................6
Componente ale controlului intern ............................................................................................................................6
1. Rolul si responsabilitatile consiliului si conducerii ...........................................................................................7
2. Identificarea, evaloarea si monitorizarea riscurilor semnificative ....................................................................7
3. Activitatile de control .......................................................................................................................................7
4. Informarea si comunicarea ...........................................................................................................................8
5. Identificarea si monitorizarea deficientilor. .................................................................................................8
FAZELE MISIUNII DE AUDIT ...................................................................................................................................9
1. Pregatirea misiunii de audit (faza de informare si documentare) .....................................................................9
2. Derularea misiunii de audit (faza de executie) ...............................................................................................10
3. Elaboarea raportului audit (incheierea misiunii de audit) ...............................................................................11
4. Urmarirea recomandarilor ..............................................................................................................................11
NOTIUNI GENRALE DESPRE RISC. COMITETUL DE ADMINISTRARE A RISCURILOR BANCARE.
MANAEMENTUL BANCAR ....................................................................................................................................12
Riscul de credit ...............................................................................................................................................13
Riscul de piata ................................................................................................................................................14

Riscul de lichiditate ........................................................................................................................................14

Riscul operational ...........................................................................................................................................15

Riscul juridic ..................................................................................................................................................16

Riscul reputational ..........................................................................................................................................17

Riscul de tara. .................................................................................................................................................17

18