Analiza masei monetare din Romania

Masa monetară reprezintă totalitatea mijloacelor de plată din cadrul unei economii
la un moment dat sau ca o medie pe o anumită perioadă. Începând cu data de 1 ianuarie
2007 Banca Naţionala a României foloseşte pentru măsurarea masei monetare aceleaşi
agregate ca şi Banca Centrală Europeană şi toate celelalte state membre ale Uniunii
Europene, după cum urmează în ordinea descrescătoare a lichidităţii: M1 – masa
monetară în sens restrâns, M2 - masa monetară intermediară şi M3 - masa monetară în
sens larg.
Până la sfârșitul anului 2007, turbulenţele de pe pieţele financiare par să fi avut un
impact restrâns asupra evoluţiilor masei monetare în sens larg şi asupra creditelor,
existând totuşi posibilitatea să fi fost afectate anumite posturi bilanţiere ale IFM. În
trimestrul III 2007, dinamica anuală a M1 s-a accelerat uşor la 6,5% faţă de nivelul de
6,2% consemnat în trimestrul anterior (Tabelul 1). În luna octombrie, ritmul anual de
creştere a M1 a rămas nemodificat faţă de trimestrul III. Agregatul M1 se află în prezent
sub impactul a două influenţe de sens contrar.
Pe de o parte, costul sporit de oportunitate al deţinerii de M1 asociat majorărilor
ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând din luna decembrie 2005 exercită un
efect inhibitor; pe de altă parte, se manifestă o creştere a cererii de M1 aferente
tranzacţiilor, date fiind persistenţa activităţii economice robuste, precum şi tendinţa de
deţinere a componentelor M1 ca măsură de protecţie în contextul recentelor turbulenţe de
pe pieţele financiare.
Ritmul anual de creştere a depozitelor pe termen scurt, altele decât depozitele
overnight, a continuat să se intensifice, ajungând la nivelul de 17,0% în luna octombrie,
comparativ cu 15,0% în trimestrul III şi 13,1% în trimestrul II 2007. Aceste evoluţii
reflectă creşterile puternice şi persistente înregistrate pe segmentul depozitelor pe termen
scurt, care s-au majorat în termeni anuali cu 37,6% în trimestrul III.
 Ritmul anual de creştere a depozitelor M3 deţinute de societăţile nefinanciare s-a
situat la 13,4% în trimestrul III, uşor superior nivelului de 13,1% înregistrat în trimestrul
anterior. În perioada analizată, dinamica depozitelor M3 deţinute de instituţii financiare
nemonetare s-a majorat la 20,0% în termeni anuali, după nivelul de 15,7% consemnat în
trimestrul II. Această consolidare reflectă nevoia unor fonduri de investiţii de a păstra
rezerve mai mari de numerar pentru situaţii neprevăzute.
Atenuarea constantă înregistrată la nivelul dinamicii anuale a M3 în trimestrul III
2008 a fost imprimată de diminuarea ponderii M1 şi a instrumentelor negociabile (M3-
M2), în timp ce ponderea depozitelor pe termen scurt, altele decât depozitele overnight, s-
a menţinut practic nemodificată (Tabelul 2). Totuşi, cele mai recente date par să indice o
inversare de trend, în sensul că ritmul de creştere a M1 s-a accelerat în lunile septembrie
şi octombrie, iar dinamica depozitelor pe termen scurt, altele decât depozitele overnight,
şi cea a instrumentelor negociabile s-a moderat pe fondul intensificării turbulenţelor
financiare. În trimestrul III 2008, dinamica anuală a M1 a continuat să se decelereze,
situându-se la 0,6% faţă de 2,3% în trimestrul anterior. Temperarea de ritm consemnată la
nivelul M1 în trimestrul analizat reflectă în principal evoluţiile înregistrate de depozitele
overnight, al căror ritm anual de creştere s-a situat în teritoriu negativ (-0,7%) comparativ
cu 1,2% în trimestrul II. Trendul consemnat de dinamica depozitelor overnight în ultimele
trimestre a fost imprimat în principal de creşterea costului de oportunitate al deţinerii de
astfel de instrumente, în condiţiile în care ratele dobânzilor pe termen scurt s-au majorat
constant începând cu luna decembrie 2005. Aceste intensificări de dinamică au fost
determinate de majorarea fluxurilor lunare consemnate atât de numerarul în circulaţie, cât
şi de depozitele overnight, reflectând parţial cererea sporită de bancnote în ţările
învecinate cu zona euro. Panta curbei randamentelor şi structura ratelor dobânzilor
bonificate la depozitele bancare au determinat o atractivitate sporită a depozitelor la
termen pe termen scurt în comparaţie cu alte instrumente incluse în M3 şi cu activele cu
scadenţe mai lungi. Mai exact, spre deosebire de dobânzile oferite de depozitele
overnight şi cele de economisire pe termen scurt, randamentul depozitelor la termen pe
termen scurt s-a majorat în general la scurt timp după creşterea ratelor dobânzilor de pe
piaţa monetară. Aceasta s-a datorat probabil eforturilor suplimentare ale băncilor de a
atrage astfel de depozite într-o perioadă caracterizată prin dificultăţi în obţinerea de
finanţare de pe piaţa interbancară pe fondul intensificării tensiunilor financiare.
Expansiunea anuală modestă a M3 la sfârşitul anului 2009 si începutul anului
2010 a fost imprimată de contribuţiile pronunţat negative ale instrumentelor negociabile
(M3-M2) şi depozitelor pe termen scurt, altele decât depozitele overnight (M2-M1), pe de
o parte, precum şi de contribuţia pozitivă majoră a M1, pe de altă parte.
 Ritmul anual de creştere a M1 s-a accelerat în continuare până la 12,3% în
trimestrul IV 2009 faţă de 12,2% în trimestrul anterior. Ulterior, această dinamică a
înregistrat o temperare la 11,5% în luna ianuarie 2010, datorată parţial unui efect de bază
(Tabelul 3). Evoluţiile din perspectiva fluxurilor lunare indică persistenţa unei dinamici
alerte.

Intensificarea puternică a dinamicii anuale a depozitelor overnight în ultimele

două trimestre ale anului 2009 şi – deşi într-o măsură mai mică – în luna ianuarie 2010
reflectă configuraţia actuală a ratelor dobânzilor, respectiv scăderea randamentelor pe
termen scurt de pe piaţa monetară, ceea ce a condus la niveluri extrem de reduse ale
costului de oportunitate al deţinerii de depozite overnight.

Ritmul anual de creştere a M1 s-a temperat la 7,9% în trimestrul III 2010 faţă de
10,3% în trimestrul anterior. Ulterior, s-a înregistrat o nouă decelerare, până la 4,9% în
luna octombrie 2010 (Tabelul 4), în pofida da unui influx lunar modest la nivelul
depozitelor overnight. Ritmul anual de creştere a depozitelor pe termen scurt, altele decât
depozitele overnight, s-a intensificat până la -5,1% în trimestrul III 2010 şi ulterior -1,2%
în luna octombrie comparativ cu -8,0% în al doilea trimestru al anului.
 Această evoluţie reflectă în continuare evoluţii divergente la nivelul
subcomponentelor, respectiv accelerarea pronunţată a dinamicii anuale a depozitelor la
termen cu scadenţă scurtă, care a rămas totuşi în teritoriu negativ, şi menţinerea ritmului
anual de creştere a depozitelor de economisire pe termen scurt pe un trend descendent,
deşi încă la valori pozitive solide. Reducerea constantă a decalajului dintre expansiunea
M1 şi cea a depozitelor pe termen scurt, altele decât depozitele overnight este, în mare
măsură, rezultatul evoluţiilor înregistrate de ratele dobânzilor. Randamentul depozitelor
la termen cu scadenţă scurtă şi al depozitelor de economisire a crescut în ultimele luni, în
timp ce rata dobânzii la depozitele overnight a rămas nemodificată. Panta mai abruptă
sesizabilă în zona termenului scurt al curbei randamentelor a încurajat reorientarea
dinspre depozitele overnight către alte depozite incluse în M3, mai bine remunerate.

CONCLUZII
Ritmul de creştere a masei monetare din zona euro s-a menţinut la un nivel ridicat
în perioada august octombrie 2007, reflectat de persistenţa creşterii accelerate a M3 şi a
creditelor. Până în prezent, turbulenţele de pe pieţele financiare par să fi avut un impact
restrâns asupra evoluţiilor masei monetare în sens larg şi asupra creditelor, existând totuşi
posibilitatea să fi fost afectate anumite posturi bilanţiere ale IFM. Mai exact, datele
recente indică faptul că nu s-a produs nici o perturbare majoră în oferta de credite
bancare. De asemenea, acestea nu sprijină, cel puţin deocamdată, ideea potrivit căreia
datele agregate se bazează pe reintermedierea semnificativă a unor împrumuturi sau
produse de creditare securitizate anterior. Dat fiind volumul deja semnificativ al
lichidităţii, evoluţiile curente semnalează persistenţa unor riscuri în sensul creşterii la
adresa stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi lung.
La o abordare corespunzătoare a perspectivei pe termen mediu şi făcând abstracţie
de volatilitatea pe termen scurt, ritmul expansiunii masei monetare continuă să fie, în
general, moderat.
Soliditatea bilanţurilor băncilor va constitui un factor esenţial pentru reducerea
eventualelor efecte de interacţiune negativă asociate tensiunilor de pe pieţele financiare,
facilitând astfel, în timp, creditarea economiei în mod corespunzător.
Capacitatea de a identifica factorii care contribuie la dinamica M3 totală şi de a cuantifica
impactul acestora în timp este esenţială pentru evaluarea expansiunii monetare de bază.
Bibliografie:
1. Bran, P.; Costică, I. Economia activităţii financiare şi monetare internaţionale. Editura
Economică, Bucureşti, 2003.
2. Gherghinescu, O.; Gherghinescu, G. Finanţe - Provocările viitorului. În Abordarea
structurii şi rolului agregatelor monetare la Frankfurd şi Bucureşti. Editura Polirom, Iaşi,
2007, pg. 222-230.
3. www.bnro.ro, Buletin lunar al BCE.